Sunteți pe pagina 1din 46

CURS FIZIOLOGIE

Partea 2- Sistemul Endocrin + Metabolism Energetic


Și Termoreglare

Hakan T. Calila
2. Funcția Endocrină A Hipotalamusului
Conexiunile hipotalamusului cu hipofiza
Nucleii hipotalamici secretori sunt conectați prin structuri diferite cu lobii anterior și posterior
hipofizar:

• Nucleii anteriori sunt conectati cu hipofiza posterioara (neurohipofiza) prin tractul hipotalamo-
hipofizar (tija pituitara), format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici (NSO) și paraventriculari
(NPV). Acest manunchi de axoni transporta ADH și oxitocina pana in neurohipofiza, unde sunt stocati și de
unde sunt eliberati în sange.
• Nucleii eminenței mediane sunt conectați cu hipofiza anterioară prin sistemul port hipotalamo-
hipofizar. Sistemul port este format din 2 plexuri capilare (primar și secundar). Prin intermediul acestor
vase, factorii reglatori hipotalamici ajung la celulele adenohipofizare.

Secrețiile hipotalamice

Neuronii hipotalamici au capacitatea de neurosecreție, adică de a elibera în sange, LCR și interstitii


neurohormoni, neurotransmitatori și neuropeptide.

Neurohormonii
Aceștia acționează prin intermediul axei hipotalamo-hipofizo-periferice (feed-back negativ):

Neurotransmițătorii
Se eliberează local, sinaptic, asigurând transmiterea influxului nervos. E.g. de neurotransmițători sunt:
noradrenalina, dopamina, serotonina, acetilcolina, glutamine, GABA, glicina etc. Dpdv. Fiziologic un
neurotransmițător poate fi și mediator chimic ( în sinapse ) și neurohormon ( în plasmă ) și neuromodulator.
Neuromodulatorii
Sau ciberninele se eliberează extrasinaptic. Ei acționează asupra neuronilor vecini, fiind hormoni locali,
modificându-le excitabilitatea fără a declanșa sau a transmite direct potențiale de acțiune; chimic ei sunt
peptide sau monoamine. Aceștia sunt reglați pe cale nervoasă. E.g. : opioide (endorfine, enkefaline ),
neurotensina, angiotensina etc.

3. Glanda pineală – nu se cere


4. Hipofiza
Conexiuni hipotalamo-hipofizare
Yada, yada, detalii absolut nenecesare de embriologie și redundante, (vezi. capitolul omonim de la
hipotalamus și dacă ai prea mult timp liber poți să citești pe net originea embriologică).
Avem, totuși, la acest subcapitol o “încercare” de imitație a unei schițe din Boron. Pentru că acea schiță
era super prost realizată și/sau tipărită, mi-am permis realizarea propriei versiuni:
Adenohipofiza- Lobul Anterior
Adenohipofiza secretă și eliberează în circulație 7 hormoni principali și încă o serie de neuropeptide ca
rezultat al semnalelor transmise din hipotalamus pe calea sistemului port hipotalamo-hipofizar.
Acest sistem arterial scurt se capilarizează imediat, formând plexul primar ( situat în partea anterioară a
hipotalamusului).
Plexul primar se adună într-un sistem venos hipofizar port, care duce sângele prin infundibul spre
hipofiza anterioară.
Înainte de a ajunge la adenohipofiza, aceste vase se capilarizează din nou, formând plexul secundar.
Prin intermediul acestor vase, factorii reglatori hipotalamici ajung la celulele adenohipofizare.
Vasele plexului secundar sunt drenate în venele hipofizare anterioare care transportă hormonii secretați
către celulele țintă.
Sistemul descris poartă numele de sistem port hipotalamo-hipofizar.
Înainte de a ajunge în adenohipofiză sângele primar irigă eminența mediană unde un nr. mare de fibre
nervoase terminate în vecinătatea acestor capilare eliberează hormoni stimulatori sau inhibitori ai sistemului
port.
O altă caracteristică a sistemului hipotalamo-hipofizar este lipsa barierei hematoencefalice.

Hormonii adenohipofizari se pot clasifica în:


Hormoni glandulotropi:
• Pt CSR: ACTH
• Pt Gonade: FSH și LH
• Pt Tirodiă : TSH
Hormoni nonglandulotropi:
• STH;
• PRL;
• α,β,γ MSH;
• LPH etc.

ACTH
E un polipeptid cu 39 aa
Are proprietăți antigenice ( genereaza anticorpi ) în cazul disfuncțiilor endocrine.
Acționează via AMPc.
Acțiuni

• Stimuleaza creșterea si producerea de hormoni steroizi în CSR.


• E necesar pentru toate cele 3 categorii de sinteze hormonale (glucocorticoizi, mineralocorticoizi,
sexosteroizi)
• Crește pigmentarea pielii
• Stimulează lipoliza
• Duce la retenție de apa

POMC
-Prohormon
-Precursor mai ales pentru MSH, prin ACTH si beta LPH.
Controlul secreției de ACTH
Hormonul CRH, secretat
in hipotalamus, creste sinteza
de ACTH, care stimuleaza
secretia de cortizol.
CRH+ADH sunt secretați
în nucleii paraventriculari
hipotalamici.
Secretia ACTH e
intermitenta in functie de
nivelul de stress.
Seara concentrația de
ACTH e mica, iar dimineata e
maxima.
Factorii stresanti pot fi de
natura fizica, emotionala sau
chimica
HORMONII GONADOTROPI

• FSH si LH ( care acționează via AMPc)


• Glicoproteine
• Reglează dezvoltarea, cresterea, maturatia pubertara, procese reproducatoare
• Secretați de acelasi tip de celula
• Sunt prezenți din săpt. 10-12 de viață fetală

LH
La femei:
• Producerea de corp galben
• Principalul organ tinta e ovarul
• Rol in crestere foliculara si ovulatie
• Stimuleaza producția de estrogeni din androgenii secretati de celulele tecale
• Secretii mari in ziua a 14-a
• Daca. conc. e blocata prin anticonceptionale, ovulatia nu se mai produce
La barbati:
• Regleaza producția de androgeni testiculari (testosteron)
• Stimulează cresterea testiculara
• Acționează. asupra cel Leydig interstitiale

FSH
La femei:
• Stimuleaza cresterea ovarului si formarea si maturatia foliculului ovarian
• FSH-ul pregateste ovarul pentru acțiunea LH de a produce ovulatia
• FSH si LH au de asemenea rol si in ciclul estralunar, prin modificarea mucoaselor uterine,
vaginale si tubare
La barbati:
• Dezvolta tubii seminiferi=>creste vol. testicular
• Stimuleaza spermatogeneza

REGLAREA SECRETIEI

La barbat, functia de reproducere e continua de la pubertate pana la declin.


La femei, ciclurile ovariene se succed regulat pana la menopauza, cu intrerupere in caz de gestatie.
Factori de reglare:
• Secretia hormonilor gonadici feedback negativ lung
• Progesteronul si testosteronul inhiba mai mult secretia de LH decat de FSH
• Estrogenii le inhiba pe ambele
• In zilele preovulatorii-mecanism de feedback pozitiv intre estrogeni si LH
• Controlul hipotalamic se face prin gonadoliberină, LHRH
• Inhibinele si activinele sunt citokine care se produc sub stimularea FSH si LH
• Inhibina inhiba secretia de FSH
• Activina stimuleaza gonadotropii
• Sunt inhibati de: melatonina!!, PRL, frig, stress psihic negativ
TSH
• Hormon glicoproteic
• Se dezvoltă în săptămâna 13 a gestației
• Regleaza cresterea, dezvoltarea si metabolismul glandei tiroide
• Acționează via AMPc
• Stimuleaza sinteza si secretia hormonilor tiroidieni
• Activeaza toate enzimele din etapele secretiei hormonilor
• Stimularea sustinuta duce la hipertrofia foliculilor

REGLAREA SECRETIEI
Secretia este reglata de 2 factori: TRH si T3,T4
(feedback negativ)
Alti factori: expunerea la frig(creste TSH) si
restrictia alimentara (scade in timpul postului)
TSH e crescut noaptea. TSH e secretat aproximativ
constant dar într-o manieră pulsatilă.
Cortizolul si STH descresc cantitatea de TSH.
CRH crește de asemenea cantitate de TRH ( vezi
capitol termoreglare, printre puținele capitole semi-
captivante din setul de la endocrin )
TRH:
• Polipeptid
• Stimuleaza eliberarea de TSH
• Stimuleaza eliberarea de PRL
• Feedback negativ cu T3 si T4

