MINISTERUL EDUCATIEI SI STIINTEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA

MOLDOVA

Raport
Cu privire la practica de productie efectuata de catre
studenta anului IV Blajenscaia Valentina la Judecatoria Sectorului
Riscani.

Conducatorul practicii din partea Conducaorul practicii din

partea Judecatoriei Sectorului Riscani partea catedrei
Gh. Birnaz Maria Dimerji
 Chisinau 2011
Cuprins

Introducere……………………………………………………………….......…
3

Capitolul I: Descrierea activitatilor desfasurate …………………………....…4

Caracteristica generala a
Judecatoriei......................................................6
Functiile generale ale Judecatoriei..........................................................9

Capitolul II:
Activitatea efectuatade care practicant pe parcursul practicii pe perioada 7
martie 2011 – inceputul practicii si 2 mai 2011 sfirsitul
practicii………………………………………………………………………..10
1. Dispozitii
generale...................................................................................
11
2. Independenta si impartialitatea
judecatorului............................................12
3. Obligatiile
judecatorului............................................................................

2
 13
4. Incompatibilitati si
interdictii.....................................................................14
5. Raspunderea judecatorului pentru incalcarea eticii
profesionale...................16

Concluzii………………………………………………………….............1
6

Introducere

EU, BLAJENSCAIA VALENTINA, STUDENTA LA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN RM, FACULTATEA

ECONOMIE GENERALA ŞI DREPT, SPECIALITATEA DREPT ECONOMIC ANUL 5, CURSUL 4, RAPORTEZ: am efectuat
practica de specialitate în baza contractului nr._____ (încheiat între Academia de Studii
Economice pe de o parte şi Judecatoria Sectorului Riscani pe de alta parte.)
Practica sa desfăşurat în conformitate cu sarcinile specificate în programul practicii,
instrucţiunile pentru studentul practicant, regulamentul intern de activitate, planul calindaristic de
muncă, inclusiv regimul zilei stabilit la locul practicii precum şi tehnica securităţii în cadrul
Judecatoriei Sectorului Riscani.
Practica sa efectuat pe parcursul perioadei 7 martie – 2 mai 2011. Această perioadă a fost
dedicată acumulării cunoştinţelor şi deprinderilor practice.
În raportul care urmează am încercat să redau care este competenţa Camereii, Drepturile şi
împuternicirile acesteia. În a doua jumătate a raportului am explicat toată activitatea mea pe
parcursul practicii.

3
 În perioada desfăşurării practicii am realizat sarcinile specifice în programul practicii; am
studiat şi m-am confirmat regulamentului de ordine interioară acceptat de întreprindere adică de
Camera Înregistrării de Stat; Am respectat cu stricteţe regulile de protecţie a muncii, tehnicii
securităţii şi ingienei de producţie; am participat activ în viaţa colectivului a camerii. Am
completat zilnic jurnalul practicii, în care sunt înscrise conţinutul activităţilor la care eu am luat
parte pe parcursul perioadei practicii. Am prezentat jurnalul de practică spre verificare
conducătorului de practică nu mai rar de două ori pe săptămână.
Pe parcursul practicii s-a incercat imbinarea aspectelor teoretice cu cele practice, acest fapt
s-a demonstrat prin examinarea zilnica a numeroaselor dosare si materiale indreptate spre
examinare Judecatoriei Sectorului Riscani. O mare parte din ele sunt examinate cu mare succes,
fiind descoperite cazurile de furt, huliganism, si altele. Unele dintre ele nu sunt descoperite, din
cauza imposibilitatii descoperirii, spre exemplu „Dosarele de cгutare”.

Capitolul I: Caracteristica generală a judecatoriei.

Concepută ca o continuare a pregătirii teoretice,practica de profil se axează pe domenii de
maximă importanţă pentru pregătirea juridică şi anume :activitatea instanţelor judecătoreşti şi a
parchetelor.

Obiectivele didactice sunt legate de :

- cunoaşterea realităţilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor;
- dezvoltarea unor abilităti practice necesare profesiilor din sfera magistraturii;
- fixarea cunoştinţelor de specialitate(drept civil,drept penal şi a procedurilor civilă şi penală).

