Sistemul nervos

Clasificarea sistemului nervos

Sistemul nervos este alcătuit din totalitatea organelor in componenta cărora intra
țesutul nervos.

FUNCȚIONAL sistemul nervos se clasifica in:

1. SNS = sistem nervos somatic (al vieții de relație) asigura:

 asigura legătura intre organism si mediul de viață.
 activitatea motorie somatica
 sensibilitatea senzitivo-senzoriala in funcție de condițiile mediului
înconjurător

Rol: integrarea organismului in mediul sau de viață.

2. SNV = sistem nervos vegetativ (al vieții vegetative)

 coordonează activitatea organelor interne in condiții diferite de viață

Din punct de vedere structural si funcțional, SNV se clasifica in:

o sistem nervos simpatic (acționează in situații neobișnuite)
o sistem nervos parasimpatic (acționează in condiții obișnuite)
TOPOGRAFIC sistemul nervos se clasifica in:
1. SNC = sistem nervos central (nevrax) este alcătuit din:

Măduva spinării
 este situata in canalul vertebral
 format prin suprapunerea orificiilor vertebrale.
 se întinde de la vertebra cervicala C1 la vertebra lombara L2, de unde se
continua cu filum terminale pana la vertebra a doua coccigiana.

Encefal
 este situat in cutia craniana, format din:

 Trunchi cerebral:
 Bulb rahidian
 Puntea lui Varolio
 Mezencefal

 Cerebel

 Diencefal
 Talamus
 Metatalamus
 Epitalamus
 Hipotalamus

 Emisferele cerebrale

 Organele SNC sunt protejate de un sistem de membrane cerebro-spinale care

alcatuiesc meningele.
 Cele trei membrane cerebro-spinale sunt: duramater, arahnoida si piamater.
 Între arahnoidă si piamater se află un spațiu plin cu lichid cefalo-rahidian, cu rol
trofic si de protecție mecanica.
2. SNP = sistem nervos periferic este alcătuit din:
Nervii periferici
 sunt alcătuiți din prelungirile neuronale
 sunt reprezentați de:

 12 perechi de nervi cranieni

 Senzitivi
 Motori
 Micști

 31 perechi de nervi spinali

 Micști

Ganglionii nervoși

 sunt alcătuiți din aglomerări de corpi neuronali

 sunt reprezentați de:

 ganglioni spinali
 ganglioni cranieni
 ganglioni vegetativi
Funcția reflexă
 se realizează prin substanța cenușie a sistemului nervos.

Distribuția substanței cenușii

1. La nivelul măduvei spinării substanța cenușie:

 este dispusa la interior
 are forma de fluture
 prezinta prelungiri numite coarne (3 perechi de coarne):

 anterioare: conțin neuroni somatomotori, care conduc informațiile de la

centri nervoși la efectori

 posterioare: conțin neuroni somatosenzitivi, care conduc informațiile de la

receptori la centri nervoși

 laterale care conțin neuroni vegetativi: visceromotori si viscerosenzitivi

2. La nivelul encefalului
 In trunchiul cerebral substanța cenușie:
o este dispusa la interior
o fragmentata in nuclei:

Senzitivi Motori Vegetativi Propii

 In cerebel substanța cenușie:

o este dispusa la interior
 formează nuclei de substanța cenușie

o este dispusa la exterior

 formează scoarța cerebeloasa
 In diencefal
o sunt mase de substanța cenușie sub forma de nuclei in toate
componentele ei:

Talamus Metatalamus Epitalamus Hipotalamus

 In emisferele cerebrale substanța cenușie:

o este dispusa la interior
 formează nucleii bazali (corpii striați)

o este dispusa la exterior

 formează scoarța cerebrala (cortexul cerebral).
Mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos: actul reflex (reflexul)

Actul reflex este procesul fiziologic de răspuns la acțiunea unui

stimul asupra unei zone receptoare
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex.

