LUCRARE DE DIPLOMA

INTRODUCERE
Statul este un participant activ la activitatea economica a zilelor noastre, in principal prin
colectarea de resurse pe care si le asigura din impozite prelevate atat de la persoanele fizice cat si juridice.
Persoanele juridice sunt afectate in mod direct de implicarea statului in economie. Astfel, acestia
contribuie la formarea veniturilor bugetare, prin intermediul impozitului pe profit, care afecteaza direct
profitul lor. Agentii economici sunt implicati insa, prin lege, la plata impozitelor indirecte (in speta TVA),
ce pot influenta intr-o mica masura profitul (genereaza costuri de gestionare), dar intr-o mai mare masura
afecteaza lichiditatea si capacitatea de plata a persoanei juridice, datorita unor scadente de plata ce trebuie
respectate.
O mai mare complexitate, nu atat din punctul de vedere al modului de calcul, cat mai ales din
punct de vedere al aplicarii legislatiei in domeniu, prezinta taxa pe valoarea adaugata. Chiar si inainte de
1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, legislatia fiscala cu privire la TVA era
stufoasa, necesitand o atentie deosebita in aplicarea deductibilitatilor, sferei de aplicare si corectei aplicari
a principiului teritorialitatii. Agentii economici, in special cei care derulau activitati economice cu state
europene, nutreau speranta unei simplificari birocratice dupa aderare. Complexitatea modului de aplicare
al TVA, precum si birocratia aferenta declararii TVA intracomunitar, s-a accentuat dupa aderare.
Pentru o cunoastere in profunzime a taxei pe valoarea adaugata, am realizat lucrarea de fata.
Lucrarea de fata cuprinde 3 capitole . In primul capitol este prezentata structura bugetului public,
componentele acestuia si o prezentare generala a fiecareia dintre acestea. De asemenea acest capitol mai
cuprinde un subcapitol in care este prezentata structura bugetelor si un subcapitol in care sunt prezentate
principalele venituri si cheltuieli ale Legii bugetare pe 2009.
Capitolul urmator cuprinde doua subcapitole. In primul subcapitol, care este mai vast decat celalalt, este
prezentata taxa pe valoarea adaugata in aproape toate aspectele sale, iar celalat subcapitol cuprinde o
prezentare a conturilor legate de taxa pe valoarea adaugata.
O aplicatie practica a elementelor teoretice din capitolele anterioare este realizata in partea a treia, prin
prezentarea in detaliu a activitatii societatii S.C. PERESTA INTERNATIONAL SRL.
CAP 1. TAXA PE VALOAREA ADAUGATA –SURSA PRINCIPALA DE FINANTARE A
BUGETULUI DE STAT
1.1. Componentele bugetul public
Conform legii finantelor publice nr. 500/2002, resursele financiare publice se constituie si se
gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete, si anume:
a) bugetul de stat;
b) bugetul asigurarilor sociale de stat;
c) bugetele fondurilor speciale;
d) bugetul trezoreriei statului;
e) bugetele institutiilor publice autonome;
f) bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
g) bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
h) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror
rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;
i) bugetele fondurilor externe nerambursabile.
Prin aceste componente, bugetul public ofera o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor
si cheltuielilor publice ale statului si constituie, totodata, un instrument de informare a opiniei
publice.
 In analiza bugetului public se iau in considerare si fondurile extrabugetare, care au destinatie
speciala si care nu se includ in bugetul de stat. Aceste mijloace se afla la dispozitia organelor de
stat, centrale si locale, ele fiind concentrate in fonduri cu destinatie speciala.
Fondurile extrabugetare largesc posibilitatea statului de a interveni in economie, ocolind
bugetul, deci, si controlul parlamentar. In plus, se contureaza aparitia unei surse de diminuare a
deficitului bugetar, care in prezent este de 0,9 % din PIB.
1.1.1Bugetul de stat
Bugetul de stat cuprinde resursele financiare care se mobilizeaza anual prin lege la
dispozitia statului in vederea finantarii actiunilor social culturale, instructiv – educative,
asigurarea apararii tarii, mentinerea ordinii publice, infaptuirea justitiei, finantarea unor investitii
si a unor activitati de interes strategic, asigurarea protectiei si refacerii mediului inconjurator,
asigurarea masurilor de protectie sociala a populatiei stabilite prin lege, realizarea programelor
de cercetare si alte actiuni de interes national.
Bugetul de stat este un plan anual al cheltuielilor de stat si al surselor de acoperire a lor.
Proiectul de buget se dezbate anual si se aproba de organul legislativ (de Parlamentul tarii,
respectiv organele locale ale puterii).
La inchiderea exercitiului bugetar, reprezentantii puterii executive prezinta rapoarte cu privire la
activitatea lor de mobilizare a resurselor si de efectuare a cheltuielilor, in concordanta cu legea
bugetului. In mod concret, exista mai multe documente referitoare la bugetul de stat: in primul
rand, se constituie proiectul de lege privind bugetul supus dezbaterilor, urmeaza legea initiala a
bugetului de stat, urmand apoi legi rectificative ale legii bugetului pentru exercitiul bugetar
precedent si, in final, legea de aprobare a executiei bugetului de stat.
Bugetul de stat are o tripla semnificatie, in ceea ce priveste regularizarea economica:
ca sistem de finantare a activitatilor statului, bugetul este expresia unui dat fundamental al
economiei, el reflectand repartitia veniturilor si resurselor intre sectorul privat si cel public;
ca sistem de redistribuire a veniturilor de la agentii cu venituri ridicate la cei cu venituri mai
scazute, bugetul influenteaza afectarea resurselor, in favoarea persoanelor fizice cu venituri mici;
bugetul este un sistem de stabilizare conjuncturala si restructurare economica, prin politica de
atragere a veniturilor si de orientare a cheltuielilor, unele sectoare fiind sustinute sa se dezvolte
in detrimentul altora.
Bugetul de stat concentreaza cea mai mare parte a fondurilor bugetare, iar in structura sa
sunt grupate toate veniturile si cheltuielile publice, ordinare si extraordinare1[1].
In conformitate cu Legea nr. 500/2002, se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de
stat prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantare directa de catre banci.
Refinantarea datoriei publice interne si finantarea deficitului bugetului de stat se asigura prin
imprumuturi de stat, in conditiile legii.
Pentru acoperirea temporara a deficitului bugetar, Ministerul Finantelor Publice, cu
aprobarea Guvernului, poate sa emita bonuri de tezaur si alte instrumente specifice, purtatoare de
dobanda si a caror scadenta nu poate depasi sfarsitul exercitiului financiar. Totalul bonurilor de
tezaur si a altor instrumente specifice aflate in circulatie nu va depasi 8% din volumul total al
cheltuielilor bugetului de stat aprobat.
Emiterea bonurilor de tezaur si a altor instrumente specifice se poate face numai in
primele 10 luni ale exercitiului financiar, iar retragerea lor trebuie sa se faca, fara a depasi anul
calendaristic in care au fost emise.