Hormonii tiroidieni T3 si T4:


• Feedback negativ
• Reduce sinteza si eliberarea de TRH
STH
Hormon de crestere
Polipeptid

Receptorii săi sunt de tipul celor cuplați cu protein-kinaze citosolice ( Via calea de semnalizare JAK-
STAT)
ACTIUNI
• directe: datorate moleculei de STH
• indirecte: mediate de IGF-1
Stimuleaza cresterea si dezvoltarea tesuturilor, organelor si intregului organism
Stimulează procesele de crestere a oaselor, muschilor, viscerelor, colagenului, ț. conjunctiv, adipos, etc.
Actiuni metabolice glucide:
• Creste glucoza din sange (inhiba preluarea de glucoza prin mobilizarea ac. grasi)
• Scade sensibilitatea insulinica
• Creste producția hepatica de glucoza
• Administrarea duce la nivele crescute de insulina
• Gluconeogeneza
Actiuni metabolice proteine:
• Creste intrarea aa tisulari in celule
• Creste incorporarea aa in proteine
• Scade productia de uree
• Produce un echilibru azotat pozitiv
Actiuni metabolice lipide:
• Lipoliza
• Poate deveni cetogenic dupa administrare indelungata
• Mobilizeaza acizii grasi din tesutul adipos
Actiuni mediate de IGF-1, care:
• Stimuleaza cresterea
• Este mitogenetic
• Mediaza efectele de crestere ale STH pe cartilaj, muschi, ț. adipos, fibroblaste

Considerat hormon diabetogen.


Producția de glucoză hepatică nu se produce via glicogenoliză ci via gluconeogeneză.
În exces, poate produce diabet zaharat ( diabetul metahipofizar)
Lipsa de STH la copii=> nanism hipofizar

IGF- factori de crestere insulin-like


• Hormoni multifunctionali
• Regleaza proliferarea celulara, diferentierea si metabolismul celular
• Au actiuni autocrine, paracrine, endocrine
• IGF-1 produsă de ț.adulte, IGF-2 produsă de ț.embrionare
• Stimuleaza intrarea glucozei si aa in celula, sinteza de ADN si de proteine
• Se numesc somatomedine (IGF-1 – somatomedina “C”)
• Ficatul e principala sursa de IGF si loc de degradare IGF
• În concentrații ridicate imita insulina

CONTROLUL PRODUCTIEI IGF


• STH creste in pubertate => IGF creste
• Insulina stimuleaza producția de IGF
• PRL sau hPL stimuleaza
secretia de IGF-II din embrion => IGF-II
reglator al cresterii fetale
• STH e stimulator principal
• PTH si estradiol sunt stimuli
mai eficienti in osteoblaste
• IGF acționează asupra
hipotalamusului si hipofizei pentru a
inchide bucla de feedback

ACTIUNILE IGF
• Stimuleaza cresterea osoasa, a
cartilajului si a țesuturilor moi
• Activeaza toate aspectele
metabolismului celulelor cartilaginoase
• Stimuleaza replicarea
osteoblastica, sinteza de colagen
si modificarea matricei osoase

REGLAREA STH
-GHIH pt inhibare
-GHRH pentru stimulare
-Dopamina stimuleaza
eliberarea GHRH
-SS produce efecte
endocrine si non endocrine
predominant inhibitoare
INVESTIGATII CLINICE SI TESTE:

• Stabilirea varstei osoase


• Glicemia
• Dozarea STH seric
• Dozarea IGF plasmatice
• Stimulare cu arginina sau glicocol
• Radiografie de sa turceasca
• CT
• RMN
• Angiografie
• Recoltare LCR
PROLACTINA (PRL)
Hormon proteic.
Produs in celulele lactotrope adenohipofizare.
Creste in timpul graviditatii si lactatiei.
Sintetizata si in hipotalamus, uter, placenta, san si limfocite.
Are conc. similare la barbati si femei.

ACTIUNILE PROLACTINEI
• Initierea si mentinerea lactatiei (actiune predominanta).
• Lactatia implica mamogeneza, lactogeneza si galactopoieza.

MAMOGENEZA
• Cresterea si dezvoltarea glandei mamare.
• Realizată de estrogeni, progesteron si PRL.
• In graviditate acționează și hPL (analogul placentar al PRL).
• Lactatia deplina nu survine decat dupa nastere.

LACTOGENEZA
• Este initierea lactatiei
• PRL e principalul hormon
• Cresterea glandei mamare se datoreaza: estrogenilor, progesteron, hPL, STH, insulina, cortizol,
T3 si T4
• Scaderea serica a estrogenilor si progesteronului la nastere determină lactatia
• Cortizolul este si el important pentru initierea lactatiei, dar nu si pentru mentinere
• Lactatia incepe in timpul nasterii pt că PRL acționează asupra glandelor mamare

GALACTOPOEZA
• Mentinerea producției de lapte
• Necesita PRL si estrogeni
• La 8-10 sapt de la nastere, nivelele de PRL scad

ALTE ACTIUNI
• Secretia crescuta de PRL inhiba functia reproductiva
• Are actiune asupra IGF-II
• Hiperprolactinemia produce intoleranta la glucoza si hiperinsulinemie
• Nivelele ridiate de PRL produc diabet zaharat
CONTROLUL SECRETIEI
• Realizat de PRF (factori eliberatori de prolactina)
• Secretie normala in condiție de inhibitie tonica a PIF (dopamina)

STIMULI PENTRU SECRETIA DE INHIBITORI:


PROLACTINA

• Nasterea si stimularea mamelonului in • PIF


timpul alaptarii • SS
• Interventia chirurgicala • PRL
• Teama, exercitiul fizic, efortul • Agonistii dopaminei
• Somnul • GABA, GnRH
• Sarcina
• Hipoglicemie
• PRF
• TRH
• Glucacon
• Estrogeni
• Secretina, VIP, GIP
• Opioide endogene
• Oxitocina
• Antagonistii H2
• Antihipertensive
• Serotonina
• Neurotensina
• Angiotensina II
• Antagonistii dopaminei

DEREGLARI ALE STH

Hiposecretia determină nanism hipofizar.


Hipersecretia inainte de pubertate determină gigantism.
Hipersecretie dupa pubertate determină acromegalie.

DEREGLARI ALE PROLACTINEI

Hiperprolactinemie-oligomenoree, amenoree, infertilitate


Hipoprolactinemie-incapacitatea de initiere a lactatiei postpartum
HIPOPITUITARISM
Panhipopituitarism
Apoplexia hipofizara-infarct hemoragic al hipofizei
Sindrom de sa turceasca goala

NEUROHIPOFIZA

ADH
Hormon antidiuretic, vasopresina(AVP)
Mentine osmolaritatea
Acționează via AMPc

ACT RENALE
• Actionează pe receptorii V2 in TCD ( tub contort distal) si TC
• Creste permeabilitatea pentru apa, uree si alte substanțe dizolvate
• Scade coeficientul de filtrare glomerulara
• Scade volumul urinar
• Inhiba eliberarea de renina

ACT CARDIOVASCULARE
• Efecte vasopresoare puternice
• Poate produce cresteri presionale dupa hemoragii acute

ACT ASUPRA AXULUI HIPOTALAMUS-HIPOFIZA-CORTICOSUPRARENALA


• Stimuleaza secretia de ACTH
• Eliberat ca raspuns la stress

CONTROLUL SECRETIEI- vezi mecansiemele de reglare ale echilibrului hidric.


ADH e eliberat ca raspuns la cresterea osmolaritatii lichidului extracelular
Se face cu ajutorul osmoreceptorilor si voloreceptorilor

REGLAREA SENZATIEI DE SETE


• Osmolaritate serica crescuta
• Volum vascular scazut
• Secretia de ADH
• Factori chimici, sociali, faringieni, gastrointestinali
• Angiotensina II
OCITOCINA
Peptid cu 9 aa.
Stimuleaza contractia miometrului uterin si
ejectia laptelui.
Femeile care au diabet insipid au secretia de
oxitocina redusa, insa au parte de un travaliu
relativ normal
Relatiile sexuale pot elibera oxitocina
Stimuleaza contractia celulelor mioepiteliale
ce inconjoara alveolele=>ejectia laptelui
Secretia poate fi blocata de durere, teama
sau stress.
Stimuleaza retentia de Na
Creste concentratia plasmatica a PRL
Favorizează eliminarea spermatozoizilor in
canaliculele seminale
Oxitocina este un neuromediator

PATOLOGII ADH
Hiposecretie- diabet insipid
Secretie inadecvata de ADH- carcinoame pulmonare, boala Graves
5. Glanda TIROIDĂ
Prezinta foliculi tiroidieni.
Tireoglobulina- proteina precursoare hormonilor tiroidieni.
Pe langa tireociteexistă celulele parafoliculare C, ce secreta calcitonina.
In repaus, epiteliul folicular e turtit, cuboidal.
In activitate, devine inalt, columnar.
Singurul tesut din organism care acumuleaza iod, necesar sintezei de hormoni tiroidieni.
T3-triioditironina si T4-tetraiodotironina sau tiroxina deriva din aa tirozina, din structura
tireoglobulinei.