Arcul reflex este format din 5 componente:

RECEPTOR >>> calea aferenta >>> CENTRU NERVOS >>> calea eferenta >>> EFECTOR

1. Receptorul
 este o structură excitabilă
 răspunde la stimuli prin variații de potențial gradate, proporțional cu
intensitatea stimulului

ROL: transformă energia stimulului in influx nervos

După localizare:
 exteroceptori
 situați la nivelul pielii
 se afla la periferia organismului
 primesc informații din mediul extern

 propioceptori
 localizați in mușchi, tendoane, articulații, periost (membrana
conjunctiva a oaselor) pericondru (înveliș conjunctiv al cartilajelor)

 interoceptori (visceroceptori)
 situați in pereții organelor interne (viscerelor)
 primesc informații din interiorul organismului
După natura agentului excitant:
 mecanoreceptori
 stimulați de atingere, presiune, lovire

 termoreceptori
 stimulați de diferențele de temperatura

 chemoreceptori
 stimulați de modificarea concentrației unor substanțe (olfactivi si
gustativi)

 fotoreceptori
 stimulați de lumina

 algoreceptori (nociceptori)
 stimulați de orice excitant care produce durere

 baroreceptori
 pentru presiune

 osmoreceptori
 pentru presiune osmotica

După viteza de adaptare:

 fazici
 activitatea creste la aplicarea stimulului si scade la menținerea lui

 tonici
 activitatea este constanta pe toata durata aplicării stimulului
2. Calea aferenta
 este senzitiva
 face legătura intre receptori si centri nervoși

Este reprezentata de:

 dendritele si axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali

 dendritele si axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni

3. Centrul nervos
 reprezintă toate structurile sistemului nervos central care analizează si
prelucrează informațiile primite si generează impulsuri nervoase
Fiecare centru nervos are doua compartimente funcționale:

 compartimentul senzitiv unde sosesc informațiile de la receptori

 compartimentul motor care transmite comenzile către efectorii

In sistemul nervos exista 3 nivele majore unde se afla centrii nervoși care
coordonează diferite tipuri de reflexe:
o nivelul subcortical (diencefal, cerebel, trunchi cerebral)
o nivelul cortical, cortex cerebral (scoarța cerebrala)
o măduva spinării

4. Calea eferenta
 este motorie
 face legătura intre centrii nervoși si efectori
Este reprezentata de:
 axonii neuronilor motori din măduva spinării;
 fibrele motorii ale nervilor cranieni
5. Efectorul
 executa comanda primita de la centru nervos
Efectorii sunt reprezentați de:
o mușchi - răspund prin contracție
o glande - răspund prin secreție
 mușchii striați (efectori ai sistemului nervos somatic)
 mușchi netezi (efectori ai sistemului nervos vegetativ)
 glande exocrine si glande endocrine

Funcția de conducere
Funcția de conducere se realizează prin substanța alba a sistemului nervos
Substanța alba este formata din doua tipuri de cai:
 cai ascendente
 cai descendente

I. Căile ascendente - Căile sensibilității

 sunt senzitive
 conduc excitațiile sub forma de influx nervos, de la receptori (exteroceptori,
propioceptori si interoceptori) la centri nervoși
 deservesc sensibilitatea corpului

Aceste cai sunt de doua tipuri: specifice și nespecifice:

Specifice pentru fiecare tip de sensibilitate (exteroceptiva si propioceptiva);

 conduc impulsuri cu rol in perceperea si discriminarea stimulilor

Nespecifice care conduc sensibilitatea interoceptiva (visceroceptiva)

împreună cu calea spinotalamica.
Sensibilitatea este proprietatea unor parți ale sistemului nervos de a recepționa,
transmite sau percepe excitații.
Sensibilitatea corpului (sensibilitatea somatica) este de trei tipuri:
 sensibilitate exteroceptiva
 sensibilitate propioceptiva
 sensibilitate interoceptiva

Căile sensibilității exteroceptive

 cai specifice
 au pe parcurs trei neuroni
 au proiecție corticală
 conduc impulsuri de la exteroreceptori tactili, termici si dureroși in scoarța
cerebrala, pentru formarea senzațiilor specifice.

a) Sensibilitatea tactila fina (epicritica)

 este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach

Căile sensibilității tactile fine au pe parcurs trei neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 în ganglionul spinal, pe rădăcină posterioara a nervului spinal

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 în nucleii bulbari Goll si Burdach

 Al treilea neuron (tritoneuronul)

 în talamus, axonul sau se proiectează pe scoarța cerebrala

Rol: conduc informații tactile fine si vibrații. Căile sensibilității tactile fine conduc
informații privind forma, mărimea, structura si percepția greutății obiectelor.

