Biserica Ortodoxa din Bucovina intre anii 1775-1915

-partea de N a Molfovei (Bucovina) era ocupata de imperiul habsburgic-1775

-act care a avut urmari si asupra Bisericii.

-Episcopia Radautilor isi muta sediul la Cernauti, sub jurisdictia Mitropoliei sarbe din
Carlovit

-dintre manastiri, raman doar 4. Restu sunt transformate in biserici de mir.

-Dupa moartea lui Dositei Herescu (1789) este numit episcope Daniil Vlahovici (1789-1822), a
urmat Isaia Balosescu (1825-1834), care infiinteaza un institute telogic la Cernauti(1827), cu 3
ani de studii, dupa liceu.

-Sub Eugenie (Evghenie) Hacman (1835-1873) cu studii la Facultatea de Teologie romano-

catolica din Viena, lipsit de calitatile unui carmuitor bisericesc, a intarit amestecul statului in
viata eparhiei.

-sub el se construeste Catedrala din Cernauti(1844-1864), desi clerul si credinciosii cereau ca

eparhia Bucovinei sa devina sufragana a mitropoliei Transilvaniei, episcopul Eugenie s-a opus,
dorind ca imperiul habrsurgic sa itemeieze 2 Mitropolii ortodoxe romanesti.

-se realizeaza , fiind favorizat de imprejurarile politice, caci dupa 1867, Serbia si Transilvania au
ramas in cadrul statului maghiar, cu capital la Budapesta, iar Bucovina sub conducerea
Guvernului de la Viena.

-pe data de 23 ianuarie1873 se aproba infiintarea mitropoliei Bucovinei cu sediul la Cernauti.

Eugenie nu se bucura insa caci moare laViena cand se pregatea sa vina pentru instalarea ca
arhiepiscop si mitropolit.

-au urmat mitropolitii :-Teofit Bendela (1874-1875)

- Teoctist Blajevici (1877-1879)

-in 1875 in locul cechiului institul de Teologie infiinteaza Fac de Teologie in cadrul universitatii
Cernauti.

-Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici (1880-1895)- a fost intai preot de mir, aparator al
Bisericii din Bucovina –autor al numeroase manual : Cuvantari, Liturgica, Invatatura
Ortodoxa , Psaltichia bisericeasca, Calendarul romanesc din Bucovina.

-a infiintat topografia arhidiecezana,

-in 1882 profesorii Fac de Teologie au pus bazele revistei Candela

Sub mitropolitul Arcadie Ciupercovici (1896-1902) s-a intarit mai mult amestecul guvernatorului
Bucovinei in afacerile Bisericii.

A urmat Vladimir Repta (1902-1924)-fost prof al Facultatii, rector la Universitate

-dupa unirea Bucovinei cu Romania , la 15/18 nov 1918 , in palatal metropolitan din Cernauti, in
urma schimbarilor teritoriale survenite dupa 1918 in tot sud –estul Europei, Mitropolia
“Bucovinei si Dalmatiei” a ramas “mitropolia Bucovinei”.

Biserica Ortodoxa in Basarabia intre anii 1812-1918

-prin tratatul dintre rusi si turci de la Bucuresti 16 mai 1812, tinutul dintre prut si Nistru intra sub
ocupatia Rusiei tariste.

-teritoriu numit BASARABIA

-limba romana este eliminate din institutiile oficiale.

-dupa trecerea Basarabiei sub rusi, au fost colonizati aici rusi, unguri, greci , germani si inzestrati
cu pamanturi.

-dupa 1812 Basarabia primeste o noua organizare bisericeasca.

-intre 1808 si 1812 tarul Alexandru I a numit exarh pe Gavriil Banulescu Bodoni, un roman
studit la Kiev, muntele Athos si Constantinopol. Dupa pacea de la Bucuresti el se munta la
Chisinau, considerandu-se ,in continuare, inaintestatator al Bisericii din teritoriul anexat Rusiei.

-in urma Sf Sinod al B. O . Ruse din Petesburg, la 21 august 1813 tarul Alexandru I a aprobat
infiintarea “arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului, in furnte cu Gavriil.

-noua eparhie este subordonata Sinodului Bisericii Ruse.

-in 1813 Gavriil deschide un seminar la Chisinau, cursurile tineau 6 ani, dar ramane pana in
1918.

-in 1814 sinodul de la Petesburg aproba infiintatea unei tipografii la Chisinau, dar cu anumite
interdictii.

-sub Gavriil se tiparesc carti in romaneste, in 1817 Noul Testament, in 1819 Biblia, difuzate in
Basarabia si Moldova din dreapta Prutului.

-30 martie 1821 moare Gavriil

-scaunul este ocupat numai de ierarhi rusi, numiti direct de Sinodul din Petesburg.

-sub Dimitrie Suliman limba romana este eliminate din seminar.

-o realizare a sa este ridicarea catedralei eparhiale din Chisinau. Sfintina in 1839.

-in 1856, potrivit tratatului de la paris, 3 judete sunt inapoiate Romaniei(Cahul, Bolgrad si
Ismail.

-se infiinteaza “Consistoriul Duhovnicesc” la Ismail, iar in 1864 Episcopia Dunarii de Jos,
condusa de Melchisedec Stefanescu. Tot el infiinteaza si un seminar cu 4 clase.

-in tratatul de pace de la Berlin din 1878 cele 3 judete sunt luate de Rusia, Epsicopia dunarii de
Jos se muta la Galati la fel si seminarul.

-procesul de rusificare s-a accentuat mai ales sub arhiepiscopul Pavel Lebedev, da dispozitie sa
se distruca foarte multe carti de cult alle nationalismului romanesc.

-in 1861 infiinteaza 400 de scoli primare parohiale, pe care mai tarizu le trece in seama statului.
Limba predate era rusa.

-in 1884 se infiinteaza in Rusia , un nou tip de scoala primara, numita “bisericeasca parohiala”,
astfel de scoli se infiinteaza si in Basarabia

-1883 tipografia de la Chisinau este desfinatata.

-toate parohile aveau o situatie matreiala foarte buna. Asa s-au infiintat as anumeltele “fratimi”
care intretineau azile si cantine pentru saraci.

-viitorii preoti se pregateau la seminarul cu 6 clase de la Chisinau si conitinuau studiile la

Academia teologica din Kiev.

-in 1905 se cere reintroducerea limbii romane in scoli si in institutii, insa arhiepiscopul Serafim
Ciciagov a stiut sa impedice satisacerea revendicarii romanesti.

-in 1906 se reinfinteaza tipografia care edita carti de slujba si Vietile Sfintilor, in 1908 si-a
inceput aparitia revistei Luminatorul , in romaneste, care a continuat pana in tmpul celu de al II-
lea Razboi Mondial.

Biserica Orotodoxa din Transilvania si Banat in a doua jumatate a secoluli al XIX-lea

Mitropolitul Andrei Saguna.

- Andrei Saguna in frunea Bisericii din Transilivania.