HORMONII TIROIDIENI
Sunt esentiali pentru dezvoltarea sistemului nervos, cresterea armonioasa a corpului si maturare
sexuala.
Sinteza consta in iodarea succesiva a tirozinei din tireoglobulina si consta in 4 etape
1. Iodocaptarea
2. Organificarea iodului (oxidarea iodului)
3. Iodinarea tirozinei
4. Cuplarea tirozinelor iodinate
Yet

Another

Adaptare

La cartea de

Fizio

SECRETIA HORMONILOR TIROIDIENI


-Limfa contine o cantitate foarte mica de tireoglobulina
-TSH stimuleaza toate etapele sintezei si secretiei de hormoni tiroidieni
-Proteinele care transporta hormonii tiroidieni sunt: TBG(thyroxin-binding globulin)- 70%,
TBA(thyroxin-binding-albumin)- 15%, transtiretina (TTR)- 10%
-TBG are afinitate mai mare pentru T4
-Sinteza TBG e stimulata de estrogeni
-T4 reprezinta principala forma de hormon plasmatic (98.5%)
-T½ al T3 e 24h
-T½ al T4 e de 7 zile
-T3 e mai activ decat T4, si se considera ca el e răspunzător de acțiunile hormonale.

CATABOLIZAREA HORMONILOR TIROIDIENI


Are loc la nivel hepatic, renal si in alte organe
Se realizează prin:
1. Deiodurare- T4 e transformat în T3 și rT3
2. Conjugarea hepatica a T3 si T4
3. Dezaminarea oxidativa
4. Decarboxilare din care rezulta tiroxinamina
5. Scindarea legaturii eterice dintre cele 2 cicluri fenolice

INTERACTIUNEA CU RECEPTORII
Sunt liposolubili
Traverseaza usor membrana.
Se leaga de receptorii nucleari unde stimuleaza expresia unor gene ce induc transcriptia si translatia
ADN
T3 stimuleaza o serie de constituenti celulari esentiali: mitocondriile, pompa Na/K, miozin ATPaza,
receptorii β-adrenergici, enzime si proteine implicate in crestere si maturare, inclusiv dezvoltarea SNC
Stimuleaza cresterea majoritatii celulelor, mai ales a SN si oaselor, prin activarea genelor GH si NGF

ROL FIZIOLOGIC- EFECTE METABOLICE

Metabolismul energetic
• Au efect calorigen
• Stimuleaza productia de energie si consumul de oxigen in toate celulele, cu exceptia creierului,
testiculului, uterului si splinei
• Creste rata metabolismului bazal
• Creste consumul tisular de O2

Metabolisme intermediare
• Cresc absorbtia intestinala a glucozei, glicogenoliza hepatica, gluconeogeneza, dar si utilizarea
periferica a glucozei
• Efectul global e hiperglicemiant
• Stimuleaza lipoliza, metabolizarea ac. grasi, colesterolului si trigliceridelor, excretia intestinala
de colesterol
• Stimueaza nr. de receptori hepatocitari pentru LDL (low density lipoprotein, în caz că ați uitat =).
• Scaderea sintezei duce la cresterea colesterolului si favorizeaza ateroscleroza
• Stimuleaza sinteza proteica la doze fiziologice
• La doze mari are rol catabolizant proteic
Efecte asupra organelor si sistemelor
-Importanti pentru dezvoltarea fetala, mai ales a SN si scheletului
-Fatul depinde de hormonii sintetizati de tiroida proprie, deoarece hormonii mamei nu trec prin placenta
(bariera hemoplacentară, yada yada, u know the drill)
-Lipsa duce la retard mental si anomalii scheletice

SN
• Stimuleaza neuronogeneza si mielinizarea, sinaptogeneza, dezvoltarea cortexului si maturarea
centrilor nervosi exprimate prin dezvoltarea mintala
• Stimuleaza metabolismul cerebral, tonusul cortical, invatarea si memoria
• Stimuleaza reactivitatea motorie si vegetativa

Sistem cardiovascular
• Cresc forta de contractie miocardica, frecventa cardiaca si debitul cardiac
• Stimuleaza automatismul si favorizeaza aparitia tulburarilor de ritm (aritmiilor)
• Efect permisiv pentru catecolamine ( sensibilizează corasonul la acțiune CA asupra receptorilor
β1 adrenergici, de aia duc și la aritmii... )
• In hipertiroidie se induce hipertensiune arteriala si insuficienta cardiaca prin epuizarea cordului

Sistem respirator
-Stimuleaza ventilatia pulmonară si rata respiratiei ca urmare a intensificarii metabolismului si a
cresterii consumului de O2

Sistem digestiv
• Stimuleaza secretia si motilitatea intestinala
• Asigura un tranzit intestinal normal
• Hipotiroidia se asociaza cu constipatia

Sistem muscular
-Cresc tonusul si forta de contractie, viteza de raspuns reflex miotatic

Sistem reproducator
• La barbati- maturare testiculara in perioada prenatala, precoce postnatala si prepuberala
• Tinta T3 la nivel testicular este reprezentat de celulele Sertoli, esentiale pentru maturarea
normala a spermatozoizilor
• La femei- T3 controleaza metabolismul estrogenilor, maturarea sexuala, functia menstruala,
ovulatia, fertilitatea, capacitatea de a duce o sarcina la capat in bune conditii
• T3 stimuleaza producerea de SHBG (serum steroid-binding globulin), care poate lega
testosteronul sau estradiolul plasmatic
Sistem hematopoietic
• Creste producția de eritropoietina
• Stimuleaza disocierea hemoglobinei ( Cui se „ datorește “ ??? Flashback  Mohora: acolo era
explicat super fain că stimulează sinteza enzimelor implicate în sinteza 2,3 BPG...)
• In hipotiroidism scade consumul de O2 tisular si producția de eritropoietina =>anemia

MECANISME DE
REGLARE
-Se realizează prin
intermediul axei hipotalamo-
hipofizo-tiroidiene, prin bucle
de feedback negativ
-Factor stimulator-TRH
-TRH (tireotropin
realeasing hormone)- creste
secretia de TSH, care la
randul lui ajunge pe cale
sangvina la tiroida
-TSH e secretat pulsatil,
cu secretie maxima in timpul
noptii
-TSH are rol si in
cresterea si dezvoltarea
tiroidei
-Ca raspuns la TSH,
tiroida elibereaza in sange T3
si T4
-Cresterea nivelelor
plasmatice de hormoni la
nivelul hipofizei inhiba secretia de TSH

PATOLOGII

HIPOTIROIDISMUL

→ Leziuni la nivelul tiroidei- hipotiroidism primar


→ Leziuni hipofizare/hipotalamice/tumori etc- hipotiroidism secundar/tertiar
→ Hipotiroidism primar-hipersecretie de TSH-cresterea volumului tiroide (gusa)
→ La nou nascuti - cretinism gusogen
→ Semne clinice: gusa, respiratie dificila , plans gros, ragusit, nas ingrosat, facies edemtiat, limba
groasa, icter prelungit si intens, dificultati de hranire, precum si intarziere marcata a varstei osoase
→ Epifize tibiala proximala, femurala distala trebuie sa fie prezente pe radiografie pentru a determina
varsta osoasa
→ Absenta epifizelor semnifică hipotiroidismul
→ Hipotiroidism la adult-mixedem
→ Fata cu aspect buhait
→ Piele rece si umeda
→ Voce ragusita
→ Crestere ponderala
→ Raman in piele GAG (glicozaminoglicani), ca urmare a reducerii catabolismului lor
→ Are loc si acumularea de acid hialuronic ( acesta fiind un GAG, dar desigur că trb să fie redundanți)
→ Se acumuleaza apa si edeme
→ Vorbire lenta, gandire incetinita
→ Reducerea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale, a debitului cardiac, precum si reducerea
amplitudinii respiratiei
→ Scaderea amplitudinii reflexelor osteotedinoase, slabiciune musculară, somnolenta, oboseala
→ Intoleranta la frig

