Sunteți pe pagina 1din 57

REPRODUCEREA ASEXUATĂ

LA ANIMALE

Prof. Mogoş Cătălin


Competenţe derivate:

■ C 1. - Să definească reproducerea.
■ C 2. - Să cunoască caracteristici ale reproducerii
asexuată la animale.
■ C 3. - Să enumere şi să caracterizeze fiecare tip
de reproducere asexuată.
1. Reproducerea – definiţie:
- este una din funcţiile esenţiale ale organismului
animal şi vegetal;
- constă în capacitatea părinţilor de a da naştere
la urmaşi asemănători cu ei, datorită eredităţii,
când ajung la maturitate;
- este o lege generală a perpetuării vieţii,
conform căreia fiinţele vii continuă să trăiască
prin urmaşi (de la această regulă nu este
exceptat nici omul);
- poate fi: - reproducere sexuată;
- reproducere asexuată.
- ca şi plantele, animalele se reproduc atât
asexuat cât şi sexuat.
2. Reproducerea asexuată – caracteristici:
- asexuat - se referă la plante şi animale care nu au
caractere de apartenenţă la unul dintre sexe;
- reproducere asexuată - reproducere prin spori sau
prin diviziune fără fecundaţie;
- este cu totul diferită de cea sexuată;
- constă în formarea unui nou individ din celulele ce
aparţin organismului-părinte, excluzând procesele
de meioză, formare a gameţilor, sau fertilizare;
- este întâlnită numai la câteva grupe de animale iar
modalităţile de realizare sunt puţin diversificate;
- reproducerea asexuată poate fi deseori ca o
rezervă la înmulţirea sexuată;
- în anumite condiţii reproducerea asexuată poate fi
unicul mod de reproducere (exemplu dacă în
preajmă nu sunt alţi indivizi cu care se poate face
schimb de gameţi (sau celule sexuale) organismul
foloseşte reproducerea asexuată pentru a se
înmulţi);
- necesită mai puţină energie şi uneori poate fi mai
eficientă;
organismele ce se reproduc asexuat sunt identice
cu părinţii lor, din această cauză ele pot coloniza
anumite teritorii având la bază doar un singur
individ;
- indiferent de formele de realizare, reproducerea
asexuată reprezintă numai o formă auxiliară, o
alternativă de reproducere; aproape universală şi
esenţială este reproducerea sexuată;
3. Tipuri de reproducere asexuată:
- sunt mai multe tipuri de reproducere asexuată:
►divizarea;
►regenerarea;
►înmulţirea prin spori;
►înmugurirea;
►partenogeneza.
REPRODUCEREA ASEXUATĂ
REPRODUCEREA ASEXUATĂ

ÎNMUGURIREA

DIVIZAREA PARTENOGENEZA

REGENERAREA

ÎNMULŢIREA PRIN
SPORI
a) Divizarea:
- este cea mai simplă formă de reproducere
asexuată;
- aceasta presupune divizarea unui organism în
aşa fel încât să formeze două organisme noi,
identice, între ele şi organismul-părinte;
- acest tip de reproducere asexuată, şi anume
divizarea este întâlnită la organismele
unicelulare cum sunt bacteriile şi protistele,
unele alge ca spyrogira şi euglena, la fel şi la
organisme mai dezvoltate cum ar fi viermii plaţi
şi la alte specii de viermi.
b) Regenerarea:
- este o altă formă de reproducere asexuată;
- acest tip de reproducere asexuată reprezintă formarea
fiecărui organism dintr-o parte componentă a
organismului-părinte;
- la general termenul de regenerare este folosit pentru a
descrie procesul de recreştere a unei părţi deterioorate
(avariate) sau care lipseşte din componenţa
organismelor înalt dezvoltate;
- este întâlnită la unele nevertebrate (hidra, platelminţi,
anelide, stele de mare etc.).
- acest mod de reproducere este unul accidental:
permite unui animal să refacă părţile pierdute şi chiar
să se multiplice în cazul atacului unui prădător (fiecare
fragment regenerează într-un individ nou);
- regenerare întregului organism este prezentă la hidră şi
la un grup de plante.
Regenerarea la planarie
Planarie (Dendrocoelium lacteum ) - alcătuire
Cavitate
Cavità gastrovascolare Cordoni nervosi
Cordon nervos
gastrovasculară

Bocca
Gură

Ochii
Macchie oculari

Structuri ale
Aggregati di tessuto nervoso
A ţesutului nervos
Planarie (Dendrocoelium lacteum)
În planarii se pot vedea fenomenul de centralizare a
sistemului nervos

Cordoane nervoase Ganglion


laterale nervos

Intestin

Diverticu
l
Faringe
Camera
faringelui
Gură

Nerv Planarie (Dendrocoelium lacteum)


c) Înmulţirea prin spori:
- este un alt tip reproducere asexuată;
- este prezentă la bacterii, protiste şi la fungi (sau
ciuperci);
- sporii sunt capsule ce conţin ADN şi sunt
capabile să dea naştere unui nou organism;
- sporii sunt produşi fără unirea sexuală a
gameţilor (sau celule sexuale).
Pălărie