1
 O alta modalitate de acoperire a cheltuielilor bugetare si a deficitului bugetar, este
contractarea de imprumuturi, fara dobanda de la Banca Nationala a Romaniei.
Banca Nationala poate acorda imprumuturi fara dobanda pentru acoperirea decalajului
temporar dintre veniturile si cheltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor de creditare ale
acesteia. Acest imprumut urmeaza a fi rambursat, pana la sfarsitul exercitiului financiar
respectiv, pe seama veniturilor bugetare sau a unui imprumut de stat efectuat in conditiile legii.
Imprumutul acordat de Banca Nationala a Romaniei nu poate depasi intr-un an financiar
10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat, precum si dublul capitalului acesteia si al
fondului de rezerva constituit.
Constituirea si utilizarea de mijloace financiare apartinand statului, in afara bugetului,
sunt interzise prin lege.
In cazul excedentului bugetar se prevede constituirea unui fond de rezerva aflat la
dispozitia Guvernului, pentru finantarea unor activitati neprevazute in legea bugetului de stat.
Din excedentul bugetului de stat, ramas dupa lichidarea integrala a datoriei publice, se
rezerva anual o cota de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al
statului se pastreaza in contul trezoreriei statului, deschis la Banca Nationala a Romaniei si se
utilizeaza conform legii. Pana la utilizare, disponibilitatile fondului de tezaur vor fi plasate sub
forma de depozit financiar cu dobanda.
In bugetul de stat se inscriu Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de
interventie la dispozitia Guvernului, care se utilizeaza pe baza de hotarari ale acestuia, in vederea
finantarii, potrivit dispozitiilor legale, a actiunilor sau sarcinilor nou-intervenite in cursul anului
in bugetul de stat si in bugetele locale, cu mentinerea echilibrului bugetar, respectiv pentru
inlaturarea efectelor unor calamitati naturale.
1.1.2 Bugetele locale
Bugetele locale reprezinta bugetele unitatilor administrativ – teritoriale care au
personalitate juridica. Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile Legii
nr. 500/2002 si potrivit prevederilor Legii privind finantele publice locale 189/1998.
Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al Municipiului Bucuresti, intocmeste buget
propriu, in conditii de autonomie; intre bugetele consiliilor locale si bugetele consiliilor judetene
nu exista relatii de subordonare.
Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe si alte venituri, stabilite in conditiile
legii.
Din bugetele locale se finanteaza, in conditiile stabilite de lege, actiuni social-culturale, obiective
si actiuni economice de interes local, cheltuieli de intretinere si functionare a organelor
administratiei publice locale, precum si alte obiective prevazute prin dispozitii legale. Veniturile
si cheltuielile bugetelor locale se desfasoara pe baza clasificatiei bugetare stabilite de Ministerul
Finantelor Publice.
La solicitarea consiliilor locale si judetene, dupa caz, prin legile bugetare anuale se pot autoriza
unitatile administrativ-teritoriale sa contracteze imprumuturi pentru acoperirea cheltuielilor
privind realizarea unor actiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de obligatiuni, cu conditia
ca unitatile respective sa poata garanta acoperirea dobanzilor si rascumpararea titlurilor
respective.
In cazurile in care in executia bugetelor locale apare deficit temporar, acesta poate fi acoperit,
pana la incasarea veniturilor bugetare aprobate, pe seama resurselor aflate in contul general al
trezoreriei statului.
Consiliile judetene si consiliile locale se pot asocia intre ele, in conditiile legii, pentru realizarea
unor lucrari si servicii publice de interes local, pe baza de conventie, asigurandu-se si resursele
financiare corespunzatoare.
In bugetele proprii ale judetelor, municipiului Bucuresti si sectoarelor municipiului Bucuresti,
oraselor si comunelor se poate inscrie fond de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local sau
a celui judetean, dupa caz, in cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza
pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, in vederea finantarii
actiunilor sau a sarcinilor nou-intervenite in cursul anului.
Fondul de rezerva bugetara poate fi majorat, in cursul anului, cu pana la 50% din cuantumul
initial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt
necesare pana la sfarsitul anului.
Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie disponibilitatile de credite bugetare provenite de la
cheltuielile de personal si de capital.
In cazurile in care in bugetele proprii ale unor unitati administrativ-teritoriale veniturile proprii
aprobate depasesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetara stabilita potrivit legii,
diferentele se constituie ca excedente planificate ale fiecarui buget local.
In functie de cheltuielile si veniturile prevazute in cadrul bugetelor locale, deosebim:
bugete proprii si bugete centralizatoare. Bugetele proprii cuprind anumite venituri si cheltuieli
specifice structurii teritorial – administrative respective, in timp ce bugetele centralizatoare
regrupeaza veniturile si cheltuielile unitatii teritorial – administrative, in ansamblul ei.
Potrivit reglementarilor2[2] , structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale se
prezinta conform clasificatiei bugetare .
1.1.3 Bugetul asigurarilor sociale de stat
Bugetul asigurarilor sociale de stat este o componenta a sistemului unitar bugetar.
Proiectul acestui buget este elaborat de Guvern si este supus spre aprobare Parlamentului, odata
cu bugetul de stat. La nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat sunt regrupate cheltuielile si
sursele de finantarea ale acestora, aferente activitatii de protectie sociala.
Bugetul asigurarilor sociale de stat este alimentat din contributia pentru asigurarile
sociale platita de angajatori, contributia celor care beneficiaza de bilete de tratament balnear si de
odihna, contributia salariatilor pentru pensia suplimentara si alte venituri. Cheltuielile acestui
buget vizeaza protectia sociala si imbraca forma pensiilor, trimiterilor la tratament, balnear si
odihna, indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale.
Bugetul asigurarilor sociale de stat este gestionat si administrat de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale si de Ministerului Finantelor Publice.
Potrivit reglementarilor Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1954/2005, structura
veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat se prezinta conform clasificatiei
bugetare .
1.1.4 Bugetele fondurilor speciale
Bugetele fondurilor speciale vizeaza rezolvarea unor probleme de natura economica si
sociala aparute in economie si sunt alimentate din resurse special afectate acestor scopuri.
Utilizarea lor a devenit o practica curenta in perioada de dupa 1990, ele reprezentand circa 20%
din resursele financiare publice. Cele mai importante fonduri speciale sunt:
fondul de somaj;
fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate;
fondul special pentru sanatate;

2
 fondul special pentru modernizarea drumurilor publice;
fondul special pentru modernizarea sistemului energetic;
fondul national unic de asigurari sociale de sanatate etc.
Potrivit reglementarilor Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1954/2005, structura
veniturilor si cheltuielilor bugetele fondurilor speciale se prezinta conform clasificatiei bugetare.
1.1.5 Bugetul trezoreriei generale a statului
Bugetul trezoreriei generale a statului cuprinde resursele si cheltuielile trezoreriei, ca
institutie, privind activitatea prin care aceasta isi indeplineste functiile.
1.1.6 Bugetele institutiilor publice autonome
Bugetele institutiilor publice autonome cuprind resursele si cheltuielile acelor institutii,
care nu sunt subordonate nici unei alte institutii de drept public.
Potrivit reglementarilor Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1954/2005, structura
veniturilor si cheltuielilor bugetelor institutiilor publice autonome se prezinta conform
clasificatiei bugetare .
1.1.7 Bugetele institutiilor publice finantate integral/partial din bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz
Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz includ cheltuielile anuale
ale institutiilor publice ce functioneaza doar pe baza resurselor primite de la bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, in functie
de sistemul de finantare si sunt in subordinea institutiilor publice autonome.
Ele cuprind veniturile si cheltuielile anuale ale institutiilor publice ce primesc subventii de la
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale
in completarea fondurilor proprii si sunt in subordinea institutiilor publice autonome.
1.1.8 Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii sunt documentele
in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile institutiilor publice aflate in
subordinea institutiilor publice autonome, ce functioneaza doar pe baza veniturilor proprii ce
provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii,
prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe,
prestari de servicii si altele asemenea.
1.1.9 Bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat
Bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat sunt
documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile creditelor externe
contractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din
fonduri publice.
1.1.10 Bugetele fondurilor externe nerambursabile
Sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor
externe care nu trebuie rambursate.
1.2. Structura bugetelor
Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare.
Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz.
Cheltuielile prevazute in capitole, titluri si articole au destinatie precisa si limitata.
Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin
anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. Numarul de salariati aprobat fiecarei
institutii publice nu poate fi depasit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de
angajament si duratele de realizare a investitiilor.
Fondurile externe nerambursabile se cuprind in anexe la bugetele ordonatorilor principali de
credite si se aproba odata cu acestea.
Fonduri la dispozitia Guvernului
In bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de
interventie la dispozitia Guvernului.
Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de
credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru
finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar.
Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de
credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru
finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si
sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.
In cursul exercitiului bugetar Fondul de interventie la dispozitia Guvernului poate fi majorat de
Guvern din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, in functie de necesitatile privind
asigurarea sumelor pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale.
1.3. Principalele venituri si cheltuieli conform Legii bugetare anuale pe 2009
Stabilirea volumului veniturilor si a structurii acestora, pe surse, si al cheltuielilor, pe destinatii,
pentru bugetul de stat si bugetele speciale, precum si responsabilitatile institutiilor publice
implicate in procesul de executie a acestor bugete, constituie obiectul Legii bugetului de stat.
Bugetul de stat autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor si de repartizare
a acestora pe destinatii si ordonatori de credite, in conformitate cu obiectivele de dezvoltare
economico-sociala a tarii si ale politicii financiare specifice anului bugetar respectiv.
Sinteza bugetului de stat este detaliata la venituri pe capitole si subcapitole, iar la cheltuieli, pe
parti, capitole, subcapitole, titluri, articole precum si alineate, dupa caz. Veniturile bugetului de
stat pe anul 2009 sunt aprobate la nivelul sumei de 75.689,7 milioane lei, iar cheltuielile, la
nivelul sumei de 94.767,5 milioane lei, cu un deficit de 19.077,8 milioane lei.
Revenind la prezentarea continutului legii, prin articolele sale se descriu indicatorii cuprinsi in
Bugetul de Stat, cu interpretarile necesare .
In cele ce urmeaza se prezinta veniturile si cheltuielile publice, folosind cifrele inscrise in Legea
Bugetului de stat pe 2009:
mii lei
Venituri  - total, din care
Venituri curente, din care
Venituri fiscale, din care
Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de
la persoane juridice, din care
impozit profit
impozitul pe venitul microintreprinderilor
Impozit pe venit, profit si castiguri de la
persoane fizice 4.696.314