Tireotoxicoza si hipertiroidia
Tireotoxicoza- excesul de hormoni tiroidieni
Cauze: tiroidiene (hipertiroidie) sau extratiroidiene (tumori)
→ Dintre cauzele tiroidiene boala Basedow Graves e cea mai frecventă și apare mai des la femei
→ Se produce activarea patologica a limfocitelor T, ce trateaza proteinele din str glandei tiroide drept
antigene
→ Anticorpii antitiroidieni produc un efect TSH like
→ Gusa cu hipertiroidism
→ Semnifica marirea vol glandei tiroide
→ Dpdv functional gusa se poate asocia cu hipofunctie sau cu hiperfunctie tiroidiana
→ Semn clinic- Basedow Graves- exoftalmie- protruzia globilor oculari
→ Cauza exoftalmiei nu este ft clara
→ La nivelul aparatului cardiovascular, boala Basedow se traduce printr-o activitate cardiaca in exces,
exprimata prin: tahicardie, palpitatii, hipertensiune, debit cardiac crescut, vasodilatatie, tegumente calde
si umede
→ Semn clinic valoros- prezenta tahicardiei in repaus sau chiar somn
→ Tabloul clinic mai cuprinde: scadere ponderala cu apetit prezent, transpiratii, intoleranta la caldura, ca
urmare a intensificarii ratei metabolismului
→ Rezistenta scazuta la efort, scaune frecvente
→ Ca urmare a suprastimularii SN apare: anxietate, nervozitate, insomnie, hiperkinezie, tremor

METODE DE EXPLORARE
Metode imagistice si functionale
-Imagistice: ecografia tiroidiana, CT, RMN, iodocaptarea si scintigrafia tiroidiana
-Funcționale: dozarea concentrațiilor T3 T4 total si a fractiunilor libere, TSH, TRH, dozarea
anticorpilor antitiroidieni

6. Echilibrul Fosfocalcic
Calciul
Organismul uman conține 1000-1200 g de calciu distribuit astfel:
• 98-99% matricea oaselor;
• 0.1 % în LEC;
• 1% se află intracelular ( subliniez intracelular, dar nu LIC, Calciul aflându-se stocat în interiorul
RER, intracelular).
Valoarea normala a calcemiei: 8.8-10.4 mg/dL;
Calciul plasmatic se gaseste sub trei forme circulante:
1. 50% calciu ionizat- forma biologic activa;
2. 40% calciu legat de protein plasmatice – calciu nedifuzabil;
3. 10% calciu sub forma legata de citrat, fosfat sau bicarbonat, neionizata dar difuzabila.
Aportul zilnic: 1000 mg/dL.
Fosforul
Cantitatea totală de fosfor este de 1000 mg din care 85% se află în oase.
Valori normale: 2.5-4.5 mg/dL;
Fosforul anorganic se găsește sub două forme:
1. 85% ionii liberi sub formă de HPO42- (75 %), H2PO4- (10 %);
2. 15% legat de proteinele plasmatice;

Sistemul osos
Osteoblastele sintetizează matricea organică ( fibre de colagen și substanță fundamentală ) a osului.
Prin participarea osteocalcinei , sărurile de calciu și fosfor precipită pe suprafața fibrelor de colagen,
rezultând astfel cristale de hidroxiapatită.
Fracția de schimb rapid a calciului reprezintă procentul (20-30%) de săruri de calciu care rămân în
stare amorfă la suprafața oaselor pentru a putea fi resorbite rapid și deplasate spre LEC.
Un rol important în transferul de calciu îl au osteocitele care realizează osteoliză, .
Resorbția calciului din oase se datorează activității osteolitice a osteoclastelor (celule multinucleate,
bogate în prelungiri viloase și lizozomi). Ele secretă enzime de tipul colagenazei și hidrolazei acide.

Stimulatori ai osteogenezei: Activatori ai osteolizei:


- STH-somatomedina; - PTH;
- Insulina; - Vit. D3;
- Hormoni Androgeni; - Cortizolul;
- Vit. D. - Hh. Tiroidieni (T3, T4);
- Prostaglandinele.
Inhibitori ai osteogenezei: Inhibitori ai osteolizei
- Hormonii corticosteroizi - Calcitonina;
- Hh. Estrogeni.
! Hormonii din tabelul de mai sus acționează asupra receptorilor specifice de la nivelul osteoclastelor (
În scopul controlului osteolizei ) sau al osteoblastelor ( În scopul controlului osteogenezei ).
7. Glandele Paratiroide
PTH
Sinteza tradițională:
- PreproPTHProPTH ( în RER );
- ProPTHPTH ( în Aparatul Golgi ), urmat de depozitare în granulele secretorii.
PTH are 84 aa ( Știu, pare un detaliu idiot de reținut, dar gândește-te că există și astfel de grile)
Valoare normală 0.5 ng/mL;
Acționează via AMPc ( receptori cuplați cu proteina Gs )
Efecte fiziologice:
- Creșterea conc. Ca2+ și Scăderea conc. Pi în LEC.
- Acționează la nivelul oaselor, rinichilor și tubului digestiv;
La nivelul oaselor, PTH determină activarea
resorbției de calciu și fosfați prin 2 mecanisme:
1) Rapidă – activarea pompei de calciu
de la nivelul membranelor osteocitare ( care
separă țesutul amorf de LEC )  osteoliza se
realizează fără resorbția fosfaților sau degradarea
matricei osoase;
2) Lentă - Stimularea osteoclastelor și
demineralizarea propriu-zisă, induse de PTH.
Aceste efecte osteolitice necesită prezența unui
metabolit al vit. D3 ( Evident, calcitriolul ).

La nivel renal:

• Crește absorbția ( sau reabsorbția,


după caz ) a: Ca2+, Mg2+ , H+;
• Inhibă absorbția ( sau reabsorbția, după caz ) a: aminoacizilor, Na+ ,K+, Pi;
• Stimulează sinteza metaboliților vit. D. ( via 1α- hidroxilaza renală, boi)
La nivel intestinal:
• Acționează indirect prin stimularea sintezei calcitriolului la nivel renal.
Reglarea secreției
Se realizează la nivelul degradării proteolitice a hormonului.
Hipocalcemia stimulează secreția, hipercalcemia o inhibă ( Calciul acț. Direct asupra celulelor
principale din ț. Glandular )
Creșterea fosfaților cu scăderea calciului duc la inhibiția secreției.
Vit. D3 are efecte inhibitoare asupra secreției de PTH prin feedback negativ în cazul excesului de Ca2+.
Calcitriolul

Mecanism de acțiune:
1,25 (OH)2 D ( calcitriolul ), produs atât de rinichi cât și de placentă, este singurul metabolit cu
importanță cunoscută a vit. D, ducând la creșterea conc. calciului și a fosfatului în lichidul extracelular.
Nu am mai
tradus aici.
Daca tot nu e
suficient de
clar
mecanismul,
ești invitat să
vizualizezi un
clip pe YT cu
procesul.

Calbindina= osteocalcina.
Concominent procesului redat mai sus ( care e destul de self-explanatory, Vit. D3 e purtată de o
transcalciferină , TC, până în citoplasma celulei epiteliale intestinale, se leagă de receptorul său și se leagă
de hormon responsive element-ul ( HRE ) specific de la niv. ADN-ului), calcitriolul activează și absorbția
de fosfați – cuplați cu calciul.
Efecte fiziologice:

