Sunteți pe pagina 1din 60

SCOALA POSTLICEALA „PROF.DR.DOC.

ENESCU LONGINUS” BOTOSANI


Acreditat cf. Ordinului MECTS Nr. 5471 din data de 18.10.2010
Strada Calea Naţională nr. 123
Tel/Fax 0231/513830
E-mail: postliceala.enesculonginus@yahoo.com

CAIET DE PRACTICĂ
Domeniul de pregătire profesionala: Sanatate Și Asistenta Pedagogica
Nivel: 5

Calificarea profesionala:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Anul I

Elev……………………………..………………

Clasa…………….……………..………………
1
SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practica constituie una din formele de pregatire a elevilor


scolilor postliceale sanitare astfel incat dupa absolvire sa le permita
integrarea intr-un timp scurt si cu rezultate foarte bune.
Stagiul de practica este o parte integranta a procesului de invatamant
si pune in comun concept teoretice cu situatii reale de munca.
Practica are ca scop principal dezvoltarea si perfectionarea
priceperilor si deprinderilor practice formate in scoala. Elevii au
oportunitatea de a castiga experienta practica, incredere si de a avea o
viziune din interior a viitoarei cariere.

2
PERIOADA DE DESFASURARE

A STAGIILOR DE PRACTICA

Semestrul I 7 saptamani

Semestrul II 7 saptamani

3
RESPONSABILITATEA ELEVULUI AFLAT ÎN
STAGIUL DE PRACTICĂ

1. Sa se prezinte regulat la stagiu, sa respecte planificarea si sa fie punctual


2. Sa aiba o comportare civilizata si o tinuta corespunzatoare
3. Sa cunoasca obiectivele generale si speciale ce se vor urmari
4. Sa cunoasca si sa aplice corect regulile de protectie a muncii
5. Sa cunoasca si sa aplice corect regulile ce garanteaza securitatea
pacientului si a sa in timpul stagiului
6. Sa foloseasca obligatoriu echipament de protective
7. Sa execute interventii, respectand: confortul, securitatea, eficacitatea,
economicitatea, fara a prejudicia in vreun fel bolnavul
8. Sa respecte protocolul tehnicilor invatate: gandire, pregatire, executie,
reorganizare, transmitere, notare in documente
9. Sa cunoasca si sa respecte regulamentul de ordine interioara al unitatii
sanitare unde isi desfasoara practica
10. Sa tina cont de exigentele serviciului
11. Sa gaseasca si sa inteleaga resursele pacientului in relatia acestuia cu
mediul si anturajul sau
12. Sa cunoasca rolul si responsabilitatile proprii in mentinerea si promovarea
sanatatii
13. Sa efectueze activitate de educatie pentru sanatate, atat cu bolnavii cat si cu
apartinatorii acestora
14. Sa respecte drepturile, valorile si credintele persoanei ingrijite
15. Sa asigure ingrijiri si tehnici pentru 1-3 pacienti in functie de gradul de
dependent al acestora si de nivelul sau propriu de pregatire, cerand la
nevoie ajutor altui coleg, asistentului de serviciu sau medicului de garda.

4
DREPTURILE PACIENTILOR

(în conformitate cu prevederile Legii nr. 46 din 2003 privind


drepturile pacientului)

Pacienţii au dreptul la îngrijirile medicale de cea mai înaltă calitate de care


societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale la
dispozitie.
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o
discriminare.

Drepturile pacientului la informaţia medicală sunt în legătură cu:


• dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum
şi la modul de a le utiliza.
• dreptul de a fi informat asupra regulilor pe care trebuie să le cunoască și să
le respecte pe durata spitalizării.
• dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor
medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor
existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi
nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic
şi prognostic. Informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un limbaj
respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care
pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba
maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de
comunicare.

5
• dreptul de a cere în mod expres să nu mai fie informat de către medic şi de a
alege o altă persoană care să fie informată în locul său. Rudele şi prietenii
pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu
acordul pacientului.
• dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.
• dreptul de a primi, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor,
diagnosticului și tratamentului acordate pe perioada spitalizării, sub forma biletului
de externare si a scrisorii medicale.

Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există


condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat. Se exceptează de la această regulă
cazurile de urgenţă apărute în situaţii extreme.
• Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, prietenilor, de suport spiritual
şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale.
• Pacientul internat are dreptul şi la o consultație medicală specifică patologiei
sale acordate de către un medic acreditat din afara clinicii.
• Personalul medical sau nemedical din clinică nu are dreptul să supună
pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl
recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale stabilite.
• Pacientul poate oferi angajaţilor sau clinicii, plăţi suplimentare sau donaţii,
cu respectarea prevederilor legale.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării
sale de sănătate.

6
Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului

• Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor,


diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi
după decesul acestuia.
• Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care
pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
• În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale
acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai
este obligatorie.
• Pacientul are acces la datele medicale personale.
• Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu
excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul,
tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului. Sunt
considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau
pentru sănătatea publică.

Reguli privind consimtământul pacientului privind intervenţia medicală

Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală


asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale
opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie
medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului
dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă,
consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.

7
8
În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul
trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui
de înţelegere.
În cazul în care medicii consideră că intervenţia este în interesul pacientului,
iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei
comisii de arbitraj de specialitate.
Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii
diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în
activitățile de învăţământ medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite
pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu
excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este
făcută şi în interesul pacientului.
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără
consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare
diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

INFECTIILE NOSOCOMIALE

Ce sunt infectiile nosocomiale si cum le recunosti


Prin infectii nosocomiale sunt acele infectii pe care un pacient le dezvolta in
timpul spitalizarii. Mai sunt numite infectii intraspitalicesti.
Ce inseamna infectii dobandite in spital
Conform definitiei, o infectie nosocomiala este contractata din cauza unei
infectii ori a unei toxine care exista intr-un anume loc, cum ar fi un spital. In prezent,

9
termenul de "infectii nosocomiale" este folosit interschimbabil cu "infectii dobandite
in spital".
Termenul de infectii nosocomiale se refera la orice afectiuni sistemice ori
localizate care rezulta dintr-o reactie la un agent infectios ori la o toxina2.
Clasificarea infectiilor nosocomiale este importanta si trebuie facuta diferenta. In
mod normal, o perioada de 48 de ore de la internarea pacientului este folosita pentru
a face diferenta intre infectiile dobandite in spital si infectiile dobandite in
comunitate.
In cazul infectiilor contractate in unitati spitalicesti, exista anumite
caracteristici:
- infectia trebuie sa apara pana la 48 de ore dupa internarea in spital
- pana la 3 zile dupa externarea pacientului
- pana la 30 de zile dupa o operatie
- intr-o unitate medicala, cand o persoana a fost internata din alte motive ce
exludeau infectia.
Simptome infectii nosocomiale
Expertii spun ca simptomele unei infectii intraspitalicesti variaza in functie de
tip. Cele mai frecvente tipuri de infectii luate din spital sunt: infectiile de tract urinar,
infectiile ce apar la locul interventiei chirurgicale, gastroenterita, meningita si
pneumonia.
Astfel, simptomele acestor tipuri de infectii pot fi: secretii purulente dintr-o
rana sau leziune, febra, tuse, dificultate in respiratie, senzatia de usturime in timpul
urinarii sau dificultate la urinare, durere de cap, greata, varsaturi, diaree.
Pacientii care dezvolta noi simptome in timpul sederii in spital vor avea si alte
simptome, cum ar fi durerea la locul infectiei si iritatia zonei respective.
Cauze infectii nosocomiale
Exista mai multe tipuri de microorganisme care pot cauza infectii
intraspitalicesti: bacteriile, fungii si virusurile se afla printre acestea. Doar bacteriile