.
 impozit pe venit si salarii  20.006.115
Sume defalcate din impozitul pe venit
Impozite si taxe pe proprietate
Impozite si taxe pe bunuri si servicii, din care
taxa pe valoarea adaugata
sume defalcate din taxa pe valoare adaugata (se
scad)
accize
Impozite pe comertul exterior si tranzactii
internationale
Venituri nefiscale
Venituri de capital
Taxa pe valoare adugata dupa cum se poate vedea din prezentarea bugetului de stat reprezinta
cel mai mare procent din veniturile acestuia respectiv 58,68%. Accizele reprezinta un procent
important respectiv 21,45%. Impozitul pe profit reprezinta 17,76% din veniturile totale ale
bugetului de stat pe anul 2009 iar impozitul pe veniturile microintreprinderilor reprezinta doar
0.9% din totalul veniturilor bugetului de stat pe anul 2009.
Nivelul cheltuielilor, prezentate in sinteza in cadrul gruparii economice , astfel:
mii lei
Cheltuieli total, din care
1.Cheltuieli curente
Cheltuieli de personal
Bunuri si servicii
Dobanzi
Fonduri de rezerva
Subventii
Transferuri intre unitati de administratie
publica
Alte transferuri
Programe cu finantare din fonduri
nerambursabile 7.654.465
Asistenta sociala 
Cheltuieli aferente programelor
cu finantare rambursabila 
Alte chetuieli 
2.Cheltuieli de capital
3.Imprumuturi
4.Rambursari de credite
Principalele surse de venituri la bugetul de stat sunt reprezentate de:
Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat si care este
colectat conform prevederilor prezentului titlu .
A.     Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata

, astfel:

.
In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se cuprind operatiunile efectuate in Romania care
indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii :
 Constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;
 Locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;
 Operatiunile sunt efectuate de persoane impozabile;
 Rezulta dintr-o activitate economica.
B. Cotele de taxa pe valoarea adaugata
Cota standard a taxei pe valoare adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare
pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoare adaugata sau care nu
este supusa cotei reduse a taxei pe valoare adaugata.
Cota redusa a taxei pe valoare adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare,
pentru urmatoarele livrari de bunuri si/sau prestari de servicii:
 Dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de
arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii, cinematografe;
 Livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv
publicitatii;
 Livrarile de proteze de orice fel si accesorile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
 Livrarile de produse ortopedice;
 Medicamente de uz uman si veterinar;
 Cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Taxa pe valoare adugata dupa cum se poate vedea din prezentarea bugetului de stat reprezinta
cel mai mare procent din veniturile acestuia respectiv 58,68%.
Accizele
Accizele armonizate reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat
pentru urmatoarele produse provenite din productia interna si din import: bere, vinuri, bauturi
fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun, produse
energetice, energie electrica.
Produsele mentionate sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe teritoriul
comunitar sau la momentul importului lor in teritoriul respectiv.
Acciza devine exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata
pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum este considerata:
a)     orice iesire inclusiv ocazionala a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b)     orice productie inclusiv ocazionala de produse accizabile in afara regimului
suspensiv;
c)     orice import de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt plasate in
regim suspensiv;
d)     utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca
materie prima;
e)     orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost
introduse in sistemul de accizare.
f)      receptia de catre un operator inregistrat sau neinregistrat de produse accizabile
deplasate.
Miscarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal catre un alt antrepozit fiscal in
Romania sau catre o alta tara ori antrepozit dintr-un stat comunitar al UE nu se considera
eliberare pentru consum.
 Importul este considerat orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului
comunitar, cu exceptia:
a) plasarii produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv in Romania;
b) distrugerii sub supravegherea autoritatii vamale a produselor accizabile;
c) plasarii produselor accizabile in zone libere, antrepozite libere, porturi libere.
Importul mai include: scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, in
cazul in care produsul ramane in Romania; utilizarea in scop personal in Romania a unor produse
accizabile plasate in regim vamal suspensiv; aparitia oricarui alt eveniment care genereaza
obligatia platii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.
In sfera produselor accizabile se incadreaza: berea, vinurile (vinurile linistite, vinurile
spumoase), bauturi fermentate, altele decat berea si vinul, produse intermediare si alcoolul etilic
conform codurilor si elementelor de identificare din Codul fiscal3[6].
In cadrul veniturilor bugetului de stat pe anul 2009 accizele reprezinta un procent
important respectiv 21,45%.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit reprezinta o sursa certa de alimentare cu venituri a bugetului public,
in vederea asigurarii mijloacelor financiare necesare indeplinirii drepturilor fundamentale ale
cetateniilor - cu privire la invatamant, sanatate, cultura, arta, sport, aparare nationala si ordine
publica, ocrotire sociala si protectie ecologica, precum si pentru finantarea unor actiuni si
obiective economice de interes national, mai ales in domeniul infrastructurii.
Platitorii impozitului pe profit impozabil sunt inclusi in urmatoarele categorii:
 persoane juridice romane pentru profitul obtinut atat in Romania cat si in strainatate;
 persoane juridice straine ce-si desfasoara activitatea intr-un sediu permanent in Romania.
Profitul impozabil reprezinta diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile aferente
acestor venituri, cu exceptia cheltuielilor nedeductibile.
Impozitul pe profit se calculeaza de catre contribuabil prin aplicarea cotelor de impozit stabilite
legal, asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor inscrise lunar in contabilitate.
Calculul se face lunar, cumulat de la inceputul anului calendaristic.
Cota de impunere este o cota proportionala de 16% din profit.
Pentru reflectarea corecta a profitului impozabil al unui an fiscal, contribuabilii vor
inregistra in evidenta contabila, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea
bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestariilor de servicii
facturate si castigurile din operatiuni care duc la cresterea valorii activului, precum si cheltuielile
efectuate pentru realizarea acestor venituri. Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile
sunt deductibile numai daca sunt aferente veniturilor impozabile.
Cand o cheltuiala este aferenta mai multor activitati, ea se repartizeaza pe activitatile respective.
A.    VENITURI NEIMPOZABIL
Dividendele primite de la o persoana juridica romana;
Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care
se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe
termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si
investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile.

