DEFINIȚIE

ERUPȚIA TERMINOLOGIE
DENTARĂ

ETAPE
 Erupția dentară
1. DEFINIȚIE
🢫 fenomen biologic complex, cu o importanță majoră asupra
dezvoltării întregului aparat dento-maxilar
🢫 ultima fază în dezvoltarea dintelui (odontogeneză)
🢫 fenomenul de migrare tridirecțională a dinților din zona osoasă
unde s-au format până la contactul cu antagonistul (planul de
ocluzie)/ până la intrarea în funcție
🢫 fenomen supus tiparului genetic și corelat cu dezvoltarea generală
a organismului
🢫 deplasarea intra-osoasă a dintelui prin mișcări:
▪ axiale (în axul lung al dintelui)
▪ de deviație (drifting) (mezial, lateral)
▪ de înclinare
▪ de rotație
1.Erupția dentară
2.Terminologie
► deplasarea dintelui în direcție ocluzală pe
Erupția activă primară măsura edificării rădăcinii

► erupție activă lentă proporțională cu procesul

Erupția activă secundară de uzură, în care dintele își păstrează lungimea
(fiziologică) prin depuneri succesive de cement apical

► dintele pierde contactul cu antagoniștii:

Erupția activă secundară 🢫 egresia
(patologică) 🢫 extruzia

► involuția parodonțiului marginal cu deplasarea

Erupția pasivă apicală a inserției epiteliale și a gingiei marginale,
denudarea radiculară (coroana clinică > rădăcina
clinică)
► dintele erupe toată viața (sinteză a erupției
Erupția continuă active primare și secundare și a erupției pasive)

► 🢫 DT -> primul la sfârșitul lunii a 3-a, dinții

Erupția prematură natali
🢫 DP -> la sfârșitul vârstei de 4 ani
► 🢫 primul DT erupe după 13 luni
Erupția întârziată (tardivă) 🢫 primul DP erupe după 7 ani
 1. Erupția dentară
3.Etape
A. WEINMANN
I. PRE-ERUPTIVĂ (intra-osoasă) - migrarea dintelui de la locul de
formare (loc germinativ) până la atingerea mucoasei orale

❖ pre-eruptivă propriu-zisă (migrare transversală)

❖ prealveolară (migrare axială)

II. PREFUNCŢIONALĂ de la persarea mucoasei până la atingerea

planului de ocluzie / dintelui antagonist (~ 4mm/14 spt)

III. FUNCȚIONALĂ de la atingerea planului de ocluzie până la

sfârșitul vieții
 1.Erupția dentară
Erupția intraorală - PROFFIT

• erupția din momentul apariției în

cavitatea orală până aproape de
Erupție planul de ocluzie
post-emergentă • erupția are loc noaptea, ziua se
produce o intruzie ușoară datorită
masticației

• etapa finală a erupției

post-emergente cu deplasare
foarte lentă
Echilibru ocluzal
• erupția continuă proporțional cu
juvenil creșterea maxilarelor
 2.Mecanismul erupției dentare
2.1. Factori care influențează erupția dentară

1. Ereditatea: la gemeni, primii DT erup mai rapid la univitelini față de

bivitelini
2. Tipul rasial și regional: la rasa neagră și indienii americani, DT erup
mai lent față de rasa albă
3. Condițiile de viață: mai accelerată la copiii din urban față de rural
4. Glandele endocrine: hipersecreția de STH și hormoni tiroidieni
accelerează erupția, hiposecreția hipofizară întârzie erupția cu 1-5 ani și
perturbă ordinea erupției
5. SNC: în oligofrenie, stres emoțional crescut - erupția este întârziată
6. Nutriția: întârzieri în erupție prin deficit de vit. A, C, D și la copiii
alimentați artificial față de cei alimentați natural
7. Anotimpul: erupție mai rapidă la copiii născuți vara față de cei născuți
iarna
 2.Mecanismul erupției dentare
2.1. Factori care influențează erupția dentară
A. Factori generali

8. Radioactivitatea: întârzieri în erupție la cei născuți în zone cu fond

radioactiv
9. Sexul: la fete erupția are loc cu 5 luni mai rapid ca la băieți, cu excepția
molarilor de minte
10. Factori biologici legați de mamă: la copiii cu mame tinere erupția este
precoce față de cei cu mame mai în vârstă
11. Greutatea la naștere: erupție timpurie la supraponderali și întârziată la
subponderali și prematuri
12. Anomaliile cromozomiale: modifică ordinea și vârsta erupției
13. Febrele eruptive și anomaliile cardiace congenitale: consecințe
asupra creșterii și erupției
 2.Mecanismul erupției dentare
2.1. Factori care influențează erupția dentară

