UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de licență: Finanțe și Bănci

REFERAT
STUDIU COMPARATIV ÎNTRE IMPOZITUL
PE VENIT ÎN ROMÂNIA ȘI STATELE UE

Coordonator ştiinţific:

Conf. univ. dr.

STUDENT:

Pătrașcu Alin

GRUPA:

Bucureşti

2021

0
CUPRINS
CUPRINS.............................................................................................................................................1
INTRODUCERE..................................................................................................................................2
CAPITOLUL I. DEFINIREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT........3
I.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROFITUL ȘI IMPOZITUL PE PROFIT........................3
I.1.1. Aspecte generale privind profitul........................................................................................3
I.1.2. Aspecte generale privind impozitul respectiv impozitul pe profit.......................................4
I.2. PLĂTITORII IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI PERIOADA IMPOZABILĂ...........................4
I.3. SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT...........................................................6
I.4. COTA DE IMPUNERE.............................................................................................................8
I.5. MODALITĂȚI DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI A PROFITULUI
IMPOZABIL...................................................................................................................................10
I.5.1.Venituri totale.....................................................................................................................10
I.5.1.1. Venituri impozabile.........................................................................................................10
I.5.1.2. Venituri neimpozabile.....................................................................................................11
I.5.2. Cheltuieli totale.................................................................................................................11
I.5.2.1. Cheltuieli deductibile......................................................................................................12
I.5.2.2. Cheltuieli nedeductibile..................................................................................................12
I.5.2.3.Cheltuieli cu deductibilitate limitată...............................................................................12
CAPITOLUL II. EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA...................................13
II. 1. INTRODUCEREA ȘI EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA..............13
II.2. CONTRIBUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT LA CONSTITUIREA VENITURILOR
FISCALE ÎN ROMÂNIA...............................................................................................................15
II.3. IMPOZITUL PE PROFIT ÎN STATELE MEMBRE UE......................................................17

1
INTRODUCERE

Obiectul principal al acestei lucrări îl reprezintă impozitul pe profit ilustrat prin tema
lucrări ,,Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale în România”. Am avut
în vedere de asemenea ilustrarea modului de determinare a impozitului pe profit în cadrul unei
firme. Această temă are o importanță deosebită deoarece ne arată cât de mare este contribuția pe
care o are impozitul pe profit la constituirea veniturilor fiscale și implicit la formarea bugetului
de stat și a bugetului general consolidat.
La realizarea acestei teme de licență voi vorbi mai întâi despre aspectele generale privind
profitul și impozitul pe profit pentru a înțelege foarte clar ce reprezintă profitul și impozitul de pe
urma acestuia. Aici voi explica faptul că orice agent economic care își desfășoară o anumită
activitate va dori să obțină profit de pe urma acesteia. De asemenea voi specifica și elementele
care constituite la formarea profitului.
În continuare voi aduce în temă despre cine sunt plătitorii impozitului pe profit și îi voi
enumera și pe cei care sunt scutiți de la plata impozitului pe profit. Voi explica de asemenea
noțiunile de rezident, nerezident și sediu permanent, noțiuni foarte importante în ceea ce privește
contribuabili impozitului pe profit.
Voi specifica pe parcurs și despre perioada impozabilă pentru contribuabili, mai ales că în
țara noastră există multe cazuri în care un contribuabil se înființează ca persoana juridică în
cursul unui an fiscal.
Un lucru important pentru tema despre care voi vorbi îl reprezintă cota cu care se
impozitează impozitul pe profit în țara noastră. Aici voi specifica cota standard de impozitare a
profitului și voi face o comparație între cota standard a impozitului pe profit din țara noastră cu
cotele de impozit pe profit din țările care se află în zona noastră. Voi spune de asemenea și
despre cei care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cazinourilor, cluburilor de
noapte ce fel de impozit asupra profitului realizat vor plăti.
Pe parcurs voi reda și modul de determinare a impozitului pe profit. Aici voi vorbi despre
elementele care au legătură cu determinarea impozitului pe profit cum ar fi de exemplu:
veniturile impozabile și neimpozabile, cheltuielile deductibile, deductibile limitat și despre
cheltuielile nedeductibile.
Începând cu capitolul doi voi vorbi despre introducerea și evoluția impozitului pe profit (în
special a cotei de impozitare).
În continuare voi vorbi despre contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor
fiscale în România arătând ponderea pe care o are acesta în total venituri fiscale. Spre finalul
capitolului doi voi aduce în temă și cotele impozitului pe profit din țările UE, unde face parte și
țara noastră.
După ce voi explica aceste lucruri teoretice voi explica practic cum se determină profitul la
o firmă de transport mărfuri. Mai întâi voi face o scurtă prezentare a firmei în care voi specifica
domeniul de activitate al acesteia, cum este organizată, care sunt clienți săi, modul de încadrare
al entități.
După ce am încheiat această prezentare a firmei voi trece la întocmirea contului de
rezultate al firmei în care voi prezenta sintetic lucrările prealabile închiderii exercițiului financiar
la S.C. VAN DIJK S.R.L. Voi arăta apoi modul de calcul al unor cheltuieli cu deductibilitate
limitată cum ar fi de exemplu: cheltuielile de protocol, cheltuielile sociale, cheltuielile cu
amortizarea limitate.
Voi arăta de asemenea și modul cum se calculează impozitul pe profit atunci când firma
înregistrează cheltuieli cu sponsoriz În final voi face o analiză economico-financiară a firmei pe
baza contului de profit și pierdere în care voi analiza evoluția veniturilor totale, ale cheltuielilor
totale și evoluția profitului net obținut de firma S.C. VAN DIJK TRANSPORTS.R.L.
2
 I. DEFINIREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE
PROFIT

I.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROFITUL ȘI IMPOZITUL PE PROFIT

I.1.1. Aspecte generale privind profitul
Profitul provine de la verbul ,,proficere”, fiind un termen de origine latină care
înseamnă ,,a progresa, a da rezultate”. 1 Progresul și rezultatele sunt dorite a fi obținute de
aproape toată lumea care realizează o anumită activitate.
În dicționarul limbii române, profitul este definit ca un folos pentru cineva sau ceva,
câștig, beneficiu, avantaj, venitul adus de capitalul utilizat intr-o întreprindere 2, reprezentând
diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor aferente.
Profitul poate fi considerat ca un venit rezidual pe care îl obțin proprietarii obiectelor
muncii (pământ, păduri, apele, materiile prime) și mijloacelor de munca (unelte, mijloace de
transport, instalații, clădiri) ca recompensă pentru utilizarea corespunzătoare si cât mai
eficientă a acestora.
Profitul reprezintă diferența dintre veniturile sau vânzările unei firme si costurile totale.
Pentru a se obține profit pentru societăți, veniturile trebuie sa fie mai mari decât costurile. Daca
nu se întâmplă acest lucru nici activitatea societăți nu mai poate continua deoarece se
înregistrează pierderi și activitatea desfășurată nu mai prezintă nici o motivație de a fi
continuată. De aceea pentru ca activitatea unei societății să poată fi continuată în condiții
eficiente pentru proprietare este nevoie ca aceasta sa obțină un avantaj bănesc cu care să poată
acoperi cheltuielile si sa obțină un excedent de venit.
Profitul in sens restrâns este un venit net pe care il obțin agenții economici ca produs al
utilizării capitalului într-o activitate economică. În sens larg profitul este câștigul, beneficiul,
surplusul bănesc, avantajul bănesc pe care îl obțin agenții economici ca surplus peste costul de
producție dintr-o acțiune, operație sau activitate economica desfășurată de aceștia. De
asemenea profitul este considerat un câștig ce remunerează munca depusă și ceilalți factori de
producție care au participat la obținerea acestuia.
Exemplu de calcul a profitului: Într-un an o entitate a efectuat cheltuieli de 70000 lei si a
obținut venituri de 100000 lei. Diferența pozitiva dintre venituri si cheltuieli reprezintă profitul
entități.
Profitul = Venituri – Cheltuieli = 100000 – 70000 = 30000 lei
Daca cheltuielile entități erau mai mari decât profitul obținut atunci aceasta înregistra
pierdere. În acest caz entitatea se înregistra pe deficit și in pierdere de beneficii economice.
Profitul comportă risc pe care agentul economic e nevoit să și-l anume daca dorește să
obțină un profit în urma căruia să fie mulțumit. Agentul economic trebuie să prevadă din timp
ce se va întâmpla pe piață, să prevadă prețurile și cum va evolua cererea si oferta pieței. De
aceea cei mai buni prevăzători economici vor lua decizia potrivită aducătoare de profit.
Agentul economic trebuie să țină cont de asemenea și de situația politică din țara unde își
desfășoară activitatea deoarece aceasta poate influența profitul. Un agent economic preferă de
obicei să desfășoare activități economice în țări unde există un echilibru politic deoarece va
putea prevedea mult mai ușor ce se poate întâmpla pe piața economică. În țările în care sunt
dezechilibre politice dese nu va putea prezice cu certitudine ce se poate întâmpla pe piața
respectivă și va fi nevoit să suporte un nivel al riscului mult mai ridicat asupra activității
economice pe care o desfășoară.
Pentru a obține profit un agent economic trebuie să țină cont de acțiunile pe care le
întreprinde, adică să aibă o productivitate de calitate, să impulsioneze vânzările printr-o
campanie de publicitate bună și să reducă cheltuielile cât mai mult posibil.