3
 Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.
Veniturile neimpozabile, prevazute expres in memorandumuri aprobate prin acte normative.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzactionarea
titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare. In aceeasi perioada, cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare
a acestor titluri de participare, precum si cheltuielile inregistrate cu ocazia desfasurarii
operatiunilor de tranzactionare reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil.
B. COTA IMPOZITULUI PE PROFIT
Cota impozitului pe profit este de 16%, cu anumite exceptii4[7]:
In cazul Bancii Nationale a Romaniei, cota de impozit pe profit este de 80% si se aplica
asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de
rezerva;
2. Contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate in zona libera, pe baza de
licenta, platesc o cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri
pana la data de 31.12.2004;
3. Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din
exportul bunurilor si/sau prestarilor de servicii din activitatea proprie sau prin contracte
de comision, precum si prestari de servicii pentru export, platesc o cota de 6%
4. Stimularea exportului se va face printr-un sistem de sprijin cu finantare prin bugetele
anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotarare de guvern.
Incepand de anul acesta, mai precis de la 1 mai 2009, tara noastra a adoptat un nou sistem de
impozitare a firmelor, trecand de la cota unica de impozitare de 16% la aplicarea unui
impozit forfetar.
OUG nr.34/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal a
adus schimbari si in determinarea profitului impozabil.
Potrivit OUG nr.34/2009, firmele isi stabilesc grila de impozit minim anual in functie de
veniturile totale aferente anului precedent, astfel:
Tabel 1
Venituri totale anuale Impozit minim
(lei) anual
(lei)
peste 129000001
C. OBLIGATIILE PLATITORILOR DE IMPOZIT PE PROFIT
In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la
termenul de plata a impozitului inclusiv, urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit, pe
baza datelor din situatiile financiare anuale, sa depuna “Declaratia privind impozitul pe
profit”(Formularul 101) pentru anul fiscal expirat, pana la termenul prevazut pentru depunerea
situatiilor financiare.
D. TERMEN DE PLATA
Impozitul pe profit se plateste trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul
urmator pentru care se calculeaza impozitul, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei si a
societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, si a sucursalelor din Romania ale
4
bancilor, persoane juridice straine, care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.
Impozitul pe profit reprezinta 17,76% din veniturile totale ale bugetului de stat pe anul
2009.
1.3.4. Impozit pe venitul microintreprinderilor
O microintreprindere5[8] este persoana juridica romana care indeplineste la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent, cumulativ urmatoarele conditii:
 obiectul propriu de activitate include productia de bunuri materiale, prestarea de servicii
si/sau comertul;
 are de la 1 la 9 salariati inclusiv;
 a realizat venituri ce nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
 capitalul social este detinut de alte persoane, altele decat statul, autoritatile locale si
institutiile publice.
Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe
veniturile microintreprinderilor incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile
prevazute mai sus si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile
microintreprinderilor.
O persoana juridica romana care este nou infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul
microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal daca cerintele privitoare la obiectul de
activitate si capitalul social sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia
referitoare la numarul de salariati este indeplinita in termen de 60 zile, inclusiv, de la data
inregistrarii.
Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest
sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre
conditiile prevazute mai sus.
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de
microintreprinderi din orice sursa, iar cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor este de
3%.
Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursa, din care se scad: veniturile din variatia stocurilor; veniturile din productia de
imobilizari corporale si necorporale; veniturile din exploatare reprezentand cota-parte a
subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor; veniturile din
provizioane; veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor aferente la bugetul
statului care nu au reprezentat cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform
reglementarilor legale.
In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza casa de marcat, atunci valoarea de achizitie a
casei electronice de marcat se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul
justificativ, in trimestrul in care a fost pusa in functiune, potrivit legii
Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
La fel ca si in cazul impozitului pe profit de anul s-a introdus impozitul forfetar conform OUG
nr.34/2009.
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor reprezinta doar 0.9% din totalul veniturilor
bugetului de stat pe anul 2009.
CAP 2 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA
5
 Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata6[9] este un impozit indirect datorat la bugetul statului, inclus
in categoria taxelor generale pe vanzari. T.V.A. este un impozit modern, caracteristic sistemelor
fiscale dezvoltate. Initiat de Franta (l-a introdus in 1954), generalizat in practica financiara a
tarilor Uniunii Europene, azi se aplica in peste 60 de tari de pe toate continentele. Principiile sale
sunt pretutindeni acceptate, la fel tehnica asezarii si varsarii cu unele particularitati de la tara la
tara.
In Romania, in cadrul general al reformei finantelor publice, taxa pe valoarea adaugata
a fost introdusa la 1 iulie 1993, inlocuind impozitul pe circulatia marfurilor care nu mai
corespundea noilor conditii. Temeiul juridic al aplicarii T.V.A. in tara noastra este, actualmente,
Codul fiscal, impreuna cu normele de aplicare, legiferat prin Legea 571/2003 si modificat prin
Legea 343/2006.
2.1. Operatiuni, persoane si activitati impozabile
Operatiunile impozabile in Romania sunt cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii7[10]:
constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei,
efectuate cu plata;
locul de livrare este considerat a fi in Romania;
livrarea este realizata de o persoana impozabila, actionand ca atare;
livrarea rezulta din una dintre activitatile economice impozabile;
Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de
orice persoana, daca locul importului este in Romania.
De la 1 ianuarie 2007 sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si achizitiile
intracomunitare de bunuri si servicii efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in
Romania:
Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania acele operatiuni desfasurate de o
persoana neimpozabila sau aferente activitatilor care nu intra in sfera de aplicare a taxei.
Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera
independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activitati.
Activitatile economice cuprind activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor
de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate
acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau
necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
De asemenea, tot dupa aderare, orice persoana care efectueaza ocazional o livrare de
mijloace de transport noi este considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare (un
mijloc de transport nou este cel care este livrat la cel mult 6 luni de la prima inmatriculare,
precum si cel care nu are mai mult de 6000 de km la bord).
Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru anumite activitati
precum telecomunicatii, furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent
frigorific si altele de aceeasi natura; transport de bunuri si de persoane,operatiunile posturilor
publice de radio si televiziune si altele.

7
 2.2. Sfera de aplicare a TVA
Urmatoarele operatiuni sunt incluse in sfera de aplicare a TVA:
Livrarea de bunuri
Prestarea de servicii
Achizitiile intracomunitare
Schimbul de bunuri si servicii
Importul de bunuri
Livrarea de bunuri este considerata a fi transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si
un proprietar.
Sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri vanzarea cu plata in rate, transferul
dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite, livrarea catre sine, acordarea
de gratuitati tertilor sau salariatilor, distribuirea de bunuri catre actionari, precum si bunurile
constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor care nu intra in aceasta categorie, expres stipulate
prin lege.
Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, care sunt expediate sau
transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care
se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.
Incepand cu 1 ianuarie 2007, au fost introduse in Codul Fiscal concepte noi, precum cel de
livrare intracomunitara, transfer si nontransfer comunitar.
Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.
Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt inchirierea sau transmiterea folosintei
bunurilor, transferul folosintei drepturilor de autor, angajamentul de neconcurenta, serviciile de
intermediere. Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata si:
a) prestarea de servicii catre sine, pentru activitatile economice neimpozabile;
b) serviciile prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sau al altor
persoane.
In cazul schimbului de bunuri sau servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca
a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.
Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si
un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de
cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul
furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a
transportului sau de expediere a bunurilor.
In general, importul de bunuri reprezinta intrarea in Comunitate de bunuri dintr-un
teritoriu tert, sau in conditii specificate de Tratatele Uniunii.
2.3. Reguli cu privire la teritorialitate
Regulile de stabilire a locului livrarii de bunuri si al prestarii de servicii ( loc considerat
ca fiind cel de aplicare a TVA) sunt pe deplin aliniate cu prevederile Directivei a 6-a europeana
cu privire la TVA.
In general, se considera a fi locul livrarii de bunuri:
locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in
cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate;
locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul
unei instalari sau unui montaj;
 locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in
cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate
In cazul vanzarilor la distanta se aplica reguli speciale. Vanzarea la distanta reprezinta
o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru
de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia.
Exista unele bunuri si pentru care, fara exceptie, locul livrarii se considera a fi in statul
membru al cumparatorului/consumatorului (in Romania, daca acesta are sediul social sau
domiciliul in Romania), bunuri precum mijloace de transport noi, marfuri second-hand sau opere
de arta, distributia de gaz si electricitate, produsele accizabile.
Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
Ca regula generala, locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde
se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor8[12].
In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi si
produse accizabile, daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri
de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia
intracomunitara, locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a
emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.
Locul importului de bunuri
Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru in care se afla
bunurile cand intra pe teritoriul comunitar.
Atunci cand bunurile sunt plasate, la intrarea in Comunitate, in unul dintre regimurile
suspensive, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru
in care bunurile inceteaza sa mai fie plasate intr-un astfel de regim.
Locul prestarii de servicii
In general, locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit
sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
In cazul transportului de bunuri, locul prestarii de servicii este considerat locul unde se
efectueaza transportul. In cazul transportului intracomunitar de bunuri locul prestarii serviciului
este locul de plecare al transportului, sau locul unde este stabilit beneficiarul, in cazul in care
beneficiarul transportului, stabilit in alt stat membru decat cel de plecare, furnizeaza un cod valid
de inregistrare TVA, atribuit de un alt stat membru decat cel de plecare a transportului.
Pentru servicii precum cele de inchiriere si leasing de bunuri mobile, altele decat mijloace
de transport, transmiterea folosintei dreptului de autor, brevetelor si licentelor de utilizare,
servicii de marketing si publicitate, pentru telecomunicatii, radiodifuziune si televiziune,
serviciile electronice, servicii de asigurare, servicii bancare si alte servicii specificate prin Codul
Fiscal, locul prestarii este considerat locul unde beneficiarul, persoana impozabila, este stabilit.
Pentru serviciile culturale, artistice, sportive, stiintifice, expertize si lucrari privind
bunurile mobile corporale, locul prestarii serviciului este considerat, ca regula generala, locul
unde sunt prestate serviciile. In cazul in care clientul caruia i se presteaza serviciile furnizeaza un
cod de inregistrare in scopul TVA atribuit de un alt stat membru decat cel in care serviciile se
presteaza efectiv, locul prestarii serviciului este considerat statul care a furnizat codul de
inregistrare TVA.
Serviciile de inchiriere sau leasing de mijloace de transport se considera ca au locul
prestarii in Romania, daca sunt prestate de o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii,
si daca serviciile sunt efectiv utilizate in Romania. Daca prestatorul, persoana impozabila, este