Proiecția corticala: neocortexul receptor zona somestezica I; se încrucișează la

nivelul bulbului rahidian
b) Sensibilitatea tactila grosiera (protopatică)
 este condusa prin fasciculul spinotalamic anterior
Căile sensibilității tactile grosiere au pe parcursul lor trei neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 in ganglionul spinal de pe rădăcina posterioara a nervului spinal

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 in cornul posterior medular

 Al treilea neuron (tritoneuronul)

 in talamus, axonul sau se proiectează pe scoarța cerebrală

Rol: conduc informațiile tactile elementare

Proiecția corticala: in neocortexul receptor in zona somestezica II.

Se încrucișează la nivelul măduvei spinării

c) Sensibilitatea termica si dureroasa

 este condusa prin fasciculul spinotalamic lateral
Căile sensibilității termice si dureroase au pe parcursul lor trei neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 in ganglionul spinal de pe rădăcina posterioara a nervului spinal

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 in cornul posterior medular

 Al treilea neuron (tritoneuronul)

 in talamus, axonul sau se proiectează pe scoarța cerebrala

Rol: conduc informațiile termice si dureroase

 Căile sensibilității propioceptive
 cai specifice
 conduc informațiile de la propioceptori
 au proiecție corticala sau subcorticala

a) Sensibilitatea propioceptiva conștientă

 este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach

Căile sensibilității propioceptive conștiente au pe parcurs trei neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 in ganglionul spinal

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 in nucleii Goll si Burdach din bulb

 Al treilea neuron (tritoneuronul)

 in talamus

Rol: conduc informațiile de la propioceptori din regiunea gatului, trunchiului si

membrelor la scoarța cerebrala

Proiecția corticala: in neocortexul receptor, in zona senzitivo-motorie.

Se încrucișează la nivelul bulbului rahidian

b) Sensibilitatea propioceptiva inconștientă

 este condusa prin:
 Fasciculul spinocerebelos direct Flecshig
 preia informații din partea inferioara a corpului
 nu se încrucișează

 Fasciculul spinocerebelos încrucișat Gowers

 preia informații din partea superioara a trunchiului si membrele superioare
 se încrucișează la nivelul măduvei spinării
Căile sensibilității propioceptive inconștiente au pe parcurs doi neuroni:
 Primul neuron (protoneuronul)
 in ganglionul spinal

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 in nucleii cornului posterior medular

Rol: conduc informațiile de la propioceptori din regiunea gatului, trunchiului si

membrelor in cerebel.

Proiecția corticala: in cerebel

Căile sensibilității interoceptive

 sunt cai specifice si nespecifice

 Căile specifice
 conduse prin fasciculele spinotalamice

 Căile nespecifice
 reprezentate de substanța reticulata care se întinde de la măduva sacrata
până în talamus

Rol: conduc informații de la viscere

II. Căile descendente - Căile motilității

 sunt motorii
 conduc impulsuri nervoase de la centri nervoși ai encefalului spre măduva
 deservesc motilitatea corpului

Căile descendente sunt de doua tipuri:

 voluntare (piramidale)
 involuntare (extrapiramidale)
 Căile motilității voluntare (piramidale)

 Motilitatea voluntara este condusa pe căile piramidale corticospinale

(directe si încrucișate) si corticobulbare

Căile piramidale corticospinale

 străbat descendent toate etajele trunchiului cerebral.
La nivelul bulbului comportamentul este diferit:

 75% din fibre se încrucișează la nivelul bulbului

formând fasciculul piramidal încrucișat

 25% din fibre se încrucișează in măduva spinării

formând fasciculul piramidal direct

Căile motilității voluntare au pe parcurs doi neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 in ariile neocortexului motor

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 in cornul anterior al măduvei spinării

Rol: conduc comenzi pentru mascările voluntare, precise, coordonate, ale

musculaturii somatice din regiunea trunchiului, membrelor si o parte din regiunea
gatului; de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral.
Căile piramidale corticobulbare
 opresc in bulbul rahidian
 se încrucișează la nivele diferite ale trunchiului cerebral
 au pe parcurs doi neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 in ariile neocortexului motor