Organizarea procesului de desfăşurare a practicii

Studenţii vor efectua practica de profil în instanţe de judecată.
Activitatea de practică se desfăşoară compact,timp de trei săptămîni,la sfîrşitul anului
universitar,în regimul zilnic al unităţii avută în vedere ca bază de practică.

4
Conţinut
Programul de practică al studenţilorva trebui să permită cunoaşterea de către aceştia a
principaleloraspecte organizatorice,funcţionale şi de competenţă specifice instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor.

Îndrumarea şi controlul activităţii,colocviul de practică

Îndrumarea şi controlul practicii studenţilor se realizează de cadre didactice de specialitate şi
responsabilii cu activitatea practică a studenţilor dessemnaţi de unităţile- baze de practică.
Studentul trebuie să întocmească un caiet de practică în care să consemneze activităţile
întreprinse şi să elaboreze o lucrare în care va analiza şi reţine soluţiile de perfecţionare a uneia
dintre activităţile studiate.

Ce trebuie ştiut despre judecata în procesul penal :

- Judecata este modul în care instanţa de judecată îşi exercită atribuţiile în mod activ.
- Instanţa de judecată înseamnă un complet de judecată format din judecători,în compunerea
pervăzută de lege,şi din grefier,cu participarea procurorului. Compunerea instanţei se impune a fi
aceeaşi pe tot parcursul procesului
- Judecata sau procesul se desfăşoară la sediul instanţei în şedinţă publică. Judecătorul poate
dispune judecarea cauzei în şedinţă secretă,la cererea părţilor sau din oficiu,dacă s-ar aduce
atingere unor interese de stat,moralei sau vieţii intime a unei persoane. Într-o asemenea
situaţie,nu sunt admişi în sala de judecată decît părţile,reprezentanţii lor,apărătorii şi alte persoane
care sunt chemate de instanţă.
- La şedinţa de judecată nu pot participa minorii sub 16 ani.

1. Cine participă la judecată :

La judecată participă părţile legal citate şi procurorul.

Neprezentarea părţilor legal citate nu împiedică judecarea unei cauze.
Judecătorul,dacă apreciază că este necesară prezenţa unei părţi care nu s-a prezentat,ia măsuri
pentru prezentarea acesteia,în sensul că poate dispune aducerea părţii la instanţă cu mandat de
aducere sau mandat de aducere cu însoţitor (un poliţist),care se execută de lucrătorii de poliţie de
la unitatea în raza căreia locuieşte partea.
5
- Cînd o cauză penală se amînă,indiferent de motivul amînării,părţile prezente nu se mai citează
pentru termenul următor şi primesc termen în cunoştinţă,fiind citate doar părţile care lipsesc.
- Obligatoriu se citează de fiecare dată,indiferent dacă sunt prezenţi sau nu la judecată,militarii în
termen şi deţinuţii.
- Părţile pot participa la proces chiar dacă nu au fost citate sau nu au primit citaţia.

2. Cum se organizează şi se desfăşoară o şedinţă de judecată :

- Potrivit dispoziţiilor art.295 Cod procedură penală,preşedintele completului de judecată

