STIINTA SI INGINERIA

MATERIALELOR
CURS 6
OŢELURILE NEALIATE.
CLASIFICARE, SIMBOLIZARE, PROPRIETATI.

FONTE DE TURNATORIE.
 OŢELURILE NEALIATE

OTELURI NEALIATE (CARBON)

Aliaje cu baza fier,
continand carbon sub 2%
si alte elemente chimice in cantitate mica
(elemente insotitoare)

Elemente insotitoare: Si, Mn, P, S, O, N, H

Influenta continutului de carbon

asupra proprietatilor otelurilor
nealiate fara tratament termic
OŢELURILE NEALIATE
ELEMENTE INSOTITOARE IN OTELURI
P : max. 0.05% (general)
Provine din minereu
Apare dizolvat in ferita
Fe3P, Fe2P
Fragilizeaza la rece
Formeaza fibrajul in oteluri – crestere a
rezistentei pe directia de deformare la cald

S : max. 0.05% (in general)

Provine din minereu, cocs, gaze de ardere
Formeaza eutectic Fe – FeS (topire la 985°C) →
fragilitate la cald

Sulfuri
CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA OTELURILOR
NEALIATE
A. Dupa structura hipoeutectoide F+P
eutectoide P
hipereutectoide P + C’’

B. Dupa modul de obtinere a semifabricatelor turnate

deformate plastic

C. Dupa destinatie generala

precizata
(tevi, masini unelte automate, cazane, …)
Simbolizarea SR EN a otelurilor
SR EN 10027-1:2006 Sisteme de simbolizare a otelurilor. Partea 1:
Simboluri alfanumerice;
SR EN 10027-2:1996 Sisteme de simbolizare a otelurilor. Partea 2:
Sistemul numeric;
CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA
OTELURILOR NEALIATE

SIMBOLIZAREA ALFANUMERICA

(G)annnn ananan… +an+an+an…

↓ ↓ ↓
simboluri simboluri simboluri suplimentare
principale suplimentare pentru produsele
pentru oţel din oţel
CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA
OTELURILOR NEALIATE
Oteluri nealiate de uz general:
Tip + rezistenta (Rp0.2) + simboluri suplimentare

Oteluri nealiate de construcţieSR EN 10025 : 1994

Oteluri pentru constructii in general
S + Rp0.2 [MPa] + (JR, J0, J2, K0, K2) + G1,2,3,4

Oteluri pentru constructii mecanice

E + Rp0.2 [MPa] + (JR, J0, J2, K0, K2) + G1,2,3,4

Simboluri suplimentare:
J = energia de rupere (minim 27 J) + R (20˚C); Q (0˚C); 2 (-20˚C);
K = energia de rupere (minim 40J); L = energia de rupere (minim 60J)
G = grad de calmare: 1 (necalmat) – 4 (calmat)

Ex. S355 J2G4, E360 JRG3

CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA
OTELURILOR NEALIATE
Oteluri de calitate: compozitia apare in simbol
– pt. nealiate continutul de C (in sutimi de procent)

Oteluri pentru calire si revenire SR EN 10083:94

Nealiate – parte a standardului
C + %C x 100 + E, R [+ H;HH;HL + T + indicarea stării de TT]
E – S max. = 0.035%; R – S max. = 0.02-0.04%
Ex. C45E HH-TA

H – prescripţii normale de călibilitate; HH – bandă superioară de

călibilitate; HL – bandă inferioară de călibilitate
Starea de tratament termic:
TS – pentru aşchiabilitate îmbunătaţită; TA – recoacere de înmuiere;
TN – normalizat; TQ+T – călit şi revenit
CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA
OTELURILOR NEALIATE
Oteluri pentru scule SR EN ISO 4957:2002
Nealiate – parte a standardului

C45U, C70U, C80U, C90U, C105U, C120U

+ Oteluri pentru piese turnate

SR EN 10293:2005 Oţeluri turnate pentru utilizări generale
G + marca de otel (simbolizare alfanumerica)
CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA
OTELURILOR NEALIATE
SIMBOLIZAREA NUMERICA
1 . XX YY (ZZ)

pt. toate mărcile de oţel nr. de ordine [extensie

yy = 00…99 a simbolizării]

nr. grupei
(compoziţia chimică
+ caracteristici mecanice / tehnologice)
XX = 00…99

Ex. 1.0420 = GE 200

FONTE DE TURNATORIE
Fonte de turnatorie: aliaje Fe – C continand peste 2% C, destinate
pieselor turnate, in a caror structura apare grafitul

Cantitatea de grafit determinata prin raportul

Si (grafitizant) / Mn (antigrafitizant)

Si (+ continut mare de carbon) – favorizeaza structurile de tip F + grafit

Mn – favorizeaza formarea cementitei (inclusiv din perlita)

Clasificare dupa forma grafitului:

Fonte cenusii – grafit lamelar; [+ vermicular]
Fonte maleabile – grafit in cuiburi;
Fonte cu grafit nodular;
 FONTE CENUSII
Compozitie: 2.8 – 3.5% C (general); 0.5 – 3.5% Si; 0.1 – 1% P; 0.02 – 0.15% S