1
Plusfinanciar.ro
2
dex
3
 Pe baza celor enumerate mai sus putem spune că un agent economic nu-și poate continua
activitatea dacă nu obține un profit care să-i permită acest lucru și să-l convingă să investească
în continuare în afacerea sa.
I.1.2. Aspecte privind impozitul respectiv impozitul pe profit
Noțiunea de impozit provine din limba latină de la cuvântul ,,imputus”3 și din limba
franceză de la cuvântul ,,impot” și înseamnă o obligație publică a cetățeanului care beneficiază
de pe urma cheltuielilor publice pe care le face statul în beneficiul său.
Gaston Jeze considera că ,,impozitul este in statele moderne o prestație pecuniară pretinsă
cetățenilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general". Această definiție este oarecum
adevărată deoarece cu ajutorul impozitului se acoperă cheltuielile publice, dar nu întotdeauna
aceste cheltuieli se fac în funcție de interesul fiecărui cetățean sau nu beneficiază de pe urma
impozitului în raport cu cât a contribuit la plata acestuia.
Impozitele au un caracter obligatoriu. Acest lucru semnifică obligația fiecărei persoane
fizice sau juridice care obține un anumit venit sau deține o avere să plătească un anumit tip de
impozit stabilit prin legi dezbătute în Parlament, dar și de către organele de stat de la nivel local
în anumite situații când este cazul.
Impozitele se fac cu titlu nerambursabil și definitiv, prin acest lucru înțelegându-se faptul
că banii pe care îi plătește plătitorul impozitului nu se vor mai întoarce în posesia sa. De
asemenea plătitorul impozitului nu va beneficia de un contraserviciu special sau de o
contraprestație imediată din partea statului de valoarea impozitului pe care l-a plătit statului.
Impozitul pe profit = o parte din profitul pe care agentul economic îl realizează și pe care
prin legii stabilite de instituțiile statului, acestuia îi revine obligația să-l ofere statului. Impozitul
pe profit este distribuit de obicei către bugetul de stat și va fi folosit pentru acoperirea
cheltuielilor pe care le fac instituțiile statului.
La plata impozitului pe profit sunt obligate entitățile economice care desfășoară diverse
activități economice aducătoare de profit și nu sunt incluse în alte categorii de impozitare a
activității, cum ar fi microîntreprinderile sau organizațiile nonprofit.
Impozitarea activității economice prin intermediul impozitului pe profit are loc prin trei
sisteme, și anume:
a. Sistemul de bază prin care cota de impozit pe profit se aplică asupra profitului impozabil
determinat conform Codului Fiscal;
b. Sistemul condiționat alternativ care vizează un calcul dublu al impozitului pe profit, din
acest calcul se alege valoarea cea mai mare; in aceasta categorie se încadrează diverse entități
economice, cum ar fi cazinourile, barurile de noapte, casele de pariuri sportive;
c. Impozitarea activități economice a organizaților nonprofit.
Elementele care contribuie la baza de impozitare sunt veniturile și cheltuielile. Realizându-
se diferența dintre venituri și cheltuieli va rezulta un profit brut, dar trebuie îndeplinită condiția
precum veniturile să fie mai mari decât cheltuielile. Veniturile și cheltuielile sunt clasificate în
mai multe subcategorii care contribuie la calculul profitului impozabil și implicit la calculul
impozitului pe profit.

I.2. PLĂTITORII IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI PERIOADA IMPOZABILĂ

Plătitorii impozitului pe profit sunt persoane juridice romane pentru profitul realizat atât în
România cât și în străinătate și persoane juridice străine care au calitatea de rezidenți sau de
nerezidenți care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent in România.
Prin calitate de nerezident se înțelege orice persoana juridică străină sau orice entitate
străină care nu este înregistrată în România 4, potrivit legii. În categoria de nerezidenți intră
societățile comerciale care sunt înregistrate sau înființate în alte state decât România.
Prin rezident se înțelege orice persoană juridică română sau orice persoană juridică
străina, dar care își au locul de exercitare a activități în România. Este considerată rezidentă și
3
www.academia.edu
4
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
4
 orice persoană juridică care își are propriul sediu social în România5. Persoana juridică cu
sediul social în România trebuie înființată potrivit legislației europene.
Sediul permanent reprezintă locul prin intermediul căruia își desfășoară activitatea un
nerezident. Nerezidentul își desfășoară activitatea în cadrul sediului permanent parțial sau
integral în funcție de ce presupune activitatea pe care o desfășoară.
Un sediu permanent presupune un loc unde se pot desfășura o serie largă de activități
putând fi constituit ca: un birou, un loc de conducere, o sucursală, un magazin, un atelier sau
chiar un loc de unde să se extragă resurse naturale cum ar fi de exemplu o mină de unde să se
extragă gaze.
De asemenea un sediu permanent presupune a fi constituit de pe urma unui șantier de
construcții, unui proiect de construcții sau prin activitatea de urmărire a acestor activități.
Trebuie respectată însă condiția că aceste activități se desfășoară pe o durată de timp mai mare
de 6 luni, aceasta reprezentând o condiție esențială în respectarea denumirii acestor activități ca
fiind desfășurate în cadrul unui sediu permanent.
Un sediu permanent nu presupune ca nerezidentul să folosească o instalație doar în
scopul de a depozita sau de a expune anumite bunuri sau produse ce-i aparțin, doar pentru
interesul său propriu în calitatea lui de nerezident. De asemenea un sediu permanent nu
presupune menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident numai în
scopul de a fi procesate de către alte persoane. Aceste prevederi sunt valabile doar pentru un
birou, un magazin, o sucursală etc., dar nu și pentru un șantier de construcții de exemplu în
cadrul căruia sediul permanent presupune și aceste lucruri.
Sunt considerați plătitorii ai impozitului pe profit printre altele și persoanele juridice
străine care au realizat venituri în România de pe urma transferului de proprietăți imobiliare
situate pe teritoriul țări noastre, dar și de pe urma drepturilor pe care persoanele juridice străine
le au asupra acestor proprietăți imobiliare.
Drepturile pe care le au persoanele juridice asupra acestor proprietăți le permite inclusiv
închirierea sau cedarea folosinței bunurilor proprietății imobiliare situate pe teritoriul țării
noastre, ceea ce le aduce venituri în urma cărora sunt obligate prin lege la plata de impozit pe
profit.
O altă categorie de venituri asupra cărora se aplică impozit pe profit persoanelor juridice
străine este cea legată de venitul obținut de pe urma exploatării resurselor naturale situate pe
teritoriul României. De pe urma exploatării resurselor naturale ar trebui însă să se aplice un
impozit pe profit mai mare, diferențiat în funcție de ce anume se exploatează și mai ales dacă
nu se contribuie neapărat prin această exploatare a resurselor naturale la bunăstarea cetățeniilor
de pe teritoriul țării noastre și doar cei care se ocupă cu exploatarea au de câștigat mai mult
prin obținerea de venituri substanțiale.
Printre categoriile de venituri obținute de persoanele juridice străine și de pe urma cărora
datorează impozit pe profit se numără și veniturile obținute în urma vânzărilor sau cesionării
titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română.
În România anul fiscal este anul calendaristic. Există multe cazuri în țara noastră în care
un contribuabil se înființează ca persoană juridică în cursul unui an fiscal. Se întâlnesc de
asemenea cazuri în care o persoană juridică ajunge la faliment sau își încheie activitatea din
diverse motive. Pentru astfel de cazuri întâlnite, perioada impozabilă reprezintă perioada din
anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat6.
Pentru cazul în care un contribuabil se înființează ca persoana juridică în cursul unui an
fiscal, perioada impozabilă luată în calcul pentru care el este nevoit să plătească impozit pe
profit începe în primul rând de la data înregistrării acestuia în registrul comerțului sau de la
data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități competente în
ținerea unui astfel de registru, doar dacă are această obligație prin lege.

5
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
6
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
5
 Pentru contribuabilul care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu
permanent, perioada impozabilă începe de la data în care persoana juridică străină începe să-și
desfășoare în totalitate sau doar parțial activitatea în România. Excepție de la această regulă
face sediul permanent care se înregistrează în registrul comerțului, iar pentru acesta, perioada
impozabilă începe odată cu înregistrarea acestuia în registrul comerțului.
Cum am amintit mai sus sunt cazuri în care un contribuabil își încetează propria activitate
în cursul unui an fiscal. Pentru acești contribuabili perioada impozabilă se încheie în funcție de
consecințele care au loc după încetarea lor.
În primul rând se întâlnesc cazuri în care au loc fuziuni sau divizări având ca efect juridic
încetarea existenței persoanelor juridice care sunt dizolvate fără lichidare. Dacă se vor constitui
persoane juridice noi după încetarea existenței persoanelor juridice dizolvate perioada
impozabilă se încheie la data înregistrării în registrul comerțului sau în registrul ținut de
instanțele judecătorești competente a noii persoane juridice.
În al doilea se întâlnesc cazuri de dizolvare, urmate apoi de lichidarea contribuabilului.
Pentru aceste cazuri perioada impozabilă ia sfârșit odată cu încheierea operațiunilor de
lichidare, dar nu mai târziu de data în care se depun situațiile financiare la organele fiscale care
se ocupă cu acest lucru.
Există și cazuri în care un sediu permanent își încheie existența. Pentru acesta perioada
impozabilă se încheie la data în care are loc radierea înregistrării fiscale.
I.3. SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT

Cultele religioase

Trezoreria statului

Instituția publică

Academia Română și fundațiile înființate de Academia

Română în calitate de fondator unic

Banca Națională a României

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar

Sunt făcute scutiri Fondul de compensare a investitorilor

scutiri de la plata
impozitului Fondul de garantare a pensiilor private și a
pe profit pentru asiguraților