- Andrei se naste la 20 dec 1808 in Miscolt (ungaria).
- Urmeaza clasele gimnaziale in orasul natal, continuand cu liceul si studiile universitare la
Universitatea din Pesta, api studii teologice la Vârșeț.
- In 1833 este tuns in monahism, cu numele de Andrei
- In iunie 1846 mitropolitul Iosif Raiacici de la Carlovit la numit vicar general al
Episcopiei Ortodoxe a Transilvaniei.
- In dec 1847 sinodul protopopilor eparhiei, intrunit la Turda , este ales ca si canddidat , iar
imparatul Austriei il alege episcope al Transilvaniei
- Cea dintai problema a fost organizarea bisericeasca.
- Andrei convoaca la Sibiu trei sinoade de clerici si mireni (1850,1860,1864)
- in toamna anului 1864 sinodul episcopilor sarbi isi dau asentimentul pentru despartirea
Bisericii romanesti de cea sarba.
- 12/24 dec 1864 printr-un autograf imperial se aproba reinfiintarea vechii mitropolii
ortodoxe romane a Transilvaniei si numirea lui Andrei Saguna ca mitropolit si
arhiepiscop.
- Era necesara acum intocmirea unei legi, a unui statut pentru conducerea autonoma a
Bisericii.
- In toamna anului 1868, mitropolitul Andrei convoaca un congres laSibiu unde aproba un
proiect numit “statutul organic al B.O.R. in Transilvania.
- Aceasta lege a stat la baza noilor statute din 1925 cat si 1948, Andrei Saguna, da bisericii
o organizare superioara.
- Mitropolitul duce o munca neobosita pentru slujirea poporului roman prin Cultura , mai
ales prin scolile primare.
- Atentia marelui arhiereu se indreapta sis pre alte tipuri de scoli, de pilda in 1870 el
randuieste ca in fiecare parohie preotii sa tina cursuri serale.
- Proiecteaza infiintarea unor scoli cu predare in limba romana, insa autoritatile
habsburgice decat 2 scoli,. In 1869 mai face o scoala la Brasov.
- Poate fi numit unulul dintre ctitorii invatamantului romansesc din ardeal.
- Are o grija foarte mare in vederea ridicarii nevelului cultural al preotilor.
- In anul 1850 hotaraste creearea unui Institut teologic si pedagogic.
- In 1853 infiinteaza o sectie separate de pedagogie.
- Pentru student dar si pentru preoti Andrei Saguna a scris:
 Elementele dreptului canonic 1854
 Cmpendiu de drept canonic 1868
 Enhiridion sau carte manuala de canoane cu comentarii 1871
 Istoria Bisericii Ortodoxe rasaritene universale :2 vol- 1860
 Manual de studiu pastoral 1872
- In 1856 -1858 a tiparit Biblia cu ilustratii.
- O mare realizare a sa o constituie Telegraful Roman “gazeta politica, industrial
comerciala si literara” din 1853 pana in present.
- A initiat Calendarul Arhiepiscopiei Sibiului, sub forma de almanah din 1852 pana azi(azi
numit indrumatorul bisericesc)
- Mai adduce o contributie insemnata la infiintatea asociatiei transilvanene pentru cultura
si literatura romana (astra) in 1861.
- Pe plan economic, eparhia Sibiului era saraca, dar mitropolitul Andrei, reuseste sa creeze
o stare materiala buna, incat pune baza fondului pentru zidirea unei catedrale la Sibiu
- Andrei Saguna a fost un militant neobosit pentru solutionarea revendicarilor nationale
si sociale ale poporului riman din Transilvania.
- Moare 16/28 iunie 1873 fiind inmormantat langa “biserica mare” din Rasinari. Intraga
avere o lasa Arhiepiscopiei Sibiului aproximativ 600.000 de coroane.

Urmasii lui Andrei Saguna

- Primul urmas este Procopie Ivascovici (1873-1874), fiu de preot roman din Banat,
pastorest la Sibiu doar un an pentru ca in iulie 1874 a fost ales patriarch la Carlovit.
- In acelasi an s-a facut a doua alegere , in persoana lui Miron Romanul de la Arad, fost
professor , vicar al cosistoriului de la Oradea sis curt timp episcope la Arad, ca urmas a
lui Procopie.
- Desi silist sa faca unele concesii Guvernului maghiar, totusi se straduieste si apara
autonomia bisericii sale, precum si scolile.
- Dupa moartea lui Miron 1898, este ales Ioan Metianu, fost protopop de Zarnesti, vicar al
cosnsistoriului din Oradea, apoi episcope de Arad (1875-1898) de numele lui se leaga
constructia catedralei din Sibiu, dintr-un fond creeat de Saguna, spre sfarsitul pastoratiei
ridica actual cladire a Institutului teologic .
- Dupa moartea sa (1916) congresul National Bisericesc, a ales ca arhimandrit pe Vasile
Mangra , prof de teologie la arad, presedinte al consistoiului roman din Oradea,
- A pastoit numai 2 ani.

Eparhiile sufragane ale Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei

- odata cu reinfiintarea Mitropoliei Ardealului, s-a acceptat ca ea sa cuprinda pe langa

rhiepiscopia Sibiului inca 2 eparhii
 A Ardealului
 A Caransebesului.
- La Caransebes primul episcope a fost Ioan Popasu 1865-1889,
- Fost protopo de Brasov
- Collaborator apropiat a lui Andrei Saguna
- Reuseste sa transfere sectia romana de teologie de la Varset la Caransebes.
- Infiinteaza zeci de scoli poporale
- Ridica o resedinta eparhiala
- Infiinteaza o tipogradfie
- Din 1886-1948 a aparut Foaia Diecezana “organ bisericesc, scolar, economic si literar”
- Urmasul sau este Nicolae Popea (1889-1909)
- Ucenic al lui Andrei Saguna
- Professor de teologie la sibiu
- Vicar al Arhiepiscopiei
- Ca episcope a continuat munca lui Ioan Popasu.
- Scrie cateva lucrari de istorie despre vechea Mitropolie a Transilvaniei, cateva inchinate
vietii si activitatii lui Andrei Saguna, pe baza carara Academia Romana l-a ales membru
titular in 1900.
- Moare in 1908.
- Este ales Miron Cristea, pastorind din 1910-1919, cand a fost ales mitropolit primat al
Romaniei intregite, iar in 1925 primul patriarh al BOR .

Biserica Unita din Transilvania

- Pentru ca marea adunare nationala romaneasca de pe campia Libertatii din mai 1848,
preconiza restaturarea vechii mitropolii orotodoxe a transilvaniei, episcopii uniti de
atunci de la Blaj si Oradea, au condamnat istoricile hotarari ale acelei adunari.
- Intr-o conferitna a tuturor episcopilor tinuta la Esztergom in 1850, episcopul roman
Vasile Erdelyi, propune ridicarea scaunului de la Blaj la rang de mitropolie si creearea
adoua diaceze, Curtea din Viena si Curtea romana… primeste acordul!
- Prin bula Ecclesiam Christi din 26 nov 1853 diaceza blajului este ridicata la rang de
Arhiepiscopie is mitropolie
- Mitropolitii Blajului din aceasta perioada au fost:
 Alexandru Sterca Sulutiu 1850-1867
 Ioan Vancea 1868-1892
 Victor Mihail 1895-1918
- Intre episcopii sufragi, consemnam pe Mihail Pavel, fost la gherla (1872-1879), apoi
Oradea (1879-1902), Dimitrie Radu, fost Lugoj (1896-1903) apoi Oradea (1902-1920)
- Ioan Vancea a facut 2 incercari de catolicizare a Transilavaniei Unite, si pentru totala ei
supunere la papa.
- Astfel in 1872-1882 a convocat la Blaj cate un asa zis conciliu provincial urmate de un al
treile conciliu convocat de Victor Mihail in 1900. Cele trei au introdus dogme noi,
catolice, nerecunoscute in Biserica Unita din Transilvania
- Dupa crearea monarhiei dulaliste austro-ungare in 1867 cercurile politice catolice-
magheare au conceput organizarea unei Biserici catolice pe teritoriul Ungariei si
Transilvaniei, in care sa fie inclusa biserica romaneasca unita.
- In 1912 se face o incercare pentru instrainarea bisericii romanesti unite, prin infiintarea
asa numitulei “Episcopii Greco-catolice maghiare de hajdudorog” – create de papa.

