SOLUȚIONAREA CONFLICTELOR ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI SCOLARE,

PRIN COLABORARE

Prezența conflictelor în cadrul instituțiilor școlare a condiționat preocuparea pentru acest

fenomen însoțit de creșterea frecvenței și a complexității problemelor care îl generează. La etapa
actuală este necesar ca activitatea de învățare să se realizeze în condiții favorabile, sistemul de
învățământ acordând o atenție deosebită calității procesului educațional. Pentru crearea unui mediu
educațional optim trebuie să se țină cont de influența socială și de stilul interpersonal al membrilor ce
interacționează în cadrul instituțiilor școlare. Activitatea de învățare are loc în contexte variate și
implică diferite tipuri de interacțiune..
Principalele stiluri de relaționare, conform perspectivei lui Piaget, sunt cooperarea și competiția.
Piaget apreciază în mod deosebit cooperarea, deoarece acest tip de interacțiune este necesar pentru
formarea conștiinței.
J. Piaget percepe relaționarea ca „un sistem de interacțiuni în cadrul căruia fiecare generează,
chiar ca raport, o transformare a termenilor pe care îi unește
Strategia bazată pe colaborare constituie o modalitate de abordare a conflictelor în care și
scopurile, şi relaţiile interpersonale sunt importante în egală măsură. Acestă strategie presupune
soluţionarea conflictelor prin menţinerea relaţiilor interpersonale bune şi asigurarea realizării
obiectivelor ambelor părţi. Conflictele sunt percepute ca probleme care trebuiesc rezolvate prin soluţii
care să-i stisfacă pe toți
PLAN DECIZIŢIONAL PENTRU SOLUŢIONARE UNEI SITUAŢII DE
C R I Z Ă - I N A D A P TA R E A   Ş C O L A R Ă

 SUBIECTUL:  P. M., 10 ani, clasa a  III-a

PREZENTAREA CAZULUI : Eleva P.M.- Copil de etnie rromă
Problema educativă a elevei P.M. ţine de inadaptarea şcolară, manifestată prin atitudini
respingătoare faţă de cerinţele şcolii, prin sfidarea învăţătorului şi a colegilor de clasă. Menţionez că
are şi un număr mare de absenţe nemotivate. Din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale, eleva are
capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport cu vârsta. Are o pregătire şcolară precară cu
mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate din clasa anterioară, este submotivată pentru
învăţătură, aceşti factori explicând în mare parte şi situaţia şcolară foarte slabă. Gradul de maturizare
psihică este scăzut, copilul are dificultăţi  de adaptare atât la mediul şcolar cât şi la cel familial.

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Lipsa de afecţiune din partea părinţilor, dezinteresul total al acestora faţă de cei trei copii, lipsa
supravegherii parentale şi maternale (părinţii  alcoolici, plecaţi la muncă în sat, lipsind zile şi nopţi de
lângă copii);  condiţii materiale insuficiente, majoritatea timpului şi-l petrece cerşind de la vecini,
lipsind de la şcoală aproape jumătate din anul şcolar 2011-2012, au dus la repetenţie.
Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat din primele clase şi  are la bază în cea mai mare parte
indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în general.
Astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab, eleva mulţumindu-se că a
promovat clasa
DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE
 Maria prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate, este o fire introvertită, puţin
interesată de comunicare, are numeroase absenţe nemotivate.

           Comportamentul:
– nu vorbeşte  în clasă decât atunci  cand i se pune în mod direct o întrebare;
– răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi  evită să privească în ochi
învaţătoarea când i se cereasă răspundă;
– când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată  activitatea, rămânea  liniştită şi nu
îşi deranjează  colegii;
– reacţionează  puţin pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă  este certată fără să mai
comunice cu cineva;
– rămâne  singură în timpul recreaţiilor, ceilalţi o ocolesc,  pentru că de multe ori este nespălată şi prost
îmbrăcată.

            Dialog cu eleva:

Maria pare la prima vedere o fată liniştită care evita să vorbească. După mai multe monologuri
ale mele şi laude necontenite Maria a început să povestească întâmplări din viaţa ei.
– ,,Mi-e temă să răspund. Dacă greşesc copiii mă vor striga  Repetenta.”
– ,,Nu vin la şcoală pentru că nu–mi dau voie părinţii. Trebuie să am grijă de casă cât timp ei sunt
plecaţi.” 
      