• Stimulează absorbția intestinală de calciu și fosfați. Sintetizează calbindina și calmodulina ( și


așa se porrrnesc motoarele moleculare ).
• Coordonează echilibrul proceselor de mineralizare și demineralizare osoasă;
• La nivel renal crește absorbția de calciu și fosfați – efect slab.
• Interacționează cu sistemul imun.
Reglare
Sinteza calcitriolului se face exclusiv în prezența PTH.
Ionii de Ca au un ușor efect de inhibare a transformării 25-OH-D la 1,25-(OH)2-D.
Rata secreției de PTH e inhibată daca calcemia depășește 9-10 mg/dL inhibare indirectă a sintezei de
calcitriol.
În cazul hipercalcemiei se formează și 24,25 (OH)2 D care e biologic inactivă ( Întrucât nu mai e
suficient PTH ca să inhibe alosteric 24-hidroxilaza, desigur, acest detaliu ca multe altele din paranteze nu
sunt trecute în carte ) .
Calcitonina(CT)
Este un hormon peptidic hipocalcemiant secretat de celulele C ( parafoliculare )
Are 32 aa.
Sinteza sa pornește de la un precursor care conține și un al doilea factor activ: katacalacină. Acesta
potențează efectele calcitoninei.
Valoare normală: 10-100 pg/mL
Secreția de calcitonină e sub controlul direct al calcemiei.
Efecte și mecanisme de acțiune
Scăderea rapidă a calciului plasmatic.
Absorbția intestinală și renală e mai puțin infleunțată de CT.
Efectele se produc pe 3 căi principale:
1. Reducerea activării osteolitice;
2. Creșterea activității osteoblastelor;
3. Inhibarea formării a noi osteoclaste.
Calcitonina încetinește procesele de remodelare osoasă la adult, iar la copil favorizează creșterea
țesutului osos.
Via AMPc ( receptori cuplați cu protein Gs );
Are și efect analgezic prin acțiunea la nivelul celulelor din hipotalamus.
Reglarea echilibrului fosfocalcic e dominată de PTH.
Implicații clinice
Hipoparatiroidism
- deficit de PTH din insuficienta paratiroidiana, scade calciul plasmatic=> tetanie latenta sau
manifesta=> cresterea excitabilitatii neuromusculare(spasm laringian), insomnii, anxietate
Clinic:
-semnul Chvostek- contractia spastica a musculaturii fetei prin percutarea facialului
-semnul Trousseau- “mana de mamos”
-combaterea tetaniei se realiz prin administrarea de PTH, Ca si vit D

Hiperparatiroidism-
exces de PTH=> hipercalcemiei si scaderea fosfatemiei
-rezulta din mobilizarea Ca osos, tesutul osos se vacuolizeaza si devine fragil

Rahitsm
- apare la copii ca urmare a deficientei de Ca si fosfati in LEC
-tratamentul consta in administrarea de vit D, Ca si fosfati
Osteomalacia- rahitismul adultului, apare prin pierderea de Ca si vit D prin steatoree pe cale renala

Osteoporoza- resorbtia fazei minerale a osului, pierdere de matrice organica

8. Glanda Suprarenală

Corticosuprarenala
Hh. Glucocorticoizi
Valori normale:

• Cortizol : 40-180 ng/mL;


• Corticosteron: 2-14 ng/mL.
Cortizolul circulă:

• 95% în formă legată. Aceasta e inactivă, dar asigură un T1/2 lung ( 70 minute ). Sub această
formă:
 80% e legat de transcortină , sau cortisol-binding globulin (CBG).
 15% e legat de albumine;
• 5% liber, forma biologic activă care trece ușor prin membrana celulară.
Metabolizare, inactivare, eliminare
Sediul metabolizării este ficatul, 95% din metaboliții rezultați sunt eliminați prin rinichi sub formă
conjugată cu acid glucuronic, restul prin fecale. Prin urină e excretat și cortizol liber, nemetabolizat.
Receptor glucocorticoid citosolic – GR și în mai mică cel mineralocorticoidic, MR, apoi yada yada
până la legarea de ADN și reglarea transcripției.
Efecte fiziologice
Cortisolul este hiperglicemiant, acţiunile metabolice ale lui fiind antagonice cu ale insulinei. Are rolul
de a proteja organismul de stressul acut şi cronic.
Stimulează procesele catabolice la nivelul ţesuturilor periferice (lipoliza trigliceridelor din ţesutul
adipos, degradarea proteinelor din muşchii scheletici, ţesutul conjunctiv, cu eliberarea de substraturi pentru
gluconeogeneza hepatică (glicerol, aminoacizi).
Stimulează procesele anabolice la nivelul ficatului, prin aport crescut de aminoacizi şi glicerol precum
şi prin inducţia unor enzime gluconeogenetice.

Efecte specifice în funcție de țesut:


Sistem Osos:
• Inhibă sinteza de colagen;
• Diminuează absorbția intestinală a calciului;
• Stimulează osteoclastele;
• Inhibă osteogeneza osteoporoză
Organe hematopoietice și sistem imun:
• Stimulează eritropoeza;
• El represează sinteza unor proteine cheie care accentuează procesele inflamatorii, ex.
interleukina-1
• Stimulează sinteza altor proteine care au rol antiinflamator, ex. lipocortina care inhibă
generarea eicosanoizilor proinflamatori ( prin acț. directă a lipocrotinei asupra PLA2) .
• Leucocitoză  creșterea globală a nr de leucocite;
• Limfocito-, monocito-, eozino- penie;
• Efect antiedematos;
SN:
• La doze normale produce euforie, stimulează activitatea sinaptică, mărește tonusul cortical
• În exces produce insomnie, depresie, stimularea stressului oxidativ cerebral ( Știm...);
• Crește apetitul și aportul alimentar
Vase:
• Cortizolul crește fragilitatea capilară
• Întârzie vindecarea rănilor
Țesut adipos:
• Produce redistribuirea țesutului adipos cu sporirea celui visceral;
Rinichi:
• Crește rata filtrării glomerulare.
Asupra dezvoltării fetale:
• Crește sinteza de surfactant în pneumocitele alveolare tip 2 ( Scrieți ! );
Acțiuni permisive ale glucocorticoizilor(gc):
• Adrenalina și noradrenalina nu își pot exercita efectul lipolitic în abs. gc ( aceștia stimulează
sinteza enzimei: Feniletanolamin-N-metiltransferază, PNMT )
• Stimulează glicogenoliza produsă de glucagon;
• Crește contractilitatea musculaturii netede via catecolamine.
Ritmul circadian al secreției:

• Maxim secretor dimineața


• Minim secretor seara

Implicații Patologice pe scurt

Boala Addison
-insuficienta corticosuprarelnala primara
-manifestarile clinice se declanseaza cand 90% din vol
glandei e distrus
-cauze:
Distrugerea autoimuna
Infectie bacilara (tuberculoza)
-simptome constante: oboseala si anorexia
-consecinte ale hiposecretiei:
• Hipotensiune arteriala
• Hiponatremie
• Hiperpotasemia
• Hiperpigmentarea pielii, datorita hipersecretiei
compensatorii de ACTH
• Pierderea parului axilar si inghinal
• Hipoglicemie
• Pierdere in greutate
• Scaderea rezistentei la infectii

Excesul de glucocorticoizi. Sindromul vs Boala Cushing

Sindromul Cushing
-cauzat de un exces de cortizol, ca urmare a unei tumori hipersecretante la nivelul CSR au prin
administrarea de lunga durata a cortizolului (boli autoimune, transplant de organe etc)
-semne clinice:
• Obezitate facio-cervico-tronculara: crestere in greutate cu redistributia adipozitatii preponderent
facial (facies de luna plina), la nivelul cefei (bosa de bizon), la niv troncular si abdominal
(abdomen de batracian), ca urmare a proteolizei, membrele sunt subtiri, conferind un aspect de
“lamaie pe scobitori”
• Leziuni ale pielii (vergeturi rosii violacee la niv coapselor si pe abd)
• Acnee si hirsutism
• Echimoze si petesii la traumatisme minore
• Intarzierea vindecarii ranilor
• Roseata faciala
• Infectii micotice frecvente
• Hipertensiune arteriala
• Toleranta scazuta la glucoza
• Diabet meta suprarenalian
• Osteoporoza
• Dureri osoase, fracturi
• Tulburari psihice
• Labilitate emotionala, iritabilitate, depresie, anxietate, tulburari de memorie, insomnie
• Reducerea masei musc la niv mb ca urmare a hipercatabolismului proteic
• Tulburari ale ciclului menstrual datorate androgenilor
Pacientul manifesta semnele de mai sus, mai putin hiperpigmentare, deoarece prezinta un nivel scazut
de ACTH

Boala Cushing
-consta intr-o secretie excesiva de ACTH, in 80% din cazuri printr-un adenom hipofizar
-manifestari: sindrom+hiperpigmentare(exces de ACTH, diabet bronzat)

Excesul de mineralocorticoizi
Hiperaldosteronism primar (Boala Conn)
-secretie de aldosteron excesiv de crescuta, independenta de sist renina-angiotensina
-Cauze: adenom adrenal, hiperplazie adrenala

Hiperaldosteronism secundar
-tablou asem cu cel primar, dar activ sist renina-angiotensina este crescuta
-Cauze: stenoza arterei renale sau o tumora secretanta de renina
-Manifestari majore: pierderea capacitatii rinichiului de a concentra urina, alcaloza cu risc de tetanie,
astenie musculara, hipertensiune arteriala si expansiunea spatiului extracelular
Sindromul excesului aparent de mineralocorticoizi- incapacitatii de inactivare a cortizolului, exces de
cortizol, in ciuda conc scazute de aldosteron

Hh. Mineralocorticozi
Aldosteronul circulă

• Sub formă legată ( de albumine ) - 60%;


• Sub formă liberă – 40%;
Valoare normală: 5-15 ng/dL;
Cea mai mare parte se inactivează la tetrahidroaldosteron ( THA ) care e conjugat cu acid glucuronic în
ficat, apoi e excretat prin urină, 10 % din aldosteron e conjugat fără a fi transformat la THA.
Efecte Fiziologice
Știați deja că
stimulează
sinteza ATP-
azei Na-K...