(judecătorul) are obligaţia să ia din timp toate măsurile necesare pentru buna desfăşurare a
procesului.
- Este bine de ştiut că,dosarele penale înregistrate la instanţă,sunt repartizate aleatoriu,prin
intermediul unui program computerizat (Ecris sau MJREP).În acest fel computerul stabileşte ziua
şedinţei de judecată a unei cauze şi completul care va judeca cauza.
- Dup fixarea zilei de judecată şi desemnarea completului,în modul arătat mai sus,se întocmeşte o
listă cu toate cauzele fixate pentru judecată în ziua respectivă,care se afişează la vedere,cu 24 de
ore înaintea termenului de judecată.
- Şedinţa de judecată începe la ora comunicată pe citaţie.
- După ce judecătorul declară deschisă şedinţa de judecată,întreabă părţile prezente dacă dosarul
în care au fost citate se amînă fără discuţii,din motive legale şi temeinice iar aceste dosare se
strigă în ordinea în care au fost cerute sau potrivit ordinii stabilite de judecător.
- Dacă nu mai sunt alte cereri din partea părţilor sau apărătorilor,grefierul începe să strige cauzele
în ordinea lor de pe lista de şedinţă afişată la uşa instanţei sau,după cum dispune judecătorul.
- Părţile sau martorii într-o asemenea cauză,cînd îşi aud numele strigat trebuie să răspundă
prezent,să se prezinte în faţa judecătorului,cu actul de identitate şi să urmeze indicaţiile acestuia.
- Preşedintele completului de judecată sau judecătorul are obligaţia să ia măsuri pentru
menţinerea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată,putînd limita accesul publicului în sala de
judecată,în raport de mărimea sălii.
- Cînd o persoană tulbură şedinţa de judecată sau nesocoteşte măsurile luate de judecător, se
poate dispune îndepărtarea sa din sala de judecată,iar chemarea ei în sală se face numai după
strigarea cauzei în care a fost chemat. Celui îndepărtat din sală,la revenire judecătorul trebuie să-i
aducă la cunoştinţă actele esenţiale efectuate în lipsa sa sau să-i citească declaraţiile celor
ascultaţi.
6
- Dacă în cursul şedinţei de judecată s-a săvîrşit o faptă prevăzută de Codul penal
(ultraj,insultă,calomnie etc.) preşedintele completului de judecată sau judecătorul constată
săvîrşirea acelei fapte (denumită şi infracţiune de audienţă),identifică persoana respectivă,poate
dispune arestarea şi încheie un proces verbal care se înaintează procurorului pentru a fi efectuate
cercetări penale (în cazul arestării,cel arestat este trimis la procuror odată cu procesul verbal).
- Şedinţa de judecată se înregistrează prinmijloace tehnice adecvate,înregistrările fiind păstrate la
arhiva instanţei.Cînd există dubii cu privire la conţinutul unei încheieri de şedinţă întocmite de
grefier puteţi solicita,în scris,comunicarea unei transcrieri după înregistrarea efectuată în şedinţa
de judecatădinziua respectivă,privind cauza .
- În cursul judecăţii se pot formula cereri de probe,invoca excepţii sau pune concluzii. Asupra
tuturor cererilor şi excepţiilor,judecătorul este obligat să se pronunţe prin încheiere motivată,după
ce le-a pus în discuţia tuturor părţilor.

3. Ce înscrisuri (acte procedurale) sunt întocmite de judecător în cadrul unei judecăţi :

- La fiecare termen de judecată,toate aspectele discutate în şedinţa publică în legătură cu un

dosar, sunt consemnate de către grefierul de şedinţă într-un caiet, după care acesta întocmeşte
încheierea de şedinţă care se semnează apoi de judecător sau preşedintele completului de
judecată.
- Dacă se judecă cauza pe fond,se pronunţă o hotărîre judecătorească care se motivează ulterior.
Pronunţarea hotărîrii se face în aceeaşi zi sau se poate amîna,situaţie în care se întocmeşte o
încheiere în care se menţionează aceasta. Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută.
Minuta este scrisă şi semnată de judecător şi trebuie să fie la dosar,separat de hotărîrea motivată.
- Minuta se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintele completului de judecată asistat de
grefier.
- Atît minuta cît şi amînarea pronunţării sunt menţionate în condica de şedinţă care se poate
consulta la arhiva instanţei.
- Prin soluţionarea cauzei,judecătorul pronunţă o hotărîre care trebuie să rezolve atît latura penală
a cauzei (cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia unui inculpat) cît şi latura civilă (pretenţiile
formulate de partea civilă). Totodată,sunt fixate şi cheltuielile judiciare,cu arătarea persoanei care
trebuie să le achite. Se mai pot dispune confiscări,anulări de acte (înscrisuri),restituiri de bunuri.
- Hotărîrea se motivează în 20 de zile de la pronunţare.
- Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural pot fi îndreptate,din oficiu sau la
7
 solicitarea părţii. Aceasta se dispune prin proces verbal – la urmărire penală sau prin încheiere –
la instanţă.
Personalul judecatoriei si programul de lucru

Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia, în numele legii în scopul apărării şi realizării

drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese
legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi fără discriminări.