Persoana juridică română care plătește impozit pe

veniturile microîntreprinderilor

Fundația constituită ca urmare a unui legat

Entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică

Organizațiile non-profit, organizațiile sindicale și

patronale

Impozitul pe profit aferent profitului reinvestit

Scutirile de la plata impozitului pe profit se adresează în general instituțiilor aflate sub
controlul aparent al statului, microîntreprinderilor care își plătesc impozitele pe veniturile sale
6
 conform prevederilor, contribuabililor care își reinvestesc profitul obținut și organizațiilor non-
profit.
Pe baza schemei de mai sus voi explica de ce unele entități incluse în această schemă sunt
scutite de la plata impozitului pe profit.
- Trezoreria statului. Aceasta este scutită de la plata impozitului pe profit deoarece se află
în slujba statului, fiindu-i în ajutor acestuia în diverse moduri. Trezoreria statului contribuie la
păstrarea echilibrului financiar și economic la nivel național prin rolul pe care îl are asupra
finanțelor publice și prin funcțiile pe care le îndeplinește. Trezoreria statului este în primul rând
un administrator al banului public, ocupându-se cu necesarul de acoperire a deficitului atunci
când situația o impune. De asemenea, Trezoreria statului se implică în economie atunci când
situația o cere, urmărindu-se în primul rând atingerea obiectivelor primordiale interesului
național.
- instituțiile publice, dar cu excepția că nu sunt scutite plăți impozitului pe profit
impozabil obținut în urma desfășurări unor activități cu caracter economic. Instituțiile publice
sunt scutite de la plata impozitului pe profit fiindcă acestea se află în slujba statului, ele primind
fonduri de la bugetul de stat sau al asigurărilor sociale de stat.
- Academia Română și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator
unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea sunt scutite de la plata
impozitului pe profit deoarece scopul lor principal este de a menține parcursul cultural și
științific al țări la un nivel ridicat.
- Banca Națională a României. Este scutită de la plata impozitului pe profit deoarece
ajută la administrarea rezervelor internaționale ale României, se ocupă cu emiterea de monede
și bancnote constituie ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, ia măsurile necesare
pentru asigurarea stabilității financiare, controlează și supraveghează regimul valutar din țara
noastră;
- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Acesta este scutit de la plata
impozitului pe profit deoarece are rolul de a proteja depunerile populației la băncile din
România în cazul în care o anumită bancă nu poate să-și respecte obligațiile pe care le are față
de deponenți săi. Fondul de garantare a depozitelor este constituit ca persoană juridică de drept
public.
- Fondul de compensare a investitorilor. Primește scutire de la plata impozitului pe profit
deoarece are rolul de a compensa investitori în situația în care un membru al acesteia nu-și
poate respecta atribuția de returnare a fondurilor bănești datorate sau deținute de către
investitori.
În ceea ce privește scutirea de impozit a profitului reinvestit acesta se calculează
trimestrial sau anual în funcție de cum este stabilit. Profitul care a beneficiat de scutire se
repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu excepția părți pentru rezerva legală.
Beneficiază de scutire la plata impozitului pe profit profitul care a fost investit în produse
utilizate pentru utilizarea de activității economice cum ar fi echipamentele tehnologice, mașini
de control și de facturare sau produse cumpărate pe baza unor contracte de leasing financiar.

Exemplu de calcul al scutirii de impozit pe profitul reinvestit pentru care se aplică anual
sistemul de plată a impozitului pe profit
O societate înregistrează la sfârșitul anului 2015 un profit impozabil în sumă de
6.000.000 lei. Profitul contabil brut pentru anul 2015 este de 4.400.000 lei. Întreprinderea
achiziționează și le distribuie spre punerea în folosință în luna februarie 2015 calculatoare în
valoare de 160.000 lei. Apoi în luna iunie achiziționează un echipament tehnologic în valoare
de 200.000 lei, iar în luna septembrie un echipament tehnologic în valoare de 60.000 lei.

Calcularea impozitului pe profit pentru anul 2015: 6.000.000 lei x 16% = 960.000 lei
Suma totală a investițiilor realizate: 160.000 + 200.000 + 60.000 = 420.000 lei
Impozitul pe profit scutit: 420.000 x 16% = 67.200 lei
7
 După aceste calcule are loc repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat
de scutire de impozit pe profit . În acest caz are loc repartizarea de către societate a unei părți
din profitul contabil. În cazul nostru societatea repartizează 6% din profitul contabil pentru
constituirea rezervei legale.
Profitul reinvestit: 420.000 x 6% = 25.200 lei
Profitul scutit care va fi repartizat la rezerve: 420.000 – 25.200 = 394.800 lei

I.4. Cota de impunere

Cota care se aplică asupra profitului impozabil în țara noastră este de 16% 7. În această
categorie nu se includ contribuabili care au un regim special de impozitare.
În categoria de contribuabilii care beneficiază de un regim special de impozitare intră cei
care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor. Astfel de contribuabili, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri
în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru
activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt
obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate8.
Exemplu de impozitare asupra profitului pentru contribuabilii care desfășoară activități
normale și pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor:
O entitate desfășoară doua tipuri de activități: o activitate normala și o activitate de natura
unui club de noapte. Entitatea respectiva realizează venituri în valoare de 30.000 lei, 23.000 lei
reprezentând venituri din activitatea clubului de noapte.
Cheltuielile efectuate de entitate sunt de 8.000 lei, din care cheltuieli ce revin barului de
noapte sunt in suma de 6.000 lei. Să se determine impozitul pe profit datorat pe cele două tipuri
de activități.
ACTIVITATE NORMALA:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
Nedeductibile = (30.000 – 23.000) – (8.000 – 6.000) = 5.000 lei
Impozit pe profit = Profit impozabil x 16% = 5.000 x 16% = 800 lei
ACTIVITATE CLUB DE NOAPTE:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli Totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
Nedeductibile = 23.000 – 6.000 = 17.000
Determinarea impozitului pe profit prin aplicare cotei de 16%:
Impozit pe profit = 17.000 x 16% = 2.720 lei
Determinare impozitului pe profit prin aplicarea cotei de 5% asupra venitului realizat din
activitatea clubului de noapte:
Impozit pe profit = 23.000 x 5% = 1.150 lei
Pentru clubul de noapte se va plăti impozit pe profit 2720 lei deoarece s-a ales suma maximă
dintre cele 2 valori determinate, 2.720 lei respectiv 1.150 lei.
Total impozit pe profit = 800 + 2.720 = 3.520 lei
Principiul unicității impunerii arată faptul că profitul trebuie să se impoziteze o singură
dată, fie de cel care îl acordă (de regula agentul economic), fie la cel care îl primește (statul).
În cazul în care un profit prevăzut prin lege a se impozita nu se impozitează niciodată,
atunci are loc o încălcare a legii cu buna știință a agentului economic sau o încălcare a legii din
culpă, fără știința contribuabilului. Daca profitul impozabil se impozitează de doua ori atunci
are loc încălcarea principiului unicității impunerii, iar atunci cel care a plătit impozit de doua
ori va trebui să i se răscumpere plata în plus a impozitului pe profit.
Cota de impozitare în Europa Centrala și de Est în comparație cu România
În acest grafic am realizat o comparație între nivelul cotei de impozitare din Europa
Centrală și de Est și România. Din acest grafic ne dăm seama că în zona noastră întâlnim un
7
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
8
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
8
 nivel destul de scăzut al cotei de impozitare a profitului. Acest lucru se datorează condițiilor
economice din această zonă, condiții economice ce nu sunt foarte bune în comparație cu ceea
ce întâlnim în vestul Europei. Din această cauză nu se încearcă o ridicare a nivelului de
impozitare a profitului, acest lucru ducând la o îngreunare și mai mare a situației din punct de
vedere economic.
Cea mai mare cotă a impozitului pe profit dintre țările din zona noastră o întâlnim în
Grecia. Din punctul meu de vedere acest nivel al cotei de impozitare nu este neapărat benefic
deoarece condițiile economice din Grecia nu sunt foarte bune și nu permit o cotă așa de mare.

Graficul nr.1. Cota de impozitare în Europa Centrală și de Est în comparație cu țara

noastră

Impozit pe profit
35%

30%

25%

20%

15%
Impozit pe profit
10%

5%

0%
bl nia

ia

Un a
rz ria

Bu na

ția

te a

Ro hă

sia

Slo ia
Slo cia

Uc ia

ria
Re Po u
Cr a

ac ia
ri

un ni

in
gr
M ec

ân

rb

n
Ce
oa
i
He ust

va

ga
lga

Ru

ve

ra
pu lo
M edo
ov

ne
Gr

Se
m
ica
eg
si A
ia
sn
Bo

Sursa:www.tradingeconomics.com

Pe baza graficului observăm un nivel destul de mare al cotei de impozitare în comparație

cu România în Austria unde cota este de 25%. Motivul pentru care întâlnim o cotă mai ridicată
este faptul că această țară este mai dezvoltată din punct de vedere economic și își permite o
astfel de cotă a impozitului pe profit.
România se află în prezent sub nivelul mediu în ceea ce privește cota de impozitare în
Europa Centrala și de Est. Media cotei de impozitare a profitului pentru cele 16 țări care au fost
luate în considerare în comparația efectuată este de 17,38% , în timp ce cota impozitului pe
profit în tara noastră este de 16%. În comparație cu celelalte țări din punct de vedere al cotei
impozitului pe profit, Romania se afla cel mai aproape de Serbia cu o cotă a impozitului pe
profit de 15% și de Slovenia cu o cotă a impozitului pe profit de 17%.
Cea mai mică cotă a impozitului pe profit din zona noastră o găsim în Muntenegru de 9%.
De asemenea cote mici ale impozitului pe profit întâlnim și în țări precum Bosnia și
Herzegovina, Macedonia și Bulgaria care nu sunt foarte dezvoltate economic, de aceea nu își
permit foarte mult să crească nivelul cotei impozitului pe profit.