8
stabilit in Romania, iar serviciile sunt utilizate in afara Comunitatii, locul prestarii serviciului
este considerat a fi in afara Comunitatii.
2.4. Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
Faptul generator9[13] reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare
pentru exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza
legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe
poate fi amanata.
Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa
la bugetul statului. Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de
intarziere pentru neplata taxei.
Faptul generator si exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
Faptul generator intervine
in general, la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor;
la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate
de la vanzator la cumparator , pentru livrarile de bunuri imobile;
la data emiterii situatiilor de lucrari sau la data la care aceste situatii sunt acceptate de
beneficiar, pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari;
in ultima zi a perioadei specificate in contract pentru plata bunurilor livrate sau a
serviciilor prestate in cazul livrarilor de bunuri si/sau al prestarilor de servicii, care se
efectueaza continuu;
la data specificata in contract pentru efectuarea platii in cazul operatiunilor de inchiriere,
leasing, concesionare si arendare de bunuri.
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Prin derogare,
exigibilitatea taxei intervine:
la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;
la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la
care intervine faptul generator, cu exceptia avansurilor incasate de comisionari pentru
achitarea datoriilor la import si a avansurilor incasate pentru operatiuni scutite sau
neimpozabile.
la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate
prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.
In cazul livrarilor si achizitiilor intracomunitare de bunuri exigibilitatea taxei intervine la
data la care este emisa factura pentru intreaga contravaloare a livrarii in cauza, dar nu mai tarziu
de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
In cazul importurilor, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin
la data la care intervine sau ar interveni faptul generator si exigibilitatea taxelor vamale, taxelor
agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune.
2.5. Baza de impozitare
In general, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata 10[14] este constituita din tot
ceea ce constituie contrapartida, compensatie, valoare normala sau pret obtinut sau care urmeaza
a fi obtinut de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert,
inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.

10
 Pentru operatiunile asimilate livrarilor catre sine si pentru achizitiile intracomunitare
considerate ca fiind cu plata, pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri
similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.
Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea in vama a bunurilor, stabilita
conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane datorate
atat in afara Romaniei, cat si la vama, in vederea importului in Romania.
Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel;
cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si
asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului.
Baza de impozitare nu cuprinde:
rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct
clientilor la data exigibilitatii taxei;
sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau
partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele
negociate;
dobanzile percepute pentru plati cu intarziere;
valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara
facturare;
sumele achitate de furnizor sau prestator, in numele si in contul clientului, si care apoi se
deconteaza acestuia, precum si sumele incasate in numele si in contul unei alte persoane.
Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare se exprima in valuta, cursul de
schimb valutar se stabileste fie conform prevederilor comunitare care reglementeaza calculul
valorii in vama, fie pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau
cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine
exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza.
2.6. Cotele de taxa
11
Cota standard [15] este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru
operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.
Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari
de servicii si/sau livrari de bunuri:
a)    serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si
botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe;
b)    livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate
exclusiv sau in principal publicitatii;
c)    livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d)    livrarea de produse ortopedice;
e)    livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
f)     cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cota in
vigoare la data exigibilitatii taxei.

11
 2.7. Operatiuni scutite de taxa
Conform prevederilor Codului Fiscal12[16], se poate rezuma ca exista scutiri de TVA cu
drept de deducere, si scutiri fara drept de deducere.
Scutirile fara drept de deducere includ, nerestrictiv:
operatiunile de interes general, precum spitalizarea, prestarile de servicii medicale si
stomatologice, livrarile de organe, sange si lapte de provenienta umana, prestarile
de servicii legate de asistenta sau protectia sociala efectuate de institutii publice
sau alte entitati cu caracter social;
prestarea majoritatii serviciilor financiare si bancare; operatiunile de asigurare si/sau
de reasigurare, precum si intermedierea in domeniu. Din domeniul serviciilor
financiare, este de mentionat ca sunt taxabile cu cota normala, de la 1 ianuarie
2007, operatiunile de factoring, recuperarea de creante, administrarea si
depozitarea titlurilor de participare, titlurilor de creante, obligatiunilor si a altor
valori imobiliare. Tot de la 1 ianuarie 2007, se aplica TVA si pe dobanda aferenta
ratelor de leasing pentru contractele incheiate dupa aceasta data. Pentru
contractele in curs de derulare nu se aplica TVA la dobanda;
jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare
astfel de activitati;
alte operatiuni mentionate prin reglementarile legale in vigoare.
Scutiri cu drept de deducere cuprind, in linii mari:
exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii legate de exportul de bunuri;
transportul si prestarile de servicii legate de importul de bunuri, daca valoarea
acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate;
transportul international de persoane;
livrarile intracomunitare de bunuri efectuate de o persoana impozabila catre o
persoana care ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de
TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru;
livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi si de produse accizabile;
anumite operatii desfasurate in zonele libere, legate de bunuri aflate in regim de
admitere temporara, perfectionare activa, antrepozit de taxa pe valoarea adaugata,
precum si prestari de servicii legate de acestea;
livrarile de bunuri si prestarile de servicii catre misiunile diplomatice, reprezentantele
organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania si catre
fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul propriu.
2.8. Regimul deducerilor, rambursarea, ajustarea si masuri de simplificare a taxei pe
valoarea adaugata
Regimul deducerilor

Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei. Orice persoana impozabila

are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul
urmatoarelor operatiuni:
operatiunilor taxabile;

12
 operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se
considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste
operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
operatiunilor scutite de taxa, cu drept de deducere;
operatiunilor financiare, bancare si legate de asigurari scutite de taxa, in cazul in care
cumparatorul ori clientul este stabilit in afara Comunitatii;
transferului de active, daca taxa se aplica transferului respectiv;
operatiunilor care nu constituie livrare de bunuri, conform prevederilor codului fiscal;
in conditiile stabilite prin norme se acorda dreptul de deducere a taxei pentru achizitiile
efectuate de o persoana impozabila inainte de inregistrarea acesteia in scopuri de
TVA.
Nu sunt deductibile:
taxa aferenta sumelor achitate in numele si in contul clientului si care apoi se deconteaza
acestuia, precum si taxa aferenta sumelor incasate in numele si in contul altei
persoane;
taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice si produse din tutun, cu
exceptia cazurilor in care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi
utilizate pentru prestari de servicii.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii, expres enumerate in codul fiscal.
Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana
impozabila, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita
persoana partial impozabila. Persoana partial impozabila nu are drept de deducere pentru
achizitiile destinate activitatii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.
Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau
drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita persoana
impozabila cu regim mixt.
Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana
impozabila cu regim mixt se determina pe baza unui mecanism mai complex, si anume prin
aplicarea regulilor cu privire la pro-rata TVA.
Orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA are dreptul sa deduca (sa
scada) din valoarea totala a taxei colectate, pentru o perioada fiscala, valoarea totala a taxei
pentru care, in aceeasi perioada, a luat nastere si poate fi exercitat dreptul de deducere, chiar daca
nu exista o taxa colectata sau taxa de dedus este mai mare decat cea colectata pentru o perioada
fiscala.
Rambursarea taxei pe valoarea adaugata13[18]
In conditiile stabilite prin normele la Codul fiscal, persoanele impozabile neinregistrate in
Romania pot solicita rambursarea taxei achitate aici.
In situatia in care o persoana impozabila inregistrata in Romania, pentru o perioada
fiscala, inregistreaza prin decont un sold negativ al taxei pe valoarea adaugata, TVA de dedus
fiind mai mare decat TVA colectata, poate fi solicitata la rambursare, in conditiile stabilite de
lege. Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectueaza de organele fiscale, in conditiile
si potrivit procedurilor stabilite prin normele in vigoare.
Ajustarea taxei deductibile