În cadrul judecătoriei funţionează, personal auxiliar de specialitate şi personal încadrat în

departamentul economico-financiar şi administrativ, există o grefă, o registratură, o arhivă, o
bibliotecă şi un birou de informare şi relaţii cu publicul. Grefa, registratura şi arhiva efectuează
operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi
expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu
caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţei.

Registratura şi arhiva sunt deschise zilnic pentru public minimum 4 ore/zi.

Programul de lucru al instanţei este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână;
programul începe la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.
Programarea la şedinţele de judecată ale judecătoriei se fac în raport cu nevoile instanţei,
asigurându-se şi timpul necesar pregătiri profesionale.
În cazuri excepţionale, în materie penală, şedinţele de judecată pot fi stabilite şi în zile

nelucrătoare.
Şedinţele de judecată încep la ora 9,00.
Accesul publicului este permis în sala de şedinţă, cu 30 minute înainte de deschiderea

şedinţelor de judecată.
Programul şrdinţelor de judecată şi programul de lucru cu publicul se aduc la
cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.

Pentru evidenţa activităţii instanţei se întocmesc şi se păstrează:

1. Registrul general de dosare

În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorie

cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelaşi număr se vor înregistra toate cererile depuse
ulterior sau corespondenţa în legătură cu dosarul.

După numărul dosarului înregistrat se va trece indicativul secţiei ( C – civil, P –

penală).2. Opisul alfabetic
În acest registru se trec numele şi prenumele sau, după caz, denumirea părţilor din
dosar, inclusiv a celor introduse ulterior în proces, precum şi numărul dosarului.
3. Registrul informativ

În acest registru se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică,

primul termen de judecată şi termenele ulterioare; data ieşirii dosarului din arhivă şi persoana
căreia i s-a predat, data reintrării dosarului în arhivă; numărul şi data sentinţei, deciziei sau

8
 încheierii, după caz, şi soluţia pe scurt; data trimiterii dosarului la alte instanţe, la parchet sau la
alte autorităţi şi data revenirii dosarului, conexarea sau ataşatrea dosarului la alt dosar.

4. Registrul de termene al arhivei

În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se

numărul şi data înregistrării lor.

5. Condica şedinţelor de judecată
În acest registru se trec, în ordinea înscrisă pe listă, dosarele din fiecare şedinţă,

separat pe complete, noul termen de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată
şi numărul acesteia, precum şi iniţialele judecătorului care o va redacta.
La judecătoriile cu volum mare de activitate se ţin două condici, una pentru cauzele
penle şi una pentru cauzele civile.
6. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civle şi
penale

În acest registru se trec, în ordinea datei declarării apelurilor sau, după caz, a
recursurilor: numele şi prenumele părţii care a declarat apelul sau recursul; numărul dosarului,
data declarării căii de atac şi data înaiantării dosarului la insatnţa competentă.

Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezntant, sosite prin poştă,
curier ori fax, se depun la registratură unde, în aceeaşi zi primesc dată certă, după care se predau
preşedintelui instanţei, având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise.

După rezoluţia preşedintelui actele de sesizare primesc număr din registrul general de
dosare.
Celelate cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter
adminstrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se
înregistrază în registrul general de dosare, registrul de intrare – ieşire a corespondenţei
administrative ori registrul de evidenţă a petiţiilor, după caz, şi se prezintă preşedintelui
împreună cu dovezile de expediere.

Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub

semnătură, după caz, se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre
aceasta pe conceptual de citare.

Actele şi cererile de orice natură, prezentate de justiţiabili sau de reprezenanţii lor,

inclusiv avocaţi, preşedintelui instanţei ori judecătorului de serviciu, primesc dată certă la
prezentarea lor, prin aplicarea ştampilei de intrare a instanţei, iar după rezolvare se predau
registratorului care le înregistrează.

9
 Partea sau reprezentantul acesteia care prezintă personal la instanţă actul de sesizare
poate primi, sub semnătură depusă pe act, termen de judecată în cunoştimţă, cu respectarea
criteriului repartizării aleatorii cauzelor, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de

intrare a corespondenţei, cu această menţune, fără a fi desfăcute, după care se predau
destinatarului.

Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de

citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comincarea copiilor de pe actele de
sesizare a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură
urgentă, sau cel mai tărziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze.
Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre
data predării acestora spre expediere.

Capitolul II

Activitatea efectuată de către practicant pe parcursul desfăşurării practicii.

Codul de etică al judecătorului

Un sistem judiciar independent şi onorabil este indispensabil justiţiei. Justiţia ocupă un loc
deosebit în afirmarea statului de drept, iar conduita, moralitatea şi cultura judiciarului au o
importanţă majoră în procesul de înfăptuire a ei.
În actualele condiţii, faţă de judecători, ca exponenţi ai puterii judecătoreşti, sînt înaintate un
şir de cerinţe morale şi de conduită specifice, o parte dintre ele fiind incluse în acte normative,
altele urmînd a fi însuşite şi respectate ca deziderate ale eticii profesionale.
Judecătorul trebuie să participe activ la stabilirea, menţinerea, aplicarea normelor de
conduită, pe care le va respecta personal, astfel încît să fie asigurată integritatea şi independenţa
sistemului judecătoresc.
Reglementările prezentului Cod urmează a fi interpretate şi aplicate în vederea promovării
acestor obiective.

1
Dispoziţii generale

Articolul 1. Scopul reglementării

10
 (1) Autoritatea judecătorească este în Republica Moldova o ramură a puterii de stat.
Administrarea justiţiei este un atribut inerent sistemului judecătoresc şi, în special, judecătorilor.

(2) Codul de etică al judecătorului stabileşte standardele de conduită ale acestuia, conforme
cu responsabilităţile, onoarea şi demnitatea profesiei sale şi care sînt obligatorii pentru a fi
respectate de către toţi judecătorii din Republica Moldova.

(3) Respectarea normelor cuprinse în prezentul Cod constituie un criteriu pentru evaluarea
eficacităţii, calităţii şi integrităţii profesionale a judecătorului.

(4) Evaluarea respectării standardelor de conduită prescrise în prezentul Cod este efectuată
de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit legii.

2
Independenţa şi imparţialitatea judecătorului

Articolul 2. Independenţa judecătorului

(1) Judecătorul trebuie să fie independent în exercitarea funcţiilor sale, conform principiilor
de drept garantate de Constituţie, de alte legi şi norme naţionale, de acte internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
(2) Judecătorul are îndatorirea să promoveze supremaţia legii şi statul de drept, să apere
drepturile şi libertăţile fundamentale, interesele legitime ale tuturor persoanelor, independent de
cetăţenie, origine etnică, rasă, naţionalitate, cultură, ideologie, religie, limbă, sex, apartenenţă
politică, avere, origine socială, asigurînd în toate cazurile calitatea şi caracterul echitabil al
actului de justiţie.

(3) Judecătorul este obligat să respecte egalitatea persoanelor în faţa legii, asigurîndu-le un
tratament cuviincios prin apărarea demnităţii şi onoarei lor, precum şi integritatea fizică şi morală
a tuturor participanţilor la procedurile judiciare. Atitudinea corectă, imparţială faţă de om ca
valoare supremă, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în conformitate cu normele
de drept naţionale şi internaţionale şi cu principiile morale general-recunoscute sînt cerinţe
obligatorii faţă de judecător.

(4) În toate cazurile, judecătorul va acţiona independent, fără orice influenţe, îndrumări sau
control şi nu-şi va permite comportament necuviincios, inadecvat sau ilegal, care poate genera
conflicte de interese şi periclita încrederea în independenţa sa.
(5) Judecătorul trebuie să informeze imediat Consiliul Superior al Magistraturii despre orice
faptă, acţiune, eveniment de natură să-i afecteze independenţa, imparţialitatea, obiectivitatea
judiciară, sau despre oricare încălcare a standardelor de etică prevăzute în prezentul Cod.

Articolul 3. Imparţialitatea judecătorului

(1) Judecătorul trebuie să judece toate cauzele imparţial, în conformitate cu legea, fără
restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau ingerinţe, directe sau indirecte, indiferent din partea
cui sau pentru care motive ar veni ele.