I.5. MODALITĂȚI DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI A

PROFITULUI IMPOZABIL

9
 Profitul impozabil reprezintă diferența între veniturile realizate de către agentul economic
pe parcursul unui an fiscal dintr-o activitate pe care acesta o desfășoară în scopul obținerii
profitului impozabil și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. De pe urma acestei
diferențe se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile. Impozitul pe
profit se calculează anual sau trimestrial în funcție de cum este prevăzut.
La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul și alte elemente similare veniturilor si
cheltuielilor.
Formula de calcul a profitului impozabil si a impozitului pe profit:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile
Impozit pe profit = Profit impozabil x 16%
Foarte des întâlnim faptul că unii fac confuzie între profitul impozabil și profitul contabil.
Din acest motiv se mai folosește și noțiunea de profit fiscal pentru a se înțelege mai clar
diferența dintre profitul contabil și profitul impozabil.
Diferența între profitul impozabil și profitul contabil este aceea că profitul impozabil este
un venit cu caracter fiscal, ceea ce înseamnă că este supus impozitării, iar profitul contabil nu
este supus impozitării, deci nu are caracter fiscal.

I.5.1. Venituri totale

Venituri impozabile

Clasificare veniturilor
totale:
Venituri neimpozabile

Veniturile totale ale persoanelor juridice reprezintă sumele totale încasate care sunt obținute
de acestea din vânzarea producției pe care o realizează, lucrărilor pe care le execută sau de pe
urma serviciilor pe care acesta le prestează în scopul de a obține un profit satisfăcător de pe
urma activități prestate.
Formula de calcul a veniturilor totale:
Venitul total = cantitatea de produse vândute x prețul pe unitatea de măsură.
Veniturile totale cuprind veniturile impozabile și veniturile neimpozabile.
Venituri totale = Venituri impozabile + venituri neimpozabile
I.5.1.1. Venituri impozabile
Diferența cea mai clară și ușor de exemplificat între veniturile impozabile și veniturile
neimpozabile este aceea că veniturile impozabile sunt acea categorie de venituri care este luată
în calcul pentru determinarea profitului impozabil, iar veniturile neimpozabile reprezintă
categoria de venituri care nu este luată în calcul la determinarea profitului impozabil în cadrul
activităților desfășurate de către persoanele juridice.
Veniturile sunt obținute din vânzarea unor produse, realizarea unor lucrări sau prestarea
unor servicii. Pentru ca sa fie impozabil, venitul trebuie sa aibă o bază legală și să fie obținut
din activitatea pe care firma o are ca obiect de activitate în documentele sale.
Veniturile totale sunt supuse uneori unei duble impozitări sau unei duble impuneri care nu
este deloc un lucru echitabil deoarece veniturile trebuie să fie supuse o singură dată unui
anumit tip de impozit. De aceea ele pot fi trecute în categoria veniturilor neimpozabile, un
exemplu foarte bun fiind dividendele.
Veniturile neimpozabile sunt veniturile care nu sunt luate în calcul la determinarea
profitului impozabil în cadrul activităților desfășurate de persoanele juridice. În cazul în care o
10
 societate comerciala înregistrează doar venituri neimpozabile aceasta nu va trebui să mai
plătească impozit pe profit deoarece doar veniturile impozabile sunt supuse impozitului pe
profit.
Exemplu:
Veniturile totale ale unei entități au fost de 20.000 lei. Din aceste venituri 5.000 lei sunt
neimpozabile, deoarece entitatea primește dividende de la o persoana juridică străină plătitoare
de impozit pe profit situată într-un stat terț, cu care România are încheiată o convenție de
evitare a dublei impuneri. Să se determine veniturile impozabile.
Veniturile impozabile = Venituri totale – Venituri neimpozabile = 20000 – 5000 = 15000 lei

I.5.1.2. Venituri neimpozabile

Veniturile neimpozabile sunt considerate categoria de venituri care sunt scutite de la plata
impozitului pe profit sau nu sunt folosite pentru determinarea profitului impozabil si nu se iau
în calcul pentru calcularea impozitului pe profit.
Printre veniturile considerate neimpozabile la calculul rezultatului fiscal conform Codului
Fiscal în vigoare întâlnim printre altele următoarele categorii de venituri:

Dividendele primite de la o persoană juridică străină

Dividendele primite de la o persoană juridică străină care

plătește impozit pe profit sau un impozit care este similar și
care se află situată într-un stat terț

Venituri din anularea sau re-facturarea cheltuielilor care nu au

beneficiat de deducere
Din categoria
veniturilor Venituri caracterizate de creșterea de valoare datorată
neimpozabile reevaluării mijloacelor fixe, terenurilor sau imobilizărilor
fac parte: corporale

Veniturile obținute în urma evaluări, vânzări sau cesionări

titlurilor de participare care sunt deținute la o persoană juridică
română sau persoană juridică străină care trebuie să fie situată
într-un stat cu care România are încheiată o convenție de
. evitare a dublei impuneri.

Despăgubirile primite pe baza hotărârilor Curții Europene a

Drepturilor Omului

Sumele colectate pentru îndeplinirea responsabilităților de

Finanțare a gestionării deșeurilor.

I.5.2. Cheltuieli totale

Cheltuieli deductibile
11
Clasificare
cheltuielilor Cheltuieli cu deductibilitate limitată
totale:
Cheltuieli nedeductibile

Scopul pentru care se fac anumite cheltuieli este acela de a se realiza anumite obiective
pe care le dorește realizate cel care face o cheltuială, obiectivul nefiind întotdeauna de a se
obține neapărat un venit impozabil. De aceea cheltuielile totale se împart în cheltuieli care
sunt făcute pentru a realiza venituri impozabile și cheltuieli care nu sunt înregistrate cu scopul
de a realiza venituri neimpozabile.
I.5.2.1. Cheltuielile deductibile
Cheltuielile care sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt
cheltuielile înregistrate cu realizarea și comercializarea produselor, executarea lucrărilor și
prestarea de servicii. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt
reglementate prin actele normative în vigoare, în special prin Codul Fiscal și Normele de
aplicare a Codului Fiscal, ele având regimul fiscal de cheltuieli deductibile care se mai
numesc cheltuieli admise la scădere la calculul profitului impozabil.
Cheltuielile care sunt considerate a fi deductibile pot fi calculate ca diferență între
cheltuielile totale si cheltuielile nedeductibile
I.5.2.2.Cheltuieli cu deductibilitate limitată sunt cheltuielile care depășesc o anumită limită
pentru care sunt prevăzute a fi deductibile. Cheltuielile încadrate în categoria deductibilității
limitate sunt diferite de la o perioadă la alta respectiv de la o țară la alta și se ține cont de
situația în care se impun aceste tipuri de cheltuieli din punct de vedere economic, dar și din
punct de vedere social. Se are în vedere de asemenea și sistemul fiscal care se practică în țara
respectivă.
Exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată în țara noastră sunt: cheltuielile de protocol
cu respectarea limitei de 2% asupra profitului contabil aici adăugându-se cheltuielile cu
impozitul pe profit și cheltuielile de protocol, cheltuielile sociale care au rolul de a ajuta
anumite persoane într-o situație când se impune acest lucru, cheltuielile cu tichetele de masă
și vouchere de vacanță acordate de către angajatori pentru angajați lor, dar până într-o anumită
limită prevăzută.
I.5.2.3. Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuielile care nu îndeplinesc condițiile să fie
scăzute din venituri în scopul determinării profitului impozabil și a impozitului pe profit 9.
Acest tip de cheltuială nu contribuie la veniturile impozabile.
Un exemplu în acest sens pot fi amenzile pe care trebuie să le plătească agentul economic
pentru nereguli găsite în cadrul firmei sale de către organele abilitate în efectuarea de control
în cadrul firmei sale. Amenzile nu au nici o legătură cu veniturile impozabile, ele putând face
parte doar din cadrul cheltuielilor nedeductibile. De asemenea o cheltuială nedeductibilă nu
contribuie niciodată la creșterea veniturilor impozabile prin creșterea valorii produselor
realizate, lucrărilor pe care le execută sau prin serviciile prestate.

Tabelul nr.1. Comparație între cheltuielile deductibile și cheltuielile nedeductibile

Cheltuielile deductibile Cheltuielile nedeductibile
Sunt efectuate pentru a realiza venituri Nu sunt efectuate pentru a realiza venituri
impozabile impozabile
Au la bază documente justificative Nu au la bază documente justificative
Îndeplinesc condițiile să fie scăzute din Nu îndeplinesc condițiile să fie scăzute din
venituri în scopul determinării profitului venituri în scopul determinării profitului
impozabil și a impozitului pe profit impozabil și a impozitului pe profit

9
Lăcrița-Grigore, Nicolae, Fiscalitate pentru profesioniști, Ed. Tribuna Economică, București, 2011
12
 Nu sunt efectuate cu depășirea limitelor
legale
Au legătură cu veniturile impozabile
Sunt îndreptate spre obiectul de activitate
al agentului economic
Sunt efectuate cu depășirea limitelor legale
Nu au nici o legătură cu veniturile impozabile
Nu sunt îndreptate spre obiectul de activitate
al agentului economic

II. EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA

II. 1. INTRODUCEREA ȘI EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA

Impozitul pe profit a înregistrat în țara noastră diverse modificări de la o perioada la alta.
Impozitul pe profit a apărut în România imediat după revoluție când economia a suferit
modificări importante, trecându-se de la o economie centralizată la o economie de piață ce
permite desfășurarea de activității economice în mod liber.
Unele activități aduc un profit destul de important agentului economic. Acest lucru a
determinat statul să îi impună celui care desfășoară activități economice să plătească un impozit
pe profit, prin care să contribuie la aducerea de venituri fiscale pentru acoperirea cheltuielilor
pe care statul e nevoit să le facă. Acest impozit pe profit s-a votat în Parlament pentru a intra în
legalitate astfel încât să poată fi colectat de la entități.
Graficul nr.2: Evoluția cotei de impozitare a impozitului pe profit în România

În țara noastră, după anul 1990, s-a înregistrat următoarea evoluție a impozitului pe profit:
1. Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, s-a aflat în vigoare în perioada 1 ianuarie
1991 – 31 decembrie 1993. Această lege prevedea faptul ca impozitul pe profit se calculează în
cote progresive in funcție de mărimea profitului entități plătitoare de impozit pe profit 10.
Cotele progresive erau compuse dintr-un total de 68 de tranșe.
Prima tranșă de profit impozabil era scutită de la plata impozitului pe profit. Profitul anual
nu trebuia să depășească 25.000 lei pentru ca plătitorul să fie inclus în prima tranșă și să fie
scutit de la plata impozitului pe profit.
Următoarele tranșe erau cuprinse între anumite limite, iar in funcție de acele limite se
calcula cota medie de impozit. De exemplu pentru un profit anual cuprins între 375.001-
400.000 lei se plătea un impozit pe profit în cotă de 25%.
Entitățile care realizau un profit anual ce depășește 955.000.000 lei erau impozitate cu
cota maximă de 77%.