Creșterea presiunii arteriale.  Aldosteron escape ( natriureză în ciuda creșterii conc. Aldosteron, care
,desigur , se poate explica numai prin creșterea PNF la nivelul glomerulului renal, efect al creșterii
volumului sanguin )
Crește contractilitatea musculaturii netede.
Stimulează fibroza cardiacă și hipertrofia VS.
Favorizează producerea aritmiilor ( prin reducerea recaptării noradrenalinei la niv. sinapselor
adrenergice...Tot nu e clar??? Ideea e că în mod normal, catecolaminele după ce sunt eliberați la nivelul
fantei presinaptice, o parte din ei sunt recaptați în loc să fuzioneze cu fanta postsinaptică și să continue
propagarea impulsului. Astfel, aldosteronul inhibă această recaptare, iar o cantitate mai mare de
catecolamine ajung să interacționeze cu fanta postsinaptică, putând duce, evident, la aritmii în cazul
corasonului.)

AT II

• Stimulează transportul
colesterolului în mmb.
mitocondrială prin int.
proteinei Steroidogenic
Acute Regulatory Protein
( StAR 
https://www.youtube.com/watch?v=L_jWHffIx5E ).
• Stimulează secreția steroidică în zona glomerulară a CSR
• Stimulează senzația de sete;
• Stimulează eliberarea de ADH;
• Produce contracția musculaturii netede arteriolare.
Hormonii sexosteroizi CSR

Sunt DHEA ( Dihidroepiandrosteronul) și androstendionul.


Reprezintă principala sursă de estrogeni la bărbat.

Medulosuprarenala

In plasma 70% din catecolamine (CA) și 95% din dopamină (DA) se află în forma conjugată, in special
cu SO42-, inactive biologic, forme ce urmeaza a fi excretate.
Valori normale:

• Catecolamine libere: 25-50 pg/mL


Interacțiunea cu receptorii și efecte ale catecolaminelor
Receptori cuplați cu proteine G:
• α 1 – Gq;
• α 2 – Gi;
• β - Gs.
Stimularea receptorilor α1
- Produce vasoconstrictie (în zona epicardica, în piele, în teritoriul gastrointestinal și în rinichi)
- Reduce tonusul și motilitatea tractului digestiv,
- Crește contractilitatea uterului gravid,
- Produce midriaza (dilatare pupilara),
- Crește agregarea plachetara
- Crește reabsorbtia Na+ la nivel renal.
Stimularea receptorilor α2-adrenergici pe cele trei subtipuri: α2a, α2b și α2c :
- Produce vasoconstrictie (la nivelul circulatiei coronariene predominant în microcirculatie)
- Crește agregarea plachetara.
- Contractă sfincterele gastrointestinale.

Stimularea receptorilor β1:


- Cresc debitul cardiac atât prin creșterea frecventei cardiace cât și prin creșterea debitului-bătaie,
deci și prin creșterea forței contractile a miocardului.
- Stimuleaza eliberarea reninei din celulele juxtaglomerulare.
- Produce lipoliză în adipocite

Stimularea receptorilor β2:


- Produc dilatarea arterelor din musculature scheletală
- Relaxarea musculaturii bronhiolare
- Relaxarea uterului negravid
- Contractă sfincterele gastrointestinale.â
- Cresc lipoliza ( ca și celelalte tipuri)

Mecanisme de reglare

Reglarea secretiei de adrenalina și noradrenalina e preponderent nervoasă. În secretia de


catecolamine intervin și factor umorali: ioni de potasiu, CO2.
Productia de hormoni catecolaminici depinde de:
• Intensitatea stimulului nervos
• Nivelul secretiei de catecolamine
• Influentele hormonale
În feocromocitom, tumora derivata din celulele cromafine, se secreta in exces catecolamine care produc
importante efecte vasculare (hipertensiune arteriala), cardiace și metabolice (hiperglicemie, lipoliza).

9. Pancreasul Endocrin

Este alcatuit din celulele insulelor Langerhans, situate printre acinii glandulari ai pancreasului
exocrin. Aceste celule sunt de mai multe tipuri, fiecare dintre ele secretând un anumit hormon:
• insulina – celulele B ( care mai secretă și amilină) – 60-75%
• glucagonul - celulele A – 20%
• somatostatina - celulele D
• polipeptidul pancreatic - celulele F

Insulina
Este secretată doar de celulele pancreatice.
Sinteza tradițională:
- PreproInsulinăProInsulină ( în RER );
- ProInsulinăInsulină ( în Aparatul Golgi, pliată cu ajutorul peptidului C ), urmat de depozitare
în granulele secretorii.
Efecte fiziologice
Efectul global al insulinei este scăderea concentraţiei glucozei în sânge. ( Seems familiar? )
În ficat, favorizează indirect influxul de glucoză în hepatocite, activează glucokinaza, favorizează
glicogeneza, accelerează transportul aminoacizilor şi stimulează biosinteza proteică, stimulează glicoliza. In
hepatocite, insulina induce sinteza de glucokinază, care prin fosforilarea rapidă a glucozei intracelulare,
determină influxul de glucoză în ficat şi depozitarea ei ca glicogen sau convertirea în acizi graşi. Acizii graşi
încorporaţi în triacilgliceroli, sunt exportaţi ca VLDL (lipoproteine cu densitate foarte mică), în ţesutul
adipos . În ficat creşte sinteza de albumine.
În muşchii scheletici glucoza este utilizată ca substrat energogen, iar excesul este păstrat ca glicogen.
Insulina, facilitează transportul aminoacizilor cu radical neutru în muşchi, stimulează sinteza proteică, şi
încetineşte degradarea proteinelor.
În ţesutul adipos, insulina facilitează influxul de glucoză şi transformarea acesteia în glicerolfosfat.
Insulina activează lipoprotein-lipaza, care hidrolizează triacilglicerolii din chilomicroni sau transportaţi de la
ficat la ţesutul adipos sub formă de VLDL. Acizii graşi eliberaţi sunt depozitaţi ca triacilgliceroli în ţesutul
adipos. Insulina stimulează lipogeneza şi inhibă triacilglicerol-lipaza (lipaza hormon sensibilă), micşorînd
astfel nivelul de acizi graşi liberi (neesterificaţi), din plasmă. Insulina scade producţia de corpi cetonici (acid
aceto acetic şi acid b-hidroxibutiric).
În general stimulează creșterea celulară, transportul celular al glucozei, ATP-aza Na-K, stimulează
creșterea numărului de transportori GLUT4.
Țesuturile pentru glucoza e substratul energetic de elecție sunt: neuronii, retina, epiteliul germinativ al
gonadelor.
Mecanisme de reglare
Se realizează prin down-regulation.
Stimulatori ai secreției de insulină:
- Hiperglicemia;
- Niveluri crescute de aa ca: Lys, Leu, Arg;
- Prezența corpilor cetonici în sânge;
- Stimularea n. X;
- Stimularea receptorilor β2 adrenergici;
- Glucagon ( N.B. nu sunt de acord cu asta, dar așa scrie în carte)
- Secretina, CCK, Gastrina, GIP, GLP

Inhibitori ai secreției de insulină:


- Glicemia<80 mg/dL;
- Stimularea receptorilor α2 adrenergici;
- β blocante ( e.g. propanololul)
- Depleția de K+
- Galanina.
Efectele excesului de insulină asupra glicemiei ( Gli ):
- Gli: 60-75 mg/dL – palpitatii, transpiratii, agitatie
- Gli: 45-60 mg/dL – foame, confuzie, anomalii cognitive ( de fiecare dată după un examen )
- Gli: 30-45 mg/dL – letargie, comă, convulsii ( 20-30 mg/dL), deces ( <15mg/dL)