11
 (2) Judecătorul va pronunţa hotărîri independent, rămînînd fidel legii, menţinîndu-şi
autoritatea şi competenţa profesională şi nu se va lăsa influenţat de contacte, stimulente,
informaţii sau sfaturi din partea oricăror persoane, structuri de stat sau instituţii publice, mijloace
de informare în masă, interese de partid, interese publice, doctrine politice, sentimente sau teama
de eventuale critici imediate sau de durată.
(3) Judecătorul trebuie să se abţină de la orice comportament, acţiune sau manifestare care ar
putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc.
(4) Judecătorul îşi va exercita funcţiile nepărtinitor şi fără prejudecăţi, nu va manifesta
atitudine preconcepută prin exprimare sau prin fapte şi nu-şi va permite cuvinte, fraze, gesturi sau
alte acţiuni care ar putea fi înterpretate ca semne de părtinire sau prejudecată.
(5) udecătorul este obligat să fie imparţial şi să nu admită influenţe asupra activităţilor sale
profesionale de către nici o persoană, inclusiv de rudele, prietenii sau cunoscuţii săi.

Articolul 4. Recuzarea
(1) Judecătorul este obligat să se abţină de la oricare proces în care imparţialitatea sa ar putea
fi pusă la îndoială şi se va autorecuza într-un proces în care aceasta este cerută de lege, inclusiv în
cazurile în care:
(a) are o părtinire sau prejudecată proprie faţă de una dintre părţi, sau personal deţine
informaţii despre probele contestate ce ţin de proces;
(b) ştie că el, personal sau ca custode, sau soţul său (soţia) sau alte rude apropiate au un
interes financiar în obiectul disputei sau orice alt interes care ar putea afecta substanţial rezultatul
procesului.

3
Obligaţiile judecătorului

Articolul 5. Obligaţiile judecătorului

(1) În exercitarea atribuţiilor, judecătorul are următoarele obligaţii:

a) să-şi îndeplinească îndatoririle şi funcţiile de serviciu profesionist, competent, inclusiv
toate sarcinile administrative date conform legii;
b) să-şi menţină la nivel înalt şi să-şi perfecţioneze permanent cunoştinţele, competenţele şi
abilităţile sale profesionale prin autoinstruire, instruire continuă şi educaţie întru executarea
adecvată a îndatoririlor de administrare a justiţiei;
c) să decidă prompt, eficient şi obiectiv în toate cauzele judiciare, acţionînd cu diligenţă şi
în timp util, să respecte termenele legale, iar în cazul în care legea nu prevede astfel de limite, să-
şi îndeplinească îndatoririle într-o perioadă de timp rezonabilă;

d) să păstreze secretul profesional ce ţine de deliberările sale şi de informaţiile confidenţiale

obţinute în timpul îndeplinirii atribuţiilor legate de şedinţele de judecată şi în afara acestora;

e) să întreprindă, în exerciţiul funcţiei, măsurile necesare pentru păstrarea sau sigilarea

cuvenită a informaţiilor, materialelor confidenţiale obţinute, potrivit legii şi să asigure prevenirea
dezvăluirii neautorizate a acestora;

12
 f) să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurîndu-le un tratament juridic
nediscriminatoriu, să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care
participă, în orice calitate, la procedurile judiciare;

g) să-şi exercite responsabilităţile juridice ce îi revin în măsura în care să se asigure de

aplicarea corectă a legii şi instrumentarea cauzelor în mod echitabil, eficient şi fără întîrziere.

Articolul 6. Ordinea şi solemnitatea şedinţelor

(1) Judecătorul va menţine ordinea şi atmosfera respectuoasă în şedinţele de judecată,

asigurînd disciplina şi solemnitatea desfăşurării procesului, fie în biroul său, fie în sala de
judecată. El urmează a da dovadă de demnitate, respect şi răbdare faţă de toţi participanţii la
proces.
(2) Judecătorul va avea permanent un comportament oficial, sobru, politicos în comunicarea
cu alte persoane. El va cere tuturor participanţilor la proces şi altor funcţionari ai sistemului
judiciar să se abţină de la manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a părtinirii sau prejudecăţilor
împotriva părţilor, martorilor, avocaţilor sau altor persoane.
(3) Judecătorul îşi va conforma exteriorul şi vestimentaţia în timpul exercitării funcţiei la
cerinţele legii şi prestigiul profesiei.