10
Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit
13
 Acest tip de impozitare avea rolul de a-i încuraja pe cei care obțineau un profit anual mai
mic sau erau o entitate economică mai mică și nu aveau resurse mari de a investi să-și dezvolte
și să-și continue în continuare activitatea economică în speranța că pe viitor entitatea economică
se va dezvolta mai mult. Acest lucru ar duce la un profit anual mai mare, deci prin urmare și
statul ar fi avut de câștigat pe viitor.
Calculul impozitului pe profit se realiza ca diferență între veniturile și o serie de
cheltuieli prevăzute printre care amintim:
- Cheltuielile aferente activități desfășurate evidențiate în costurile agenților economici;
- Cheltuielile cu pregătirea profesională;
- Comisioane plătite agenților economici ce desfășoară activități de comerț exterior;
- Cheltuielile de protocol și publicitate în anumite limite stabilite de către Ministerul
Finanțelor Publice;
- Sume utilizate pentru cumpărarea de acțiuni de pe urma cărora rezultă încasarea de
dividende;
- Alte cheltuieli prevăzute de normele legale.
2. Hotărârea Guvernului nr. 804/1991 privind impozitul pe profit. Această hotărâre
Guvernului a intrat în vigoare în perioada 1 ianuarie 1991 – 31 decembrie 1994. În Hotărârea
Guvernului nr. 804/1991 se prevedeau două lucruri foarte importante în ceea ce privește
calculul impozitului pe profit. Primul lucru era legat de faptul că pentru profitul impozabil de
până la 1.000.000 de lei se aplică o cotă proporțională de 30% la calculul impozitului pe
profit, iar cel de-al doilea lucru prevedea că pentru profitul ce depășește 1.000.000 de lei se
aplică o cotă proporțională în calculul impozitului pe profit de 45%11.
3. Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit a intrat în vigoare în
perioada 1 ianuarie 1995 – 30 iunie 2002. În cadrul acestei ordonanțe cota de impozit pe profit
s-a modificat stabilindu-se cota de 38% asupra impozitului pe profit12.
Au existat însă și excepții în ce privește plata în această cotă a impozitului pe profit.
Aceste excepții erau în primul rând reprezentate de contribuabilii care desfășurau pe lângă
activități economice obișnuite și activități de natura jocurilor de noroc sau a barurilor și
cluburilor de noapte. Aceste activități erau impozitate cu o cotă de 60% dacă depășeau 50% din
totalul veniturilor pe care le realiza entitatea economică în urma activităților desfășurate.
O altă excepție de la plata impozitului pe profit la o cotă de 38% a fost Banca Națională a
României care plătea impozit pe profit în cotă de 80%, dar după data de 31 decembrie 2004 s-a
decis ca această cotă de impozit pe profit să fie eliminată.
De asemenea erau impozitate cu o cotă de impozit pe profit de 44,2% persoanele juridice
străine care desfășurau activități economice în România printr-un sediu permanent. Acest lucru
nu era neapărat benefic în ceea ce privește atragerea investitorilor străini deoarece erau nevoiți
să plătească un impozit pe profit mai mare spre deosebire de entitățile economice din România.
Un alt lucru avut în vedere în ceea ce privește impozitarea asupra profitului era
încurajarea contribuabililor care desfășurau activități agricole. De exemplu cei care realizau cel
puțin 80% venituri din agricultura plăteau o cotă de impozit pe profit de 25% față de ceilalți
care plăteau 38%.
4. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit a fost în vigoare în perioada 1 iulie 2002
– 31 decembrie 2003. Față de Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 în care se prevedea o cotă a
impozitului pe profit de 38%, Legea nr. 414/2002 prevede o cotă semnificativ mai mică de
25%13.
Există unele excepții în care contribuabilii nu plătesc 25% pentru impozitul pe profit.
Mai sus am amintit faptul că Banca Naționala a României plătea impozit pe profit în cotă de
80% până la data de 31 decembrie 2004, deci în perioada în care această lege era în vigoare
cota de impozit pe profit era de 80% în cazul Băncii Naționale a României.
11
Hotărârea Guvernului nr.804/1991 privind impozitul pe profit
12
Ordonanța Guvernului nr.70/1994
13
Legea nr.414/2002
14
 De asemenea contribuabilii care realizau export de bunuri sau prestări de servicii,
obținute prin activitatea lor proprie și încasau venituri în valută de pe urma acestora prin
intermediul unui cont bancar în România, erau obligate la plata unei cote de impozit pe profit
de 6%.
Începând cu data de 1 ianuarie 2003 s-a introdus o cotă de impozit pe profit de 12,5%
asupra părți profitului impozabil care corespunde ponderii de venituri încasate din export în
volumul total al veniturilor.
5. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 2004. În
anul 2004 cota de impozit pe profit a fost de 25%, dar începând cu 1 ianuarie 2005 aceasta a
scăzut la 16%.
În cadrul acestei legi se elimină cota de impozit pe profit de 80% pentru Banca Națională
a României care era prevăzută la alin. (1) al art. 17 din Codul Fiscal. Acest lucru s-a realizat
prin ,,Ordonanța Guvernului nr. 83 din 19 august 2004, urmând ca în Codul Fiscal de la 1
ianuarie 2005 să se treacă Banca Națională a României în categoria celor scutiți de la plata
impozitului pe profit14.

II.2. CONTRIBUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT LA CONSTITUIREA VENITURILOR

FISCALE ÎN ROMÂNIA

Tabelul nr.2: Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale în

anul 2015  
U.M Bugetul de Total buget general
% din PIB
Indicatori . stat consolidat
mil.
89572.7 138302.1 19.6%
Venituri fiscale lei
mil.
24614.9 40090.9 6.0%
Impozite directe, din care: lei
mil.
13772.7 13824.3 2.0%
Impozit pe profit lei
mil.
9226.9 26640.1 3.8%
Impozit pe venit și salarii lei
mil.
1615.4 1626.6 0.2%
Alte impozite pe profit și venit lei
mil.
62965.9 89207.8 12.7%
Impozite indirecte, din care: lei
mil.
35919.4 57132.2 8.1%
TVA lei
mil.
24654.4 26018.0 3.7%
Accize lei
Alte impozite pe bunuri și mil.
1019.2 2701.7 0.4%
servicii lei
mil.
1372.9 3356.0 0.5%
Taxa pe utilizarea bunurilor lei
mil.
1992 7003.4 0.9%
Alte venituri fiscale lei
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Veniturile fiscale contribuie în cea mai mare măsură la constituirea bugetului
administrației centrale de stat, urmate de contribuțiile de asigurări și de veniturile nefiscale
care au o contribuție mult mai mică. Bugetul de stat este elaborat și administrat de către
Guvern, iar pentru a fi aprobat e nevoie să treacă pe la Parlament.

14
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal
15
 Veniturile fiscale sunt constituite din impozitele directe și indirecte pe care statul le
colectează pentru a-și putea acoperi cheltuielile. Aceste venituri provin din impozitul pe
profit, impozite pe venituri din salarii, impozite pe taxe de proprietate, bunuri și servicii,
accize, TVA, taxe vamale, contribuții la asigurările sociale și alte tipuri de impozite și
contribuții.
Dintre categoriile de impozite enumerate voi pune în evidență contribuția impozitului
pe profit la constituirea veniturilor fiscale, contribuția pe care o au acestea la formarea
bugetului de stat și procentajul din PIB reprezentat de totalul veniturilor fiscale cărora le
aparține și impozitul pe profit.
Mai jos am prezentat un grafic în care se arată contribuția impozitului pe profit la
constituirea veniturilor fiscale pentru anul 2015 în comparație cu contribuția celorlalte
categorii de venituri fiscale, contribuție care se regăsește în totalul bugetului general
consolidat și în % PIB.

Graficul nr.3: Ponderea impozitului pe profit în total venituri fiscale în anul 2018

Ponderea impozitului pe profit în total venituri fiscale

Impozit pe profit

Impozit pe venit și salarii

Alte impozite pe profit și

venit

TVA

Accize

Alte impozite pe bunuri și

servicii

Taxa pe utilizare
bunurilor

Alte venituri fiscale

În anul 2015, veniturile fiscale au reprezentat 19.6% din PIB-ul României care a fost în
sumă de 704542 milioane lei. Doar 2% din PIB s-a obținut în urma colectării impozitului pe
profit, mult mai mult colectându-se din TVA (8,1%), dar și din impozitul pe venit și salarii
(3,8%) respectiv accize (3,7%). Suma care a revenit bugetului de stat din impozitul pe profit a
fost de 13772,7 milioane lei. De asemenea impozitul pe profit a reprezentat o treime din
impozitele directe pentru anul 2015.
Pe lângă veniturile constituite la nivelul bugetului de stat, la constituirea bugetului general
consolidat se iau în calcul următoarele tipuri de bugete și fonduri:
- Bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale;
- Bugetul asigurărilor sociale de stat;
- Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
- Fondul național de asigurări sociale de sănătate;
- Credite externe bugete;
- Bugetul instituțiilor sau activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii;
- Fonduri externe nerambursabile;
16
 - Bugetul trezoreriei statului;
- Bugetul Companiei naționale de autostrăzi și drumuri naționale;
- Titluri de despăgubire ANRP;
- Fondul Proprietatea.