10
sunt cauza a aproape 90% dintre cazurile de infectii nosocomiale, spun specialistii1.
Pentru ca multi pacienti au sistemul imunitar compromis in timpul internarii
in spital, acestia au un risc mai mare de a lua o infectie. Printre bacteriile care sunt
responsabile de aparitia infectiilor dobandite in spital se afla: stafilococul auriu, E.
coli, enterococcusul, Pseudomonas aeruginosa. Alti agenti care sunt implicati in
infectiile dobandite in spital sunt: streptococii, acinetobacter, stafilococi coagulazo-
negativi, Bacillus cereus, etc.
Cum se transmit aceste infectii
Este important sa cunoastem caile de transmitere ale acestor microorganisme.
Bacteriile, fungii si virusurile se raspandesc in principal prin contactul direct, de la o
persoana la alta persoana. Asta inseamna ca bacteriile se transmit prin intermediul
mainilor murdare si prin instrumentele medicale (catetere, aparatele care ajuta
pacientii sa respire si alte unelte folosite in spitale).
Agentii patogeni nosocomiali pot fi transmisi de la o persoana la alta, din
mediul inconjurator sau din apa contaminata ori din alimentele contaminate, de la
persoanele infectate, de pe pielea contaminata a personalului medical din spital sau
prin contactul cu obiecte folosite la comun si cu suprafete folosite de aceleasi
persoane.
Numarul cazurilor de infectii dobandite in spital poate sa creasca atunci cand
exista situatii cand antibioticele sunt folosite in exces ori sunt folosite in mod
necorespunzator. Din acest motiv, unele bacterii ajung sa fie rezistente la mai multe
tipuri de antibiotice.
Tratament pentru infectii nosocomiale
Tratamentele pentru aceste probleme depind, desigur, de tipul infectiei.
Medicul va recomanda antibiotice si odihna.
Pentru a incuraja procesul de vindecare si pentru a impiedica deshidratarea,
medicul va incuraja pacientul sa adopte o alimentatie sanatoasa, sa bea o cantitate
optima de lichide si sa se odihneasca la pat.

11
Masuri prin care pot fi prevenite infectiile nosocomiale
Unele dintre masurile generale pentru a controla raspandirea acestor tipuri de
infectii sunt:
- Analizarea unitatii de terapie intensiva, pentru a se vedea daca persoanele cu
o infectie dobandita in spital trebuie sa fie izolate de ceilalti pacienti;
- Identificarea tipului de izolare necesara pentru acel pacient, pentru ca masura
ajuta la protejarea altor pacienti si reduce riscul de infectie;
- Observarea igienei mainilor, ceea ce implica spalarea mainilor inainte si
dupa atingerea oamenilor din spital;
- Personalul medical trebuie sa poarte echipamentul potrivit, cum ar fi manusi,
halate si masti medicale;
- Curatarea corespunzatoare a suprafetelor, la intervalul de timp recomandat;
- Saloanele pacientilor trebuie sa fie bine ventilate.
Situatii in care infectiile nu sunt considerate a fi nosocomiale sunt:
1. Infectiile care au fost prezente la momentul in care pacientul s-a internat in
spital si care au devenit tot mai complicate, indiferent de schimbarile patogenilor sau
simptomelor care rezulta intr-o noua infectie;
2. Infectiile care sunt dobandite prin placenta, din cauza unor boli precum
toxoplasmoza, rubeola, sifilisul ori citomegalovirusul si care apar la 48 de ore dupa
nasterea bebelusului.

https://doc.ro/sanatate/ce-sunt-infectiile-nosocomiale-si-cum-le-recunosti

12
MODELUL CONCEPTUAL AL

VIRGINIEI HENDERSON

Virginia Henderson (1897–1996), adesea menționată ca „prima doamnă a


asistenței medicale”, este cunoscută pentru aportul ei la dezvoltarea teoriei
nursingului. A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (înlocuind
persoana), suplimentar (ajutând individul) și complementar (lucrând cu individul).
„Asistenta face pentru alții ceea ce ar face aceștia dacă ar avea puterea, dorința și
cunoștințele necesare”
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi
fundamentale.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este
telul profesiei de asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson nevoia fundamentala.
este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru asigurarea starii de bine din
punct de vedere fizic si mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;

13
2. Nevoia de a bea şi a mânca;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se misca şi a avea o buna postura;
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni;
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca;
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. Nevoia de a-si proteja tegumentele şi mucoasele curate si integre;
9. Nevoia de a evita pericolele;
10. Nevoia de a comunica;
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri şi valori;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării;
13. Nevoia de a se recreea;
14. Nevoia de a invata cum să-ţi păstrezi sănătatea.

