DINAMICA

GRUPURILOR
Conflict și cooperare
Structura

Ce sunt conflictele sociale?

Cauze ale conflictelor în interiorul grupurilor

Dilemele sociale

Rezolvarea conflictelor sociale

Definire

Grupurile sociale sunt caracterizate de existența unui

scop comun pe care membrii nu îl pot atinge dacă
acționează individual

Există numeroase situații în care membrii grupurilor au scopuri

incompatibile care constituie sursa conflictului dintre ei

Conflictul constituie un dezacord sau discordie între membrii

unui grup ce are la bază scopuri, convingeri sau
comportamente incompatibile ale membrilor
Cauza conflictelor sociale

Una din cauzele frecvente ale conflictelor între membrii

unui grup social este competiția: succesul unui membru
poate însemna eșecul celorlalți

Exemple de situație de competiție în grup: membrul cu cea mai

bună performanță primește cea mai însemnată recompensă,
cel care se descurcă cel mai slab primește cea mai mică
recompensă

Situațiile de competiție sunt opuse celor de cooperare:

succesul oricărui membru sporește șansele de succes ale
celorlalți
Aplicație

Dați exemplu de situații de competiție între membrii unui

grup.

Gândiți-vă la interviurile de angajare/ examenele orale care se

desfășoară în grup.

a. pot fi considerate situații de competiție?

b. care credeți că sunt efectele acestor situații asupra
relațiilor dintre membrii grupului?
Tipuri de conflict social: Dilema prizonierului

În anul 2000 Stephen King a scris două capitole dintr-un

roman intitulat The Plant și le-a publicat pe internet cu
următoarea condiție:

A cerut cititorilor să plătească 1$ pe capitol

Dacă cel puțin 75% dintre cei care descărcau capitolul
plăteau, va continua să scrie și să publice online noi
capitole
Dacă mai puțin de 75% din cititori plăteau, se oprea
din scris și nu mai publica romanul

Rezultatul: https://en.wikipedia.org/wiki/The_Plant
Tipuri de conflict social: Dilema prizonierului

King a construit o situație de conflict în care acțiunea

benefică pentru fiecare individ în parte (descărcarea
capitolului fără plată) devine dăunătoare pentru toți
membrii grupului dacă este aleasă de către mai mulți
(dacă mai mulți aleg să nu plătească, toți pierd beneficiul
inițial, acela de a descărca întreaga carte)

Pentru primul capitol, mai mult de 75% din cititori au

plătit prețul de 1$
Numărul celor care au plătit pentru capitolul șase a
scăzut sub 75% dintre cei care au descărcat capitolul,
astfel că King nu și-a terminat niciodată acest roman
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Dilemele sociale sunt tipuri de situații în grup în care

acțiunile benefice pentru fiecare individ în parte pot
deveni dăunătoare pentru întreg grupul, dacă sunt alese
de mai mulți membrii

În dileme sociale, comportamentul egoist (pentru obținerea

unui beneficiu individual) dăunează tuturor membrilor grupului
dacă este adoptat de mai mulți membrii ai grupului
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Restaurantele Panera Cares

Clienții plătesc pentru meniu numai dacă doresc

În meniu sunt prețuri sugerate pentru fiecare produs

Principiul de funcționare: membrii comunității care nu își
permiteau o masă, puteau consuma la aceste restaurante,
costurile pentru ei fiind asigurate de către cei care
decideau să plătească mai mult decât prețul sugerat

În primele trei restaurante deschise: în medie, trei din cinci

clienți plăteau prețul sugerat, unul din cinci plătea mai
puțin, iar unul din cinci plătea mai mult
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Studierea dilemelor sociale în laborator este posibilă prin

intermediul unui joc denumit dilema prizonierului (Luca
& Raiffa, 1957)

Doi infractori sunt interogați de poliție în camere

separate. Poliția are certitudinea că cei doi au comis
infracțiunea însă pentru a-i putea condamna au
nevoie de o mărturisire. Ca atare, încearcă să îi
transforme pe cei doi în competitori, spunându-i
fiecăruia că celălalt este pe cale să mărturisească.
Opțiunile celor doi infractori sunt:
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Studierea dilemelor sociale în laborator este posibilă prin

intermediul unui joc denumit dilema prizonierului (Luca
& Raiffa, 1957)
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Studierea dilemelor sociale în laborator este posibilă prin

intermediul unui joc denumit dilema prizonierului (Luca
& Raiffa, 1957)

Dacă ambii mărturisesc, ambii primesc cinci ani de

închisoare
Dacă niciunul nu mărturisește, ambii primesc un an de
închisoare
Dacă unul mărturisește și celălalt nu, cel care
mărturisește va fi eliberat, iar celălalt va primi zece ani
de închisoare
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Dilema prizonierului

