României Resursele Naturale ale Românei În raport cu structura, vechimea și caracteristicile reliefului României și ale scoarței terestre, se disting elementele ce definesc varietatea și bogăția resurselor de subsol.
Unitatea hercinică a Munților Măcin dispune de
resurse de minereu de cupru, de granit și calcare. Unitatea de orogen a Munților Carpați concentrează cele mai mari resurse de minereuri feroase și neferoase.
Minereurile de fier se exploatează din Munți Poiana
Ruscăi și din Munți Aninei, iar manganul din Depresiunea Vatra Dornei. Minereurile neferoase auro- argintifere sunt legate de vulcanism și se întâlnesc în Munți Gutai și în Munți Metaliferi. Tot în aceste arii, se întâlnesc și minereuri de cupru , plumb și zinc, iar în Munți Maramureșului, Obcina Feredeu , Munți Hasmas , Munți Locvei, sunt prezente minereurile de cupru. Bauxita se extrage din Munți Pădurea Craiului. Rocile de construcții constituie resurse naturale repartizate diferențiat pe teritoriul Rpmâniei: Granit și bazalt, pe Valea Mureșului și în Munți Apuseni ,bazalt, în Munții Persani, andezit, în Munții Oaș-Gutai, în Munții Apuseni și în Munții Harghita, marmura, în Munții Poiana Ruscăi și în Munții Rodnei, calcar, în Depresiunea Petroșani, în Depresiunea Hațeg și pe Valea Bicazului, caolin, în Munții Rodnei și în Munți Harghitei, mica, pe Valea Lotrului.
Combustibilii minerali sunt legați de zonele
sedimentare. Rezervele de cărbuni sunt reprezentate prin huila, în Depresiunea Petroșani și în Munții Aninei, în timp ce cărbunele brun este mai frecvent în Depresiunea Comănești și în Depresiunea Brad.
În ceea ce privește repartiția resurselor pe unități de
relief, se remarcă varietatea și neuniformitatea distribuției spațiale a acestora, după cum urmează:
Depresiunea Colinară a Transilvaniei dispune de
resurse însemnate de sare la:
Ocna Sibiu, Ocna Dej, Praid, Sovata de gaz metan , în
Podișul Transilvaniei și de cărbune brun în Depresiunea Almaj. Subcarpații dețin rezerve de sare, petrol și cărbune în cele trei grupe, iar lignit numai în Subcarpații sudici, până la Valea Buzăului.
Dealurile și Câmpia de Vest dispun de cărbune în
Dealurile Oradei și ale Silvaniei , în Câmpia Logojului, dar și de petrol și gaze naturale în Câmpia Timișului, Câmpia Crișurilor etc
Dintre unitățile de platforme extracarpatice, Doar
Podișul Moldovei este sărac în resurse de subsol, cu excepția unor rezerve de gaze naturale la Gaiceana și Glăvănești , nisipuri cuarțoase la Miorcani și Hudești sau argilă, în Podișul Bârladului.
Podișul Getic este unitatea de relief cu o mare
concentrare de petrol, gaze naturale și lignit în bazinul carbonifer Motru-Rovinari.
În Câmpia Română Petrolul și gazele naturale se
exploatează atât la vest de București, în sectorul Argeș- Olt, cât și în Bărăganul de Nord.
Platforma continentală a Marii Negre este recunoscută
prin resursele de petrol și de gaze naturale. Resursele de sol sunt reprezentate terenurile arabile ce dețin 2/3 din suprafața agricolă precum și de păduri, care formează puțin peste un sfert din suprafața țării, de pășuni și fanete de râuri și lacuri cu apă dulce.