13
 Codul Fiscal prevede ajustari ale taxei deductibile, atat pentru livrarile catre sine pentru
care s-a dedus initial taxa, cat si mai ales, pentru bunurile de capital, in cazul in care nu se aplica
acelasi sistem al livrarii catre sine si sunt utilizate pentru operatiuni netaxabile, sau in alte
scopuri decat realizarea activitatii economice.
Masuri de simplificare
Furnizorii si beneficiarii bunurilor/serviciilor special mentionate in Codul Fiscal au
obligatia sa aplice masurile de simplificare. Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de
simplificare este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA.
Bunurile si serviciile pentru livrarea sau prestarea carora se aplica masurile de
simplificare sunt:
a)         deseurile si materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora;
b)        cladirile, partile de cladire si terenurile de orice fel, pentru a caror livrare se aplica
regimul de taxare;
c)         lucrarile de constructii-montaj;
d)        bunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele aflate in stare
de faliment declarata prin hotarare definitiva si irevocabila;
e)         materialul lemnos, conform prevederilor din normele la codul fiscal.
Pe facturile emise pentru livrarile de astfel de bunuri furnizorii sunt obligati sa inscrie
mentiunea 'taxare inversa', fara sa inscrie taxa aferenta. Pe facturile primite de la furnizori,
beneficiarii vor inscrie taxa aferenta, pe care o evidentiaza atat ca taxa colectata, cat si ca taxa
deductibila in decontul de taxa. Pentru operatiunile supuse masurilor de simplificare nu se face
plata taxei intre furnizor si beneficiar.
2.9. Regimuri speciale, obligatii , facturarea, obligatii si decontul de TVA
Regimuri speciale
De la 1 ianuarie 2007 se prevede implementarea de regimuri speciale in domeniul TVA,
precum: regimul special de scutire pentru intreprinderile mici, regimul special pentru agentiile de
turism, regimul special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si
antichitati, regimul special pentru aurul de investitii, regimul special pentru persoanele
impozabile nestabilite in UE care presteaza servicii electronice persoanelor fizice si persoanelor
juridice neimpozabile. Dintre ele, de larg interes este regimul special de scutire pentru
intreprinderile mici, pe care il vom detalia.
Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici
Persoana impozabila stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau
realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul
de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la inceputul fiecarui an calendaristic si se
rotunjeste la urmatoarea mie, poate solicita scutirea de taxa, numita regim special de scutire,
pentru operatiunile impozabile, cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport
noi, scutite de TVA in orice conditii. Ea poate opta oricand pentru aplicarea regimului normal de
taxa. Acest plafon a fost diminuat de la 200.000 lei, cat a fost stabilit initial, odata cu aderarea la
Uniunea Europeana. Cifra de afaceri luata in considerare nu include livrarile de active fixe
corporale sau necorporale, si livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi.
Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire nu are dreptul la deducerea
taxei aferente achizitiilor, nu are voie sa mentioneze taxa pe factura sau alt document, si este
obligata sa mentioneze pe orice factura o referire la articolul din lege pe baza careia se aplica
scutirea.
Persoanele obligate la plata taxei
Persoanele impozabile care efectueaza operatiuni taxabile pe teritoriul Romaniei sunt
obligate la plata TVA. De asemenea, Persoanele care efectueaza achizitii intracomunitare de
bunuri si servicii taxabile in Romania, sau care efectueaza importuri definitive de bunuri au
aceeasi obligatie.
Orice persoana care inscrie taxa pe o factura sau in orice alt document care serveste ca
factura este obligata la plata taxei, chiar daca este persoana neimpozabila.
Atunci cand persoana obligata la plata taxei este o persoana impozabila stabilita in
Comunitate, dar nu in Romania, respectiva persoana poate, in conditiile stabilite prin norme, sa
desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei.
Atunci cand persoana obligata la plata taxei este o persoana impozabila care nu este
stabilita in Comunitate, respectiva persoana este obligata, in conditiile stabilite prin norme, sa
desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei.
Obligatii
Inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA
Sistemul de inregistrare in scopuri de TVA s-a complicat cu data aderarii, si include,
actualmente:
Reguli standard cu privire la inregistrarea in scopuri de TVA a persoanelor stabilite in
Romania;
Reguli speciale de inregistrare pentru persoanele care desfasoara achizitii intra-
comunitare care depasesc plafonul de 10.000 de euro;
Reguli de inregistrare pentru persoanele care nu sunt stabilite in Romania, dar
obligate la desemnarea unui reprezentant fiscal;
Reguli de inregistrare pentru companiile straine care au sediu fix in Romania.
Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de organele fiscale competente, are
prefixul 'RO'.
Facturarea
Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta
decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, trebuie sa emita o factura catre fiecare
beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere
faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea,
persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor
incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a
15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care
factura a fost deja emisa.
Livrarile de bunuri sau prestarile de servicii catre sine, achizitiile intracomunitare de
bunuri si servicii pentru care nu se primeste o factura in termenul legal, precum si vanzarile la
distanta pentru care locul livrarii este in Romania, trebuie autofacturate, in aceleasi conditii
prevazute pentru emiterea facturii.
Persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru anumite operatiuni
stipulate in lege, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura.
 Persoanele impozabile pot emite facturi centralizatoare, in anumite conditii, pot emite
facturi in numele furnizorului, pot transmite facturi prin mijloace electronice si pot intocmi
facturi simplificate.
Evidenta operatiunilor
Persoanele impozabile stabilite in Romania trebuie sa tina evidente corecte si complete
ale tuturor operatiunilor efectuate in desfasurarea activitatii lor economice.
Persoanele inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa intocmeasca Jurnalul de cumparari,
pentru toate achizitiile, si Jurnalul de vanzari, pentru toate livrarile de bunuri si prestarile de
servicii, inclusiv registrul nontransferurilor si registrul bunurilor primite din alt stat membru, in
conformitate cu prevederile din norme.
Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile trebuie sa tina evidente
corecte si complete ale tuturor achizitiilor intracomunitare.
Perioada fiscala
Perioada fiscala este luna calendaristica. Pentru persoanele impozabile care in decursul
anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri de pana la 100.000 euro al carui
echivalent in lei se calculeaza la cursul de schimb din ultima zi lucratoare a anului, perioada
fiscala este trimestrul calendaristic.
Decontul de taxa
Persoanele inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa depuna la organele fiscale
competente, pentru fiecare perioada fiscala, un decont de taxa, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei in care se incheie perioada fiscala respectiva.
Declaratia recapitulativa
Fiecare persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA, care desfasoara achizitii si
livrari intracomunitare, trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana
la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa
privind achizitiile, livrarile si operatiile triunghiulare intracomunitare, conform modelului stabilit
de Ministerul Finantelor Publice.
Declaratia recapitulativa a fost introdusa cu 1 ianuarie 2007, si se depune numai pentru
perioadele in care ia nastere exigibilitatea taxei pentru operatiunile declarate.
Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe
teritoriul national
Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de
TVA in Romania sunt obligate sa declare toate livrarile de bunuri, prestarile de servicii si
achizitiile de bunuri si servicii realizate, pe teritoriul Romaniei, catre/de la alte persoane
impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania. In vederea indeplinirii acestei obligatii se
va depune semestrial la organul fiscal competent, pana in data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
incheierii semestrului de raportare, o declaratie informativa privind livrarile/prestarile si
achizitiile efectuate pe teritoriul national, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor
Publice.
Declaratia se depune numai daca in semestrul de raportare au fost realizate operatiuni de
natura celor care fac obiectul obligatiei de declarare.
Plata taxei la buget
Orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pana la data la care are
obligatia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prevazute prin reglementarile legale.
CAP 3 STUDIU DE CAZ
3.1 Prezentarea si functionarea firmei
 3.1.1.Date de identificare
DENUMIRE SC PERESTA INTERNATIONAL SRL
FORMA JURIDICA  SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA
ADRESA  CISNADIE STR.SIPOTULUI NR.8
NR. INREGISTRARE LA REG.COM. J32/1827/1994
COD FISCAL  RO6630153
TELEFON   0269-56.47.82
FAX  0269-56.47.82
3.1.2. Scurt istoric
Firma PERESTA INTERNATIONAL S.R.L. a fost fondata de catre BRAINAS RAUL si
MOROSINOTTO NERINO, in anul 1994, avand sediul central in Cisnadie, judetul Sibiu strada
Sipotului nr.8
3.1.3 Obiect de activitate
Ideea realizarii unei investitii care are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului in
Romania a aparut asociatului italian, care detinea deja o astfel de afacere in Italia. Imbunatatirea
situatiei economice din tara noastra si mana de lucru mai ieftina decat in Italia l-au determinat pe
actionarul italian sa-si regandeasca afacerea in Romania.
Actionarul roman are si el o experienta vasta lucrand de mai multi ani in acest domeniu,
insa, datorita lipsei de capital nu putea actiona pentru deschiderea unei afaceri pe cont propriu.
Asfel ca, prin asocierea celor doi a luat fiinta SC Peresta International SRL si in timp s-a
format o echipa cu experienta de cel putin 10 ani intr-un domeniu pentru care se considera ca
exista la acel moment o piata relativ stabila.
Activitatea firmei este directionata, spre productia si exportul in faza finita a mobilierului
mic din lemn (scaune, mese – pana la nivel de finisare si asamblare). Gama de diversificare se
face in principal in functie de esenta lemnului, iar apoi functie de model.
Activitatile principale ale societatii comerciale sunt :
Productia mobilierului pentru birou si magazine;
Productia mobilierului pentru bucatarii;
Productia altor tipuri de mobilier;
3.1.4 Scopul societatii comerciale
Inca de la infiintare, scopul societatii PERESTA INTERNATIONAL SRL a fost
productia de mobilier pentru export.
Societatea activeaza in sectorul industriei lemnului si, are conform statutului si cererii de
inmatriculare in principal,urmatoarele obiecte de activitate :
 Producerea de mobila corp, mobila rustica, mic mobilier, mobila de bucatarie si alte
produse din lemn;
 Comercializarea acestor produse prin magazine proprii si alte retele de desfacere pe piata
interna si externa;
 Executarea de operatiuni de import-export in specificul societatii, inclusiv schimb de
marfuri;
 Proiectarea si executarea de comenzi speciale unicate.
Societatea dispune de un atelier de cercetare-proiectare dotat cu specialisti, care asigura
proiectarea tuturor tipurilor de mobilier discutate cu clientii, cunoscand specificul pietei din
diferite tari unde exporta produse.
Cu acest colectiv se realizeaza atat proiectarea-normarea pentru produsele introduse in
fabricatie,cat si analizele de oferte pentru potentialii noi clienti ai societatii.
 3.1.5. Capitalul social
In prezent, capitalul social al SC PERESTA INTERNATIONAL SRL este in valoare de 5100
RON.
3.1.6. Piata si competitia
3.1.6.1 Principalii clienti sunt
o      MOROCOM ITALIA
o      FLASILLO ITALIA
o      VALNICO ITALIA
o      HANS VAN ECK OLANDA
3.1.6.2 Principalii furnizori sunt
SC EUROFOAM SRL SIBIU
SC BECAMA IMPEX CISNADIE
SC INDUSTRY TRANSILVAN SRL
HOLZINDUSTRIE GERMANIA
3.1.7. Managementul practicat
Tipul de management practicat este conducerea prin obiective care isi propun atingerea
unor nivele de calitate si eficacitate superioare celor realizate in anii anteriori.
Pentru fiecare obiectiv se proiecteaza programul de actiune, calendarul de termene, bugetul de
venituri si cheltuieli.
Conducerea executiva este exercitata de un director care coordoneaza intreaga activitate a
societatii prin :
 Inginer sef – pentru activitatile tehnice si de productie;
 Director comercial – pentru activitatea de aprovizionare si desfacere;
 Contabil sef – pentru activitatea financiar-contabila;
 Sef sectie – pentru sectia de productie a mobilei;
 Mecanic sef – pentru activitatea mecano-energetica.
Societatea este administrata de un consiliu de administratie, format din trei membrii: un inginer
si doi economisti.
3.1.8.Principalii indicatori economico-financiari
Pentru evidentierea situatiei reale a unei intreprinderi trebuie sa avem in vedere o serie de
indicatori economico-financiari.
Tabel 2 - Principalii indicatori economico-financiari
Nr. Indicator U.M. Perioada de analiza
crt. economic
Cifra de afaceri RON
Venituri RON
exploatare
Cheltuieli RON
exploatare
Venituri totale RON
Cheltuieli totale RON
Rezultatul brut al RON
exercitiului
Rezultatul net al RON
exercitiului
Numarul de pers
 salariati
Active circulante RON
Datorii curente RON
Datorii mai mari RON
de un an
Lichiditate
curenta
Lichiditate
imediata
Rentabilitatea
comerciala