Invatamantul Teologic pana in 1918

- 1803 se infiinteaza seminarul de la Socola, langa Iasi prin stradania lui Veniamnin
Costachi
- Intre 1846-1859 au functionat in Moldova 12 scoli numite “catehetice tinutale”
- In 1852 s-a infiintat seminar la Husi condus de Nifon Balasescu
- In 1858 la Roman, condus de Dimitrie Matcas
- In 1856 staretul Dionisie Romano infiinteaza la manastirea Neamt un seminar monahal.
- In Tara Romaneasca- fuctioneaza la manastirea Antim o scoala intre anii 1797-1849.
- In 1836 s-au infiintat seminarii eparhiale laBucuresti, Buzau, Arges si Ramnic
Legea instructiunii publice -25 nov 1864
- Prevedea doua tipuri de seminarii. Gradul I cu 4 clase si gradul II cu 7 clase.
- Cei de gradul I puteau fi preoti la sat si invatatori, iar ceilalti la oras si Protopopi.
- In 1872 se deschide seminarul Nifon Mitropolitul din Bucuresti cu 7 clase.
Legea clerului mirean si a seminariilor.
- In 1893 se reorganizeaza radical invatamantul.
- Se prevedeau 2 tiputi de seminarii cu 3 clase si cu 8 clase
- In 1901 seminatii inferioare cu 3 clase au fost desfiintate, dar din lipsa de preoti se
redeschid dar de data asta cu 7 clase.
- In a doua jumatate la sec XIX se infiinteaza, primele facultati de teologie . in cvadrul
universitatiii din Iasi, dar din lipsa de student se desfininteaza in 1864.
- Se infiinteaaza Fac de Teologie de la Bucuresti, se deschide in 12 nov 1881, din cauza
problemelor se inchide in 1883 dar se redeschide in 1884
- In ceea ce priveste invatamantul teologic din Bucovina , in 1786 se infiinteaaza o scoala
“cliriceasca” la manastirea Sf Ilie, desfintata in 1817, in 1827 se deschid cursurile la
Cernauti,
- In Trasnilvania , primele cursuri iau fiinta in 1786 la Sibiu, prin grija ep Ghedeon
Nichitici si pregatea viitorii invatatori.
- Primele cursuri de preotie propriu zisa se deschid la 15 martie 1811, sub codnucerea
tanarului carturar Gheorghe Lazar.
- In Arad si Timisoara – in nov 1812 se deschid la Arad cursurile unei scoli
pedagogice(prepparandi) initial cursurile tineua 15 luni, apoi 2 ani, apoi 3 ani.
- La 1 nov 1822 se deschide la Arad un institul Teologic cu 2 ani de stiudiu iar in 1824 cu
3 ani..
- In 1876 cele 2 scoli se contopesc sunb o singura conducere cu denumirea de “institutul
teologic –pedagogic” cum era la si Sibiu
- In anul 1822 se deschid cursurile seminarului teologic de la Varset cu 2 apoi 3 ani de
studii.
Biserica unita din Trasilvania
- Avea un seminar teologic la Blaj inca din 1754 iar intr 1760-1781 s-a creat un al II-lea
seminar, numai pentru calugari
- In 1859 se deschide o scoala teologica la Gherla care avea cursurile in lb latina apoi in
romana.
- Prima scoala romaneasca de tip mediu ia nastere la Blaj in 1754, devine mai tarziu scoala
gimnaziala cu 8 clase.
- In 1828 , episcopul Samuil Vulcan de la Oradea infiinteaza un gimnaziu la Beius.
- Primul gimnaziu orthodox se infiinteaza la Brasov 1850.
- In 1869 pe langa gimnaziu se deschide si o socala tehnicasi una comerciala care au
fucntionat pana dupa 1918
 - Al doilea gimnaziu orthodox din trasilvania a fost la Brad infiintat in 1868 .
- Biserica din Transilvania a avut sub indrumare si cateva mii de scoli poporale(primare)
romanesti,
- In timpul lui Saguna nr de scoli se ridica la 800 , iar in 1882 existau 1578 de scoli .
- In 1915 Buserica Ortodoxa avea 1536 de scoli iar cea unita 1146.
- Dupa infiintarea statului dualist austro-ungar (1867) s-au luat hotarari in vederea
desfiintarii unor scoli.

Literatura teologica

Sec. al XIX-lea constituie perioada “moderna” si in domeniul teologiei ortodoxe

romanesti. In aceasta perioada apar primele lucrari teologice de inalt nivel stintific, primele
manuale pentru seminar si facultate; acum se traduc o serie de lucrari teologice moderne din
greceste si mai ales din ruseste.

O data cu intemeierea seminariilor teologice, s-a simtit nevoie intocmirii unor manuale
didactice corespunzatoare. Primele manuale ce au fost tiparite in Moldova sunt in mare parte
traduceri sau prelucrari dupa cele rusesti

In Tara Romaneasca, iluministul Eufrosin Poteca (1786-1858) a prelucrat cateva manuale

pentru seminarii. Exemplul sau a fost urmat si de catre Nicolae Nifon Balasescu ( 1806-1880),
fiind primul profesor al seminarului din Bucuresti, a intocmit mai multe manuale pentru
seminarii, inspirate dupa cele apusene. Dupa 1864, seminariile au trecut sub controlul
Ministerului Cultelor si Instructiunii, iar numarul manualelor au fost in scadere.

Dupa intemeierea FTOUB, profesorii au observat lipsa materialelor universitare. Pt.

inceput s-au folosit traduceri ale manualelor utilizate in Academiile duhovnicesti din Rusia:
Introducerea in teologia ortodoxa si Teologia dogmatica ortodoxa ( 2 volume) , Dreptul
bisericesc al prof. I.S. Berdnikov din Ucraina, Dogmatica episcopului Silvestru de Canev ( 5
vol ).

Au mai fost traduse din limba germana, cateva cursuri de la Facultatea de Teologie din
Cernauti: Complendiul de drept bisericesc al lui C-tin Clement Popovici, I.B.U. a lui Eusebiu
Popovici, tradusa de Gherasim Timus si Athanasie Mironescu.

Pe langa aceste manuale de seminar si cursuri univesitare au aparut si lucrari teologice

traduse si originale. Alexandru Scarlat Sturza ( 1791-1854) este autorul a numeroase lucrari
sociologice, istorice, lingvistice, precum si teologice; Neofit Scriban a scris Dublul paralel sau
Biserica in fata papitatii si a reformei veacului XVI;Eufrosin Poteca a tradus din greaca
populara Manualul pravoslavnicului crestin.
 In prima jumatate a sec. al XIX-lea marii mitropoliti Veniamin Costachi si Grigore
Dascalul au continuat vechea traditie romaneasca de a traduce scrierile Sf. Parinti, ale scriitorilor
post-patristici si moderni. Tot in aceasta perioada au aparut mai multe editii ale Sf. Scripturi:
Petersburg -1819, supravegheata de Societatea Biblica Ruseasca; Buzau 1854-1856; Sibiu
1856-1858 si in Bucuresti 1914 fiind prima editie sinodala.