Doi jucători au de ales, în sesiuni multiple de alegere (de

regulă zece), una din două opțiuni fără a ști care este
alegerea celuilalt jucător
Numărul de puncte câștigate de fiecare depinde de
alegerea celuilalt
Alegerea ta
Alegerea colegului Opțiunea A Opțiunea B
Opțiunea A Tu câștigi 3 lei Tu câștigi 6 lei
Colegul câștigă 3 lei Colegul pierde 6 lei

Opțiunea B Tu pierzi 6 lei Tu pierzi 1 leu

Colegul câștigă 6 lei Colegul pierde 1 leu
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Dilema prizonierului

Rapoport & Chammah, 1965: situația de cooperare este

alegerea opțiunii A; opțiunea B constituie opțiunea
competitivă;

Deoarece indivizii nu cunosc întotdeauna cât de mult

pot avea încredere în partenerii de joc, opțiunea B
pare cea mai sigură (pierderile sunt mici, dar
câștigurile posibile sunt mult mai mari)
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Dilema prizonierului

Ilustrează foarte bine conflictele sociale din situații reale

deoarece pentru ca toți membrii grupului să obțină
beneficii, ei trebuie să aibă încredere unii în ceilalți

Lipsa încrederii (a convingerii că partenerul va juca și el

cooperant, nu competitiv) duce la amplificarea acțiunilor
competitive, astfel încât la final toți membrii au beneficii
mai mici
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Creșterea cooperării în dilema prizonierului

Dacă partenerul de joc este o persoană apropiată sau

cineva cu care anticipăm să interacționăm în viitor, crește
probabilitatea de cooperare

Sugerarea comportamentului cooperant ca normă de

comportament crește probabilitatea cooperării:
Liberman, Samules, & Ross, 2004: au folosit două denumiri
diferite pentru jocurile de tip dilema prizonierului, Wall Street
Game (sugerând participanților că norma așteptată este
competiția) și Community Game (norma: cooperarea). Procentul
participanților care aleg cooperarea a crescut de la 33% în Wall
Street Game la 71% în Community Game
Tipuri de conflict social: Dilema socială

Creșterea cooperării în dilema prizonierului

Folosirea strategiei dinte-pentru-dinte:

Prima alegere este cooperantă, însă următoarele
alegeri sunt un răspuns la alegerea anterioară a
partenerului (dacă în alegerea 3 partenerul a ales
competiția, în alegerea 4 îi vei plăti cu aceiași monedă
și vei alege competitiv)
Folosirea strategiei sugerează că persoana este
dispusă să coopereze însă nu se va lăsă fraierită dacă
celălalt este competitiv
Rezolvarea conflictelor sociale: folosirea amenințărilor

Deutsch & Krauss, 1960: jocul camioanelor

Participanții sunt directorii a două companii de

transport iar sarcina lor este să transporte marfa la
destinație cât mai repede
Pentru fiecare transport participanții primesc 60 de
cenți, însă pierd 1 cent pentru fiecare secundă în care
efectuează transportul
Ruta directă (cea mai scurtă) este comună pentru
ambele companii, însă nu pot trece ambele camioane
în același timp
Rezolvarea conflictelor sociale: folosirea amenințărilor

Deutsch & Krauss, 1960: jocul camioanelor

Rezolvarea conflictelor sociale: folosirea amenințărilor

Deutsch & Krauss, 1960: jocul camioanelor

Când participanții foloseau amenințări la adresa

celuilalt jucător (folosirea unei porți care bloca traseul
pentru celălalt) ambii participanți pierdeau mai mult
decât în situația în care nu puteau folosi amenințări
Când unul din jucători folosea poarta pentru a-l bloca
pe celălalt, acesta din urmă își așeza camionul pe
drumul comun astfel încât ambii parteneri pierdeau
timp și bani
Rezolvarea conflictelor sociale: comunicarea

În experimentul lui Deutsch & Krauss (1960), participanții

nu aveau voie să comunice direct

În replicările ulterioare ale studiului în care participanții au

voie să comunice, folosirea comunicării reduce pierderile
în situația în care numai una din părți folosește
amenințările, însă nu crește semnificativ câștigurile

Comunicarea conduce la rezolvarea eficientă a

conflictelor numai dacă încurajează încrederea și
cooperarea între parteneri; în jocul camioanelor,
participanții care aveau voie să comunice își amplificau
amenințările
Rezolvarea conflictelor sociale: negocierea

Negocierea este o formă de comunicare între părțile

implicate în conflict în care acestea își fac reciproc oferte
și contraoferte până când ajung la o soluție agreată

Cea mai eficientă metodă de negociere este cea care

implică o soluție integrativă: un compromis bazat pe
beneficiile care pot avea valoare diferită pentru cele două
părți