Articolul 7. Relaţiile judecătorului în colectivul de muncă

(1) Relaţia judecătorului cu colectivul de muncă trebuie să se bazeze pe respect şi bună-

credinţă, comportamentul exemplar fiind un model de comunicare şi atitudine reciprocă adecvată.
(2) Judecătorul nu poate denigra în public probitatea profesională şi morală a colegilor săi.
(3) Judecătorul va evita discuţii cu participanţii la proces sau cu terţe persoane despre alte
cauze puse pe rol în instanţă, decît în cazurile prevăzute de lege.
(4) Judecătorul poate să consulte alţi judecători doar referitor la legislaţia de ordin material,
procedural, administrativ pe marginea unei anumite cauze care se află în curs de examinare.
Discuţia este limitată la probleme teoretice şi poate fi iniţiată doar de judecătorul care
examinează cauza respectivă.

(5) Cu excepţia cazurilor permise de lege, judecătorul nu va admite intervievări, argumentări

sau comunicări private, menite să-i influenţeze acţiunile sale profesionale în orice cauză civilă,
penală sau administrativă.

Articolul 8. Dreptul la opinie

(1) Judecătorul nu va face comentarii publice, inclusiv în mijloacele de informare în masă,

pe marginea cauzelor aflate pe rol în instanţă pînă la intrarea în vigoare a hotărîrilor adoptate.
(2) Judecătorul îşi poate exprima opinia prin declaraţii publice, realizîndu-şi dreptul la
replică, pentru a infirma oricare afirmaţie falsă sau defăimătoare, inclusiv publicată în mijloacele
de informare în masă, la adresa sa sau despre procesul de judecată. În cazul cînd va face declaraţii
publice, se va conduce de criterii de rezonabilitate şi măsură.

4
13
 Incompatibilităţi şi interdicţii

Articolul 9. Restricţii privind activităţile personale şi profesionale

(1) Judecătorul nu poate:

a) să cumuleze funcţia deţinută cu nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia
activităţii didactice şi/sau ştiinţifice;

b) să solicite sau să colecteze fonduri pentru orice formaţiune politică, organizaţie

educaţională, religioasă, de caritate sau civică, să utilizeze sau să permită utilizarea prestigiului
funcţiei sau a titlului de judecător în scopurile enumerate mai sus;

c) să încurajeze sau să influenţeze pe cineva să adere la o formaţiune politică;

d) să ofere, să solicite, să colecteze sau să distribuie bani sau orice alte obiecte de
valoare, bunuri întru susţinerea unui candidat în scopuri politice sau la o funcţie cu caracter
politic;

e) să-şi exprime sau să-şi manifeste convingerile sale politice prin comportament,
atitudine, acte sau declaraţii în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
f) să participe la reuniuni publice cu caracter politic;
g) să se implice în orice activitate sau comunicare neformală cu scopul de a influenţa orice
problemă care se examinează sau ar putea fi examinată într-o instanţă de judecată;

h) să folosească telefonul sau orice alt dispozitiv electronic de comunicaţie în timpul

şedinţelor de judecată şi al deliberărilor.

(2) Judecătorul se va abţine de la implicarea, participarea sau judecarea litigiilor sau

cauzelor în care el, membrii familiei sale sau rudele apropiate sînt antrenate sau poate exista un
potenţial conflict de interese. În cazul apariţiei conflictului de interese, judecătorul va dezvălui
aceasta părţilor respective şi va întreprinde toate acţiunile necesare pentru a-l elimina.
(3) Judecătorul nu se poate implica în activităţi care încalcă legile, normele sau standardele
de etică din prezentul Cod ce ar duce la imparţialitate, prejudecăţi, conflicte de interese sau ar
interveni în responsabilităţile profesionale.
(4) Judecătorul nu va influenţa un alt judecător în exercitarea funcţiilor şi obligaţiilor
profesionale. Judecătorului cu atribuţii de răspundere şi/sau administrative i se interzice de a face
uz de autoritatea sa pentru a interveni în procesul de judecată sau în soluţionarea cauzelor.

