Artrita reumatoida

Generalitati
Artrita reumatoida este cea mai frecventa boala reumatica de tip inflamator, ce afecteaza
in principal articulatiile, dar nu numai, ea fiind o boala sistemica.
In aceasta afectiune se inflameaza membrana sinoviala ce delimiteaza articulatiile
,consecinta acestui proces cronic inflamator fiind distructiile oste-articulare care, netratate, in timp
vor inainta ducand la aparitia deficitului functional (articulatia nu mai functioneaza normal).

Manifestarile sistemice semnificative si variate care o insotesc si care ,in timp, vor duce la
aparitia complicatiilor sunt responsabile de o reducere a sperantei de viata cu 5 pana la 10 ani.
Boala afecteaza de obicei femeile cu varsta cuprinsa intre 50-75 de ani.

Cauze
Cauza bolii nu este cunoscuta in totalitate. La unii poate fi implicata o anomalie genetica
(mostenita de la parinti) care creste probabilitatea de a dezvolta afectiunea. Aceasta mostenire
genetica face posibil ca sistemul imunitar al bolnavului sa atace tesutul din articulatiile corpului.
Mai exista o ipoteza conform careia sunt implicate bacterii, virusi sau alte substante
straine in aceasta activare patologica a sistemului imunitar.

Acest mecanism imun declanseaza producerea unei inflamatii cronice a sinovialei, o

distrugere a cartilajului articular si o slabire a ligamentelor si tendoanelor ce sustin articulatia.
Inflamatia cronica mai determina si dezvoltarea si ingrosarea anormala a sinovialei, ceea ce poarta
denumirea de panus. Acest proces are drept consecinte distrugerea cartilajului, a osului subcondral
(situat sub cartilaj), a ligamentelor si tendoanelor, iar rezultatul final este constituit de deformarea
articulara.

Factori de risc
Un rol important este atribuit factorului genetic,acesta determinand pana la 60% din
predispozitia fata de boala.
Mai exista si alti factori banuiti a avea o influenta in dezvoltarea bolii:
- sexul feminin (femeile sunt afectate de 2 ori mai frecvent ca barbatii
-factorii infectiosi

-fumatul
-varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani (debutul bolii poate fi la orice varsta, dar cel mai
frecvent apare in intervalul descris mai sus)
 Simptome
Un simptom precoce este cel de durere articulara, dar nu este caracteristic acestei
afectiuni. In artrita reumatoida simptomele se dezvolta, in mod frecvent, pe o perioada de cateva
saptamani sau luni. Astenia si fatigabilitatea sunt de asemenea simptome ce apar precoce in artrita
reumatoida. Frecvent pacientul scade in greutate si are stari de subfebrilitate (temperaturi cuprinse
intre 37 si 37,9 grade celsius).

Simptomatologia articulara din artrita reumatoida consta in:

- articulatii dureroase, umflate, sensibile, intepenite; se remarca o afectare simetrica a
articulatiilor (adica ambele articulatii din partea dreapta si cea stanga a corpului), mai ales la
nivelul mainilor, incheieturilor mainii, coatelor, a picioarelor (laba piciorului), genunchilor si a
gatului
- redoare articulara matinala (nu poate misca articulatia); redoarea poate sa apara dupa
perioade mai indelungate de somn sau imobilitate si dureaza de la cateva minute, la cateva ore
- noduli; pot sa fie de diferite dimensiuni, cat o boaba de mazare sau mai mari, uneori cat
o minge de tenis; acesti noduli apar la aproape 1/3 din bolnavi in regiunile periarticulare, supuse
presiunii (ex: coate, genunchi, coloana vertebrala, picioare, etc.).

Artrita reumatoida poate afecta mainile, picioarele, gleznele, coloana vertebrala sau gatul.

De obicei afecteaza simetric articulatiile corpului si mai mult de trei seturi de articulatii deodata.
Aditional simptomatologiei articulare descrise mai sus, boala mai poate avea si efecte sistemice
(in restul corpului), precum:oboseala, lipsa poftei de mancare, scaderea in greutate,subfebrilitate.
Alte manifestari intallnite sunt cele musculare (slabiciunea musculara), osoase (eroziuni osoase,
osteoporoza), cutanate (nodulii reumatoizi,sindromul Raynaud), oculare(keratoconjunctivita
Sicca,episclerita,sclerita),pulmonare(pleurita, pleurezie, bolala pulmonara interstitiala,noduli
reumatoizi pulmonari) cat si manifestari neurologice(sindromul de tunel carpian),renale
(glomerulonefrita membranoasa sau vasculita renala),cardio-vasculare(pericardita,miocardita,boli
ischemice cardiace) si hematologice(anemia cronica).
Simptomatologia intalnita in artrita reumatoida nu este specifica bolii, ea regasindu-se si in alte
afectiuni.