In Bucovina se remarca profesorii de la Fac. de Teologie din Cernauti, autori ai unor

lucrari de mare valoare, unele traduse si in alte limbi. Eusebiu Popovici – I.B.U. trad. din
Germana in RO in 4 vol.; C-tin Popovici – Izvoarele si codicii Dreptului bisericesc ortodox,
Canoanele apostolice; Isiodr Onciul – Manual de arheologie biblica, manual de introducere in
cartile Testamentului Vechi; Alexie Comorosan - Prelegeri academice din Dogmatica
soteriologica; Stefan Saghin,Vasile Gaina, Emilian Voiutschi, Octavian Isopescu, Ioan
Iuvenal Stefanelli, Vasile Motrofanovici – Omiletica, Teodor Tranavschi – Liturgica.

Spre Deosebire de lit. teologica din Tara Romaneasca si Moldova, cea din Transilvania s-
a dezvoltat in imprejurari diferite. Invatatii teologi din Blaj scriau mai mult lucrari istorice si
filologice prin care incercau sa dovedeasca originea latina a poporului roman. Amintim pe
Samuel Micu, Gh. Sincai si Petru Maior. A aparut Lexicon romanesc – latinesc – ungar –
nemtesc – ce cuprinde 10.000 de cuvinte tiparit la Buda in 1825 publicat de Samuel Micu,
Vasile colosi, Ioan Corneli, Petru Maior, Ioan Teodorovici si Alexandru Teodori.

In Banat cativa preoti au scris lucrari istorice, Nicolae Stoica – Cronica Banatului;
Dimitrie Țichindelean din Becicherul Mic – Fabule; Petru Teodorovici – trad. in RO a cartii
Robinson Crusoe.

In a doua jumatate a sec. XIX, Sibiul devine cel mai insemnat centru teologic ortodox, la
care a contribuit in special Andrei Saguna prin lucrarile sale istorice-canonice. Mai putem
mentiona pe Sava Popovici Bracianu ce a tiparit numeroase manuale pt invatamantul
elementar, dar si pentru Dictionarul romano-german si german-roman, Nicolae Popea a
redactat lucrari depre viata lui Andrei Saguna si depsre Vechea Mitropolie Ortodoxa a
transilvaniei, pr. prof. Ioan Popescu –manuale de Pedagogie si Psihologie, pr. prof. Zaharie
Boiu, Ilarion Puscariu, Daniil Popovici Barcianu, pr. Simion Popescu.

La Institutul teologic din Arad, amintim pe Iosif Goldis cu lucrari isotrice si filologice,
dar si pe Vasile Mangra cu lucrari privind istoria Bisericii si a vechii culturi Romanesti. La
Institutul teologic-pedagogic din Caransebes punem in lumina pe prof. Iuliu Iosif Olariu ce a
tiparit manuale pt toate disciplinele teologice.

In Bis. unita s-au remarcat uramatorii Timotei Cipariu ( 1805-1887) istoric, filolog,
teolog, pedagog si orientalist, Ioan Micu Moldovan ( 1833-1915) cu lucrari istorice, filologice
si manuale scolare, Isidor Marcu – Teologia Pastorala si Liturgica, 2 volume).
 Presa bisericeasca.

Inceputurile presei bisericesti ,sunt tot o urmare a dezvoltarii invatamantului teologic,

fiind marcate de Vestitorul bisericesc, o gazeta religioasa si morala, aparuta la Buzau,
saptamanal din 1839-1840, sub redactia prof. Gavriil Munteanu si Dionisie Romano. Tot
Dionisie a redactat si Eho eclesiastic o gazeta religioasa-morala, lunara din 1850-1852). Au
urmat la Buc. Predicatorul 1857-1859; Biserica 1862-1864; Vocea bisericii 1870-1872 ziar
literar si stiintific-religios.

Prima revista teologica de mare continuitate a fost Biserica Ortodoxa Romana¸ organ
oficial al Sf. Sinod, aparuta lunar sun conducerea unui comitet format din Membrii Sf. Sinod. O
alta revista de inalt nivel teologic a fost Ortodoxul, tot la Bucuresti 1880-1886, redactata de
Gheorghe Zottu, prof. la doua Seminarii din Buc.

La cernauti prof. facultatii de teologie, au initiat revista Candela, publicand studii de

inalta tinuta teologica. La Arad a aparut Biserica si Scoala, o foaie bisericeasca, scolara si
economica, din 1877 pana in 1948. Eparhia Caransebesului isi avea propriul organ de publicitate,
Foaia Diecezana 1886-1948. Mentionam si o serie de reviste cu caracter istoric-literar, economic
si chiar national politic, redactate de clerici: Arhivul pentru filologie si istorie a lui Timotei
Cipariu, Meseriasul roman a lui Bartolomeu Baiulescu, Economul la Blaj, Luminatorul la
Timisoara, Libertatea de la Orastie.

Muzica bisericeasca.

Au fost cativa reprezentanti de seama, Ierom. Macarie 1770-1836 dascalul scolii de

musichie din Bucuresti si Anton Pann 1797-1854, cunoscut mai ales prin scrierile si culegerile
populare, fost psalt la multe biserici din Bucuresti. Tot aici mai amintim si pe Ghelasie
Basarabeanu, Nectarie Frimu, Dimitrie Suceveanu, toti in Moldova, Mihai Ursuleac in
Cernauti si George Ucenescu la Brasov. In prima jumatate a sec XIX, a inceput sa patrunda in
bisericile romanesti si cantarea corala armonica. Primul cor bisericesc a fost infiintat de Arhim.
Rus Visarion, la bis. Curtea Veche din Buc.

In Transilvania, pr. Dimitrie Cuntan 1837-1910 a notat pentru prima oara in sistemul
liniar, cantarile practicate in Transilvania, avand si o serie de compozitii, bazate pe vechi melodii
bisericesti locale.

Arta bisericeasca.

Perioada de declin a artei romanesti, inceputa in sec XVIII si continuata pana in prima
parte a perioadei de care ne ocupam, fiind construite putine biserici monumentale, majoritatea
fiind de proportii reduse. Datorita contactului cu cultura occidentala, au fost adusi mesteri
germani care introduc stilul neogotic (ex. Sf Spiridon nou din Buc.)
 In arhitectura s-a dezvoltat stilul neoclasic precum Bisericile din Letcani, cu o forma
circulara, unica in tara in acest gen, Sf. Haralambie, SF. Spiridon si Banu, toate in Iasi. In Tara
romaneasca stilul neoclasic ii apartine bisericii TEI din Bucuresti, zidita in 1833 de Grigore IV
Ghica.

Spre Sfarsitul secolului se observa o revenire la stilul Romanesc traditional, bizantino-

muntean: bisericile Sf. Apostoli Petru si Pavel din C-ta, Domnita Balasa si Sf. Voievozi din
Bucuresti, Catedrala Episcopala din Galati.

In a doua jumatate a secolului XIX, in 1880 a luat fiinta Comisia arheologica si s-au
facut cateva restaurari corespunzatoare la , bis Stavropoleos, Sinaia, Cetatuia, Sf. Gheorghe. In
1913 s-a creeat Comisiunea Monumentelor Istorice, care s-a ocupat cu conservarea si punerea in
valoare a patrimoniului artistic.

In pictura bisericeasca au existat, paralel, doua curente, cel bizantino-roman si cel

apusean, inspirat din arta Renasterii italiene, practicat de pictorii cu studii facute in Apusul
Europei. Primul gen a fost reprezentat de Nicolae Polcovnicul + 1842, Nicolae Teodorescu +
1880. Pictura in ulei a patruns in Moldova prin Eustatie Altini + 1815, aroman cu studii la
Viena, ce a pictat multe biserici din Moldova.