Picior
Lamele cu
spori

Structura unei
ciuperci superioare
Structura (sau
alcătuirea)
unei ciuperci
superioare
Lamele cu Hife
spori

Nuclei

Miceliu

Structura unei
ciuperci superioare
Pălărie

Picior
Lamele cu
spori

Ciupercă comestibilă
Agaricus bisporus
Ciuperci superioare – înmulţire:

Fig. 6
lamele

pălărie

picior
Miceliu
vegetativ
Pe lamelele de pe dosul pălăriei se găsesc spori din care vor lua
naştere noi micelii .
Miceliul este reprezentat de totalitatea hifelor.
Înmulţirea la ciuperca de câmp

lamele

pălărie

picior

Miceliu
vegetativ
Înmulţirea bacteriilor:
- asexuat, amitotică, prin diviziune directă şi foarte rar sexuată;
- în condiţii favorabile bacteriile se înmulţesc prin diviziune;
- bacteriile ajunse la maturitate se divid în două celule-fiice identice
care cresc rapid şi apoi se divid şi ele;
- la unele bacterii, în condiţii de hrană abundentă şi la o temperatură
de 25-370C are loc o diviziune la 30 de minute, astfel că, în 12 ore,
se ajunge la un număr de 16 milioane de descendenti;
- în condiţii nefavorabile membrana lor se îngroaşă , funcţiile
încetinescşi bacteriile se transformă în spori;
- sporul este o formă de rezistenţă şi în acelaţi timp o formă de
răspândire, de înmulţire;
- sub această formă (adică de spor) bacteriile rezistă la temperaturi
foarte scăzute. Când condiţiile devin favorabile, sporii
“germinează” şi dau naştere la o bacterie care imediat începe să
se dividă.
Înmulţirea bacteriilor:

Chromozom
Membrana
ul
plasmatica
bacterian
Perete
celular

Replicarea (duplicarea) Continuarea cresterii Divizarea celulei mama


cromozomului in volum a celulei in doua celule fiice
d) Înmugurirea:
- reprezintă cel mai frecvent mod de reproducere
asexuată la animale;
- indivizii noi se dezvoltă ca nişte muguri pe corpul
parental;
- este întâlnită la spongieri, unele celenterate etc.
- spongierii pot forma atât muguri externi - ce se pot
desprinde la maturitate, cât şi interni (gemule).
- este un alt tip de reproducere asexuată, ce are la bază
un grup de celule ce îşi pot singure genera hrana şi
care se detaşează de corpul părinte (corpul parental);
- spre deosebire de spori, mugurii sunt un grup de celule
multicelulare ce au mai multe învelişuri;
- reproducerea vegetativă este răspândită, la plante,
tuberculii la cartof, bulbii la usturoi.
Înmugurirea la hidră
Muguri

Înmulţirea prin
înmugurire la hidră
Polip (Hydra viridis – hidra verde)
a) Clasa Hydrozoa:
- specia reprezentativa: Hydra viridis (hidra verde)
a) Clasa Hydrozoa:
- specia reprezentativa: Hydra viridis (hidra
verde)
Exemplu de înmulţire prin înmugurire la
drojdia de bere:
- este vegetativă şi anume prin
înmugurire ;
- nucleul se divide, iar o parte din
citoplasmă împreună cu unul din
cei doi nuclei pătrund într-o ieşitură
laterală ca un mugure;
- mugurele creşte şi se desprinde de
celula-mamă.
- uneori mugurii nu se desprind şi se
formează un lant de celule (fig. 1,
b);
- in lipsa hranei, înmulţirea se face
prin spori (fig. 1, c).
Muguri

Celula mamă
e) Partenogeneza:
- numele de partenogeneză vine din limba greacă de la cuvintele:
parthenos=fecioară, virgină şi genesis=generaţie, producere;
- presupune dezvoltarea unui nou individ dintr-un ou nefecundat;
- se întâlneşte frecvent la nevertebrate, îndeosebi la artropode (păduchii plantelor,
căpuşe, molii etc.) şi foarte rar la unele specii de vertebrate (şopârle).
- mod de reproducere asexuată în care ovulul se dezvoltă (natural sau sub efectele
stimulant experimentale) fără să fi fost fecundat de un spermatozoid;
- reproducerea partenogenetică este o înmulţire unisexuată la care oul provine din ovul
nefecundat;
- se disting: - partenogeneză accidentală;
- partenogeneză facultativă;
- partenogeneză obligatorie.
- partenogeneza este relativ frecventă, atât în regnul vegetal, cât şi în regnul animal.