Mecanism fiziopatologic
Este dificil de prevazut care va fi evolutia bolii la fiecare pacient in parte, deoarece ea
poate progresa incet sau repede. In cazul in care boala progreseaza, se pierde mobilitatea
articulara la miscari simple, precum capacitatea de prindere cu mainilor sau de a urca scarile, din
acest motiv artrita reumatoida constituie o cauza importanta de handicap motor permanent. In
stadiile avansate ale bolii pot aparea deformari articulare.Tratamentul instituit precoce poate
controla evolutia bolii.
In rare cazuri se poate produce o remisiune spontana completa (boala se vindeca singura)
sau poate remite partial spontan (dispar unele din simptome).
Artrita reumatoida, de obicei, progreseaza treptat. La 65% din pacienti boala debuteaza lent, in
saptamani sau luni. Intre 8 si 15% din bolnavi au un debut mai rapid al bolii (in cateva zile).
Cu toate ca o minoritate a pacientilor va atinge o remisiune completa in urma
tratamentului, majoritatea vor avea parte doar de o imbunatatire a simptomatologiei.

Evolutia nefavorabila a bolii poate fi prezisa in urma existentei urmatorilor factori:

 - depistarea in sange a factorului reumatoid (un anticorp implicat in declansarea si
persistenta bolii)
- boala nu raspunde la tratament
- nodulii articulari se dezvolta repede
- radiografia articulara releva distructie articulara precoce fata de debutul bolii.
In majoritatea cazurilor, prezenta bolii nu impiedica o femeie sa devina insarcinata si sa
dea nastere unui copil sanatos. Prezenta sarcinii imbunatateste, de obicei, simptomatologia bolii,
mai ales de la sfarsitul primului trimestru de sarcina (dupa luna a 4-a). Peste 75% din suferintele
de artrita reumatoida prezinta o remisiune a bolii in timpul sarcinii; dar totusi 80% dintre ele vor
suferi o inrautatire a bolii in decurs de cateva saptamani dupa nasterea copilului.
Afectarea altor organe se petrece mai tarziu in evolutia bolii. Intr-un numar restrans de cazuri de o
severitate deosebita, artrita reumatoida poate afecta inima, plamanii, pielea, vasele de sange,
nervii si ochii. Este normal ca o parte a bolnavilor de artrita reumatoida sa sufere si de un anumit
grad de depresie ce poate fi provocata de durerile si handicapul creat de suferinta.
Un studiu a relevat faptul ca o patrime din pacienti se afla in incapacitatea de a mai munci la 6-7
saptamani de la stabilirea diagnosticului si jumatate dintre bolnavi se afla in aceasta situatie la 20
de saptamani. Alti factori, precum pensionarea pe caz de boala, tipul muncii prestate anterior si
starea biologica generala (alte boli concomitente) pot contribui la aceasta situatie.

Alte studii au relevat faptul ca la 60% din pacienti se detecteaza distructii articulare in
decurs de 2 ani de la debutul bolii. Deoarece in lipsa diagnosticului si tratamentului precoce se
produc distructii articulare ireversibile, apar durerile cronice si handicapul permanent, in ziua de
azi se recomanda ca un bolnav cu artrita reumatoida sa fie consultat de un reumatolog (specialist
in boli articulare) in timp de 3 luni de la aparitia simptomatologiei. Tratamentul precoce se
realizeaza cu asa numitele "medicamente antireumatice modificatoare ale bolii" cat mai curand
posibil fata de momentul cand apare simptomatologia si se diagnosticheaza artrita reumatoida.

Distrugerea articulara

Durerea, anchiloza (lipsa de mobilitate) si simptomatologia sistemica ce se intalneste in

artrita reumatoida poate afecta negativ stilul de viata al pacientului si capacitatea acestuia de a
munci. In timp, afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce poate duce la
deformari articulare si la tulburari functionale ale acestora. Anumite probleme articulare pot
debuta mai tarziu in evolutia bolii.

Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate de deformarile din artrita
reumatoida.
- "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera": tesutul periarticular (din jurul articulatiei)
de la nivelul degetelor este modificat si cauzeaza incurbari anormale si anchiloze
- marirea de volum a articulatiilor poate impinge tendoanele si ligamentele implicate in
stabilitatea articulara, ceea ce cauzeaza degetelor de la maini sa se incline spre degetul mic
(deviere ulnara)
- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia
degetelor (depinde ce tendon este afectat); in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea
tendoanelor datorata inflamatiei articulare ( artritei)
- inflamatia incheieturii mainii poate limita capacitatea articulatiei de a extinde si flecta
mana.
Picioarele sunt, de asemenea, o localizare frecventa unde boala actioneaza si produce deformari
articulare, afectand la acest nivel mai mult de o treime din pacienti.
- degetele picioarelor in "ciocan": cauzata de flexia anormala a degetelor datorata
modificarilor produse in tesutul periarticular
- haluce valg (halucele este degetul mare de la picior; valg inseamna ca este indoit spre
celalalte degete), acest fenomen produce o excrescenta osoasa la nivelul radacinii degetului mare
- subluxatia metatarsofalangiana (metatarsul este format de niste oase ce fac legatura
dintre degete si restul oaselor piciorului): slabirea acestor articulatii provoaca sprijinirea anormala
a oaselor direct pe pamant
- piciorul plat: inflamatia articulatiilor dintre oasele de la centrul talpii produce aspectul
de picior plat
- glezna valga: slabirea articulatiei de la nivelul gleznei provoaca deformarea piciorului
spre inafara
Artrita genunchiului, necontrolata medicamentos, poate provoca eroziuni ale cartilajului
si distrugere articulara, iar in cele din urma va fi necesara protezarea acestei articulatii.
Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest nivel la aproximativ 15% din pacienti. In
cazuri rare se pot produce parestezii sau leziuni mai grave (este afectata maduva spinarii).

Consult de specialitate
Se recomanda consult medical de specilalitate de urgenta in urmatoarele situatii:
- durere brusca, neasteptata, insotita de umflarea oricarei articulatii
- dureri articulare insotire de febra si eruptie cutanata
- dureri articulare severe ce provoaca impotenta functionala (articulatia nu mai poate fi
miscata).
Se recomanda consult de specialitate in urmatoarele zile daca:
- dureri usoare/moderate ce nu cedeaza si nu se amelioreaza in decurs de 6 saptamani
- aparitia efectelor secundare consecutive administrarii de doze mari de Aspirina sau a
altor medicamente utilizate pentru tratamentul artritei reumatoide.

Medici specialisti recomandati

Artrita reumatoida la debut poate fi diagnosticata de:
- medic de familie
- internist
- reumatolog
- ortoped
Tratamentul poate fi indicat de:
- medicul de familie sau internistul in colaborare cu reumatologul
- reumatolog (specializat in boli articulare inflamatorii)
- ortoped, in cazul in care se opteaza pentru un tratament chirurgical
Tratamentul de intretinere si recuperare poate fi realizat de:
- fizioterapeut (prin crearea unui program de exercitii fizice favorabile pacientului)
- ergoterapeut (terapie ocupationala)
- psihoterapie (pentru managementul problemelor de ordin emotional).

Expectativa vigilenta

Pentru dureri articulare usoare/moderate este indicat tratamentul ambulator, dar daca in
decurs de 6 saptamani nu se semnaleaza nici o imbunatatire sau daca sunt prezente alte simptome
ale bolii, se recomanda consult de specialitate.
 Tratamentul precoce al bolii poate incetini evolutia acesteia si poate preveni aparitia
distructiilor articulare. De aceea, in cazul indivizilor ce au simptomatologie caracteristica artritei
reumatoide se recomanda un consult medical pentru a se stabili diagnosticul. Diagnosticul si
tratamentul precoce permite o ameliorare a durerii, inflamatiei si a distructiei articulare si in acest
fel, se reduce riscul instalarii unui handicap motor permanent.

Investigatii

Se pot realiza diferite analize care sa cerceteze posibilele efecte secundare ale
tratamentului:
- se testeaza functia renala
- analiza enzimelor hepatice si musculare
- se testeaza densitatea osoasa pentru detectarea precoce a osteoporozei
- examinare oftalmologica.
Deoarece artrita reumatoida are drept consecinte distrugeri articulare importante si
dezvoltarea unui anumit grad de handicap, se recomanda evaluarea regulata de catre un specialist
pentru a se stabili eficacitatea tratamentului si eventualele ajustari ale acestuia.

Tratament
Tratament - Generalitati

Modalitatile cele mai des utilizate in tratamentul artritei reumatoide sunt cele realizate prin
combinarea unui plan terapeutic medicamentos cu exercitiile fizice in artrita reumatoida. Este
necesara modificarea stilului de viata. Cu toate ca tratamentul poate ajuta in ameliorarea
simptomatologiei, totusi nu exista un efect de vindecare al bolii. Tratamentul artritei reumatoide
este in general toata viata, dar variaza dupa urmatoarele criterii:
- stadiul (boala activa sau in remisiune)
- severitatea bolii
- modalitatile de tratament utilizate anterior
- evaluarea riscurilor si beneficiilor anumitor modalitati de tratament
- preferinta pacientului in ceea ce priveste costurile, efectele secundare si programul zilnic
a unui anumit tip de terapie.
Scopul tratamentului este de a oferi o viata aproximativ normala pacientului, de a reduce durerile
articulare, inflamatiile si distructiile acestora si de a preveni instalarea handicapului permanent.