1. Pulpopatiile DT: DT cu NPS simplă sau complicată prezintă un

proces accentuat de rizaliză urmat de erupția prematură a succesorilor
permanenți

2. Traumatismele DT: anchiloza dento-osoasă consecutivă unui

traumatism întârzie erupția DP

3. Extracția prematură a DT: când DT este extras după ce succesorul

lui permanent a intrat în faza de erupție activă apar modificări ale
ritmului și vârstei de erupție a DP; erupția va fi întârziată la copiii care
au pierdut MT înainte de 4-5 ani
 2.Mecanismul erupției dentare
2.2. Teorii asupra erupției dentare

Teoria radiculară • Creșterea rădăcinii este factorul cel mai important al

erupției dentare (planșeul alveolar opune rezistență
când rădăcina ajunge în contact cu acesta)
• MEYER: creșterea în lungime a rădăcinii determină
liză osoasă
• Viteza de erupție poate fi frânată de:
🢫 Țesuturile moi acoperitoare
🢫 Osul alveolar
🢫 Vâscozitatea ligamentului alveolo-dentar
periodontal)
🢫 Forțele ocluzale
Teoria pulpară • HESSE: presiunea intra-papilară a pulpei dentare în
dezvoltare
Teoria alveolară • CAHILL și MARKS: remodelarea osoasă
coordonată de foliculul dentar
3. Erupția DT
 3. Erupția DT
3.1. Dinamica erupției DT
Reguli:
• DT erup în perioada 6 - 30-32 luni, la interval de 6 luni cu o variabilitate pe grupe de 3-4
luni scurtate până la 2 luni în crizele de creștere
• Dinții inferiori erup înaintea celor superiori, cu excepția incisivilor laterali, când
superiorii erup înaintea inferiorilor
• Erupția se face în ordinea numerică cu excepția caninilor care erup după primii molari

Longevitatea DT include:
• Perioada activă de erupție a DT (DT tânăr), în intervalul
6 - 30-32 luni
• Perioada de stabilitate a DT, în intervalul 2ani ½ - 4ani
• Perioada de instabilitate, de exfoliere a DT, premergătoare erupției
DP în intervalul 4-6-10 ani

Schema de erupție:
I II IV III V
I II IV III V
 3. Erupția DT
3.3. Variabilitatea patologică a erupției DT

Poate interesa:
• A. cronologia și secvența de erupție
• B. poziția și sediul
• C. complicații legate de erupție:
1. locale (inflamatorii)
2. regionale
3. generale

Se pot asocia:
• diferite avitaminoze (A, D, C, B)
• variabilitatea şi labilitatea neurovegetativă a copilului
 4. Erupția DP
Reguli:
Erupția are loc între 6 ani și 18-25 ani, mai întâi la nivelul arcadei inferioare,
apoi la arcada superioară pe grupe de dinți, la intervale de 1 an pentru dinții
succesionali și la interval de 6 ani pentru dinții adiționali
Primul dinte care erupe este M1inf, apoi erup în ordinea lor numerică
C sup erupe după PM, ceea ce explică frecvența mare a ectopiilor de C sup,
spațiul lor fiind deja ocupat de PM
Cu excepția M1 a căror mineralizare începe la naștere, toți ceilalți DP încep
mineralizarea după aceea
4. Erupția DP
4.1. Dinamica erupției DP

Perioade:
• 6-8 ani când sunt înlocuiți I
• 9-12 ani când are loc înlocuirea zonei de sprijin
• La arcada maxilară apar PM (9-11 ani) - mai important PM1, care după înălțări,
mezializări, se implică în sprijin și ghidare
• Între 9-12 ani se individualizează anvelopa funcțională a subiectului
• La 11-12 ani se modelează versanții condilieni și se definitivează tipologiile
masticatorii: tocător, frecător și mixt

Secvența erupției:

6 1 2 4 5 3 7 8
6 1 2 3 4 5 7 8
4. Erupția DP
4.2. Variabilitatea patologică a erupției DP

Poate interesa:
• A. cronologia și secvența de erupție
• B. poziția și sediul
• C. complicații legate de erupție:
1. locale (inflamatorii)
2. regionale
3. generale

Se pot asocia:
• diferite avitaminoze (A,D,C,B)
• variabilitatea și labilitatea neurovegetativă a copilului
5. Incidentele și accidentele erupției
dentare
• supurații ale părților moi
• osteite, osteomielite (M3 sup 🢫 osteomielita
tuberozității și a sinusului maxilar)
• adenite
Complicații
• tromboflebita plexului pterigoidian
• complicații pulmonare
• complicații neurologice (nevralgii dentare)
• otalgii, cefalee, trismus, tulburări oculo-motorii

• profilactic: germectomia / odontectomia M3

înainte de erupția clinică
Terapie • curativ: antiinflamatorii, antibiotice