În cadrul acestui tabel am prezentat evoluția pe care a avut-o impozitul pe profit în

comparație cu celelalte tipuri de venituri fiscale asupra constituiri veniturilor fiscale din anul
2006 până în anul 2015 în % PIB. Putem observa că veniturile fiscale au scăzut semnificativ
în anul 2009 de la 18,3% la 17,5% atunci când TVA-ul a scăzut de la 8% în anul precedent la
6,8% în anul 2009.
În ceea ce privește impozitul pe profit acesta a avut o evoluție bună în ponderea
veniturilor fiscale până în anul 2009. După aceea s-a înregistrat o scăderea semnificativă, mai
ales în anul 2010 din cauza crizei economice, dar și după aceea a continuat să scadă până în
anul 2013. Apoi a înregistrat o ușoară revenire în ponderea veniturilor fiscale, în 2015
înregistrând venituri fiscale de 2% din PIB.
În ceea ce privește impozitul pe venit și salarii acesta a avut o evoluție constantă din
2007 până în 2015 neînregistrând modificări semnificative la constituirea veniturilor fiscale.

Evoluția contribuției impozitului pe profit în % PIB la constituirea veniturilor fiscale în

comparație cu celelalte tipuri de venituri fiscale
Tabelul nr.3
% din PIB 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Venituri fiscale 19.0% 19.5% 18.3% 17.5%18.2% 19.1% 19.5% 19.0% 18.5%19.6%
Impozitele directe, din care: 5.7% 6.7% 6.4% 6.3% 5.7% 5.5% 5.6% 5.6% 5.5% 6.0%
Impozit pe profit 2.4% 2.7% 2.5% 2.4% 2.0% 1.9% 1.9% 1.7% 1.8% 2.0%
Impozit pe venit și salarii 2.9% 3.7% 3.6% 3.7% 3.5% 3.5% 3.6% 3.6% 3.5% 3.8%
Alte impozite pe profit și venit 0.4% 0.4% 0.3% 0.3% 0.2% 0.1% 0.2% 0.2% 0.2% 0.2%
Impozite indirecte, din care: 11.7% 11.8% 11.0% 10.3%11.6% 12.7% 13.0% 12.6% 11.9%12.7%
TVA 8.3% 8.0% 8.0% 6.8% 7.7% 8.7% 8.6% 8.3% 7.5% 8.1%
Accize 3.2% 3.2% 2.6% 3.1% 3.4% 3.5% 3.5% 3.4% 3.6% 3.7%
Alte impozite pe bunuri și servicii 0.1% 0.1% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.4% 0.2% 0.4% 0.4%
Taxa pe utilizarea bunurilor sau 0.2% 0.5% 0.4% 0.4% 0.5% 0.4% 0.6% 0.7% 0.4% 0.5%
pe desfășurarea de activități
Alte venituri fiscale 0.0% 0.0% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1%
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

II. 3. IMPOZITUL PE PROFIT IN STATELE MEMBRE UE

Uniunea Europeana nu are rolul de a se implica in stabilirea cotelor de impozitare si in
colectarea impozitelor din tarile membre. Valoarea cotei impozitului pe profit pe care îl plătim
se stabilește la nivel național, nu la nivelul Uniunii Europene.
Rolul UE este sa urmărească normele naționale in materie de impozitare, pentru a se
asigura ca sunt in concordanta cu anumite obiective ale politicilor europene. Printre cele mai
importante obiective ale UE față de statele membre și pe care urmărește ca acestea să se
realizeze sunt:

17
1. Promovarea unor norme in materie de impozitare care să ducă la o creștere economică cat
mai mare si la crearea de locuri de munca;
2. Asigurarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor si capitalurilor in cadrul UE;
3. Garantarea faptului ca întreprinderile dintr-o țară nu dispun de un avantaj neloial față de
concurenți dintr-un alt stat;
4. Trebuie să se evite discriminarea consumatorilor, a lucrătorilor sau a întreprinderilor din
alte țări ale UE.
Deciziile UE in ceea ce privește impozitarea trebuie să fie aprobate de guvernele statelor
membre pentru a fi garantat faptul că sunt luate în calcul interesele fiecărei țări care se află în
cadrul UE.
În ceea ce privește cota de impozitare în România, aceasta se află sub media UE de
aproximativ 22%. Cea mai mare cota a impozitului pe profit o întâlnim în Malta (35%), iar
cea mai mică cotă unică de impozitare din cadrul UE o regăsim în Bulgaria (10%). Cea mai
apropiată cotă de cota medie de impozitare o întâlnim în Suedia, respectiv Slovacia, unde cota
de impozitare este de 22%.
O cotă mare a impozitului pe profit întâlnim în special în vestul Europei unde țările
cunosc un grad mai mare de dezvoltare economică față de țările dinspre estul Europei sau din
zona balcanică.

Graficul nr.4. Cotele de impozitare în statele membre UE

Cota de impozitare
40%

35%

30%

25%

20%

15%

10%

5%

0%
a a a a u a a a a a a a a a g a a a a a a it a a a a a
stri elgi gari ehi ipr oați arc toni anț and ani reci Itali and bur toni ani alt and gali loni Un ani ani edi vaci enia gari
u B ul C C r m s Fr nl r m G r l m
I e L Li e tu M l tu o u l m Sp Su o v n
A B C ne E Fi Ge x O or P at Ro Sl Slo U
Da Lu P
Re
g

Sursa: Trading economics

În ceea ce privește cota de impozitare in România, aceasta se află sub media UE de
aproximativ 22%. Cea mai mare cota a impozitului pe profit o întâlnim in Malta (35%), iar
cea mai mica cota unica de impozitare din cadrul UE o găsim in Bulgaria (10%). Cea mai
apropiata cota de cota medie de impozitare o întâlnim in Suedia, respectiv Slovacia, unde cota
de impozitare este de 22%.