Tratament initial

Initierea tratamentului trebuie realizata cu informarea pacientului asupra bolii in ceea ce

priveste perspectiva distrugerilor articulare si a instalarii handicapului permanent, riscurile si
beneficiile viitoarelor tratamentelor. Planul de tratament de lunga durata trebuie realizat intr-o
colaborare stransa intre echipa de medici si pacient.
Scopul tratamentului initial este reprezentat de urmatoarele:
- ameliorarea durerilor articulare
- reducerea proceselor inflamatorii articulare (artritelor)
- imbunatatirea functiei acestora
- prevenirea/incetinirea instalarii distructiilor si deformarilor articulare
- prevenirea instalarii handicapului permanent
- imbunatatirea calitatii vietii
 Medicatia reprezentata de "medicamentele antireumatice schimbatoare ale bolii"
(DMARDs) ce poate incetini si, uneori, chiar preveni distrugerile articulare se recomanda a fi
administrata din stadiile precoce ale bolii. Acestea pot ajuta la profilaxia distructiilor articulare
semnificative ce se pot instala inca din etapele precoce ale bolii. Un studiu realizat in 2004 asupra
eficientei tratamentului cu DMARDs a concluzionat ca bolnavii tratati astfel au necesitat, ulterior,
mai putine perioade de spitalizare pentru artrita reumatoida. Un alt studiu a aratat ca tratamentul
cu DMARDs inceput cat mai repede dupa stabilirea diagnosticului si continuat pe o perioada
prelungita de timp previne distructiile articulare si complicatiile bolii.

Durerile si inflamatiile articulare constituie cel mai important criteriu pentru stabilirea
eficacitatii tratamentului. Antiinflamatoriile nesteroidiene (AINS) si antialgicele pot fi, de
asemenea, incluse in planul de tratament pentru imbunatatirea simptomatologiei.
Alte produse medicamentoase ce poate fi utilizate in tratamentul artritei reumatoide sunt cele
reprezentate de corticosteroizi. Terapia cu acestia se poate initia:
- ca si terapie precoce pana cand DMARDs-urile incep sa-si faca efectul
- pentru controlul acutizarilor bolii; se pot utiliza si sub forma injectabila in articulatiile
inflamate.
Datorita efectelor secundare ale corticosteroizilor, se va incepe tratamentul cu cea mai mica doza
posibila, iar apoi acea doza se va reduce treptat sau se va administra discontinuu. Totusi, acesta
este un deziderat care nu este intodeauna posibil de atins.

Durerea articulara poate fi ameliorata cu exerciii fizice specifice pentru artrita

reumatoida, fizioterapie si schimbari ale stilului de viata. Multi bolnavi au un plan care imbina in
mod optim perioadele de repaus cu cele de exercitiu fizic. Metode ce se pot aplica ambulator, cu
efecte asupra simptomatologiei si evolutiei bolii sunt:
- implicarea directa a pacientului in managementul bolii
- pastrarea activitatii fizice, psihice si mentale
- acordarea unor perioade de repaus atunci cand pacientul este obosit
- protejarea articulatiilor de posibilele injurii
- utilizarea unei diete alimentare echilibrate
- efectuarea de exercitii fizice regulate
- controlul asupra greutatii corporale.

Tratament de intretinere

Un pacient cu artrita reumatoida este nevoit, in mod obisnuit, sa urmeze un tratament pe

tot restul vietii. Acest fenomen ar trebui sa fie urmarit indeaproape de medicul specialist. Se
recomanda evaluarea regulata de catre un medic reumatolog. In functie de simptomatologia si
tratamentul acordat, acest lucru se poate realiza la diferite intervale de timp, o data la 2-3 luni la
unii pacienti sau o data la 6-12 luni la altii. Investigatii, precum analizele de sange se recomanda a
fi efectuate mai frevent.

Medicul are datoria sa stabileasca gradul de activitate al bolii cu ocazia fiecarui control
efectuat pacientului. Markeri ai activitatii bolii sunt urmatorii:
- intensitatea durerilor articulare
- cat dureaza redoare matinala
- numarul articulatiilor inflamate la momentul vizitei medicale
- functia articulara
- rezultatele unor analize de sange (VSH - viteza de sedimentare a hematiilor  si PCR - proteina
C reactiva -acestia sunt markeri de inflamatie).
 In ceea ce priveste medicatia cu DMARDs, aceasta va fi utilizata precoce de la
diagnosticul bolii si pentru o perioada lunga de timp; s-a dovedit ca aceasta incetineste evolutia
bolii si previne distructia articulara.
Corticosteroizii se pot utiliza in terapia de intretinere. Ei pot fi utilizati in urmatoarele situatii:
- ca si terapie precoce pana cand DMARDs-urile incep sa-si faca efectul
- pentru controlul acutizarilor bolii; se pot utiliza si sub forma injectabila in articulatiile
inflamate
- DMARDs nu controleaza suficient boala.