Viteza de rotatie
a debitelor clienti zile
Viteza de rotatie
a activelor
imobilizate zile

Figura 1 – Evoltia cifrei de afaceri la SC Peresta International SRL

Se observa ca cifra de afaceri a crescut de la un an la altul. Astfel cifra de afaceri in anul
2007 a crescut cu 24% fata de cea din anul 2006; cea din anul 2008 a crescut cu 18,74% fata de
cea din 2007 ; ceea ce denota ca societatea a avut o evolutie pozitiva a acestui indicator
economico-financiar.
 Figura 2 – Evoltia veniturilor din exploatare la SC Peresta International SRL
Se observa ca veniturile din exploatare au crescut de la un an la altul la fel ca indicatorul
prezentat mai sus. Astfel veniturile din exploatare in anul 2007 au crescut cu 22,94% fata de cele
din anul 2006; cele din anul 2008 au crescut cu 13,34% fata de cele din 2007 . Cresterea
veniturilor din exploatare se datoreaza in special livrarilor intracomunitare.
 Figura 3 – Evoltia cheltuielilor din exploatare la SC Peresta International SRL
Cheltuielile din exploatare au crescut de asemenea de la un an la altul si asta se datoreaza
in principal cresterii productiei. Au crescut in anul 2007 cu 33,29% fata de anul 2006, iar in anul
2008 cu 19,84% fata de anul 2007.
 Figura 4 – Evoltia veniturilor totale la SC Peresta International SRL
Veniturile totale au crescut de la un an la altul la fel ca si veniturile din exploatare. Astfel
veniturile totale in anul 2007 au crescut cu 21,16% fata de cele din anul 2006; cele din anul 2008
au crescut cu 13,20% fata de cele din 2007.