Glucagonul
Alcătuit din 29 aa;
Hiperglicemiant
Acţiunea metabolică a glucagonului este opusă acţiunii insulinei.
În ficat, gluconeogeneza (sinteza de glucoză din precursori neglucidici), este stimulată..
Ritmul glicolizei se micşorează,.
Glicogenoliza este activată iar sinteza de glicogen este inhibată prin conversia glicogen fosforilazei şi a
glicogen sintazei în forme fosforilate. Glucoza obţinută trece în sînge.
Metabolismul lipidic în hepatocit este deplasat spre β-oxidarea acizilor graşi şi cetogeneză. Acizii graşi
cu catenă lungă pătrund în mitocondrie şi sunt supuşi β-oxidării şi sintezei de corpi cetonici.
Conversia glucozei în acizi graşi şi sinteza de trigliceride este diminuată.
În muşchi, metabolismul glucidic nu este influenţat de glucagon.
În ţesutul adipos, lipoliza este activată, acizii graşi eliberaţi în sânge fiind preluaţi de ficat şi supuşi β-
oxidării mitocondriale. Lipogeneza este inhibată.
Reglarea secreției de glucagon:
- Hiperglicemia inhibă secreția;
- Glicemia< 70 mg/dL determină creșterea secreției;
- Ala, Arg cresc secreția;

Somatostatina(SS)
Există 2 tipuri: 14 S și 28 S;
Acțiune paracrină asupra receptorului SSTR5.
Hipersecreția duce la un sdr. dispeptic și e stimulată apariția litiazei biliare ( prin inh. CCK)

Polipeptidul pancreatic
Hormon cu str. polipeptidică ( 36 aa )
Este asemănător cu
• polipeptidul YY ( de origine intestinala)
• neuropeptidul Y ( creier și SNV)
Are o secretie controlata colinergic; nivelul plasmatic scade dupa administrare de atropina. Se observa
o secretie crescuta de polipeptid pancreatic:
• dupa un pranz bogat in proteine
• dupa efort fizic
• in hipoglicemie acuta

10. Funcția endocrină a gonadelor


Testiculul
Aspecte anatomo-funcționale
Celulele Leydig – se află în interstițiul dintre tubii semnifieri. Secretă hormoni androgeni.
Celulele Sertoli

• Sintetizează și secretă în sânge inhibină, aceasta frânează secreția de FSH.


• Sintetizează ABG ( Androgen-binding globulin ) care face exact ce îi sugerează numele (leagă
testosteronul (T), dihidrotestosteronul (DHT) și estradiolul );
• Asigură bariera hemato-testiculară;
• În timpul vieții fetale secretă MIF ( Mullerian-inhibiting factor ) care induce regresia ductelor
Muller.
Hormonii androgeni (C19)

Testosteronul
Sinteză zilnică în testiculi, 4-9 mg/ 24h
Poate fi convertit în estrogeni prin intermediul unor aromataze.
Nivel maxim de secreție – Dimineața, nivel minim- Seara
Circulă sub următoarele forme
• Legat – 98 %
 65% legat de SSBG ( sex steroid-binding globulin );
 33% legat de albumine
• Liber-2%- fracțiune biologic activă

Valoare normală  650ng /dL


DHT
Are putere virilizantă mai mare decât testosteronul
20% e sintetizat de celulele Leydig
80% provine din conversia periferică a testosteronului
DHEA și Androstendionul
DHEA  exclusiv în CSR
Androstendionul  gonade + CSR
Excreția
Sub formă de 17-cetosteroizi.
Hormonii estrogeni
Origine:
• 30% secretați de testicul ( fie sintetizați de celulele Leydig, fie obținuți prin aromatizarea
androgenilor în celulele Sertoli)
• 68% provin din aromatizarea testosteronului și androstendionului circulant.
• 2% de orig. CSR.
Valoare nromală a conc:3ng/dL
Peptide
Celulele Leydig sintetizează : vasopresină, angiotensină II, oxitocină, corticoliberină, IGF, IL-1, β
endorfine
Celulele Sertoli sintetizează: Inhibină, Activină, MIF, ABP. Activina stimulează FSH , dar și
eritropoeza.
Efecte fiziologice ale horomonilor testiculari
Hormonii testiculari initiaza, dezvolta și mentin caracterele sexuale primare și secundare masculine.
Rolul masculinizant al testosteronului se manifesta în doua etape:
• perioada dezvoltarii fetale
• perioada extrauterina
Perioada dezvoltării fetale
Testosteronul se secretă în organismal fetal începând cu S7 sub acțiunea stimulatoare a HCG, secretată
de placentă.
Testosteronul fetal e principalul factor care determină diferențierea sexuală a gonadei.
Perioada extrauterină
Efecte metabolice ale hormonilor testiculari:

• Stimulează sintezele proteice și diminuă catabolismul proteic.


• Cresc rata metabolismului bazal
• Stimulează hematopoieza
• La nivel renal produc retenția moderată de Na+, K+, Ca2+, apă
Mecanisme de reglare
GnRH e un peptid format din 10 aa.
GnRH stimulează eliberarea de FSH și LH.
GnRH e eliberat intermittent, timp de câteva minute, la un interval de 1-3 ore.
Secreția de LH este asemănătoare cu eliberarea pulsatorie de GnRH ( acest aspect denotă o relație
strânsă între GnRH și LH )
LH și FSH acționează via AMPc.
LH-ul actioneaza asupra celulelor interstitiale Leydig, unde stimulează secreția de androgeni (in special
de testosteron).
FSH-ul actioneaza asupra celulelor Sertoli din tubii seminiferi, stimuland:
• Maturarea spermatidelor fixate pe celulele Sertoli
• Secretia paracrina de ABG
• Secretia de inhibina

Inhibinele inhibă (și) secreția de GnRH (effect mai slab).

Ovarul
Hormonii estrogeni(C18)
Aceștia sunt ( În mod evident ) derivați din colesterol.
Estrogenii cei mai importanți sunt 17β estradiol (E2), estrona (E1) și estriolul (E3).
Estradiolul este principalul și cel mai “puternic” estrogen secretat de ovar.
Estrona e secretată în cantități reduse de către de către ovar, cea mai mare parte formându-se în
țesuturile periferice prin conversia androgenilor secretați de CSR.
Estriolul e un estrogen slab și provine din 16-hidroxilarea celorlalți 2 la nivel hepatic.
Sunt secretați de celulele tecale interne, celulele granuloase, celulele corpului galben, placentă.
Secreția de estradiol are 2 vârfuri:
• Preovulator: 380 microgr / zi
• La ½ fazei luteale : 250 microgr/zi
Estradiolul circulă sub 2 forme:
• 98% în formă legată ( 60% cu albumina, 38% cu SSBG )
• 2% în formă liberă, biologic activă.
Principala metabolizare a acestora are loc la nivel hepatic unde suferă procese de oxidare și conjugare
formându-se glucuronizi și sulfați secretați ulterior în urină și în bilă.
Progesteronul(C21)
Secretat de corpul galben în perioada de existență a acestuia, de placenta în prima parte a gestației și în
cantități mici de CSR și testicul.
Forme circulante:
• 80% legat de albumine
• 18% legat de transcortină a.k.a. CBG;
• 2% în formă liberă.
În ficat, progesteronul e metabolizat în pregnandiol, acesta este conjugat cu acizii glucuronici și apoi
eliminat prin urină.
Hormonii androgeni
Secretați în cantități mici de celulele stromale ovariene.
Aceștia sunt androstendiona, DHT și urme de testosteron. Cel mai important steroid ovarian este
androstendionul, acesta putând fi convertit la nivelul țesuturilor periferice la testosteron sau în estrogeni.
Peptide secretate de ovar
Relaxină, inhibină, activină, oxitocină.
Efecte fiziologice ale hh. Ovarieni
Estrogenii acționează asupra mai multor sisteme:
Organele genitale feminine:
• Cresc sensibilitatea uterului la oxitocină;
• Accelerează activitatea cililor și induc proliferarea țesuturilor glandulare la nivelul trompelor
uterine.
• Stimulează creșterea foliculilor ovarieni;
• Cresc fluxul sangvin uterin;
• Fluidifică și alcalinizează mucusul;
• La nivelul gl. Mamare stimulează proliferarea ductelor galactofore.