Tratament in cazul agravarii bolii

In unele cazuri artrita reumatoida este neresponsiva la tratament (tratamentul nu are

efectul scontat). In aceste cazuri de artrita reumatoida rezistenta la tratament se poate incerca
utilizarea unor doze mult mai mari ale medicatiei sau combinarea mai multor feluri de
medicamente. In cazurilea grave se poate recurge la tratamentul chirurgical, atunci cand
articulatiile sunt deformate si distruse considerabil de boala, iar pacientul sufera de dureri mari la
aceste nivele. Prin chirurgie se va recurge fie la inlocuirea totala a articulatiei afectate, fie la
imbunatatirea functionala a articulatiei.

De retinut!

Tratamentul utilizat in artrita reumatoida poate incetini evolutia bolii, iar pacientul poate
avea perioade de remisiune. Cu toate acestea, pacientii cu distructii articulare pot necesita
administrarea permanenta a medicatiei antialgice, efectuarea de fizioterapie si/sau interventie
chirurgicala.

Este dificil de prezis care va fi evolutia bolii la fiecare individ in parte, iar modul de
raspuns la tratament variaza de la un bolnav la altul. Cercetatorii studieaza momentan ce influente
pot avea anumite gene in evolutia ulterioara a bolii.

Stilul de viata al bolnavului cu artrita reumatoida

Acestor bolnavi li se recomanda schimbari ale stilului de viata. Se permit acitivitati fizice
in masura posibilitatilor si se indica administrarea medicatiei care ajuta la usurarea
simptomatologiei si la prevenirea evolutiei nefavorabile a bolii.

Este de asteptat ca pacientul sa aiba dureri, stare de oboseala si redoare a articulatiilor.

Unele activitati fizice pot duce la agravarea simptomelor, iar altele le pot ameliora pe acestea. In
ziua de azi exista strategii de management al bolii de care beneficieaza suferinzii de artrita
reumatoida. Aceste strategii includ informarea pacientului asupra bolii, asupra exercitiilor fizice
permise, a schimbarilor in dieta alimentara si a altor elemente ce ajuta bolnavul in a ramane pe cat
de activ posibil si sa duca o viata cat mai aproape de normal.

Perioadele de odihna

Boala in sine creaza senzatia de oboseala, iar durerile zilnice si limitarea activitatilor fizice
pot accentua aceasta simptomatologie. Timpul necesar perioadelor de odihna va fi stabilit
individual la fiecare bolnav in parte:
- cei cu simptome mai grave necesita perioade mai lungi de odihna; se recomanda
odihnirea articulatiilor prin efectuarea unor pauze de 15 minute de mai multe ori pe zi si abordarea
pozitiei de decubit dorsal (intins pe spate); pacientul va fi invitat sa experimenteze pana cand
gaseste timpul necesar perioadelor de odihna in functie de tipul de activitate pe care il presteaza
 - ziua se va planifica riguros, iar activitatea va fi dozata pe masura posibilitatilor
- pacientul va fi sfatuit sa nu se simta vinovat daca se va afla in imposibilitatea de a duce
anumite sarcini pana la capat
- nu se recomanda odihna excesiva deoarece aceasta va provoca anchiloza articulatiilor,
ceea ce va duce, mai departe, la oboseala si slabiciune si scaderea fortei musculare; miscarea cu
blandete a articulatiilor, in functie de tolerabilitate va preveni instalarea redorii.

Protectia articulatiilor

Se va recomanda renuntarea la anumite activitati care au drept efect suprasolicitarea

articulatiilor. Pacientul va trebui sa gaseasca metode practice de inlaturare a durerii.
Durerile articulare si anchiloza pot fi ameliorate prin terapia prin caldura:
- efectuarea de dusuri si bai fierbinti dupa perioade mai indelungate de inactivitate (ex:
dupa trezirea din somn)
- impachetarea incheieturilor mainii in ceara calduta
- utilizarea in timpul somnului a paturilor electrice (dau mai multa caldura).
Se recomanda, de asemenea, folosirea atelelor pentru a preveni si reduce deformarile articulare.
Se va indica folosirea carjelor, bastoanelor sau a cadrelor ajutatoare pentru mers pentru a se
reduce intensitatea durerii si a imbunatatii capacitatea de miscare.

