PROIECT DE LECŢIE

Data 11.11.2020
Şcoala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Apa
Clasa a VIII – a A
Profesor: APAN IOANA FLORICA
Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE
Disciplina: GEOGRAFIE
Unitatea de învăţare: Relieful României. Unitățile majore de relief
Subiectul lecţiei : Podişul Dobrogei
Tipul lecţiei: de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice
2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice
3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană
Competenţe specifice:
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi cartografice
3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare utilizând elemente din matematică, ştiinţe şi tehnologii
(TIC/GIS)
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată direct sau indirect

Obiective fundamentale:
 Însuşirea cunoştinţelor referitoare la Podișul Dobrogei;

Obiective operaţionale:
 să localizeze , folosind harta fizică a României, atlasul şi harta Podişului Dobrogei din manual, poziţia geografică şi
limitele Podişului Dobrogei;
 să descrie utilizând diapozitivele prezentate câteva caracteristici specifice ale reliefului Podişului Dobrogei;
 să compare, pe baza lecţiilor precedente referitoare la podişurile din România, relieful Podişului Dobrogei cu relieful
oricărui alt podiş, la alegere, indicând asemănări şi deosebiri;
 să numească, analizând harta Podişului Dobrogei, diviziunile reliefului acestui podiş;
 să precizeze, pe baza conţinutului informaţional al lecţiei, aspecte care să demonstreze importanţa Podişului Dobrogei;
Strategii didactice:
 metode şi procedee: lucrul cu harta, jocuri geografice digitale, știu-vreau să știu-am învățat, observaţia dirijată,
problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul;
 forme de organizare a activităţii: frontal, individual;

Materiale instrucţionale: harta fizică a României, imagini cu Podişul Dobrogei, manualul de geografie pentru clasa a VIII-a ,imagini;

Bibliografie:
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum, ,,Ghid metodologic de aplicare a programei de
geografie, clasa a VIII-a”, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE LECŢIEI ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE ȘI

PROPUNĂTOAREI ELEVILOR PROCEDEE DE
LUCRU
Face prezenţa, notează absenţii.
Moment organizatoric Asigură un climat favorabil Acţionează conform Conversația
desfăşurării lecţiei.Verifică
cerinţelor şi indicaţiilor
materialele necesare pentru
lecţie(manualul, caietul de propunătoarei.
geografie, etc.).
Verifică cunoștințele anterioare Joacă individual jocurile
Verificarea cunoştinţelor prin jocurile geografice: geografice și expun Jocul geografic digital
https://wordwall.net/resource/59 rezultatele obținute.
34792/cred-geografie
https://learningapps.org/125117
95
https://learningapps.org/907692
6
Conversația
Verifică nivelul de însuşire al Răspund la întrebările
cunoştinţelor geografice de adresate, formulând
legătură prin întrebări directe şi răspunsuri corecte, clare.
lucrul cu harta:
 Care sunt
principalele forme de
relief ? Explicația
 Ce sunt podişurile ?
 Cum s-au format
podişurile ?
  Care sunt Localizează la harta fizică
principalele podişuri a României unităţile de
din ţara noastră ? relief solicitate, precizând
Solicită localizarea limitele fiecărui podiş.
podişurilor învăţate (Podişul
Moldovei, Podişul Getic, Lucrul cu harta
Podişul Transilvaniei –
Depresiunea Transilvaniei) la
harta fizică a României,
precizându-se limitele fiecăruia.

Captarea atenţiei „Priviţi harta ţării şi spuneţi
cum se face legătura României
cu marea şi cu restul lumii ?”
„ ... Dobrogea reprezintă Observația
podişul şi provincia
pontică a României, cea Conversația
prin care facem legătura
cu marea şi cu restul
lumii”.

Informarea elevilor cu Anunţă şi notează la tablă Ascultă cu atenţie,

privire la obiectivele titlul lecţiei noi: Podişul notează titlul în caiete. Expunerea
urmărite Dobrogei Îşi exprimă punctul de
Anunţă obiectivele urmărite vedere cu privire la
şi motivează de ce este importanţa Podişului
importantă această unitate de Dobrogei pentru
relief a ţării pentru a fi studiată România.
în şcoală.

Știu-vreau să știu-am Realizează tabelul pentru Observă dirijat imaginile Știu-vreau să știu- am
învățat (pregătirea metoda Știu-Vreau să știu-Am proiectate. învățat
aperceptivă) învățat cu tema Podişul Expun idei pentru a
Dobrogei. complete tabelul Știu- Conversația
 Dirijează observaţia elevilor Vreau să știu-Am învățat
spre sesizarea aspectelor
esenţiale. Completează primele
două secțiuni.

Localizează la hartă Podişul Localizează Podişul Lucrul cu harta

Dobrogei. Precizează poziţia Dobrogei la harta fizică a
geografică (în partea de sud-est ţării. Descoperă pe hartă
a României) şi limitele acestuia. limitele Podişului
Dobrogei.

„Podişul Dobrogei este Ascultă cu atenţie.

cuprins între Dunăre şi Marea Explicația
Neagră, iar către sud se
continuă până la graniţa cu
Bulgaria”.

Precizează că „ această
regiune a fost şi a rămas una Îşi exprimă punctul de Explicația
din regiunile geografice cele vedere propriu,
mai strategice ale ţării, alături argumentând afirmaţiile Conversația
de Carpaţi şi de Transilvania.” făcute.
Cere argumentarea acestei Problematizarea
afirmaţii de către elevi,
valorificând în acest mod
cunoştinţele anterioare ale
acestora.

