Capitolul 1 pg36

Aceasta unitate de curs incearca sa prezinte unele aspecte generale ale problematici asistentei
psihopedagogice si sociale a persoanelor cu cerinte cu cerinte special, precum si inventarierea unor
metode si mijloace de investigatie pedagogica utilizate in scopul cunoasterii particularitatilor
specifice si pentru stabilirea unui diagnostic diferential in cazul fiecarei persoane cu cerinte
speciale.In acest sens au fost abordate urmatoarele directii:

- Identificarea prncipalelor componente ale asistentei psihopedagogice si sociale – psihologica,

pedagogica si sociala, precum si principalele obiective ale acestui domeniu ;
- Descrierea si clarificarea principalelor concept utilizate in domeniul psihopedagogiei special –
deficient, incapacitate, handicap -, contextual in care actioneaza aceste concept, termeni
sinonimi ;
- Prezentarea principalelor acte normative care actioneaza la nivel intern si international,
precum si regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap ;
- Organizarea expertizei si orientarii scolare si profesionale pentru elevii cu cerinte special in
educatie, elemente privind invatamantul special din tara noastra ;
- Metode de investigatie psihopedagogica – observatia, convorbirea, metode sociometrice,
metoda expermentala, metoda testelor, tipuri de probe/teste utilizate in diagnosticul
psihologic si aptitudinal al elevilor.

Capitolul 2 pg 85

In cadrul acestei unitati de curs sunt prezentate principalele tipuri de deficient(deficient

mintale, senzoriale, fizice, de limbaj) care necesita o strategie educational speciala si
modalitati de interventie (recuperare, adaptare, profesionalizare, integrare) diferentiate pe
fiecare copil in parte, in scopul valorificarii maximale a potentialului intellectual si aptitudinal
de care copilul dispune si asigurarea de sanse egale in educatie si integrarea sa
comunitara.alaturi de prezentarea unor clasificari effectuate dupa mai multe criteria si
identificarea principalelor categorii etiologice, sunt prezentate si unele caracteristici
dominante ale tabloului clinic si psihopedagogic pentru fiecare categorie de deficient in
parte, urmarindu-se si clarificarea unor categorii nosologice sau cunoasterea principalelor
modalitati de profilaxie a deficientelor mentionate.

Capitolul 3 pg 118
In aceasta unitate de curs am abordat principalele aspect privind contributia factorilor non-
cognitivi in eficienta invatarii.In prima parte am investigat variabilele de personalitate ale
elevului, precizand principalele dificultati in procesul invatarii si analizand urmatorii factori de
personalitate care se implica mai mult in succesul/esecul invatarii :atitudinea fata de
invatare, motivatia, imaginea de sine, nivelul de aspiratie.Referitor la fiecare dintre acesti
factori, am sugerat modalitati de interventie ameliorative din partea profesorului.
In partea a doua, am abordat aspectul factorilor de personalitate ai
profesorului/educatorului, respective : atitudinile restrictive ale cadrului didactic fata de elevi
cu CES, factorii de stres din activitatea didactica, tipurile de greseli mai frecvente,
determinate de atitudinile restrictive ale profesorului.Sugestiile vizand posibilitatile de
 interventie ale profesorului descriu mai mult un camp de actiune decat scheme c ear trebui
aplicate rigid.Atitudinea critica a cursantilor si opiniile argumentate sunt solicitate prin
intrebari, activiati si tema de evaluare a unitatii de curs.

Capitolul 4 pg149
In cadrul acestei unitati de curs s-au prezentat urmatoarele resurse de ameliorare a eficientei
invatarii:
- Cunoasterea personalitatii elevilor;
- Cunoasterea climatului psihosocial al clasei de elevi;
- Rezolvarea problemelor de comportament;
- Cunoasterea si aplicare caracteristicilor predarii-invatarii eficiente;
- Colaborarea cu familia elevului.
Am incercat sa prezentam sistematizat informatii de baza, dar si rezulate ale unor cercetari
recente, cu scopul de a favoriza o imagine de ansamblu asupra sistemului de posibilitati de
optimizare a activitatii didactice cu elevii CES.De aceea, stilul folosit a fost unul predominant
normative; s-au vehiculatexemple de programe de interventie, criteria clare de definire a
problemelor de comportament, instrumente de lucru accesibile si eficiente.De altfel, si
evaluarea unitatii de curs cere aplicarea intr-un context concret a unor modele, sugestii, idei
care si-au dovedit eficienta.

Capitolul 5 pg187
Unitatea de curs prezinta, analizeaza (oferind exemple de aplicatii in diverse arii curricular)
urmatoarele strategii/metode:
- Instruirea in cuplu, bazata pe tehnica invatarii cooperative ;
- Parteneriatul in predare ;
- Folosirea sugestiei ;
- Utilizarea distinctiei dintre cunoastere si metacunoastere ;
- Instruirea asista de ordinator.
Ordinea prezentarii a urmarit criteriul accesibilatii si posibilitatior de aplicare.Pentru fiecare
dintre aceste metode s-au descries conditiile de aplicare, s-au identificat principalele resurse
si s-a creat o motivatie vizand incercarea de aplicare.O pondere mare detin in unitate de curs
metodele/programele noi, care cer investitii mari in aplicare ; prezentarea lor s-a facut in
scoupl de a apropia cursantii 9 macar la nivel informative) de practica educative cu elevii cu
CES din tarile dezvolate.

Capitolul 6 pg 228

Continutul acestei unitati de curs incearca sa prezinte unele aspect ale noilor orientari in
domeniul educatiei copiilor cu cerinte educative special (CES) promovate de institutiile
international (UNESCO, UNICEF etc) si cunoscute sub denumirea de educatie integrate
(inclusive education).Aparitia si evolutia acestei noi orientari a schimbat fundamental optica
privinbd organizarea si functionarea scolii intr-o societate dispusa sa acceptesi sa ofere sanse
egale de formare si afirmarea a tuturor membrilor ei, indifferent de rasa, etnia, religia,
cultura sau limba vorbita, indifferent de statutul socio-economic sau gradul de deficient al
unor persoane.
Procesul de integrare in scoala de masa a copiilor cu cerinte educative special presupune
parcurgerea unor etape distinct, precum si schimbari majore in atitudinea actorilor
responssabili de calitatea si eficientaprocesului educative din scoala (cadrele didactice, elevii,
parintii, membrii comunitatii etc), transformari ample in modalitatile de structurare a
continuturilor educatiei si proiectare a scenariului didactic, diversificarea metodelor si
mijloacelor de invatamant, un nou design al clasei, ocrestere a responsabilitatii si implicarii
familiei in viata scolii

Capitolul 7 pg 259
Unitatea de curs se adreseaza unei categorii specific de profesionisti ce lucreaza cu copiii cu
CES : educatorii specializati.In aceasta unitate se abordeaza cerintele activitatii educative cu
copiii cu CES din perspective principiului normalizarii ; se porneste de la definirea si analiza
continutului normalizarii si se identifica principalele niveluri existential concret. Sunt
prezentate functiile si cerintele educatorului specializat, instumentele sale de lcuru, sunt
prezentate si analizate experiente a normalizarii la noi si in alte tari.