Exercitiile fizice

Pacientul va fi sfatuit sa efectueze miscare pentru a-si pastra tonusul muscular,

flexibilitatea si, mai ales, starea de sanatate.
Medicii mai pot recomanda si fizioterapia.
Exercitiile fizice au efect de inbunatatire a functionalitatii articulare la pacientii cu artita
reumatoida. Exista trei forme de miscari ce sunt recomandate: intinderile, intarirea si "calirea"
articulatiilor. S-a remarcat ca ridicarea greutatilor imbunatateste si mentine calitatea vietii
pacientilor cu artrita reumatoida. In functie de care articulatie este afectata se recomanda un
anumit tip de activitate. De exemplu:
- inotul este sportul indicat la cei cu articulatiile membrelor inferioare afectate (genunchi,
glezne sau picioare)
- ciclismul si mersul pe jos este recomandat celor ce au membrele inferioare neafectate

Dieta alimentara

Datorita faptului ca unii bolnavi, datorita efectelor bolii asupra capacitatii lor de
mobilizare, nu pot face cumparaturi si nu pot gati, acestia nu vor avea o dieta sanatoasa si
echilibrata.
Cea mai potrivita dieta pentru pacientii cu artrita reumatoida este cea bazata pe cantitati
mici de grasimi saturate, colesterol si sare si cantitati mari de fibre si carbohidrati (cereale
integrale, fasole, fructe, legume).
In ciuda multitudinii de studii ce au evaluat diferite diete, nu s-a determinat exact daca utilizarea
unor anumite alimente poate fi utila. Exceptie la aceasta observatie este consumul de peste,
deoarece acesta contine acizi omega-3 care au un anumit efect in reducerea proceselor
inflamatorii din organism. Cu toate ca la aceasta observatie asupra efectelor benefice ale pestelui a
contribuit mult faptul ca studiul s-a efectuat utilizand cantitati mult mai mari de acizi omega-
3 decat poate obtine un individ prin consumul normal de peste, nu se pot contesta efectele
benefice ale acestora.
Pacientul va fi instruit sa aiba un aport normal de calciu si vitamina D, pentru a fi, astfel, protejat
impotriva osteoporozei.
Se va recomanda scaderea in greutate la pacientii ce sufera de obezitate.

Optiuni de medicamente

De obicei toti pacientii cu artrita reumatoida necesita si un tratament medicamentos, acest

lucru fiind stabilit in functie de severitatea bolii, viteza acesteia de evolutie si modul in care
simptomatologia ii afecteaza stilul de viata.
Scopurile utilizarii de medicamente sunt:
- reducerea durerilor
- inbunatatirea functionalitatii articulare
- reducerea inflamatiei (a gradului de umflare, sensibilitate si a limitarii ariei de miscare)
- prevenirea sau intarzierea distrugerii si deformarii articulare
- prevenirea instalarii handicapului permanent
- inbunatatirea calitatii vietii.
In ceea ce priveste tratamentul cu DMARDs, toti pacientii sunt considerati candidati
pentru acest tip de terapie inca din etapele precoce ale bolii, deoarece ele au un efect de incetinire
si prevenire a distrugerii articulare.
DMARDs se pot separa in doua categorii in functie de modul in care actioneaza. DMARDs-urile
sintetice interfera cu producerea celulelor imunitare implicate in inflamatia articulara (artrita).
DMARDs-urile de natura biologica neutralizeaza proteinele (precum factorul de necroza
tumorala) produse de celulele imunitare implicate in inflamatie.
Inhibitorii de TNF pot fi utilizati singuri sau in asociere cu alte DMARDs-uri pentru a incetini
evolutia bolii.
Se mai foloseste si terapia combinata, in care se utilizeaza mai multe feluri de
medicamente, de obicei doua sau trei DMARDs-uri deodata. In acest fel se pot utiliza doze mai
mici din fiecare medicament, ceea ce poate duce la scaderea frecventei aparitiei factorilor de risc
ce apar la doze mai mari. Studiile au demonstrat ca utilizarea terapiei combinate poate imbunatati
simptomatologia bolii, controla evolutia si preveni inrautatirea acesteia.
Unele medicamente utilizate in tratamentul artritei reumatoide pot determina aparitia unor defecte
congenitale, de aceea la femeile gravide sau la cele care incearca sa ramana insarcinate li se
recomanda un consult de specialitate care sa ajusteze medicatia situatiei respective.

Medicatie utila la incetinirea evolutiei bolii : de obicei, de la aproximativ 3 luni de la

stabilirea diagnosticului se va incepe administrarea DMARDs-urilor pentru a incetini evolutia
bolii si a se preveni deformarea si distructia articulara. De obicei se administraza concomitent mai
multe DMARDs-uri sau unul sau mai multe DMARDs-uri cu alte tipuri de medicamente, precum
corticosteroizi si antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).