Nicoale Grigorescu 1838-1907 este unul din clasicii picturii romanesti, ce a impodobit
bisericile din Puchenii Mari-Prahova si ale manastirilor Zamifra si Agapia. Gheorghe
Tattarescu 1820-1894, fiind elevul lui Nicolae Teodorescu, este considerat cel mai mare pictor
neoclasic, a picat aprox 60 de biserici, Zlatari, Sf. Spiridon, Cretulescu, Otetari, Negustori,
Colteam Alba.

Artele decorative nu mai cunosc lucrari de valoare. Tot in acest timp se introduc si
vitrariile. In Transivania, in schimb, s-a introdus vechiul mestesg de pictat icoane pe sticla.

Manastirile.Viata monahala

La Neamt se infiintase inca din 1870 o tipografie, in alte manastri a continuat actiunea de
copiere de manuscrise, in altele existau scoli pentru pregatirea monahilor ori a copiilor. Bolnitele
si spitalele intalnite in a doua jum a sec XVIII, si-au continuat existenta, oar Staretul Neonil
Buzila de la Neamt a cosntrui actualul spital din Targu Neamt. In manastirile mari existau
ateliere pentru rase, potcapuri, lumanari,etc.

Apare Legea calugariei sau Decretul organic pentru reglementarea schismei

monahicesti din 30 noiembrie 1864, prin care se prevedea ca pot intra in monahism doar cei cu
studii superioare, iar din restul credinciosilor numai barbati peste 60 de ani, sau femei peste 50
de ani, iar tunderile in monahism se faceau cu aprobarea speciala a Ministerului Cultelor.
 In Razboiul din 1877-1878, monahii sau inscris voluntari in serviciile santiare ale
armatei, si au insotit trupele pe front lucrand in spitale.

In perioada de care ne ocupam s-au construit doar cateva manastri si schituri romanesti.
Sf. Calinic de la Cernica a zidit, biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, biserica cimintirului si cea
cu hramul Sf. Treime de la Pasarea.

In prima jumatate a secolului XIX s-au infiintat cateva manastiri mari in Dobrogea, M.
Taita, M, Cocos, M. Celic-Dere, apoi schitul Saon.

In Bucovina anului 1786 autoritatile habsburgice au desfiintat peste 20 de manastiri si

schituri. In Basarabia si-au continuat existenta cele aprox 20 de schituri si manastiri romanesti,
iar Transilvania nu s-a putut reface dupa distrugerea manastirilor si schiturilor romanesti din
ordinul generalului austirac Buccow.

Viata preotimii de mir.

In Tara Ro. Nivelul de pregatire al preotilor a devenit tot mai ridicat, iar starea lor
financiara tot mai precara, traind din roadele muncii pamantului lor. Apare Legea clerului
mirean si a seminariilor din 1893 care prevede salarizarea preotilor din bugetul statului sau al
comunelor.

In acet secol tot mai multi clerici ortodoxi participa la miscari cu caracter national si
social. In 1821 la miscarea revolutionara condusa de Tudor Vladimirescu, Episcopul Ilarion al
Aregului si cativa preoti de mir, au insotit trupele militare.

In acelasi timp in Tara Romaneasca se inregistrea o prezenta masiva a clerului in

miscarea revolutionara. Pr. Radu Sapca din Celei, cu alti preoti, au binecuvantat inceperea
revolutiei si au sfintit steagurile. Spre deosebire de revoultiile din Tara Romaneasca si Moldova,
cea din Transilvania a durat mai mult, avand nu numai un pronuntat caracter social, ci si unul
national.

In Banat numerosi preoti si protopopi au participat la adunarile nationale romanesti de la

Lugoj, din mai si iunie 1848, in cadrul carora s-au cerut recunoasterea natiunii romane,
inlaturarea ierarhiei bisericesti sarbe, infiintarea unei Mitropolii la Timisoara.

Spre unirea națională națională

Un act de important în istoria poporului român a fost unirea Moldovei cu Țara Românească în
1859, ca rezultat firesc al dezvoltării treptate a conștiinței unității de origine, de limbă și de
credință a românilor de pretutundeni.
 Prin tratatul de pace de la Paris din martie1856, în urma Războiului de la Crimeea, s-a admis
convocarea a două Adunări sau Divanuri Ad-hoc în ambele Principatele, care să stabilească
viitoarea lor organizare politico-socială.

Cei doi mitropoliți- Sofronie al Moldovei și Nifon al Țării Românești- au fost președinți ai
Divanurilor Ad-hoc și ai Adunărilor elective care au ales ca domn în ambele Principate pe
Alexandru Ioan Cuza (5 și 24 ianuarie 1859)

9 mai 1877 s-a proclamat Independența de stat a României, act urmat de Războiul ruso-româno-
turc.

-trupele române au fost însoțite pe câmp;rile de luptă, în Bulgaria.

-10 preoți au ridicat moralul ostașilor, devenind primii confesori în armată, în vremea lui Cuza;

-la îndemnul ierarhilor peste 200 de călugări / călugărițe s-au angajat ca voluntari în servicile
militare ale armatei.

un puternic ecou a fost și în Transilvania, mulți tineri transivăneni s-au înrolat ca voluntari în
armata română

300 de liste de subscriții benevole

În 1892 câțiva profesori de teologie și preoți din Transilvania s-au numărat printe inițiatorii
cunoscutului Memorandum, cătreîmpăratul Francisc Iosif, care erau prezentate principalele
revendicări ale românilor.

-au plecat 300 de români. ca să reprezinte Memorandumul împăratului.

În anii primului război mondial (1916-1918), peste 250 de preoți din Vechea Românie au însoțit
trupurile pe câmpurile de luptă.

în 1915 se constituise un „Servicu religios”, pe lângă Marele Cartier General al Armatei române,
condus de preotul profesor universitar Constantin Nazarie.

Intrarea României în război, la 14 / 27 august 1916, a determinat autoritățile ungare să pornească

o puternică acțiune de reprimarea oricăror manifestări cu caracter românesc din Transilvania.

Alți peste 200 de preoți și vreo 15 preotese, fiind deportați în județul Șopron, regiunea cea mai
îndepărtată din Ungaria de vest, alții au fost deportați în Zombor și Bechicherecul Mare, în
Serbia de azi.

La pregătirea imediată a unirii Transilvaniei cu România, Biserica a avut o contribuție

importantă.
Profesorul de teologie Nicolae Bălan de la Sibiu, viitor mitropolit al Ardealului, a fost trimis într-
o importantă misiune pe lângă Guvernul României, aflat atunci la Iași.

La Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Dec 1918, între cei 1228 de delegați oficiali.
se găseau și mulți reprezentanți ai Bisericii, 5 episcopi, 4 vicari, 10 delegați ai centrelor
eparhiale, 129 de protopopi, câte un profesor și 2 studenți de la fiecare Institut Teologic, în afară
de aceștia au particpat la adunare și românii în număr de :100.000

Episcopii Ioan Popp de la Arad și Dimitrie Radu de la Oradea au fost co-președinții Adunării.

Toți cei 5 episcopi, dar și profesori de teologie, protopopi și preoți aleși în Marele Sfat Național
Român,format din 212 membri (un fel de Parlament), iar preotul Vasile Lucaciu a fost ales
membru în Consiliul Dirigent (un fel de guvern provizoriu al Transilvaniei)

Doi episcopi- Miron Cristea de la Caransebeș și Iuliu de la Gherla, au făcut parte din delegația de
4 persoane care a prezentat la București actul unirii Transilvaniei cu România.