SCURTA PREZENTARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE


1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara
si tisulara şi circulaţia venoasă şi arterială;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala, este influentata de urmatorii factori:
emotii, furie, frica, exercitii fizice, fumat. Aceasta nevoie prezinta particularitati
functie de varsta, antrenament, starea de sanatate etc.
2. Nevoia de a bea si a manca
a. Dimensiunea bio-fiziologica intereseaza ritualul mancatului (ducerea
alimentelor la gura, masticatia, deglutitia), digestia şi necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de
rasa, religie, nationalitate, cultura. Aceasta nevoie se modifica odata cu etapele
vietii:

14
3. Nevoia de a elimina - aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala,
intestinala, respiratorie, cutanata.
a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in
acelasi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel
modifica frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.
4. Nevoia de a se misca şi a avea o buna postura
a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate,
antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza
miscarea si adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului
reflecta constient sau inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este
influentata si de nivelul cultural. Acesta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc.
Problemele de sanatate pot duce la modificari in domeniul motricitatii.
5. Nevoia de a dormi si a te odihni
a. Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu
varsta si starea de sanatate. Calitatea somnului, ca si repausul mintal si fizic
influenteaza sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoana privata
de somn manifesta tulburari fizice si psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul si repausul sunt afectate de emotii si obligatii
sociale (munca). Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau
pentru a dormi.
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest
domeniu cer o anumita capacitate neuro-musculara.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii in alegerea
vesmintelor. Anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare:
voal, turban etc.

15
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limita normale
a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in
varsta temperatura corpului este mult influentata de cea a mediului inconjurator.
Temperatura corpului depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul
hipotalamic.
b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand
temperatura corpului.
8. Nevoia de a fi curat si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a
face gesturile si miscarile necesare.
b. Componenta psihica se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata
parului. Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile. Normele de curatenie difera de
la un grup social la altul. Curatenia este influentata de cultura grupului.
9. Nevoia de a evita pericolele
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si
medicamente si de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este
nevoie de a analiza aceasta nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii).
b. Componenta psihica - simpla prezenta a unei rude, a unei persoane
apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei
persoane apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt
elemente care dau impresia de siguranta.
10. Nevoia de a comunica
a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau
non-verbala. Comunicarea verbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-
verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului
exprimat: sentimente, idei, emotii. Aceasta componenta importanta a fiintei umane

16
se exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea
vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare,
el trebuie sa fie ajutat de asistenta.
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri şi valori
a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini
specifice cultului: pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente,
tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturala - evolutia practicilor religioase este in
functie de fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de
sanatate poate antrena cresterea sau diminuarea adeziunii la religie. În ingrijirea
bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educatie liberala.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze,
sa munceasca. Aceste activitati depind de capacitatea fiziologica si dezvoltarea
psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei
nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent
posibilitatea de a fi util prin diverse activitati.
13. Nevoia de a se recrea
a. Componenta bio-fiziologica - persoanele se pot recrea specific varstei si
functie de starea de sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate) au alte cai de recreere decat cei sanatosi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea.
Aceasta nevoie poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.
14. Nevoia de a invata cum să-ţi păstrezi sănătatea
a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoa-
ste valoarea acor-data educatiei. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de
invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, regim alimentar etc.

17
PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire reprezinta insasi esenta activitatii de nursing.


El trebuie privit ca o modalitate clinica, rationala si pragmatica de abordare si
solutionare a nevolilor de sanatate si de ingrijire ale pacientului sau comunitatii.

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de ingrijire parcurge cinci etape:


1. Culegere de date
2. Analiza si interpretarea lor – probleme, diagnostic de ingrijire
3. Planificarea ingrijirilor – obiective
4. Realizarea interventilor – aplicarea lor
5. Evaluarea

18
1. Culegerea de date
- este prima etapa in care asitenta medicala in mod sistemic culege
informatiile necesare despre pacient
Scop
- asigura o baza pentru luarea de decizii eficiente si in cunostiinta de cauza
- promoveaza o abrdare holistica a ingrijirii
- aduna datele pentru cercetare de nursing
- faciliteaza evaluarea ingrijirilor
- ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul
in globalitatea sa
- ne informeaza asupra
*ceea ce este pacientul
*suferintei
*obiceiurile sale de viata
*starii de satisfacere a nevoilor fundamentale

2. Analiza si interpretarea lor – probleme, diagnostic de ingrijire


- permite se punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de
dificultate care le-a generat

3. Planificarea ingrijirilor – obiective


- permite determinarea scopurilor care trebuie urmarite – determinarea
obiectivelor de atins si stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Realizarea interventilor – aplicarea lor