18
 O cotă mare a impozitului pe profit întâlnim în special în vestul Europei unde țările
cunosc un grad mai mare de dezvoltare economică față de țările dinspre estul Europei sau din
zona balcanică.
Impozitul pe profit la nivelul unor țări membre ale UE
AUSTRIA.
Sistemul fiscal austriac este asemănător cu cel german. Plata impozitului pe profit are loc
anual și se aplică o cotă de 25% asupra acestuia. De-a lungul timpul impozitul pe profit a
înregistrat evoluții diferite. Din anul 1981 până în 1988 nivelul cotei de impozitare a
înregistrat cel mai mare nivel de impozitare de 55%. Apoi evoluția cotei de impozitare a
scăzut brusc până la 30%, iar din 2004 până în prezent se înregistrează cota cea mai mică de
impozitare (25%). Sumele obținute din impozitul pe profit se împart astfel:
- Guvernul federal – 71,891%;
- Guvernele landurilor – 14,941%;
- Autoritățile locale – 13,168%.
Indiferent de profitul pe care îl realizează societățile, există un impozit minimal anual.
Acesta este de 1750 euro pentru o societate cu răspundere limitată și de 3500 euro pentru o
societate pe acțiuni.
Austria încurajează înființarea de societăți tip holding pentru investitorii străini care
doresc să investească în statul austriac. Acest lucru este demonstrat prin faptul că oferă scutiri
în ceea ce privește plata de impozite pentru dividende și pentru valorile obținute din cesiunea
titlurilor de participare străine investitorilor străini.
FRANȚA
Plătitorii impozitului pe profit sunt societățile de capital și societățile asimilate acestora,
unele entități publice care desfășoară o activitate industrială sau comercială, asociații și
colectivității teritoriale. Impozitul se aplică doar profitului realizat în urma activități
desfășurate în Franța.
În Franța de la plata impozitului pe profit sunt scutite: municipalitățile, regiunile,
departamentele, comunele, cooperativele, asociațiile fermierilor, societățile de investiții și alte
asociații.
Cota de impunere standard în Franța este de 33,3%. Există de asemenea și o serie de cote
mai mici, cum ar fi cea care se aplică pentru veniturile din capital pe termen lung care este de
19%. Cota de 24% sau 10% se aplică pentru veniturile funciare, agricole sau veniturile
imobiliare realizate de entitățile publice care desfășoară o activitate cu caracter administrativ.
GERMANIA
Cota de impozitare în Germania din 1995 până în 2008 a înregistrat o scădere continuă
de la 56% până în jurul valorii de 30%. În 2008 s-au luat două decizii importante în ceea ce
privește impozitul pe profit în Germania.
Prima decizie a fost cea de regulă a pragului de dobândă, numită și Zinsschranke, care
prevedea introducerea unei limite a bazei impozabile. Această regula se realiza prin deducerea
cheltuielilor cu dobânzile în cazul în care acestea depășeau suma de trei milioane de euro.
Cea de-a doua decizie a fost cea de modificare a bazei impozabile prin introducerea în
vederea impozitării a cheltuielilor cu dobânzile, a chiriilor, cheltuielilor de leasing și a
drepturilor de licență.
Impozitul pe profit în Germania este distribuit în cote aproximativ egale statului și
landurilor. Sunt scutite de plata impozitului pe profit: societățile care au utilitate publică,
asociații profesionale care nu desfășoară activități comerciale sau industriale, casele de pensii
și asigurări sociale, asociațiile agricole.
ITALIA
Cota de impunere în Italia a înregistrat cea mai mare valoare în anii 1996-1997 când era
de 53,20%, iar în prezent înregistrează cel mai mic nivel al cotei de impunere (31,40%).
Plătitorii de impozit pe profit în Italia sunt societățile și asociațiile care s-au constituit legal și
își desfășoară activitatea principală în Italia. Impozitul asupra beneficiilor impozabile se
19
 aplică doar entităților care au realizat profit în Italia, aici incluzându-se și veniturile din
capital realizate prin desfășurarea unor activități comerciale în Italia.
În Italia, societățile de capital, pe lângă impozit pe profit datorează și impozit regional
asupra activităților productive. De asemenea societățile fără caracter comercial sunt obligate să
plătească impozit pe profit pentru veniturile bunurilor imobile, dar și pentru activități
comerciale pe care le desfășoară ocazional.
REGATUL UNIT
Cota standard de impozitare în Regatul Unit este de 20%. Această cotă a intrat în aplicare
la 1 aprilie 2015. În ultimii anii cota impozitului pe profit a scăzut foarte mult, cu câți ani
înainte fiind în jurul valorii de 30%.
Totalitatea sumelor încasate din impozitul pe profit intră în posesia statului. Societățile
nerezidente care realizează profit din activități comerciale și industriale pe teritoriul Regatului
Unit sunt obligate să plătească impozit pe profit.
Sunt scutite de la plata impozitului pe profit societățile de persoane, instituțiile care
asigură servicii medicale, autoritățile locale și asociațiile caritabile. Societățile nerezidente care
realizează profit din activități comerciale și industriale pe teritoriul Regatului Unit sunt obligate
să plătească impozit pe profit.
SPANIA
Începând cu 1 ianuarie 2015 cota impozitului pe profit a fost redusă în Spania de la 30%
la 28% respectiv 25% în 2016. De la 1 ianuarie 2015 a fost introdusă de asemenea o nouă rată
de impozitare pentru întreprinderile nou formate, care se aplică în primii doi ani în care se
obține un profit impozabil. Rata impozitului pe profit pentru asemenea întreprinderi este de
15%.
Declarația cu privire la impozitul pe profit pe care trebuie să-l plătească compania trebuie
să fie depusă în termen de 6 luni și 25 de zile după sfârșitul perioadei contabile. Beneficiarii
impozitului pe profit sunt statul și comunități autonome cum ar fi Țara Bascilor care-și percepe
propriul impozit, dar trebuie să contribuie într-o anumită măsura și la formarea bugetului
național.
POLONIA
În Polonia cota standard a impozitului pe profit este de 19%. Pentru a-și crește investițiile
străine, Polonia acordă unele scutiri de la plata impozitului pe profit sau unele facilități fiscale
societăților pentru a acoperi zonele libere în care este nevoie de investiții.
Polonia nu ține cont neapărat de personalitatea juridică a unei entități. De exemplu
sucursalele datorează impozit pe profit, iar unele societăți de persoane cum ar fi de exemplu
societățile în nume colectiv nu plătesc impozit pe profit.
În Polonia determinarea bazei impozabile se calculează luând în calcul atât veniturile
impozabile cât și cheltuielile deductibile. Sunt scutite de la plata impozitului pe profit
societățile cu utilitate publică și anumite societăți pe care statul le favorizează în interesul de a
atinge anumite interese benefice pentru populație.
PORTUGALIA
Cota standard de impozitare în Portugalia este de 21%. Nivelul maxim atins a cotei de
impozitare a impozitului pe profit a fost de 55,10%. Cei care beneficiază de pe urma
impozitului pe profit sunt statul și municipalitățile
Plătitorii impozitului pe profit sunt societățile care sunt rezidente în Portugalia și au
personalitate juridică, dar și societățile nerezidente cu condiția că acestea plătesc impozit pe
profit indiferent dacă au sau nu personalitate juridică însă trebuie să realizeze profit impozabil
pe teritoriul Portugaliei. Societățile rezidente în Portugalia sunt nevoite să plătească impozit pe
profit și pentru profitul impozabil obținut în afara Portugaliei nu doar pentru cel obținut în
Portugalia.
În Portugalia există o suprataxă asupra profitului impozabil numită Derrama. Această
suprataxă poate fi locală și de stat. Suprataxa locală înseamnă până la 1,5% din profitul

20
 impozabil și se percepe în anumite municipalități. Suprataxa de stat se aplică în următoarele
cote:
- 3% pentru profitul impozabil cuprins între 1,5 și 7 milioane de euro;
- 5% asupra profitului impozabil cuprins între 7,5 și 35 milioane de euro;
- 7% asupra profitului impozabil mai mare de 35 milioane de euro.
LUXEMBURG
În Luxemburg cota standard de impozit pe profit este de 29,22%. Beneficiar al
impozitului pe profit este statul din Luxemburg. Plătitorii impozitului pe profit sunt:
asociațiile religioase, organizațiile fără scop lucrativ, serviciile publice comerciale și
industriale deținute de persoanele de drept public, societăți de utilitate publică.

Comparație între România și unele țări care fac parte din UE în ceea ce privește
contribuția în pondere PIB a veniturilor spre bugetul de stat obținute de pe urma
impozitului pe profit în perioada analizată 2009-2014
Tabelul nr.4
ANII
Țară UNITATE DE MĂSURĂ (%PIB)
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Austria 1,64 1,87 2 2,01 2,16 2,13
Belgia 2,32 2,53 2,81 3 3,09 3,19
Cehia 3,4 3,24 3,23 3,35 3,44 3,63
Danemarca 1,91 2,27 2,19 2,62 2,66 2,69
Estonia 1,81 1,32 1,23 1,43 1,74 1,77
Finlanda 1,93 2,44 2,62 2,11 2,37 1,93
Franța 1,43 2,07 2,45 2,48 2,55 2,04
Germania 1,35 1,49 1,68 1,72 1,79 1,52
Suedia 2,83 3,29 3,09 2,57 2,64 2,58
Ungaria 2,21 1,22 1,21 1,29 1,39 1,49
Italia 2,96 2,73 2,62 2,95 3,15 2,75
Luxembur
5,72 5,85 5,09 5,18 4,78 4,32
g
Slovacia 2,47 2,47 2,42 2,38 2,88 3,03
Slovenia 1,8 1,84 1,66 1,24 1,2 1,42
România 2,4 2 1,9 1,9 1,7 1,8
Sursa: data.oecd.org/tax on corporate profits
Pe baza acestui tabel observăm faptul că cel mai mult a contribuit la constituirea veniturilor
fiscale în % PIB impozitul pe profit din Luxemburg. Luxemburg este o țară în care în general
se prosperă din punct de vedere economic.
Urmărind ponderea care revine în %PIB la dispoziția statului de pe urma impozitului pe
profit putem spune că țara noastră nu stă foarte bine din acest punct de vedere în comparație cu
celelalte țări analizate în acest tabel.
România stătea foarte bine din punct de vedere al obțineri de impozit de pe urma
profitului realizat în anul 2009, atunci când avea 2.4% din PIB obținut de pe urma impozitului
pe profit. Apoi acest procent a început să scadă constant, iar în prezent se menține la un nivel
constant în jurul valorii de 1,8%.
Foarte bine din acest punct de vedere stau țări precum Danemarca, Cehia, Belgia sau
Slovacia unde se obțin venituri la bugetul de pe urma impozitului pe profit în jur de peste 3%
din PIB.
21
 Evoluția cotei impozitului pe profit în ultimii 10 ani în țările UE
Tabelul nr.5
Țară 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Austria 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25%
Belgia 34% 34% 34% 34% 34% 34% 34% 34% 34% 33%
Bulgaria 15% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10%
Cehia 24% 24% 21% 20% 19% 19% 19% 19% 19% 19%
Cipru 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10,00% 12.50% 12.50% 12.50%
Croația 20.32% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20%
Danemarca 28% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24.5% 23.5%
Estonia 23% 22% 21% 21% 21% 21% 21% 21% 21% 20%
Franța 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3%
Finlanda 26% 26% 26% 26% 26% 26% 24.5% 24.5% 20% 20%
Germania 38.4% 38.4% 29.5% 29.4% 29.4% 29.4% 29.5% 29.6% 29.6% 29.65%
Grecia 29% 25% 25% 25% 24% 20% 20% 26% 26% 29%
Italia 37.3% 37.3% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4%
Irlanda 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5%
Luxemburg 29.6% 29.6% 29.6% 28.6% 28.6% 28.8% 28.8% 29.22% 29.22% 29.22%
Letonia 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15%
Lituania 15% 15% 15% 20% 15% 15% 15% 15% 15% 15%
Malta 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35%
Olanda 29.6% 25.5% 25.5% 25.5% 25% 25% 25% 25% 25% 25%
Portugalia 27.5% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 23% 21%
Polonia 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19%
Regatul Unit 30% 30% 30% 28% 28% 26% 24% 23% 21% 20%
România 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16%
Spania 35% 32.5% 30% 30% 30% 30% 30% 30% 30% 28%
Suedia 28% 28% 28% 26.3% 26.3% 26.3% 26.3% 22% 22% 22%
Slovacia 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 23% 22% 22%
Slovenia 25% 23% 22% 21% 20% 20% 18% 17% 17% 17%
Ungaria 17.3% 20% 20% 20% 19% 19% 19% 19% 19% 19%
Sursa: Trading economics

O scădere importantă a nivelului cotei de impozitare a avut loc în Regatul Unit de la

30% cât era în 2008 până la 20% în prezent. A fost redusă cota de impozitare semnificativ de
exemplu și în țări precum: Spania, Germania, Slovenia, Portugalia sau Suedia.
De observat de asemenea faptul că țările dinspre vestul Europei plătesc un impozit pe
profit mai mare spre deosebire de țările dins estul Europei deoarece situația economică mai
bună permite să se întâmple acest lucru.
Din tabelul nr.5 de mai sus observăm în primul rând faptul că cea mai mică cotă de
impozitare a profitului (10%) o întâlnim în Bulgaria. Acest lucru duce la încurajarea realizării de
investiții de către investitorii străini. Această cotă de impozitare se menține în Bulgaria de când a
intrat în UE în 2007, înainte fiind de 15%.
Un alt lucru pe care îl observăm asupra evoluției cotei de impozitare a statelor membre UE
este acela că unele state precum Austria, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia sau
România nu au înregistrat evoluții la nivelul cotei de impozitare în ultimii ani.
22
 Foarte mari oscilații în ceea ce privește cota de impozitare au avut loc în state precum
Grecia unde au avut loc mai multe modificări, dar până la urmă s-a ajuns tot la nivelul cotei de
impozitare a profitului de acum 10 ani. În această țară aceste oscilații s-au datorat și crizei
economice care a lovit-o pe această țară destul de tare.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