Figura 5 – Evoltia cheltuielilor totale la SC Peresta International SRL

Cheltuielile totale au crescut in anul 2007 cu 26% fata de anul 2006, iar in anul 2008 cu
17,52% fata de anul 2007.
 Figura 6 – Evoltia activelor circulante la SC Peresta International SRL
Un indicator destul de important este cel al activelor circulante. Acesta este indicatorul
care a avut cea mai semnificativa crestere, mai ales in anul 2008 fata de anul 2007 cu 149%.
Aceasta se datoreaza in mare masura faptului ca lichiditatea firmei a crescut ,iar cresterea
lichiditatii se datoreaza in mare parte TVA-ului de rambursat.
Indicatorii de lichiditate masoara capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sale pe
termen scurt.
Lichiditatea curenta arata ca societatea are o acoperire satisfacatoare a datoriilor curente, motiv
ce impune inca odata in plus valorificari de orice bunuri din patrimoniu.
Lichiditatea imediata este un indicator mult mai sensibil decat primul, aratand
posibilitatea societatii de a-si plati imediat datoriile pe termen scurt.
Nivelul acestui indicator arata ca nivelul de acoperire a datoriilor pe termen scurt este scazut.
Un indicator mai relevant este rata rentabilitatii comerciale , privita ca raport intre profitul net si
cifra de afaceri si exprima eficienta globala a interprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza
profit si de a rezista concurentei. In anul 2006 capacitatea firmei de a realiza profit a fost cea mai
mare din ultimi trei ani dupa care s-a redus foarte mult ajungand in anul 2008 la un procent de
4,28%.
Viteza de rotatie a debitelor clienti – exprima numarul de zile in care sunt achitate debitele.
3.2. Taxa pe valoarea adaugata
3.2.1. Documente utilizate cu privire la Taxa pe valoarea adaugata
Principalele documente justificative pe baza carora se poate inregistra taxa pe valoarea
adaugata in contabilitatea persoanelor impozabile sunt: facturi fiscale, bonuri de comanda-
chitanta, monetare, bilete de calatorie, bonuri fiscale, declaratii vamale, etc.
Organizarea evidentei operative a T.V.A. consta din intocmirea urmatoarelor documente:
 Cerere de luare in evidenta ca platitor de T.V.A. – intocmita de catre contribuabil in
doua exemplare;
  Jurnal pentru cumparari – in care se inregistreaza toate cumpararile pe baza facturilor
primite in cursul lunii sau trimestrului, cu scopul determinarii T.V.A. deductibile, care s-a
achitat sau se va achita furnizorilor;
 Jurnal pentru vanzari – in care se inregistreaza livrarile pe baza facturilor si a altor
documente legale emise in cursul lunii sau trimestrului, cu scopul determinarii T.V.A.
colectate, care s-a incasat sau se va incasa de la clienti;
 Decont privind T.V.A. – se intocmeste lunar sau trimestrial, dupa caz, pe baza totalurilor
preluate din jurnalele pentru vanzari si cumparari; se depune la organele financiare pana
la data de 25 a lunii urmatoare, respectiv pana la data de 25 a primei luni din trimestrul
urmator.
 Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri – se
intocmeste trimestrial, doar in cazul in care firma efectueaza in trimestrul de raportare
achizitii sau livrari intracomintare; se depune la organele fiscale pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare incheierii trimestrului.
3.2.2 Exemple de calcul
SC Peresta International SRL este platitoare de TVA de la infiintare, prin optiune. Pana la
integrarea in Uniunea Europeana, societatea exporta intreaga productie, activitatile auxiliare,
facturate in interiorul tarii, fiind nesemnificative. De la 1 ianuarie 2007, societatea s-a confruntat
cu modificarile impuse prin alinierea legislatiei romanesti la legislatia comunitara, in special in
ce priveste impozitele indirecte, armonizate pe teritoriul Uniunii, in speta taxa pe valoarea
adaugata.
Pe parcursul intregii sale existente, societatea a avut o taxa deductibila superioara celei colectate,
si prin urmare taxa de rambursat inscrisa in Decontul 300 privind taxa pe valoarea adaugata.
Decontul de TVA este intocmit in baza datelor inscrise in Jurnalul de Cumparari si Jurnalul de
Vanzari ale societatii. In acestea se inscriu toate documentele de cumparare, respectiv de
vanzare, in ordine cronologica, cu defalcarea bazei de impozitare si a taxei inscrise pe fiecare
factura.
Pentru a exemplifica inregistrarile in contabilitate a taxei pe valoarea adaugata am ales luna
martie 2009 , luna in care firma SC PERESTA INTERNATIONAL SRL a efectuat urmatoarele
operatiuni:
 SC Peresta International SRL achizitioneaza in data de 16.03.2009 pe baza facturii
nr.1022 , materii prime de la unul din furnizorii lui principali, SC EUROFOAM SRL in
valoare de 5372,81 inclusiv TVA astfel(Anexa 1)
% = 401 5372.81
301 4514.96
4426 857.85
 Firma beneficiaza de anumite servicii cum ar fi de exemplu cele de telefonie mobila ,
servicii prestate de firma SC Orange Romania SA astfel(Anexa 2):
% = 401 236,77
626 198,97
4426 37,80
Acestea reprezinta doar doua din inregistrarile privind T.V.A. deductibil, dar pana la
sfarsitul lunii se inregistreaza o multitudine de astefel de documente.
Aceste inregistrari se regasesc in jurnalul de cumparari la referinta 6-7
(Achizitii de bunuri /servicii din tara si importuri de bunuri taxabile 19%).
  Achizitioneaza de la SC ALBANI FOREX SRL materie prima cu TVA supusa masurilor
de simplificare avand specificat pe factura mentiunea “taxare inversa” astfel(Anexa 3) :
301 = 401 3622,79
4426 = 4427 688,33
Achizitiile de bunuri supuse masurilor de siplificare a TVA se inscriu atat in jurnalul de
cumparari cat si in jurnalul de vanzari(Anexa4,5) . In decontul de TVA, astfel de achizitii se
regasesc la randul 10 .
In luna studiata s-au inregistrat achizitii din interiorul tarii in valoare de 85966 lei iar 16333 lei
TVA care se regasesc in decontul de TVA la randul 18
( Anexa 6).
 Achizitioneaza de la un furnizor din Olanda materie prima (Anexa 7)
= 401 385.96 (90 eur)
4426 = 4427 73.33
Aceasta reprezinta o achizitie intracomunitara si in jurnalul de TVA are referinta 11-12, iar in
decontul de TVA se inscrie atat la randul 4.1 cat si la randul 15.1.
 Acelasi furnizor din Olanda ii presteaza servicii de vopsire sau reconditionare care se
inregistreza astfel(Anexa 8):
= 401 580 (135 eur)
4426 = 4427 110
Aceasta se inscrie in decontul de TVA atat la randul 6 cat si la randul 17.
 Livreaza produse finite la un client intern ( Anexa 9):
4111 = % 2518.99
701 2116.80
4427 402.19
Aceasta reprezinta doar un exemplu , livrarile de produse finite la clientii din tara
ajungand in luna martie la suma de 6919 lei, din care 1105 TVA.
Acestea sunt inscrise in decontul de TVA la randul 7.
 Livreaza produse finite la un client din Olanda(Anexa 10)
livrarea de produse finite:
4111 = 701 3234.89 (754 eur)
transportul:
4111 = 704 613.51 (143 eur)
Acesta reprezinta doar un exemplu, pana la sfarsitul lunii s-au efectuat o multitudine de astfel de
inregistrari. In luna martie 2009 s-au efectuat livrari intracomunitare in valoare de 64539 lei,
aceasta valoare fiind inscrisa si in decontul de TVA la randul 1, iar transportul aferent in valoare
de 14715, aceasta valoare regasindu-se de asemenea in decontul de TVA la randul 3.
Atat achizitiile intracomunitare cat si livrarile intracomunitare trebuie declarate in Declaratia
recapitulativa privind livarile/achizitiile intracomunitare de bunuri (Anexa 11).
Pe baza sumelor din jurnalele de vanzare si cumparare, au fost intocmite fisele analitice ale
conturilor de TVA si s-a completat “Decontul privind taxa pe valoarea adaugata”.
In contabilitate conturile de TVA sunt evidentiate astfel (Anexa 12, 13, 14):
4426
D  C
16566
RD  RC 
TD  TC 
SFD  0 SFC  0
4424 CONCLUZII
D  C Pentru a exemplifica cat mai bine importanta taxei pe
16566 valoarea adaugata am ales o societate si anume SC
RD 16566 RC   2025 PERESTA INTERNATIONAL SRL, care este inregistrata
in scopuri de TVA.
TD 16566 TC   2025
Societatea SC PERESTA INTERNATIONAL SRL avand
SFD  14540 ca si obiect de activitate producerea de mobiler, trebuie sa
achizitioneze materie prima si materiale consumabile pentru a realiza produse finite.
Aceasta firma achizitioneaza in mare parte marfa din Romania, de la furnizori interni, iar pe
factura de marfa se pune TVA, care reprezinta TVA deductibil. De asemenea societatea mai
achizitioneaza marfa cu taxare inversa, adica supusa masurilor de simplificare unde TVA trebuie
cuprins atat in jurnalul de vanzari cat si in cel de vanzari (4426=4427) fiind luat in calcul atat la
TVA deductibil cat si la TVA colectat. Pe langa achizitiile interne, firma mai practica ocazional
si achizitii intracomunitare. Dupa aderare, cumpararile de bunuri din state membre UE sunt
considerate achizitii intracomunitare si sunt supuse masurilor simplificate prin aplicarea taxarii
inverse. Astfel ca TVA aferent achizitiilor intracomunitare trebuie cuprins atat in jurnalul de
cumparari cat si in jurnalul de vanzari (4426=4427) fiind luat in calcul atat la TVA deductibil cat
si la TVA colectat.
Societatea SC PERESTA INTERNATIONAL SRL livreaza produse finite la clienti, in Uniunea
Europeana, dar din afara Romaniei in proportie de peste 90%. Livrarile intracomunitare de
bunuri fiind scutite de TVA, nu se aplica cota de TVA la produsele finite livrate,deci nu se
colecteaza TVA.
Datorita faptului ca societatea are multe livrari intracomunitare si in consecinta foarte putin TVA
colectat, societatea prezinta la sfarsitul lunii TVA de rambursat si nu TVA de plata.
In concluzie, influenta TVA-ului asupra rezultatelor societatilor comerciale depinde foarte mult
de activitatea acestora.
Bibliografie