Prezentarea optimă a Completează tabelul la

noilor cunoştinţe secțiunea ,,Am învățat”. Recepţionează
informaţiile noi. Știu-vreau să știu- am
Subliniază aspectele cele mai învățat
importante referitoare la acest
 podiş: Observă dirijat pe harta Lucrul cu harta
 este situat în afara fizică a României.
M-ţilor Carpaţi; Descoperă folosindu-se de Observația
 este cel mai jos podiş harta murală.
din ţară;
 are cea mai complexă
structură, fiind un
adevărat muzeu
geologic. Răspund la întrebările Conversația
 altitudinea maximă este adresate.
de 467m - Vf. Greci din Observă în imaginile Observația
M-ţii Măcinului prezentate că Masivul
Adresează elevilor întrebările: Dobrogei de Nord are
 „Din ce cauză Munţii aspectul unor dealuri cu
Măcinului au ajuns să văi largi.
aibă o înălţime mai Observă cu ajutorul
mică de 500m?” imaginilor că Pod.
 „De ce M-ţii Măcin Dobrogei de Sud este
sunt denumiţi neted, aproape ca o
MUNŢI ?” câmpie, fiind străbătut de
o vale largă, de-a lungul
căreia trece canalul
Subdiviziunile principale ale Dunăre-Marea Neagră.
Podişului Dobrogei:
 Masivul Dobrogei de
Nord (M-ţii Măcinului)
 Dobrogea Centrală
Dirijarea învăţării
(Pod. Casimcei)
 Podişul Dobrogei de
Sud

Clima (se înscrie în climatul de

tip temperat continental)
  veri fierbinţi,sărace în
precipitaţii şi adeseori
secetoase
 ierni nu foarte reci
Vegetaţia din Podişul Dobrogei
 păduri de stejar şi de tei
 culturi de viţă de vie şi
cereale

Economia
 agricultură intensivă Descoperă pe harta fizică Descoperirea
prin folosirea irigaţiilor principalele oraşe
(orz, porumb, grâu, dobrogene.
floarea soarelui, soia,
livezi de piersici, viţa de
vie)
Principalele oraşe
 de-a lungul Dunării - Participă activ la
Tulcea, Cernavodă realizarea schemei lecţiei. Conversația
Scriu shema lecţiei pe
 în zona litorală –
caiet. Explicația
Constanţa, Năvodari,
Eforie, Mangalia

Realizează schema lecţiei

adresându-le o serie de întrebări
elevilor.Scrie schema pe tablă.

Asigurarea feed-back - Activitate individuală

ului ,,Comparaţi Podişul Dobrogei Lucrează, prezintă Comparația
cu Podișul Getic, precizând rezolvarea.
două asemănări şi două
 deosebiri”.
Activitate individuală . Rezolvă cerinţele
„În trei din cele patru propuse, prezintă Analiza
podişuri se află câte un oraş rezultatele.
mare (cu peste 200 000 de
locuitori). Care sunt
podişurile şi cum se numesc
oraşele ?”

Intensificarea retenţiei
 fişă de evaluare „Pod.
Dobrogei”:
https://manuale.edu.ro/m
anuale/Clasa%20a
%20VIII-
a/Geografie/RURJVFVS
QSBTSUdNQSBT/#/pag
e/52/interactiv7
Fiecare elev participă la Fișa de lucru:
rezolvarea fișei expusă pe https://manuale.edu.ro/ma
ecran de professor. nuale/Clasa%20a
%20VIII-
a/Geografie/RURJVFVS
Notează tema pentru QSBTSUdNQSBT/#/page
acasă. /52/interactiv7

Anunţă tema pentru acasă,

Anunţarea temei pentru asigurându-se că toţi elevii au
acasă înţeles ce au de învăţat pentru Conversația
data viitoare ( „Podişul
Dobrogei”). Precizează că Expunerea
pentru o bună pregătire a lecţiei
de geografie este bine ca elevii
să cerceteze atât manualul, cât
şi caietul de notiţe.

Face aprecieri obiective Conversația

Evaluarea lecţiei referitoare la desfăşurarea Participă activ la
lecţiei. Evidenţiază elevii cei evaluarea lecţiei.
mai activi şi pe cei care au
răspuns corect.
 SCHIȚA LECȚIEI
Podișul Dobrogei

Podișul Dobrogei, cuprins între lunca și Delta Dunării și Marea Neagră, reprezintă unitatea extracarpatică cu cel mai complex relief.

Podișul Dobrogei reprezintă cea mai tipică și cea mai complexă unitate de podiș din România:
În partea sa centrală se află Podișul Casimcei, cea mai veche unitate de relief formată prin cutarea scoarței, alcătuită din șisturi verzi,
cele mai vechi roci de la suprafața României.

În nord-vest sunt situați Munții Măcinului (un rest dintr-un vechi lanț muntos european), puternic erodați, cu altitudini de dealuri (467
m, în vârful Greci) și roci dure.

Regiunea sudică, numită Podișul Dobrogei de Sud, s-a format prin depuneri de sediment( calcare, gresii, loess) . Altitudinile sunt
reduse, relieful este format din podișuri, dealuri, văi.
Subdiviziunile principale ale Podişului Dobrogei:
 Masivul Dobrogei de Nord (M-ţii Măcinului)
 Dobrogea Centrală (Pod. Casimcei)
 Podişul Dobrogei de Sud(Pod. Mangaliei, Pod. Negru Vodă)

Clima (se înscrie în climatul de tip temperat continental)

Vegetaţia din Podişul Dobrogei: păduri de stejar şi de tei
Economia
 Agricultura: cereal, livezi de piersici, viţa de vie
Principalele oraşe: Tulcea, Cernavodă, Constanţa, Năvodari, Eforie, Mangalia