DMARDS-uri sintetice uzuale:

- metotrexat
- sulfasalazina (Azulfidina)
- leflunomida (Arava)
-hidroxoclorochina (Plaquenil)
DMARDs-uri sintetice mai putin uzuale:
- azatioprina (Imuran)
- saruri de aur (Ridaura sau Aurolat)
- ciclosporina (Neoral sau Sandimmune)
- ciclofosfamida (Cytoxan sau Neosar)
DMARDs-urile de natura biologica:
- etanercept (Enbrel)
- infliximab (Remicade)
 - anakinra (Kineret)
- adalimumab (Humira).
-certolizumab(Cimzia)

-golimumab(Simponi)

-rituximab(Mabthera)

-abatacept (Orencia)

-tocilizumab (Ro-Actemra)

DMARD sintetice tintite:

-tofacitinib (Xeljanz),baricitinib(Olumiant)

Medicatia utila la atenuarea simptomatologiei, precum durerea, redoarea si inflamarea

articulatiei poate fi, de asemenea, utila. Din aceasta categorie citam:
- antiinflamatoarele nesteriodiene (AINS), acestea sunt utile in managementul durerii si la
reducerea inflamatiei, dar nu au efect in controlul evolutiei bolii; acestea pot fi administrate in
combinatie cu DMARDs-uri
- corticosteroizii, sunt utili la reducerea inflamatiei si activitatii bolii; cu toate acestea,
acest tip de medicatie nu este indicat pe o perioada indelungata de timp si este, de obicei, indicata
in controlul perioadelor de acutizare ale artritei reumatoide, iar momentul ei de maxima eficienta
este situat la aproximativ 6 luni de la debutul terapiei.
Analgezicele (antialgicele) nu reduc gradul de inflamare articulara, dar pot ajuta in controlul
simptomatologiei dureroase.

Bolnavii cu artrita reumatoida prezinta un risc crescut in a dezvolta osteoporoza datorita

actiunii bolii, efectelor secundare ale medicatie utilizate si a scaderii activitatii fizice zilnice. La
acestia se recomanda administrarea zilnica a 1-1,5 g calciu si a 800 UI de vitamina D, fie sub
forma de suplimente, fie prin adaptarea dietei. Suplimentele se indica mai ales la cei care nu au o
dieta suficient de bogata in lapte si produse lactate. Multi medici specialisti recomanda pacientilor
cu artrita reumatoida medicatie specifica( bifosfonati)ceea ce stimuleaza mineralizarea osoasa.
Este normal ca boala sa aiba perioade de remisiune si de recadere, iar un tratament bun este cel
care ia in considerare stilul de viata al pacientului, istoricul medical al acestuia (ce alte afectiuni a
mai avut) si care se adapteaza in permanenta in functie de gradul de activitate al bolii si de
simptomatologia bolnavului.

De retinut!

Pentru unele DMARDs-uri este nevoie de aproximativ 6 luni sa-si faca efectul iar altele nu
vor functiona de loc. Sa nu se astepte o ameliorare rapida a bolii, iar cel mai bun management al
medicatiei va fi realizat de un medic specialist in boli inflamatorii articulare (reumatolog).

Multe DMARDs-uri pot avea efecte secundare grave si de aceea se recomanda efectuarea
regulata a analizelor de sange si a urinii pentru a se monitoriza actiunea medicatiei asupra
producerii celulelor sanguine (efectele asupra maduvei osoase, locul unde sunt produce mare parte
a acestor elemente din sange), asupra functiei renale si hepatice.
 Tratament chirurgical

Aceasta forma de tratament este utilizata in artrita reumatoida cu scopul de a usura

suferinta si pentru a imbunatati functionalitatea articulatiilor sever afectate de deformare, care nu
raspunde la medicatie si fizioterapie.
Artroplastia (protezarea articulara) poate fi realizata pentru mai multe articulatii din
organsim, iar succesul procedurii depinde de tipul articulatiei care este inlocuita.

Optiuni chirurgicale

Pentru pacientii sever afectati exista urmatoarele optiuni:

- chirurgia mainii si a incheieturii mainii, pentru corectarea defectelor la acest nivel,
pentru a reduce durerea si ameliora functionalitatea
- atroscopia ce va indeparta tesuturile inflamate si necrozate (moarte) din interiorul
articulatiei, doar prin efectuarea unei mici incizii
- sinovectomia este, de asemenea, utila pentru indepartarea tesutului inflamat, cu
mentiunea ca unii pacienti vor necesita reinterventii
- artroplastia (protezarea) se foloseste la nivelul genunchiului si soldului
-fuziunea vertebrelor cervicale (se induce "sudarea" vertebrelor de la nivelul gatului) este
utilizata pentru managementul durerilor severe la nivelul gatului si a tulburarilor de natura
neurologica
- rezectia capetelor metatarsiene (la picior) pentru a indeparta osul deformat.

De retinut!

Chirurgia articulara reuseste, de multe ori, revenirea aproape la normal a functionalitatii

articulatiei la un bolnav ce sufera de osteoartrita la una sau doua articulatii. Cu toate acestea,
aceasta nu este eficienta la cei ce sufera de artrita reumatoida.
Artrita reumatoida afecteaza frecvent mai multe articulatii, mai ales articulatiile mici ale corpului,
precum degetele, ceea ce afecteaza activitatea zilnica a individului. Chirurgia nu poate fi o solutie
pentru toate articulatiile afectate.