2. Aportul preoțimii transilvănene la propășirea poporului român

De pilda, ASTRA (Asociația transilvăneană pentru literatura română și cultura lui), au activat
numeroși slujitori ai Bisericii, unii find aleși și în conducerea ei (Andrei Șaguna, Timotei Cipariu
și Ioan Micu Moldovan)

Alți preoți făceau parte din Comitetul central al Partidului Național Roman din Transilvania,
înființat în 1869

Profesorul memorandist Dimitrie Coșmadin Sibiu a fost ințiatorul și președintele Reuniiunii

române de agricultură din județul Sibiu, lucrând pe diferite căi pentru ridicarea agriculturii
românești, tot el a publicat primele albume despre arta populară din Transilvania.

Preotul Baiulescu a înființat o școală de meserii în Brașov, iar între anii 1886-1889 a redactat
foaia Meseriașul român.

3.Legăturile cu alte Biserici

Legea secularizării a produs nemulțumirea tuturor Bisericilor grecești; pe de altă parte,

amânarea recunoașterii autocefaliei Bisericii noastre de către Patriarhia ecumenică, ducea la stări
tensionate între cele două Biserici.

Secularizarea din 1863 a avut urmări și asupra legăturilor româno-athonite.

Asezămintele bisericești din Țara Sfântă de asemenea au beneficiat de veniturile mânăstirilor
închinate, până în 1863.

Pe măsură ce slăbeaulegăturile bisericești româno-grecești, se întăreau cele cu Biserica Ortodoxă

Rusă

În 1817 Societatea biblică rusă a tipărit la Petersburg, în românește, Noul Testament, iar în 1819
Biblia întreagă, pe baza ediției de la Blaj din 1795.

În același timp, au fost traduse în rusește câteva lucrări teologice românești; Compendiu de drept
canonic al luiAndrei Șaguna, tipărit la Petersburg în anul 1972

Papismul și starea actuală a Bisericii Ortodoxe din România al lui Melchisedec al Romanului.

Cunoscutul dirijor și compozitor Gavriil Muzicescu, cu studii la Conservatorul din Petersburg a

introdus numeroase piese corale bisericești.

Prima carte bulgară tipărită pentru prima dată la Râmnic în 1806, se numește Chiriacodromionul
lui Sofronie din Vrața

În 1824 s-a tipărit la Brașov primul Abecedar bulgar allui Petăr Sapunov

În 1828 s-a tipărit la București prima ediție a Tetraevanghelului în limba bulgară, în traducerea
preotului Serafim din Stara Zagora și a lui Petăr Sapunov din Traverna, refugiați în Țara
Românească sprijiniți financiar de mitropolitul Grigorie Dascălul.

Legăturile cu Biserica Ortodoxă sârbă, reamintim faptul că până în anul 1864 Biserica Ortodoxă
română din Transilvaniași Banat se aflau sub jurisdicția Mitropoliei sârbe de Carloviț.

Cotactele româno-albaneze.

În 1912 a venit la București preotul Fan S. Noli (1882-1965), viitor mitropolit și prim-ministru al
Albaniei, care a avut întrevederi cu fruntași albanezi din România și cu unele personalități ale
vieții politice românești, în vederea proclamarii independențeițării sale care a fost la Vlore, la 28
noiembrie 1912

Aromânii

După 1859 mulți oameni politci în frunte cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, au fost
preocupați de problemele aromânilordin Peninsula Balcanică (Dimitrie Bolintinean, Mihail
Kogălniceanu, Costache Negri, generalul Cristian Tell)

Un rol însemnat în acțiunea de redeșteptare naționalăși culturală aroromânească a avut Apostol

Mărgărit (1832-1903), care a înființat mai multe școli.

În 1889 s-a construit prima biserică aromânească la Hrupiște.

În 1879 s-a înființat la București „Societatea culturală macedoneană”, sub președinția de
onoare a mitropolitului Calinic Miclescu, care milita pentru înfințarea unei episcopii aromânești.

A fost ales chiar un mitropolit, în persoana lui Antim, un albano-aromân, până atunci mitropolit
de Ohrida și Prespa.

Biserica Ortodoxă Română între anii 1918-1948

La 17 / 30 decembrie 1919 s-au întrunit pentru prima oară în sedință comună toți mitropoliții și
episcopii eparhioți, precum și arhiereii vicari din cuprinsul statului unitar România.

A doua zi, deci 18 / 31 decembrie 1919, episcopul Caransebeșului a fost ales în scaunul vacant
de mitropolitul primat al României și a fost instalat în ziua următoare 19 decembrie.

La 18 septembrie 1920 s-au întrunit la București așa-numita „Constituție bisericească”,

formată din membrii Sfântului Sinod, din foștii miniștri de Culte.

Senatul țării a aprobat la 24 martie 1925, iar de Camera deputaților la 3 martie 1925 și
promulgat la 6 mai 1925, sub titlul: Legea și Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe
Române.

Sfântul Sinod a hotărât actul de înfințare Patriarhatul lui Ortodox român, la data de 4 februarie
1925 , Senatul a hotărât la 12 februarie 1925 și Camera deputaților 17 februarie 1925, iar la 23
februarie s-a promulgat„ Legea pentru ridicarea scaunului arhiepiscopal și mitropolitan al
Ungrovlahiei, ca primat al României, la rangul de scaun patriarhal, be baza acestor hotărâri
Miron Cristea a devenit primul patriarh al B.O.R

Patriarhul ecumenic a trimis Vasile III, a dat obișnuitul Tomos pentru recunoașterea Patriarhiei
O. Române, la 30 iulie 1925.

Ceremonia învestiturii și înscăunării primului patriarh Miron Cristea a avut loc la București, în
ziua de Duminică 1 noiembrie 1925, în prezența membrilor Sf Sinod, a reprezentanților statului,
a conducătorlor celorlalte culte din România și a 21 de trimiși ai unor Biserici Ortodoxe surori.

Ca organ deliberativ, pentru întreaga Patriarhie, funcționa Congresul Național Bisericesc,

format din câte 6 reprezentanți ai fiecarei eparhii (2 preoți și 4 mireni) aleși pe 6 ani și care se
întrunea odată la 3 ani.

Organul executiv al Sfântului Sinod și al Congresului Național Bisericesc, era Consiliu Central
Bisericesc, format din 15 membri, câte 3 din fiecare mitropolie (un cleric și 2 mireni).

La 10 mai 1927, la stăruințele regelui Ferdinand, Guvernul român a încheiat un Concordat cu

Vaticanul, ratificat de Parlament la 23 mai 1929.
Prin acest concordat Bisericii Romano-catolice i s-a creat o situație de „ stat în stat”, care știrbea
suzeranitatea statului român. Prin acest Concordat se garanta dreptul pentru cler și credincioși
de-a comunica direct cu Vaticanul, fără controlul statului român.

Ierarhi de seamă.

Mitropolit Miron Cristea. Era originar din Toplița (jud. Harghita), cu studii de teologie la Sibiu și
filologie la Budapesta, fost mult timp secretar și consilier la Arhiepiscopia Sibiului, un timp
redactor al ziarului Telegraful Român, iar din 1910 episcop la Caransebeș.

Nicodim Munteanu (1864-1948), a ocupat scaunul patriarhal vacant, originar din Pipirig Neamț,
cu studii la Seminarul „Veniamin” din Iași, apoi la Academia duhovnicească din Kiev.