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 in nucleii motori de origine a fibrelor motorii ale nervilor cranieni

Rol: conduc comenzi pentru mascările voluntare, precise, coordonate, ale

musculaturii somatice din regiunea capului si o parte din regiunea gatului

Căile motilității involuntare (extrapiramidale)

 au origine corticala si subcorticala

Căile extrapiramidale cu origine corticală

 fac sinapsa in ganglionii bazali (corpii striați)

 au pe parcurs doi neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 in neocortexul motor

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 in cornul anterior al măduvei spinării

Căile extrapiramidale cu origine subcorticală
 pornesc din centri subcorticali au pe parcurs doi neuroni:

 Primul neuron (protoneuronul)

 în centri subcorticali

 Al doilea neuron (deutoneuronul)

 în cornul anterior al măduvei spinării

Rol: conduc comenzi către muchi scheletici si determina contracții musculare

automate, intervin in realizarea unor activități umane complexe.
Sistemul nervos vegetativ (SNV)
 partea sistemului nervos care coordonează activitatea viscerala (inconștientă)

STRUCTURAL și FUNCȚIONAL:

Sistem nervos simpatic

 acționează in situații neobișnuite: frica, furie, spaima

 centri nervoși simpatici sunt situați in măduva spinării

 in coarnele laterale din regiunea toracica (T1-T12) si lombara (L1-L2)

Partea periferica este reprezentata de:

 ganglionii vegetativi

 fibre vegetative preganglionare și postganglionare

Sistem nervos parasimpatic

 acționează in situații obișnuite de liniște si relaxare a organismului

 centri nervoși parasimpatici sunt situați in trunchiul cerebral si in coarnele

laterale ale măduvei spinării din regiunea sacrala

Partea periferica este reprezentata de:

 fibre nervoase de la nivelul trunchiului cerebral si al măduvei spinării

din regiunea sacrala

 plexuri vegetative
STRUCTURAL și TOPOGRAFIC:

Sistem nervos central cuprinde:

 centri de comanda

 situați in măduva spinării si in trunchiul cerebral

 centri de control si integrare vegetativa

 din hipotalamus, sistemul limbic si scoarța cerebrala

Sistem nervos periferic alcătuit din:

 ganglioni vegetativi si nervi
 Noțiuni de igienă și patologie
Meningita:
 boala infecțioasă provocata de inflamarea meningelor cerebrospinale
(cele trei foite care protejează axul cerebrospinal)
Cauze
 infecțioase, toxice, alergice, virusuri, ciuperci, protozoare.
Simptome
 dureri de cap, febra, vărsături, fotofobie (frica de lumina), contracția
mușchilor cefei, modificări importante in lichidul cefalorahidian.
Prevenire
 adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea frigului sau căldurii excesive.

Hemoragii cerebrale:
 reprezintă revărsarea sângelui în țesuturi și cavități, prin ruperea unui
vas de sânge din creier (accident vascular cerebral).
Cauze
 hipertensiunea arteriala, afecțiuni cardiace si vasculare, fumatul si
consumul excesiv de alcool, obezitatea, sifilisul, traumatisme arteriale,
tumorile cerebrale.
Simptome
 cefalee severa (dureri de cap puternice), vărsături, leșin, pupile inegale,
modificări de personalitate, coma, paloare, agitație, hipotensiune, puls si
ritm respirator accelerat.
Prevenire
 adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea consumului excesiv de tutun,
alcool si cafea.
Coma:
 stare patologica de inhibiție profunda a activității nervoase superioare
Cauze
 apare ca urmare a unei boli grave: meningita, encefalita, hemoragii
cerebrale, accidente traumatice, tumori, intoxicații medicamentoase
Simptome
 pierderea cunoștinței, lipsa de reacție fata de stimuli externi.
pierderea sensibilității si a motilității voluntare cu păstrarea funcțiilor
respiratorii si circulatorii
Prevenire
 adoptarea unui stil de viață sănătos; evitarea surmenajului, a activității
nervoase excesive