Istoria Fotbalului

Fotbalul European sau fotbalul de asociatie, cum a fost numit initial, este mai
cunoscut decat cel american. Majoritatea culturilor antice, inclusiv cea chineza si
romana, aveau un joc care presupunea lovirea cu piciorul a unui obiect asemanator
unei mingi. Vikingii foloseau capetele dusmanilor, altii utilizau vezici ale animalelor
sau gheme din carpe. In anii 1800, in scoli si universitati se jucau diferite forme ale
jocului. In 1848, la Cambridge a fost redactat un cod de reguli. Asociatia de Fotbal a
fost fondata in Anglia in 1863. Fotbalul este un joc de echipa cu 11 jucatori de fiecare
parte. Scopul jocului este de a marca prin introducerea mingii in poarta adversa.
Jucatorii isi pot folosi coapsele, pieptul, capul- oricare parte a corpului cu exceptia
mainilor si a bratelor- pentru a controla sau a lovi mingea.

Denumirea acestui sport vine din englezescul „football”, unde „foot” inseamna
„picior” si „ball” inseamna „minge”. Numele sugereaza astfel o caracteristica de baza
a acestui sport, si anume ca se joaca prin lovirea unei mingi cu piciorul.
De altfel, fotbalul reprezinta unul din fenomenele epocii moderne, fiind cea mai
populara activitate sportiva de pe planeta.
Prima atestare istorica a fotbalului cu mingea e data de cronicile engleze din anul
1175, iar in Italia se juca, in secolul al XIV-lea, „il giuoco del calcio”, care insemna joc
cu piciorul.
Abia in anul 1602 apar, in Anglia, in cartea „Surwey of Cornwall”, primele detalii
despre acest sport. In perioada respectiva se practicau doua feluri de jocuri cu
mingea: „hurling at gooles” (aruncare la porti) si hurling over country” (aruncare la
distanta).
Tot in Anglia, elevii din orasul Rugby incep sa practice, din secolul al XVIII-lea, dupa
reguli bine definite, jocul hurling at does”, acesta fiind rugbiul de astazi. De
asemenea, la scolile Chartenhanse si Westminster, jucatorii erau obligati, prin
regulament, sa conduca mingea cu piciorul. Acest lucru a dus la o noua denumire a
jocului, si anume „dribling game”, considerat predecesorul fotbalului de azi.

La 26 octombrie 1863 ia fiinta, in Anglia, prima asociatie de fotbal si primul

regulament de joc. Acesta cuprindea 13 articole.
In anul 1904 a fost creata Federatia Internationala de Fotbal - Asociatie, FIFA, care
aduce o serie de modificari in regulile de desfasurare a acestui joc.
Artefactele istorice și tradițiile arată clar că fotbalul a fost jucat în Egipt, China Antică
și Roma. Principiile de bază ale jocului au supraviețuit pe parcursul anilor și au
continuat să fie jucate în perioada medievală.

Originea fotbalului în Egiptul Antic

În mormintele egiptene au fost descoperite mingi realizate din material textil care
datează din 2500 î.Hr. Unele dintre aceste mingi erau realizate și  din intestinele sau
pielea animalelor pentru a imbunătăți mingea. Bazându-se pe desene, teologii, se
consideră că egiptenii jucau fotbal în timpul sărbătorilor de fertilitate, pentru a
sărbători abundența pământului.
Aproximativ 2000 de ani mai târziu, în China a apărut o altă formă de joc de fotbal.

Fotbalul în China Antică

În jurul anului 476 î.Hr. până în anul 221 î.Hr., un sport numit cuju a fost popular
jucat în China. Numele este aproximativ tradus că “a lovi mingea cu piciorul”. Pentru
a înscrie un gol, jucătorii  trebuie să bage mingea într-o bucată de pânză atârnată
între doi poli. Jocul a devenit atât de popular, deoarece a fost practicat de liderii
militari ca un sport competitiv pentru a menține soldații în formă fizică.
Pe măsură ce jocul a devenit tot mai popular, curțile regale au început să organizeze
meciuri cuju jucate de jucători profesioniști . Echipe compuse din femei și civili au
participat și la turnee.

