GRILĂ PENTRU PROBA SCRISĂ Masaj

Disciplina MASOTERAPIE.

Nr.
1. Dintre procedeele de bază ale masajului cele mai indicate pentru piele sunt:
a. netezirea,frămîntatul şi baterea
b. netezirea,fricţiunile,tapotamentul
c. netezirea,vibraţiile şi rulatul
d. netezirea , baterea şi vibraţiile
2. În sechelele după fractură,pentru un tratament cît mai eficient, masajul se
efectuează după:
a. kinetoterapie
b. o procedură de termoterapie
c. curent interferenţial
d. ultrasonoterapie
3. Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă
a. o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat
b. o formă intermediară de trecere spre vibraţii
c. o formă intermediară de trecere spre tapotament
d. o asociere interzisă
4. Contracţia izometrică
a. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior
b. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator
c. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers
d. nu determină mişcare
5. Fibrele roşii musculare au:
a. contracţie lentă
b. puţine mitocondrii
c. puţine capilare
d. contracţie rapidă

6. Nr.
a. începe cu regiunea ventrală
b. începe cu regiunea cefalică
c. începe cu regiunea dorsala
d. nu are importanţă regiunea cu care se începe ci faptul de a se masa toate
regiunile
7. În sechelele articulare posttraumatice ,fricţiunile
a. mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele
b. sunt manevre ce se aplică la inceputul şedinţei de masaj
c. sunt manevre ce se aplică la sfîrşitul şedinţei de masaj
d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi la sfîrşitul şedinţei de masaj
8. În torticolisul à frigore în fază acută, nu este indicat tapotamentul pentru că:
a. accentuează durerea şi contractura musculară.

Pagina 1 din 9
 b. accentuează doar durerea
c. accentuează doar contractura musculară
d. accentuează edemul local
9. Contracţia musculară se realizează prin:
a. cuplarea troponinei cu tropomiozina
b. cuplarea actinei cu miozina
c. acţiunea ionilor de magneziu
d. cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
10. Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizează
a. contracţia colectorilor
b. aspirarea lichidului interstiţial în vase
c. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial în vase
d. întinderea cutanată

Nr.
11. Durata masajului general extins este de :
a. 30-40 minute
b. 40-60 minute
c. 50-70 minute
d. 60-70 minute
12. În recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseşte cel mai mult:
a. masajul general
b. masajul general extins
c. masajul segmentar şi cel regional
d. doar masajul regional
13. Dintre tipurile de rupturi musculare, cea care beneficiază de pe urma masajului
la distanţă de leziune este cea:
a. fasciculară
b. totală
c. fibrilară
d. mai dureroasă
14 Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra
muschilor în regiunile unde aceştia sunt situaţi :
a. în profunzime
b. superficial
c. în stratul hipodermic foarte gros
d. în regiunea fesieră
15. Pentru realizarea contracţiei musculare este indispensabil:
a. ionul de calciu
b. ionul de fier
c. ionul de hidrogen
d. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina

16. În masajul muşchilor,manevrele excitante sunt:

a. cernutul şi rulatul
b. tocatul şi bătătoritul
c. cernutul şi bătătoritul
d. alunecările şi rulatul
17. Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
Pagina 2 din 9
 a. epidermul si dermul
b. epidermul şi hipodermul
c. epidermul
d. dermul şi hipodermul
18. Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor
a. superficiale
b. profunde
c. nervoase periferice
d. glabre (fără păr)
19. Fibrele musculare albe:
a. sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare
b. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de
recuperare
c. obosesc greu
d. au multe mitocondrii
20. Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic :
a. superficial
b. profund
c. care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali
d. dublu, profund şi superficial

21. În entorsa unei articulaţii, direct pe aceasta, se execută:

a. neteziri şi fricţiuni
b. rulat şi tocat
c. neteziri si vibraţii
d. neteziri şi rulat
22. Pensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii:
a. excită nervii senzitivi
b. excită nervii motori
c. determină scăderea excitabilităţii
d. produc anestezie
23. Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism
b. mai mult de jumătate din cantitatea de singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism
d. o zecime din cantitatea de singe a intregului organism
24. Sinapsa reprezintă:
a. legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv
b. comunicarea nerv-epiderm
c. legătura dintre 2 nervi
d. comunicarea nerv-derm
25. În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor, care sunt stimulate
iniţial prin hiperpresiune
a. sunt exacerbate
b. sunt depăşite
c. sunt normale
d. trec alternativ de la contracţie la dilatare

