20 Octombrie 2021

Ipostazele psihicului
Ipostazele psihicului. Constientul, subconstientul si inconstientul.
 Constienta:stare caracterizată printr-o sensibilitate specială , individuală , la stimuli interni sau externi.
Subconstienta:  treaptă a conştiinţei care cuprinde idei şi impresii ce au fost odată  prezente în minte,
dar care, nemaifiind în centrul atenţiei, ră mâ n confuze, putâ nd redeveni conştiente.

Inconstientul: Lipsă sau pierdere a cunoștinței, care apare în diferite boli neuropsihice. Lipsa unei
atitudini conștiente, raționale față de realitatea înconjură toare; stare sufletească în care omul nu-și dă
seama de actele sale.

Relatia dintre constient si inconstient:

1. Relatia dintre cele doua
Constientul si inconstientul sunt momente functionale inseparabile ale psihicului uman. Ca
urmare, în functie de diversele ipostaze ale manifestă rilor comportamentale apartină toare
individului, constientul si inconstientul vor fi coordonate si alternante prin praguri mobile.
Aceasta înseamnă că ceea ce la un moment dat este constient la un alt moment dat poate
deveni inconstient. De regulă , constient este ceea ce se acordă cu experienta individului si îi
foloseste în planul activită tii, pe câ nd inconstient este acel continut psihic care contrazice
experienta individului, în virtutea acestui fapt el fiind respins. Continuturile psihice constiente se
stochează în inconstient.
2. Tipuri de relatie.
a. Relatiile circulare dintre constient si inconstient constau în faptul că oricare dintre
continuturile constientului trece în inconstient, pentru ca în urma germinatiei să
treacă din nou, nu neapă rat toate, în constient.
b. Relatiile de subordonare integrativă dintre constient si inconstient presupun
subordonarea sidominarea unuia de că tre celă lalt.Iau 2 forme: dominarea inconstientului
de că tre constient(constientul prin actiunile si operatiile tine în frâ u impulsurile
inconstientului) si dominarea constientului de că tre inconstient (inconstientul îsi impune,
direct sau indirect, tendintele inconstientul devenind principalul reglator al conduitei, ca
în cazul psihozelor)
c. Relatiile de echilibrare dintre constient si inconstient presupun realizarea unui usor
balans între stă rile constiente si cele inconstiente, fă ră predominanta vă dită a unora
sau altora dintre ele ( atipire, reverie). numeste asta prin termenul de „protoconstient"

Droc Alexia-Mara
Clasa a X-a B