Originea fotbalului în Roma antică

Fotbalul din Roma antică nu are reguli, strategii sau tactici. A fost jucat de 54 de
jucători (27 în fiecare echipă), al căror singur scop era să ducă mingea spre poarta
echipei adverse. A devenit atât de popular încât a fost inclus în Jocurile Olimpice
timpurii. Firește, mulți jucători s-au rănit în timpul jocului.

Fotbal în Evul Mediu

Se poate spune că în general englezii au fost cei care au păstrat tradiția fotbalului în
viață din Evul Mediu. O formă foarte populară a sportului din mijlocul secolului al
14-lea, Anglia, se numește fotbal de gloată. A fost jucat de un număr nelimitat de
jucători. În acel moment, încă nu era nimeni care să creeze reguli.
Jucătorilor li s-a permis să continue să joace atât timp cât acțiunile lor nu conduc la
omor prin imprudenţă. Aceștia au jucat pe străzi și au transformat orașele în
terenuri uriașe. Astazi, acesta se joaca in circa 200 de tari.
Deoarece oricine se putea alătura jocului și din cauza puținelor reguli, fotbalul
medieval s-a încheiat cu revolte. Jocul pe străzi a cauzat, de asemenea, probleme
locuitorilor și comercianților. Cu toate acestea, el a devenit deja atât de popular încât
jocul său nu a fost oprit deloc. Până la sfârșitul secolului al XIV-lea, jocul a devenit
profund încorporat în cultură engleză.

În timp ce sportul a fost jucat pe scară largă de tineri din toată Anglia, a fost interzis
în școli din cauza violenței sale. Lipsa regulilor care guverna comportamentul
jucătorului a dus adesea la accidentări și haos.

Acest lucru a determinat cluburile din secolul al XIX-lea să creeze reguli care să
asigure jocul corect și onest. Aceste reguli stau la baza principalelor reguli de fotbal
pe care le urmăm acum.
Acesta fiind motivul pentru care cluburile din secolul al XIX-lea au simțit nevoia să
creeze reguli. Așa s-a format Asociația de Fotbal.

În Statele Unite, sportul a devenit cunoscut sub numele de “soccer”.

Jocul de strada
Inca din evul mediu, tinerii entuziasti ai fotbalului din lumea intreaga jucau fotbal pe
strada. Numerosi actuali campioni de fotbal si au inceput carierele pe strazile din
cartier, insa o persoana remarcandu se in mod deosebit, acesta avand numele de
Cristiano Ronaldo, este primul fotbalist portughez care a câștigat Balonul de Aur de
cinci ori, și al doilea jucător după Messi care câștigă Gheata de aur de trei ori..

Terenul

Terenul standard de fotbal are o lungime de 100-118 m si o latime de 64-73 m. O

linie de aproximativ 16,5 m de la fiecare poarta marcheaza careul din care se da
lovitura de pedeapsa. Daca un aparator comite un fault in acest careu, echipei
adverse i se acorda o lovitura de pedeapsa.

Jocuri mixte

Datorita faptului ca fotbalul este un joc bazat mai degraba pe indemanare decat pe
forta, fetele pot participa la competitii mixte alaturi de baieti. Insa atunci cand sunt
mai mari ca varsta, fetele si baietii joaca de obicei in ligi separate.

In aparare

Singurul jucator de pe teren care are voie sa puna mana pe minge este portarul, insa
acesta trebuie sa ramana in zona cunoscuta sub numele de careu.

Cupa mondiala

Echipele nationale de fotbal se intrec din patru in patru ani pentru a hotara cine va
participa la Campionatul Mondial. In turneu se inscriu aproape 170 de tari si
echipele lor joaca intr o serie de meciuri de eliminare pentru a decide cine se va
califica in finala. La fel ca la Jocurile Olimpice, este o mare onoare pentru o tara sa
gazduiasca un Campionat Mondial. Prima finala a Cupei Mondiale a avut loc in 1930,
in Uruguay. Echipa gazda a invins Argentina cu 4 la 2. Brazilia este natiunea cu cele
mai multe trofee in istoria Cupei Mondiale.

Bibliografie

Sporturi si jocuri, Consultanti Stintifici:

Dr. Maxwell L. Howell Profesor Emerit, Universitatea din Queensland, Australia

Dr. Murray Phillips Lector, Centrul pentru Studii Sportive Universitatea din
Canberra, Australia

Editura: ‘’Litera International’’ sector 4, Bucuresti, Romania, an de aparitie : 2008