Pagina 3 din 9
26. Aplicate pe nerv, vibraţiile :
a. cresc sensibilitatea nervului
b. determină scăderea sensibilităţii pînă la anestezie
c. nu au niciun efect
d. pot produce embolii, de aceea sunt contraindicate
27. Corpusculii Ruffini sunt implicaţi în :
a. percepţia presiunilor şi a tracţiunilor
b. percepţia alunecărilor
c. percepţia vibraţiilor
d. percepţia senzaţiei de rece
28. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea
succesiune:
a. netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea
(tapotamentul);vibraţiile
b. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea
(tapotamentul); vibraţiile, netezirea (effleurage);
c. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea
(tapotamentul); netezirea (effleurage);
d. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul
(petrissage)
29. Interacţiunea neuro-musculară se numeşte:
a. gap junction
b. desmozom
c. placă motorie
d. sinapsă inhibitorie
30. Manevrele utilizate în drenajul limfatic trebuie să fie de intensitate extrem de
mică
a. pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare histaminică
b. iniţial, urmate de manevre mai dure
c. pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţial
d. pentru a stimula schimbul lichidian cu ţesuturile adiacente

31. În masajul vaselor,:

a. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi
împingere în sens centripet
b. manevrele de alunecare golesc vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi
împingere în sens centrifug
c. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi
împingere în sens centripet
d. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi
împingere în sens centrifug
32. În masajul pielii, netezirea se face prin alunecări:
a. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin artere şi a limfei prin vasele
limfatice
b. care vor urma direcţia de scurgere limfei prin vasele limfatice
Pagina 4 din 9
 c. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele
limfatice
d. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a artere
33. Tipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur manevrele de masaj sunt:
a. numai striat
b. numai cardiac
c. numai neted
d. striat şi neted
34. Sarcomerul este:
a. unitatea motorie a muşchiului
b. unitatea morfo-funcţională a muşchiului
c. format dintr-un neuron motor si un miofilament
d. din fibele musculare inervate de acelaşi motoneuron
35. Scopul drenajului limfatic este
a. trecerea limfei în spaţiul interstiţial
b. crearea de colaterale limfatice
c. captarea macro-moleculelor proteice şi evacuarea lichidului limfatic resorbit
d. doar evacuarea lichidului limfatic resorbit

36. Manevrele excitante sunt:

a. mai viguroase şi au o durată mai scurtă de execuţie
b. mai fine şi prelungite
c. mai fine ţi scurte
d. mai energice şi de lungă durată
37. Corpusculii Pacini sunt stimulati de :
a. mişcări lente, de toate intensităţile
b. atingeri puternice,indiferent de durată
c. caldură
d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
38. Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :
a. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj
b. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament
c. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat
d. permit doar netezirea
39. Drenajul limfatic este realizat prin:
a. masajul ganglionilor limfatici
b. manevra de apel (de evacuare)
c. manevra de resorbţie (de captaj)
d. Toate de mai sus
40. Masajul Cyriax se execută cu 2 degete
a. printr-o fricţiune profundă,transversală, perpendiculară pe fibrele musculare
b. printr-o fricţiune profundă,transversală, paralelă pe fibrele musculare
c. printr-o fricţiune superficială, longitudinală, perpendiculară pe fibrele
musculare
d. printr-o fricţiune profundă,transversală, indiferent de direcţia fibrelor
musculare

Pagina 5 din 9
41. Executat pe o suprafaţă întinsă, masajul pielii poate influenţa:
a. raportul somn-veghe
b. sistemul endocrin la femei
c. performanţa
d. repartiţia sângelui în organism
42. Manevra specifică ţesutului conjunctiv este:
a. tapotamentul
b. fricţiunea
c. vibraţia
d. cernutul
43. Vascularizarea pielii este realizată :
a. de plexul vascular profund
b. de plexul vascular superficial
c. de plexul epidermic şi de cel profund
d. de două plexuri vasculare,unul profund şi altul superficial
44. În cazul tumorilor maligne, masajul
a. este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
b. se poate face , cu avizul medicului
c. se face cu acordul pacientului
d. este contraindicat numai în fazele terminale
45. Receptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt:
a. doar cei tactili
b. de temperatură
c. cei ai durerii
d. tactili şi ai durerii

46. Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:

a. netezirea şi tapotamentul
b. vibraţiile
c. fricţiunile
d. rulatul, cernutul, presiunile şi ciupiturile
47. Masajul are ca efecte generale:
a. diminuarea metabolismului bazal
b. stimularea funcţiilor aparatelor cardiovascular şi respirator
c. insomnie
d. oboseală
48. Luxaţia
a. beneficiază de masaj instrumental
b. necesită masaj doar pentru sechele ca tulburări vasculo-trofice şi laxitate
capsulo-ligamentară
c. necesită doar repaus absolut
d. nu are nevoie de tratament ortopedic
49. În paralizia facială de tip periferic
a. se aplică neteziri, fricţiuni, ciupituri şi batere
b. nu se face masaj
Pagina 6 din 9
 c. se aplică neteziri şi fricţiuni
d. se aplică neteziri şi batere
50. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
a. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică
b. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii
tonusului şi volumului muscular.
c. se aplică doar netezire
d. se aplică netezire şi vibraţii

51. Epidermul
a. este lipsit de vase sanguine
b. are o bogată reţea capilară
c. are atît vascularizaţie venoasă cît şi arterială
d. are doar artere mari şi mijlocii
52. Manevrele de tapotament sunt
a. cele mai excitante manevre de masaj
b. cele mai puţin excitante manevre de masaj
c. manevre de începere a masajului
d. manevre ce se aplică la începutul şi în finalul şedinţei
53. În miozitele de efort
a. nu se face diagnostic diferenţial cu ruptura musculară
b. se face masaj,dar, doar manevre blînde
c. se face masaj,dar, doar manevre energice
d. se face o alternanţă de manevre blînde şi energice
54. În stadiul mediu al arteritelor, masajul se face
a. in sens centripet
b. în sens centrifug
c. în ambele sensuri
d. doar subacval
55. Vibraţiile fine şi prelungite
a. reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacente
b. reduc stratul adipos
c. au efecte excitante pe sistemul nervos central
d. au efecte excitante la nivelul pielii

56. Durata unei şedinţe de masaj regional este de

a. 30-60 minute
b. 10-15minute
c. peste 60 de minute
d. 15-30 minute
57. Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupează în:
a. manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3
inferioară a antebraţului, cu vârful degetelor (tangenţial, “în mănunchi de
nuiele”
b. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau
palmar
c. manevre de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor
Pagina 7 din 9
 d. toate manevrele menţionate la A,B,C şi D
58. În pareza şi paralizia de neuron motor central, se aplică
a. manevre mai dure
b. manevre de slabă intensitate
c. masajul general
d. restricţii absolute pentru masaj
59. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC şi sindroamele hemoragipare
reprezintă:
a. contraindicaţii relative ale masajului
b. afecţiuni ce beneficiază de masaj
c. afecţiuni ce beneficiază numai de effleurage
d. contraindicaţii absolute ale masajului
60. Durerea referită apare datorită :
a. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul
ventral medular cu fibrele motorii
b. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul
dorsal medular cu fibrele durerii viscerale
c. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul
lateral medular cu fibrele durerii viscerale
d. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din
cornul lateral medular cu fibrele durerii viscerale

61. Tracţiunile, tensiunile şi scuturările acţionează mai ales asupra

a. muşchilor
b. articulaţiilor
c. pielii
d. articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare
62. În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
a. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii
tonusului şi volumului muscular.
b. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii
tonusului şi volumului muscular
c. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiile
d. se indică doar kinetoterapie
63. Masajul
a. accelerează procesele de resorbţie şi de regenerare la nivelul ţesuturilor
inflamate asepti
b. intensifică simptomatologia algică
c. favorizează hipertoniile musculare
d. favorizează contracturile musculare
64. Tendinita, tenosinovita şi entezita beneficiază de masaj
a. cu gheaţă indiferent de stadiul evolutiv
b. cu gheaţă , în faza acută
c. cu gheaţă, în faza cronică
d. doar la sportivi
65. Structurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt:
a. pielea şi muschii
b. organe interne, piele, muşchi, articulaţii
c. pielea, muşchii şi articulaţiile
Pagina 8 din 9
 d. aponevrozele,pielea, muşchii şi articulaţiile

66. Masajul poate atenua durerile prin:

a. excitarea fibrelor A delta
b. B,excitarea fibrelor amielinice C
c. prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi C
d. excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru
excitaţiile nociceptive
67. Fusul neuro-muscular conţine:
a. fibre motorii
b. fibre senzitive
c. fibre motorii şi senzitive
d. fibre simpatice
68. In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială, in reţeaua
vasculară profundă apare:
a. deschidere de capilare suplimentare
b. vazodilataţie
c. vazoconstricţie
d. congestie
69. Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce :
a. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
b. vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
c. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergică
d. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei P
70. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,în special ,acţiunii:
a. chimice
b. reflexe
c. mecanice
d. chimice şi reflexe

Pagina 9 din 9