Când o singură fiinţă vie generează o fiinţă fiică avem o reproducere


monoparentală sau prin partenogeneză. Este o formă de reproducere care deşi este
relativ simplă, este extrem de rară. A fost descrisă la unele insecte (ex. albinele) şi
crustacee, la unii şerpi şi chiar la unii peşti (rechini).
●partenogeneză=formă de dezvoltare (de reproducere) a unui organism dintr-un ovul
sau dintr-o oosferă nefecundate, prezentă la unele animale şi plante (inferioare);
formă de reproducere sexuată la unele organisme (de exemplu, la albine) fără
fecundarea ovulului sau oosferei.
După sexul urmaşilor partenogeneza poate fi:
- arenotocă, atunci când din ouăle nefecundate apar numai masculi (Ex:
Apis mellifica - albina);
- telitocă – adică din ouăle nefecundate rezultă numai femele
(Ex:Aphididae);
- deuterotocă – în situaţia când din ouăle nefecundate rezultă atât femele
cât şi masculi (Ex: unele specii de lepidoptere, adică de fluturi).

După modul cum are loc reproducerea se cunosc mai


multe tipuri de partenogeneză, şi anume:
- partenogeneză excepţională sau accidentală, când de regulă ouăle
nefecundate sunt neviabile şi foarte rar dau naştere la indivizi de ambele
sexe (Ex: Familia Plasmidae – Ordinul Orthoptera, Lepidoptera);
- partenogeneză facultativă, are loc atât prin ouă fecundate cât şi prin
ouă nefecundate (Ex: Ordinul Thysanoptera, Homoptera, Hymenoptera);
- partenogeneză obligatorie, când reproducerea se face prin ouă
nefecundate, masculii lipsind sau sunt foarte rari (Ex: unele insecte din
Ordinul Coleoptera). Poate fi: - constantă (când din ouă apar numai
femele (telitocă la albine) şi foarte rar masculi (Otiorrhynchus sp.));
- ciclică sau heterogonia, când apar
alternativ mai multe generaţii partenogenetice şi una amfigonă (Ex:
Aphididae)
Reproducere partenogenetică:
REPRODUCEREA SEXUATĂ

OVIPARE

CLASIFICAREA MAMIFERELOR DUPĂ MODUL MARSUPI


DE REPRODUCERE
ALE

PLACENTARE
MAMIFERELE OVIPARE
■ Clocesc ouăle
■ fie într-un cuib cum este
onitorincul
■ fie într-o pungă
tegumentară cum este
echidna
■ Au glande mamare
primitive
■ Puii se hrănesc cu laptele
care se scurge pe
abdomen
MAMIFERELE MARSUPIALE

■ Nasc pui insuficient


dezvoltaţi deoarece
embrionul nu poate fi hrănit
suficient timp în uter
Puii îşi continuă dezvoltarea în
CANGU
marspiu R
În acest marsupiu se găsesc şi
glandele mamare

URSUL
KOALA
Mamiferele placentare
■ Asigură o hrănire suficientă a embrionului
■ Au o dezvoltare intrauterină mai
îndelungată
■ Au un sistem reproducător format din :

Conduct
Organe Glande
Gonade e
genitale anexe
genitale
PROCESELE PRIN CARE SE
REALIZEAZĂ REPRODUCEREA

• MATURAREA SISTEMELOR REPRODUCĂTOARE


• FECUNDAŢIA – UNIREA GAMEŢILOR
• DEZVOLTAREA INTRAUTERINĂ
• NAŞTEREA NOULUI ORGANISM
SISTEMUL REPRODUCĂTOR
BĂRBĂTESC
■ Este format din testicule
testicule

Căile de eliminare a spermatozoizilor


TESTICULELE
■ Organe pereche , de formă ovală , aşezate la exterior ,
în partea inferioară a abdomenului , fiind învelite într-o
pungă tegumenteră numită SCROT
■ Dimensiunile lor variază cu vârsta
■ Creşterea lor se accentuează la pubertate, iar la bătrâni
suferă o involuţie
■ Au o culoare albicioasă-albăstruie , datorită albugineei
care îi înveleşte , iar la nou-născut este roşiatic
■ Îşi încep activitatea la pubertate , după care continuă
toată viaţa
■ Testiculul stâng este situat de obicei mai jos cu cca 1 cm
decât cel drept
OVARELE
■ Sunt organe pereche , de formă ovală ,
aşezate în partea inferioară a cavităţii
abdominale
■ Au activitate limitată în timp
■ Îşi încep activitatea la pubertate , dar nu
sunt active toată viaţa , ci numai până la
50-55 de ani
ENDOCRIN SEXUALĂ
Ă

FUNCŢIILE
PRODUC
ORGANELOR PRODUC
CELULE
HORMONI SEXUALE SEXUALE
REPRODUCEREA
ANATOMIA REPRODUCERII
DE LA 2 LA 4 CELULE…
APOI 8 CELULE …
DEZVOLTAREA INTRAUTERINĂ
La 19 zile

La 5
La 38 săptămâni
de zile La 6 săptămâni
La 10 săptămâni La 11 săptămâni
Fătul normal la 11 săptămâni
La 6 luni
Aşteptând naşterea …