                Dialog cu mama:
Mama ne spune că Maria refuză să vină la şcoală pentru că, ,,râd copiii de ea pe motiv că a
rămas repetentă”.
Aceasta se scuză că nu se poate ocupa de educaţia copiilor de problemele şcolare ale acestora   din
cauza  soţului, care este beţiv şi violent. Tot  ce le duce tatăl aruncă, iar banii toţi îi dă pe băutură.

            Dialog cu tata:

Acesta spune că el stă mult timp plecat şi copiii sunt lăsaţi acasă cu soţia, care după plecarea sa
la muncă, pleacă şi ea de acasă, copiii rămânând astfel în grija vecinilor.
Aceştia le aduc mâncare, le spală hainele, dar ei se joacă şi se murdăresc tot timpul. O acuză vehement
pe mama care umblă pe drumuri fără motiv.
            Dialog cu vecinii:
Toţi ştiu şi regretă posibilităţile acestor copii necăjiţi. Îi acuză pe ambii părinţi. Din vina lor
copiii sunt plini de păduchi, lipsiţi de hrană, adesea fură de la vecini ceea ce cred că le este necesar.

ANALIZA DATELOR ŞI  STABILIREA IPOTEZEI

            Inadaptarea Mariei  la şcoală a fost repercusiunea comportamentelor greşite ale părinţilor.
Ipoteza: Dacă se cunosc cauzele inadaptării şcolare şi factorii determinanţi, şi voi folosi
strategii adecvate, atunci Maria  se va adapta atât în colectivul de elevi cât şi  la viaţa şcolară.

PRECIZAREA OBIECTIVELOR  
Obiective pe termen lung
O1. Maria ,  va frecventa regulat toate orele;
O2. Sarcinile didactice vor fi terminate în timp util;
O3. Va participa la discuţii  cu toţi colegii;
O4. Activităţile de învăţare se vor prelungi după orele de curs.
Obiective pe termen scurt
O1. I se vor trasa diverse sarcini precise, cât mai atractive pentru a fi responsabilizată;
O2. Eleva va  fi  încurajată să-şi exprime propriile păreri faţă de problemele abordate  alături de ceilalţi
elevi în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi;
O3. Discuţii cu eleva pe diferite teme.

METODE ŞI STRATEGII
-efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu mediatorului şcolar, unde am purtat diverse
discuţii  atât cu eleva cât şi cu părinţii acesteea, prin urmare Maria a început să frecventeze din nou
şcoala.
-conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut rezultate
mulţumitoare. La orice activitate Maria este ajutată de colegi şi încurajată pentru orice efort cât de mic.

ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ  

Responsabilităţi :
-i se cere Mariei să răspundă zilnic de completarea panoului de prezenţă din clasă, explicându-i cât de
importantă este sarcina sa.
Participarea în clasă:
-incă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul de prezenţă, în care Maria trebuia să
afişeze fotografia fiecărui elev prezent. De atunci P.M.  a venit zilnic la şcoală.
Activitatea de învăţare:
-zilnic este pusă să răspundă, fiecare răspuns este încurajat. Sarcinile de învăţare sunt   diferenţiate.
-temele sunt  făcute după ore la şcoală astfel încât acasă Maria trebuie doar să mai citească lecţiile.
-copiii  o laudă şi ea începe să  fie încrezătoare în forţele proprii şi să lucreze singură.
Vizita mediatorului şcolar la domiciliul elevei
Aptitudini sociale:
În timpul activităţilor de grup, Maria este rugată să-i ajute pe copii, ajungând să dobândească reale
aptitudini.
Evaluarea programului de schimbare:            
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a  observat o schimbare pozitivă.    Maria nu
mai lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnavă şi atunci vine mama şi mă anunţă,  a devenit
încrezătoare în forţele proprii,  comunică cu toţi elevii.
S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce în ce mai activă,   se
bucură pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă.
Se recomandă ca în cadrul instituțiilor să se organizeze cabinete de psihoterapie care să dezvolte
elevilor abilităţi de gestionare a conflictelor și să le ofere sprijinul necesar pentru construirea și
menținerea unor relații armonioase menite să eficientizeze climatul psihosocial școlar și calitatea
procesului educational

Referințe bibliografice:
1. Cosmovici A., Iacob L. Psihologie școlară. Iași: Polirom, 1998.
2. Neculau A. Dinamica grupului și a echipei. Iaşi: Polirom, 2007.
3. Pânişoară I. Comunicarea eficientă. Iaşi: Polirom, 2015.
4. Piaget J. Le jugement moral chez l'enfant. Paris: Presses Universitaires de France, 1992.
5. Sălăvăstru D. Psihologia educației. Iaşi: Polirom, 2004.