Marele teolog Irineu Mihălcescu(1874-1948), fost profesor de Dogmatică și Apologetică și

decan la Facultatea de Teologie din București (1904-1939), locțiitor de episcop la Râmnic,apoi
mitropolit al Moldovei, a publicat zeci de lucrări de dogmatică.

Invatamantul teologic
 in perioada interbelica in urma intrunirii unor comisii s-a incercat uniformizarea
invatamantului teologic; nu s-a ajuns la nici un rezultat
 in vechea Romanie exista o Fac. de Teologie la Bucuresti, iar in Bucovina Fac. din
Cernauti
 1926 se infiinteaza Fac. din Chisinau(se va muta la Suceava in 1944) incadrata in Univ.
din Iasi
 1 apr. 1948 Fac. de la Suceava se contopeste cu cea de la Buc.
 seminarii teologice:
- Central si Nifon in Buc.

-Veniamin in Iasi, Ramnic, Buzau, Roman, Husi, Galati

-Chisinau, Ismail si Balti

- dupa 1918 cu existenta efemera la Craiova, Constanta, Campulung-Muscel(pt orfanii

de razboi)

-seminar monahal la Neamt mutat la Cernica ulterior

 Toate facult. si seminariile aveau cate 8 clase si erau sub conducerea statului(exceptie
facand seminarul Nifon – condus de o ,,eforie’’)
 Instit. Teologice din Sibiu, Arad si Caransebes au fost ridicate la rang de Academii
Teologice(4 ani de studii) fiind sub indrumarea Bisericii(chiriarhul locului)
 1923 se infiinteaza Academia Teoligica Oradea, iar in 1924 la Cluj
 Diktatul de la Viena muta Acad. Teologica de la Cluj la Timisoara(functioneaza pana in
1948)
 Academia Teologica ,,Andreeană’’ din Sibiu singura care primeste dreptul sa confere
licenta in teologie
 Biserica unită avea Academii Teologice la Gherla(se muta la Cluj in 1930) si Blaj
 profesori ai Fac. de Teologie din Buc. :
-Ioan Popescu-Mălăieşti, Grigorie Pişculescu (V.T.)
- Teodor M. Popescu ( IBR)
-Ioan Coman (Patrologie)
-Petre Vintilescu( Liturgica)
 profesori ai Fac.de Teologie din Cernăuti:
- Ioan Zugrav (Liturgică)
- Simeon Reli ( IBR)
- Vasile Gheorgiu (NT)

 profesori ai Fac. de Teol. din Chişinău :

- Ctin Tomescu (IBR)
- Gala Galaction (NT)
- Cicerone Iordăchescu (Patrologie)
 profesori ai Fac. Teol. din Sibiu :
- Dumitru Stăniloae (Dogmatică)
- Dumitru Călugăru ( Catehetica)

Arta bisericească

 locasuri de inchinare construite in perioada interbelica:

- catedrale episcopale: Bălţi, Alba-Iulia, Cluj, Timisoara
- biserici: Cluj, Satu Mare, Sighisoara, Turda, Sf. Silvestru si Sf Dumitru Colentina din
Bucuresti
 majoritatea bisericilor sunt construite in stil bizantin, altele in stilul lui Stefan cel Mare
(catedrala din Timisoara, Precista din Piatra Neamţ)
 bisericile au fost impodobite cu picturi in frescă sau tempera de catre:
- Costin Petrescu ( catedrala din Alba-Iulia, bisericile bucurestene Mihai Vodă, Sf
Silvestru, Sf Dimitrie Colentina)
- Dimitrie Belizarie ( catedrala Patriarhală, biserica mare Căldăruşani )
- Anastasie Demian ( catedrala din Tm si Caransebes)
- Dumitru Norocea (Madona Dudu din Craiova, paraclisul Man. Curtea de Arges)

Activiatatea clerului de mir

-unii preoti au functionat ca profesori de Religie in invatamantul secundar
- preotii parohi obligati sa faca ore de catehizare in scolile primare si de meserii
- in Al doilea Razb. Mondial peste 100 de preoti militari au insotit trupele romanesti pe
fronturile de V si E

Asistenta sociala
- in multe parohii sau infiintat cantine si camine pentru copii saraci si orfani
- s-a acordat asistenta religioasa in spitale, inchisori si in cazărmi
- multi preoti si-au adus aportul in infiintarea de cooperative si banci populare
- s-au infiintat diferite asociati preotesti:
- ,,Asociatia generala a clerului Andrei Saguna’’
-,, Uniunea clericilor din Basarabia’’
- ,,Asociatia preoteselor ortodoxe’’ – infiintat in 1926 la B.

Activiatatea misionara
- urmarea revigorarea sentimentului religios in randul credinciosilor si instruirea
tineretului in spirit creştin
- ,,Oastea Domnului’’ – infiintata la Sibiu 1922, la initiativa mitr. Nicolae Balan
- 1933 , Cluj ia fiinta ,, Fratia Ortodoxa Romana’’ pentru intelectuali – condusa initial de
prof. acad. Sextil Puşcariu

Legaturile cu alte Biserici crestine

- 1923 participarea la Conferinta panortodoxa de la Constantinopol, care a hotarat
introducerea calendarului iulian indreptat (Bis. româna l-a introdus la 1 oct. 1924)
- iunie 1930 Conf. interortodoxă la Man Vatoped, Muntele Athos- au participat 2 ierarhi
si 2 prof. români (conferinta ce pregatea lucrarile pentru convocarea unui sinod
panortodox)
- 1924 la Sinaia prima Conf. a profesorilor de teologie orodoxa din Balcani (români,
greci, bulgari, sârbi)
- intre 29 nov si 4 dec 1936 s-a intrunit la Atena primul Congres al prof de teologie
ortodoxa (au participat prof de la B si Chisinau)
- 1935 incepe constr. bisericii si a caminului romanesc de la Ierusalim
- 1935 Conf româno-anglicană la B, unde Sf Sinod al BOR recunoaste validitatea
hirotoniilor anglicane
- 1936 patr Miron face o vizita arhiep. de Canterbury
*****

- dupa Primul Razb. Mondial se remarcă un interes pentru refacerea unitaţii crestine si pentru
pacea lumii

- ian 1920 mitrop. Dorotei de Brusa, locţitor de patriarh ecumenic, propune infiinţarea unei ,,Ligi
a Bisericilor’’ – fapt ce declaseaza inceputul ,,miscarii ecumenice’’

Trei organizaţii ecumenice:

1. ,,Crestinismul practic’’ (Viata si fapta) – a luat fiinţă la insistenţele arhiep. Nathan Söderblom
din Uppsala; la conferinta ţinuta la Stockholm in 1925 a participat si o delegatie romana in frunte
cu mitr. Nicolae Bălan si Nectarie Cotlarciuc; 1926 la Berna a participat iarasi N. Bălan

2. ,,Conferinta mondiala pentru credinta si organizare’’

- la Congresul Conferintei de la Lausanne 1927, a participat mitr. Nectarie si 3 teologi de la Sibiu

3. ,, Alianta mondiala pentru infratirea popoarelor prin Biserica’’ - milita pentru pacea lumii

- Biserica romana a participat inca de la Congresul de la Copenhaga 1922

- conferinte la in România: - 1924 la Sinaia – prezidata de arhimandritul Iuliu Scriban

- 1933 la B. – prezidata de part. Miron

- la aceste intalniri s-au remarcat arhrim. Iuliu SCriban si prof Vasile Ispir, mitr. N. Bălan si Nectarie
Cotlarciuc

-1938 primele 2 ramuri ale Miscarii ecumenice s-au contopit intr-un Consiliu Mondial al Bisericilor

-1961 la New Delhi- Romania participa la a 3-a Adunare generala a Consiliului Ecumenic Mondial al Bis.