Clasificarea grafitului:
dupa marime
forma
distributie

a, b, d – difera prin capacitatea de germinare (racire diferita, germinare eterogena)

c – la fonte hipereutectice
d, e – fonte hipereutectice; e numai prin germinare eterogena;
FONTE CENUSII
Marimea grafitului – esentiala pentru rezistenta (si tenacitatea) fontei:
grafit fin → fonta mai tenace
Matricea metalica (la marcile standardizate): F + P, P
[+ eutectic fosforos]

Eutectic fosforos intre Feα, C, P;

favorizeaza turnabilitatea dar fragilizeaza
Cresterea cantitatii de perlita – creasterea rezistentei

Rezistenta fontelor cenusii: 100 – 300 MPa

Ductilitatea: foarte mica (fragile) A = 0.2 – 0.5%
Duritatea: 100 – 300 HB
FONTE CENUSII
FONTE CENUSII
Fontele cu grafit interdendritic (rezistenta mare) – modificate

Modificare = schimbarea caracteristicilor structurii de turnare prin

introducerea unor inoculanti (modificatori) in cantitate mica (sub 1%)

Modificatori pt. fontele cenusii: SiO2, Al2O3, CaO

germeni eterogeni !!
 FONTE MALEABILE
Contin grafit sub forma aglomerata neregulata – in CUIBURI (GM)

Se obtin prin tratament termic – RECOACERE DE MALEABILIZARE –

aplicat unor fonte albe

Clasificare standard – dupa mediul de tratament termic (aspectul casurii)

Fonte maleabile nedecarburate (cu miez negru) – F + GM; [P + GM]

Fonte maleabile decarburate (cu miez alb) – F + P + GM
FONTE MALEABILE
 FONTE MALEABILE

Fonte maleabile decarburate (cu miez alb)

maleabilizarea in mediu oxidant pentru descompunerea cementitei libere
(secundara si ledeburitica)
Rm = 270 – 570 MPa; A = 3 – 16%; 200 – 250 HB

Fontele maleabile nedecarburate (cu miez negru)

maleabilizare in mediu neutru pentru descompunerea completa a cementitei
Cele mai folosite - pret de tratament, compromis favorabil intre Rm / A
Rm = 300 – 550 MPa; A = 2 – 10%; 150 – 320 HB

Varianta: fonte cu miez perlitic – cele mai rezistente FM

Rm = 450 – 650 MPa; A = 1– 4%
FONTE CU GRAFIT NODULAR

Fonte cu ~3.5% C, cu grafitul in noduli obtinut prin modificare

Modificatori: Mg, Ce, ... – formeaza pelicule pe suprafata grafitului
Cea mai favorabila forma de grafit
(efectul minim de concentrare a tensiunilor)
Rm = 370 – 700 MPa; A = 2 – 18%; 140 – 300 HB
 STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNATORIE
EN-GJ… pt. toate fontele standardizate

Fonte cenusii SR EN 1561:1999 (fonte cu grafit lamelar) EN-GJL- Rm [MPa]

Ex. EN-GJL-100

Fonte maleabile SR EN 1562:1999 I – fonte decarburate (miez alb)

II – fonte nedecarburate (~miez negru)
I. EN-GJMW- Rm [MPa] – A [%]
Ex. EN-GJMW-350-4
II. EN-GJMB- Rm [MPa] – A [%]
Ex. EN-GJMB-300-6

Fonte cu grafit nodular SR EN 1563:1999 EN-GJS- Rm [MPa] – A [%]

Ex. EN-GJS-350-22
Intrebari de autoevaluare
1. Ce sunt oţelurile nealiate?
2. Care sunt principalele elemente însoţitoare în oţeluri?
3. Care este elementul însoţitor care fragilizează otelurile la cald?
Cum se anulează acest efect?
4. Care sunt elementele care fragilizează la rece?
5. Care sunt efectele fosforului în oţeluri?
6. Explicitaţi complet simbolurile: C80 U, GE240, C20E, C35RJ2G4,
E360, S185, C105 U, G S235, C15E HH TS;
7. Ce sunt fontele de turnătorie?
8. Cum se reglează cantitatea de grafit în fontele de turnătorie?
9. Care sunt formele de grafit în fonte? Care dintre ele este cea mai
puţin dăunătoare?
10. Care este forma grafitului în fontele cenuşii?
11. Ce caracteristici structurale determină rezistenţa şi tenacitatea
fontelor de turnătorie? În ce mod?
Intrebari de autoevaluare
12. Care sunt tipurile standardizate de matrice metalică în fontele
cenuşii?
13. Cum se realizează modificarea fontelor cenuşii? De ce se aplică
modificarea?
14. Ce sunt fontele maleabile? Cum se obţine forma grafitului?
15. Care sunt tipurile de fontă maleabilă? Prin ce diferă acestea?
16. Care este diferenţa între fontele decarburate şi cele
nedecarburate?
17. Cum se efectuează tratamentul de maleabilizare pentru fontele
maleabile cu miez alb?
18. Cum se efectuează tratamentul de maleabilizare pentru fontele
maleabile cu miez negru?
19. Cum se obţin nodulii de grafit?
20. Ce combinaţii de constituenţi structurali pot apărea în matricea
metalică a fontelor cu grafit nodular?
21. Explicaţi complet simbolurile:
EN-GJS-370-15, EN-GJL-250, EN-GJS-350-22, EN-GJMB-320-5, EN-
GJMW-450-7