Alte acțiuni:
• Inhibă activitatea osteoclastelor;
• Cresc vascularizația la nivelul tegumentelor;
• Efect anabolizant proteic;
• Stimulează sinteza de TBG (Thyroxine-binding globulin);
• Retenție hidrosalină premenstruală;
• Efect antiaterogen;
• Scad secreția de FSH.

Progesteronul

Acționează asupra:

Organele genitale feminine:


• Induce activitatea secretorie a endometrului;
• Scade excitabilitatea musculaturii netede
• Scade sensibilitatea musculaturii uterine la oxitocină;
• Scade nr. receptorilor estrogeni;
• Induce dezvoltarea alveolelor și lobulior mamari, determinând proliferarea și creșterea
dimensiunilor alveolare;
• Induce o creștere a temp. bazale cu 0.5 grade Celsius;
• Efecte slab catabolice;
• Determina natriureză și diureză.
Reglarea secreției ovariene:
Gonadotropina corionică umană:
• Are structură glicoproteică;
• Împiedică involuția corpului galben;
• Stimulează corpul galben să secrete cantități mari de progesteron și estrogeni.
• Stimulează celulele interstițiale testiculare fetale
• Poate fi dozată în ziua 14 a sarcinii
Hormonul corionic somatotrofic sau hormonul placentar lactogen ( HCS sau hPL):
• Proteină care începe să fie secretată din a 5-a săptămână de sarcină;
• Stimulează anabolismul proteic;
• Scade utilizarea de glucoză de către organismul matern;
• Favorizează eliberarea de acizi grași
Dozarea estrogenilor circulanți:
1) Nivel bazal: 20-60 pg/mL;
2) Vârf ovulator>200 pg/mL

11. Țesuturi cu Funcție Endocrină


Sistemul endocrin difuz
Reprezintă un grup neomogen de celule cu funcție endrocină locală, distribuite difuz în diferite organe
cu funcția de a capta și de a degrada precursori aminici până la amine biogene /APUD (Amine Precursor
Uptake and Decarboxylation)
Ele secretă hh. locali începând cu neuropeptide opioide ( E.g. enkefaline, endorfine, dinorfine, acestea
se mai numesc și cibernine ), substanțe implicate în modularea durerii (histamină, serotonină, substanța P,
bradikinină ), peptide vasoactive, gastrină, secretină, CCK, calcitonină, SS, VIP, motilina,
BOMBEZINAAAA, enteroglucagon.

Tubul digestiv – V. Capitolele de Sist. Digestiv, pt că acesta e doar redundant.


Rinichii – V. Sist. Renină-angiotensină-aldosteron și referințele la eritropoetină, pt. că aici
autorii efectiv se repetă din nou cu aceleași lucruri.
Hipotalamusul – cred că ați înțeles deja ideea
Ț. Adipos
Funcția acestui țesut se realizează prin secreția unor peptide bioactive numite adipokine ( E.g. Leptina
și adinopectina ). Acestea stimulează betaoxidarea acizilor grași.
Leptina stimulează o serie de peptide anorexigene ( E.g. POMC a.k.a. proopiomelanocortina ) și inhibă
peptide orexigene ca neuropeptidul Y și AGRP ( Agouti-Gene-Related-Protein). Acțiunea principală a
leptinei e de a reduce apetitul.
Adinopectina se găsește predominent în ț. Adipos alb și are proprietăți antiaterogenice.
O altă adipokină e rezistina...
Placenta – față de ceea ce știați deja că face, autorii au considerat imperios necesar să spună că
produce și leptină ( care activează eliberarea de Pg si citokine yada yada)

12. Metabolismul energetic – Absolut nimic din ce nu știți deja de la Lp sau biochem ;)
, daca nu mă credeti sunteti liberi sa cititi capitolul.
13. Termoreglarea
După excesiv de multe noțiuni redundante din această carte, acest capitol are un subcapitol
semirelevant:

Reglarea Temperaturii Corpului


Echilibrul termic este rezultatul interventiei a doua procese: termogeneneza și termoliza, coordonate de
centrii termoreglarii situati in hipotalamus. La acest nivel exista doi centrii:
• centrul termolitic (situat in nucleii hipotalamici preoptic și anterior) alcatuit in principal din
neuroni sensibili la cald;
• centrul termogenetic, (apartinand hipotalamusului posterior (corpii mamilari)).
La nivel hipotalamic, temperatura centrala de 37,l°C este considerata reper constituind SET POINT-ul
(punct de referinta) hipotalamic :
• t > 37°C  stimularea centrului termolitic
• t < 37°C este stimulat centrul termogenetic.
Stimularea centrului termogenetic activează 2 tipuri de mecanisme:
I.Mecanisme ce reduc pierderea de căldură
1. Vasoconstrictie cutanata, prin activarea mecanismelor simpatice din hipotalamusul posterior.
2. Piloerectie cu crearea unui strat de molecule de aer în imediata apropiere a pielii
II. Mecanisme ce cresc productia de căldură (termogeneza)
1.Frisonul
- Consta intr-un tip special de contractie musculara, constand in succesiuni de secuse izometrice in care
majoritatea energiei furnizate mușchiului este convertita in caldura.
- Centrul initiator al frisonului se afla in hipotalamusul posterior.
- Ei sunt principalul generator de caldura și in timpul frisonului primesc serii de impulsuri aritmice
care cresc tonusul muscular pana la atingerea unui prag critic ce declanșeaza frisonul.
- Centrul frisonului inhiba hipotalamusul anterior și poate fi stimulat de receptorii cutanati pentru rece.
2.Termogeneza chimică
- este indusa printr-un mecanism
mediat de sistemul nervos simpatic, în care
adrenalina și noradrenalina decupleaza
fosforilarea oxidativa producand oxidarea
substratului energetic fără eliberare de ATP.
Acest tesut ( adipos brun ) se gasește în
cantitate mare la nou nascut și prin lipoliza
lui are loc adaptarea la frig și prevenirea
hipotermiei la nou nascut.

3.Racirea sangelui intracranian


stimuleaza secretia de CRH care via TSH induce creșterea secretiei de hormoni tiroidieni (T3, T4) și
hipertrofia tiroidei. Mecanismul are o perioadă de latenta de cateva saptamani/luni, necesar hipertrofiei
tiroidei, element clinic vizibil la eschimoși.
Stimularea centrului termolizei activează 2 tipuri de mecanisme:
I.Mecanisme ce cresc pierderea de caldura
1. Vasodilatatie cutanata, prin deschiderea anastomozelor arteriovenoase din piele cu iradierea unei
cantitati suplimentare de caldura de 8 ori mai mari decat in conditii bazale. Mecanismul se realizeaza
prin inhibarea centrilor simpatici din hipotalamusul posterior.
2. Creșterea secretiei
glandelor sudoripare,
determinata de activarea
centrilor din hipotalamusul
anterior și mediata de fibre
simpatice colinergice
II.Inhibarea
mecanismelor ce produc
caldura
1. Inhibarea frisonului și
reducerea tonusului muscular
2. Reducerea
termogenezei chimice
3. Inhibarea secretiei de
hormoni tiroidieni

Implicații Patologice
Febra
- Reprezintă creșterea temp. corpului peste 38 oC
- Principalul factor e reprezentat de factorii pirogeni care acționează la nivel hipotalamic și
resetează SET-POINT-ul, în sensul reglării lui la un nivel superior
- Mecanismul resetării include acțiunea unor endotoxine și/sau proteine microbiene care în urma
fagocitozei de către PMN și macrofage induc eliberarea de IL-1.
- IL-1 stimulează sinteza de prostaglandine care în final acționează asupra set-point-ului;
- Febra poate scăde brusc, în CRISIS ( ceea ce pp un efort suplimentar din partea sist.
Cardiovascular ) , sau în LISIS, progresiv, cu adaptarea progresivă a circulației și transpirației.

Notă de încheiere:

Majoritatea noțiunilor și informațiilor din acest material nu îmi aparțin personal, acestea
fiind extrase și prelucrate din defectuoasa carte de fiziologie ( În fine, cu niște ajustări pe ici,
pe colo, cine știe va cunoaște). Astfel, nu îmi asum nicio vină pentru eventualele contraziceri
care pot apărea între capitole, deși am încercat înlăturarea lor punct cu punct. De asemenea,
acest rezumat nu contine toate capitolele necesare pentru examen, cele care nu au fost
abordate in acest material trebuie citite si invatate din cartea de curs.
Capitolele de la 6 în jos sunt redactate integral de mine, cele de până atunci sunt rafinate
din word-ul de “fizio-chestii” ( redactat de domnisoara Andrada Cosman ).

S-ar putea să vă placă și