Biserica Ortodoxa română in perioada 1948 – 1989

Patriarhii Iustinian si Iustin

- dupa actul de la 23 aug 1944 si cel din 6 mart 1945 in Romania s-a instaurat regimul
totalitar, ceea ce a provocat schimbari de ordin politic, social si economic
- apar schimbari atât in viata BOR cat si a celorlalte culte din ţară
- Biserica româna trebuia sa se adapteze la noua situatie pentru a nu suferi precum
Biserica Ortodoxa Rusa dupa 1917 sau să fie ameninţată cu desfiinţarea cum s-a
intamplat cu toate cultele din cele 2 ţari comuniste, Albania şi China
- Biserica a acceptat unele compromisuri, a renuntat la anumite laturi ale sale, salvându-
si existenta si continuându-si activitatea
- 30 dec 1947 – anul abolirii monarhiei si instalarea regimului totalitar in toata ţara; după
acest moment Biserica este inlaturata din viata Statului, activitatea sa limitându-se la
nivel parohial

Urmări ale instalarii regimului totalitar

- activitatea asociatiilor preotesti si mirenesti (Oastea Domnului, F.O.R.) din perioada
interbelica a fost intreruptă
- dupa 1948 asezamintele bisericesti filantropice sunt desfiintate
- este eliminat invatamantul religios din scolile de toate gradele, slujbele din spitale, azile
si cazărmi sunt interzise
- periodicele bisericesti au fost desfiintate, exceptie facând Telegraful Român de la Sibiu
- sunt desfiinţate: Fac de Teologie de la Suceava, 4 Academii Teologice din Ardeal si
Banat( exceptie cea de la Sibiu, care va deveni Institut), Academia de Muzica din B. si
toate Seminariile din Muntenia si Moldova
- sunt desfiintate cateva eparhii si 20 de posturi de arhierei vicari; au fost pensionati
fortat Nicolae Popoviciu de la Oradea(1950) si mitrop. Banatului Vasile Lazarescu(1961)
- inceteaza legaturile cu Miscarea Ecumenica si cea cu ,,Diaspora’’ romaneasca
- 1 dec 1948 este suprimata activitatea Bisericii unite cu Roma
- peste 1800 de preoti ortodocsi au fost arestati si anchetati, trimisi sa lucreze la Canalul
Dunare- Marea Neagra, o parte fiind deportati si in Siberia
- Biserica avea dreptul de a face catehizarea credinciosilor (nu a tineretului) in cadrul
Vecerniei
- dupa 1964 au fost eliberati detinutii politici precum: prof de teologie Nichifor Crainic,
Teodor M. Popescu, Dumitru Stăniloae de la B; Ioan Gh. Savin si Ctin Tomescu de la
Chisinau, arhimandritii Sofian Boghiu, Benedict Ghiuş, ieromonahul Daniil Sandu
Tudor, Ioan Iovan de la Man. Vladimireşti; student teologi, calugariţe si preoti de mir
- preotii argeseni Nicolae Andreescu, Ioan Constantinescu si Ion Drăgoi condamnati la
moarte si executati pentru ca au participat la rezistenta armata din munti alaturi de
luptatori anticomunisti
- fostul mitr. Visarion Puiu al Bucovinei condamnat la moarte
- toti ierarhii Bisericii unite si episcopii romano-catolici(din Tm, B, Iasi, Alba-Iulia) au
fost arestati si inchisi
- zeci de preotii uniti, romano-catolici si pastori protestanti si neoprotestanti arestati
- sunt desfiintate manastiri si schituri, calugarii si monahiile au fost trimise cu forta la
munca sau la familiile lor in urma decretului de stat 410 din 1959
- desfiintate Seminariile de la Agapia si Hurezi
- 1959- au fost exmatriculate toate studentele din Institutele Teologice
- nu mai sunt acceptate in scolile teologice fete, calugari sau calugarite
- in B. se vor demola 20 de biserici

Patriarhul Iustin Marina(1901- 1977)

- originar din judetul Vâlcea, studii la Seminarul din Vâlcea si Fac. de Teologie din B.
- invatator si preot in parohia Băbeni, apoi 12 ani preot-paroh la biserica Sf. Gheorghe
din Râmnicu Vâlcea
- 1945 ales arhiereu-vicar la Iasi, 1947 devine loctiitor de mitropolit iar in noiembrie este
ales mitropolit al Moldovei.
- 24 mai 1948 ales patriarch si la 6 iunie este inscaunat in aceasta demnitate
- va adormi la 26 martie 1977, fiind ingropat la Man. Radu Vodă
Realizari:
- in primul an de patriarhat intocmeste noul Statut pentru organizarea si functionarea
Bisericii Ortodoxe Romane
- are lo Reintregirea BOR din Transilvania, revin la ortodoxie preotii si credinciosii uniti
- are loc reorganizarea invatamantului teologic
- 1949 incepe aparitia noilor reviste Ortodoxia si Studii Teologice
- are loc reeditarea Bibliei sinodale( 1968 si 1975), Noul Testament si toate cartile de cult
- se tiparesc manual pentru invatamantul teologic universitar si seminarial, lucrari
teologice si istorice
- part. Iustinian Marina publica 12 volume sub titlul Apostolat social
- 1950 se ia hotarârea trecerii in rândul sfintilor a unor ierarhi, calugari si credinciosi
- sunt restaurate zeci de biserici, altele impodobite cu picture
- s-a preocupat de asigurarea de salarii si pensii( de la Casa de Pensii a Bisericii-
organizata la initiative sa) preotilor de mir, o parte de la Stat, restul din fonduri proprii

Patriarhul Iustin Moisescu (1910- 1986)

- fiul unui invatator din satul Cândeşti (Arges)
- a urmat cursurile Seminariului orfanilor de razboi din Câmpulung Muscel
- trimis de patriar. Miron la Fac. de Teologie din Atena (1930-1934), apoi studii de
specializare la Strasbourg(1934-1936) si Atena (1936-1937)
- obtine doctorat in teologie cu o lucrare despre Evagrie din Pont
- este profesor la Seminarul Nifon din B. apoi prof. de NT la Fac. de Teologie Orto. din
Varşovia(1938-1939)
- 1940- 1946 prof de NT la Fac. de Teologie Cernauti-Suceava si B
- a publicat lucrarile: Sfanta Scriptura si interpretarea ei in opera Sf Ioan Hrisostom,
Originalitatea parabolelor Mântuitorului, Activitatea Sf Ap Pavel in Atena, Ierarhia
bisericeasca in epoca apostolic
- traduce Simbolica lui Hristu Andrutsos si o serie de studii in periodicele bisericesti
- 26 feb 1956 ales mitrop. al Ardealului, in martie fiind hirotonit si inscaunat la Sibiu
- 10 si 13 ian 1957 este inscaunat mitrop. al Moldovei si Sucevei
- a desfasurat o activitate gospodareasca si culturala de exceptie
- a fost membru al Comitetului Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor si in
prezidiul Conferintei Bisericilor Europene
- a incurajat actiunea de restaurare a zeci de monumente istorice si de arta
- a indrumat tiparirea mai multor lucrari privind arta bisericeasca si revista Mitropolia
Moldovei si Sucevei
- 12 iunie 1977 este ales patriarh si incaunat la 19 iunie
- a initiat apariatia colectiei Parinti si scriitori bisericesti
- trece la cele vesnice 31 iulie 1986, fiind ingropat la Catedrala Patriarhala