- utilizarea planului de interventii elaborat

5. Evaluarea
- consta in analiza rezultatului obtinut
- daca au aparut noi probleme in evolutia starii pacientului
- dace este necesara reajustarea iterventilor si obiectivelor
19
Care sunt avantajele utilizarii procesului stiintific din punct de vedere al
calitatii ingrijirilor?
- avantajul cel mai mare este – faptul ca demersul se sprijina pe datele
furnizate de pacient sau luate din alte surse sigure
- demersul constituie deci un instrument de individualizare, de personalizare a
ingrijirilor

20
TEME DE APROFUNDAT
IN PERIOADA DE PRACTICA
SEM. I

M 14 – Nursing general 1

1. Definiti nursingul

2. Functiile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire

21
3. Calitatile necesare exercitarii profesiei de asistent medical

22
4. Circuitele functionale ale spitalului

23
5. Vestimentatia asistentei medicale la locul de munca

6. Spalarea mainilor

24
7. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu hipotermie

25
8. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu hipertermie

26
9. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu epistaxis

27
10. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu insomnie

28
11. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu alimentatie
inadecvata prin deficit

29
12. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira

30
13. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina

31
14. Definiti procesul de ingrijire

15. Etapele procesului de ingrijire

32
M 11 – Semiologie Medicala

1. Explicati urmatorii termeni: cefalee, vertij

2. Explicati urmatorii termeni: amenoree, pirozis

3. Explicati urmatorii termeni: tahipnee, bradicardie

33
4. Explicati urmatorii termeni: polakiurie, anurie

5. Explicati urmatorii termeni: apnee, hipoxemie

6. Explicati urmatorii termeni: tahicardie, oligurie

7. Antecedente personale fiziologice

34
8. Antecedente personale patologice

9. Antecedente heredo-colaterale

10. Palparea - conditii si mod de efectuare

35
11. Percutia - conditii si mod de efectuare

12. Auscultatia - conditii si mod de efectuare

13. Descrieti urmatoarele tipuri de facies: mitral, acromegalic

36
14. Descrieti urmatoarele modificari tegumentare: icter, edem

15. Descrieti urmatoarele pierderi ale constientei: sincopa, lipotimia

37
M 13 - IGIENĂ, PREVENIREA ȘI CONTROLUL
INFECȚIILOR

1. Caracteristicile fizice ale aerului şi influenţa asupra organismului uman

2. Nevoile de apă ale individului

38
3. Necesităţile nutritive ale omului

39
TEME DE APROFUNDAT
IN PERIOADA DE PRACTICA
SEM. al II-lea

M 15 – NURSING GENERAL 2

1. Reguli de administrare a medicamentelor

40
2. Administrarea medicamentelor pe cale orala

41
3. Administrarea medicamentelor pe cale rectala

42
4. Oxigenoterapia

43
5. Masurarea si notarea diurezei

44
6. Masurarea si notarea temperaturii

45
7. Masurarea si notarea tensiunii arteriale

46
8. Injectia intradermica

47
9. Injectia intramusculara

48
10. Injectia intravenoasa

49
11. Injectia subcutanata

50
12. Recoltarea sangelui capilar

51
13. Recoltarea sangelui venos cu sistemul vacutainer

52
14. Masurarea si notarea respiratiei

53
15. Masurarea si notarea pulsului

54
M 12 – EDUCATIE PENTRU SANATATE

1. Explicati urmatorii termeni: tahicardie, tahipnee

2. Explicati urmatorii termeni: polipnee, bradicardie

3. Explicati urmatorii termeni: oligurie, puls filiform

4. Explicati urmatorii termeni: hiperpirexie, diureza

5. Explicati urmatorii termeni: bulimie, polifagie

55
6. Necesarul orelor de somn pe zi la adult

7. Valoarea normala a pulsului la adult

8. Valoarea normala a tensiunii arteriale la adult

9. Valoarea normala a temperaturii la adult

10. Valoarea normala a respiratiei la adult

56
11. Diureza normala la adult

12. Necesarul de lichide pe 24 h la adult

13. Ce este subfebrilitatea?

14. Ce este febra moderata?

15. Ce este hiperpirexia?

57
M 10 – LEADERSHIP SI COMUNICARE PROFESIONALA

1. Strategii pentru o comunicare eficienta

58
2. Modalitati de comunicare

59
3. Strategii de ascultare

60

S-ar putea să vă placă și