23
 Scopul oricărei întreprinderi care desfășoară activității economice este să obțină profit. Cu
cât profitul net obținut este mai mare cu atât activitatea economică desfășurată este mai eficientă.
Profitul reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile totale. Cu cât veniturile sunt mai mari
decât cheltuielile cu atât profitul este mai mare.
Pe parcursul acestei lucrări de licență am observat faptul că România are un nivel destul de
redus al cotei impozitului pe parcurs în comparație în primul rând cu țările din UE din vestul
Europei, dar și cu unele țări din zona noastră. În general întâlnim cote mai mari ale impozitului
pe profit în țări mai dezvoltate din punct de vedere economic și social cum sunt în special țările
din vestul Europei.
Am reținut de asemenea în urma realizări acestei lucrări de licență că impozitul pe profit
reprezintă de regulă în medie aproximativ 2% din PIB din totalul veniturilor fiscale. Acest lucru
arată că de pe urma plăți impozitului pe profit nu revin cei mai mulți bani la stat alte surse de
colectare de resurse la bugetul statului fiind mult mai importante. Printre resursele mai
importante care revin bugetului de stat putem include TVA-ul care este foarte important și
reprezintă în medie pe an 8% din PIB. De asemenea mai importante din punct de vedere al
contribuției constituiri de venituri fiscale destinate bugetului de stat le reprezintă impozitul pe
venit și salarii și accizele care reprezintă aproximativ 3,5% din PIB.
Pe baza informațiilor descoperite din Codul Fiscal am aflat că plătitorii impozitului pe
profit sunt în general persoane juridice române care realizează veniturile atât în România cât și în
străinătate, dar și persoane juridice străine care au calitatea de rezidenți sau nerezidenți care își
desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România.
Tot cu ajutorul Codului Fiscal am putut specifica și persoanele care sunt scutite de la plata
impozitului pe profit. Aici sunt incluse: cultele religioase, Trezoreria statului, instituțiile publice,
Academia Română și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator unic,
Banca Națională a României, Fondul de garantare a pensiilor private și a asiguraților, Fondul de
compensare a investitorilor, persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, Fundația constituită ca urmare a unui legat, entitatea transparentă fiscal cu
personalitate juridică, organizațiile non-profit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale,
Societatea Națională de Cruce Roșie din România. De asemenea în categoria scutiri de impozit
pe profit intră și impozitul pe profit aferent profitului reinvestit.
Pe parcursul lucrării am redat modul de determinare a profitului impozabil și a impozitului
pe profit. Formula de calcul este formată pe baza veniturilor și a cheltuielilor. Venituri și
cheltuielile care participă la determinarea impozitului pe profit au fost clasificate în: venituri
impozabile și neimpozabile respectiv cheltuieli deductibile, limitat deductibile și nedeductibile.
Pe baza acestei clasificării reiese faptul că nu toate veniturile aduc profit firmei și nu toate
cheltuielile sunt făcute pentru a aduce profit. Unele cheltuieli precum sunt amenzile sunt făcute
de pe urma nerespectării regulilor descoperite de organe de control care se ocupă cu această
activitate.
Există și cheltuieli cu deductibilitate limitată, pe unele exemplificându-le și în cadrul
studiului de caz la nivelul firmei de transport mărfuri S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L.
Aici am arătat cum se calculează impozitul pe profit atunci când firma are cheltuieli cu
sponsorizările și alte tipuri de cheltuieli cu deductibilitate limitată cum ar fi cheltuielile de
protocol, cheltuielile sociale, cheltuielile cu amortizare limitate și diurna care intră în categoria
cheltuielilor cu deplasarea limitate
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt benefice pentru dezvoltarea economică și
socială a unei țări, dar trebuie să se țină cont că ele nu se pot face oricum ci trebuie să se țină
cont de resursele de care dispune statul la bugetul general consolidat pentru a nu exista riscul să
crească foarte mult deficitul bugetar.
În urma realizării acestei lucrări de licență am reținut și faptul că la început impozitul pe
profit era împărțit în cote progresive și cuprindea 68 de tranșe. Apoi s-a trecut la o cotă
proporțională de 30% și 45% în funcție de profitul realizat. De exemplu dacă profitul realizat era
până într-un milion de lei contribuabilul datora statului o cotă impozit pe profit de 30%. În cazul
24
în care obținea un profit mai mare de 1.000.000 lei contribuabilul trebuia să plătească statului un
impozit pe profit în cotă de 45%.
Pe parcurs cota s-a stabilit la 38% apoi la 25%, iar din 2005 aceasta a devenit 16% cât este
și în prezent. Pe viitor nu există premise ca această cotă să prezinte modificări și mai ales să
crească deoarece România nu prezintă o situație economică favorabilă pentru ca să se întâmple
acest lucru.
Pe baza analizei economico-financiare pe care am efectuato la nivelul firmei analizate în
cadrul studiului de caz am observat faptul că aceasta își crește foarte mult cifra de afaceri de la
un an la altul. Acest lucru arată faptul că firma primește cereri mai multe în ceea ce privește
activitatea de transport mărfuri astfel își crește nivelul producției și implicit cifra de afaceri. Pe
baza acestui lucru este nevoită să-și crească și numărul de salariați de la an la an ceea ce are ca
consecință directă și creșterea cheltuielilor cu personalul.
Cheltuielile nu influențează negativ activitatea firmei de transport doar în anul 2014 având
un mic impact, dar nesemnificativ în ceea ce privește obținerea de profit pentru firmă. Având în
vedere faptul că firma obține profit pe toți cei trei ani consider că firma desfășoară o activitate
profitabilă și ar trebui în continuare să se dezvolte.
În ceea ce privește contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale
acesta are o contribuție destul de importantă chiar dacă contribuția sa nu se compară cu veniturile
fiscale obținute de pe urma TVA-ului, impozitului pe venit și salarii sau de pe urma accizelor.
De asemenea cred că dacă s-ar lua măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale la
nivelul firmelor și controalele ar fi mult mai stricte ar crește contribuția impozitului pe profit la
constituirea veniturilor fiscale. De exemplu unele firme nu declară profitul real pe care l-au
obținut și prin aceasta prejudiciază statul de colectarea unui impozit pe profit mai mare.
Ca și propuneri, aș recomanda păstrarea cotei de impozit pe profit la nivelul de 16%
deoarece România nu-și permite o cotă mai mare a impozitului pe profit deoarece nu este foarte
dezvoltată din punct de vedere economic, iar acest lucru nu-i permite să ridice nivelul cotei de
impozit pe profit. De asemenea o scădere a cotei de impozit pe profit nu ar fi benefică pentru
România deoarece ar crește deficitul la bugetul general consolidat al statului datorită colectări
unei sume mai mici de pe urma impozitului pe profit, scăderea impozitului pe profit neaducând
neapărat garanția că se vor înființa mai multe firme astfel încât să se obțină în urma scăderii
impozitului pe profit același nivel de colectare a resurselor către bugetul de stat precum înainte
de scăderea cotei de impozitare.

BIBLIOGRAFIE:

25
1. Bistriceanu G., Popescu G., Bugetul de stat al României, Ed. Universitară, București,
2007
2. Ene A., Impozitul pe profitul firmei în condițiile aderării la UE, Ed. Tribuna Economică,
București, 2007
3. Lăcrița-Grigore N., Codul Fiscal actualizat, Ed. Tribuna Economică, București, 2012
4. Lăcrița-Grigore N., Fiscalitate pentru profesioniști, Ed. Tribuna Economică, București
2011
5. Moraru D., Nedelescu M., Stănescu C., Preda.O, Finanțe publice, Ed. Economică,
București, 2007
6. Moșteanu N.R., Finanțe Publice, Ed. Universitară, București, 2011
7. Mutașcu M.I., Finanțte publice, Ediția a II-a, Ed. Mirton, Timișoara 2008
8. Sandu G., Cibotariu I.Ș., Apetri A.N., Finanțe. Abordări teoretice și practice, Ed.
Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2008
9. Țole M., Nedelescu M., Preda. O, Matei C.N., Finanțele întreprinderii, Ed. Universitară,
București, 2006
10. Tulai C., Finanțe, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007
11. Codul de Procedură fiscală republicat adoptat prin Ordonanța Guvernului nr.92 din 24
decembrie 2003
12. Ghid privind aplicare Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin ordinul ministrului
finanțelor publice nr.1802/2014, cu modificările și completările ulterioare
13. Hotărârea Guvernului 814/1991 privind impozitul pe profit
14. Legea 571 din 22 decembrie 2003 cu modificările și completările ulterioare privind
Codul Fiscal
15. Legea 227/2015 actualizată privind Codul Fiscal
16. Legea nr.82 din 24 decembrie 1991. Legea contabilității
17. Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit
18. Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit
19. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 privind
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate (publicat în Monitorul Oficial nr.963 din 30
decembrie 2014) care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015
20. Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit
21. www.contabilul.manager.ro
22. http://www.discuții.mfinanțe.ro
23. http://www.răsfoiesc.com/business/economie/finanțe-bănci
24. http://data.oecd.org/tax/tax-on-corporate-profits
25. http://data.worldbank.org
26. http://taxsummaries.pwc.com
27. https://www.anaf.ro
28. www.tradingeconomics.com
29. www.wall-street.ro
30. www.academia.edu

26