Chirurgia articulara si protezarea pot reface mobilitatea la nivelul articulatiilor distruse,

suficient pentru a permite o activitate zilnica normala, dar rar acest efect ajunge la un nivel al
normalitatii, ca intr-o articulatie sanatoasa.

Cele mai eficiente proceduri sunt cele de eliberare a tunelului carpian (chirurgie la nivelul
incheieturii mainii), de rezectia a capetelor metatarsului (la nivelul piciorului) si de protezare
totala a soldului si a genunchiului.
Inainte de luarea unei decizii, pacientul este indrumat spre un consult la un ortoped cu experienta
in tratarea chirurgicala a articulatiilor afectate de artrita reumatoida.

Alte forme de tratament

Alte forme de tratament ce pot fi utile in control simptomatologiei in artrita reumatoida

sunt reprezentate de:
- fizioterapie pentru imbunatatirea functionalitatii articulare; aceasta include efecturea de
exercitii fizice, terapie prin caldura si frig, masaje etc; durerile pot si ameliorate pentru o scurta
perioada de timp prin terapie prin sauna si impachetari in ceara calduta
- ergoterapia ii invata pe pacienti cum sa isi mentina o mobilitate articulara buna in timpul
efectuarii activitatilor zilnice; se pot invata tehnici de evitare a eforturilor excesive, atat la nivelul
articulatiilor de sustinere, cat si a celorlalte
 - produse menite a reduce stresul asupra articulatiilor si a imbunatatii efectuarea
activitatilor zilnica; se foloseste o gama larga de produse, precum cele ce se gasesc in gospodarie
(utilizarea uneltelor din bucatarie pe post de atele), suportilor pentru picioare si ajutatoarelor
pentru mers (bastoane si carje)
- modificari de natura comportamentala ce reduc durerile si stresul
- consilierea pacientilor pentru a ajuta in managementul durerii si handicapului pe termen
lung.

Metode alternative si complementare de tratament

Exista metode complementare de tratament, care nu au inca sustinere stiintifica si care

ajuta la imbunatatirea stilului de viata si la ameliorarea simptomatologiei. Aceste sunt
urmatoarele:
- acupunctura care ajuta la usurarea durerii si a anumitor afectiuni medicale (se realizeaza
prin introducerea unor ace foarte subtiri in piele, in anumite regiuni)
- masajul poate ajuta la ameliorarea durerii si stresului, dar nu se recomanda masarea
articulatiilor umflate si dureroase
- stimularea nervoasa electrica transcutanata este o forma de terapie ce utilizeaza curenti
electrici aplicati pe piele prin intermediul unor electrozi si au efect de usurare a durerii; stimularea
electrica a nervilor poate determina organismul sa produca antialgice naturale (endorfine) care
pot, astfel, bloca perceptia durerii; cu toate ca are acest efect antialgic pentru o parte din pacienti,
metoda nu influenteaza boala in sine si nu este considerata utila ca o solutie pe termen lung in
managementul durerii
Suplimente alimentare si vegetale care se recomanda a fi administrate numai dupa efectuarea
unui consult medical care sa nu contraindice utilizarea acestora.
- pentru unii bolnavi plante, precum ghimbirul sau acizii grasi esentiali (uleiurile de peste)
pot imbunatati simptomatologia datorata artritei reumatoide
- glucozamina, un supliment alimentar, poate ajuta la usurarea durerilor articulare la unii
din cei suferinzi de osteoartrita; cu toate acestea, eficacitatea in tratamentul artritei reumatoide nu
a fost evaluata.

Profilaxie
Nu se cunoaste nici un mod garantat de prevenire a bolii, deoarece nu este cunoscuta
cauza exacta a artritei reumatoide dar exista masuri care pot fi aplicate pentru a reduce sansele de
a dezvolta boala.Astfel se recomanda: renuntarea la fumat,limitarea consumului de
alcool,minimalizarea pierderilor osoase prin dieta boata in calciu si vitamina D, o igiena orala
riguroasa(atentie la boala parodontala!), dieta boata in ulei de peste(omega-3), mentinerea unei
greutati corporale adecvate, exercitiu fizic regulat si reducerea expunerii la poluantii din mediu.

Cheia succesului in lupta impotriva acestei boli este stabilirea unui diagnostic precoce si unui
tratament adecvat cat mai rapid .Cele mai mari afectari articulare se produc im primii doi ani dupa
diagnostic iar cele mai bune rezultate se obtin daca diagnosticul si tratamentul corect este stabilit
in primele 6 luni de la debutul simptomelor.De asemenea, nu este nicodata prea tarziu pentru a
incorpora si alte strategii in lupta impotriva acestei boli , cum ar fi dieta sanatoasa si exercitiul
fizic.