Articolul 10. Atribuţiile profesionale şi familia

(1) Judecătorul poate acorda consultaţie juridică numai părinţilor, soţului (soţiei), copiilor,
fraţilor, surorilor, bunicilor, nepoţilor şi persoanelor aflate sub tutela sau curatela sa.
Judecătorului îi este interzisă implicarea în soluţionarea chestiunilor, care afectează membrii
familiei sale sau alte persoane în orice alt mod neprevăzut de reglementările legale.
(2) Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorului nu trebuie să influenţeze hotărîrile
judecătoreşti pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor profesionale.

Articolul 11. Activităţi extrajudiciare

14
 (1) Judecătorul îşi poate exercita pe deplin drepturile sale de cetăţean în concordanţă cu
cerinţele prezentului Cod.
(2) Judecătorul îşi va organiza toate activităţile extrajudiciare astfel încît să menţină
autoritatea şi demnitatea funcţiei sale, precum şi imparţialitatea şi independenţa sistemului
judecătoresc.
(3) Judecătorul se poate implica în orice activităţi sociale în măsura în care acestea nu
prejudiciază autoritatea puterii judecătoreşti, prestigiul profesiei sau executarea obligaţiilor
profesionale.
(4) Activităţile extrajudiciare ale judecătorului nu vor provoca îndoieli cu privire la
imparţialitatea, obiectivitatea sau integritatea sa.
(5) Judecătorul poate participa la elaborarea şi editarea de publicaţii, articole, studii de
specialitate, lucrări literare sau ştiinţifice, cît şi la alte activităţi extrajudiciare, în vederea
îmbunătăţirii legislaţiei sistemului judecătoresc, administrării justiţiei, promovării profesiei,
respectînd cerinţele prezentului Cod.

Articolul 12. Activităţi guvernamentale, civile şi caritabile

(1) Judecătorul nu poate accepta desemnarea sa în comitete, comisii, grupuri de lucru sau
oricare alte structuri guvernamentale, preocupate de probleme ce nu ţin de perfecţionarea
legislaţiei, a sistemului judiciar sau administrarea justiţiei.
(2) Judecătorul poate activa în cadrul unei organizaţii sau agenţii guvernamentale, care are
ca scop perfecţionarea legislaţiei, a sistemului judiciar sau administrarea justiţiei, sau al unei
organizaţii educaţionale, caritabile ori civile non-profit, doar cu condiţia respectării îndatoririlor
stabilite de legislaţia în vigoare şi prezentul Cod.
(3) Judecătorul poate participa la activităţi civice şi de caritate care nu au efect negativ
asupra imparţialităţii sale şi nu intervin în exercitarea funcţiilor sale profesionale.

Articolul 13. Activităţi financiare

(1) Judecătorul se va abţine de la orice tranzacţii financiare şi afaceri de natură să-i afecteze
imparţialitatea, să influenţeze exercitarea îndatoririlor sale, să-i exploateze funcţia sau să-l
implice în convenţii cu avocaţi sau alte persoane care ar putea fi participanţi la procese în instanţa
de judecată în care activează.
(2) Judecătorul poate deţine şi administra investiţii, inclusiv bunuri imobile, să se implice în
alte activităţi profitabile, însă nu va fi funcţionar, director, administrator sau angajat al nici unei
bănci, instituţii de creditare, companii de asigurări, întreprinderi publice sau altor companii cu
cotă de participare publică sau structuri de stat.
(3) Judecătorul va achiziţiona şi înstrăina proprietatea personală într-un mod care să nu
provoace îndoieli privind independenţa şi imparţialitatea sa sau să provoace conflicte de interese.
(4) Judecătorul nu va utiliza informaţia obţinută în calitatea sa oficială în interese proprii,
ale membrilor familiei sau ale altor persoane la efectuarea diferitor tranzacţii financiare sau în
scopuri ce nu ţin de exercitarea funcţiei.

Articolul 14. Integritatea judecătorului

(1) Judecătorul nu va solicita sau accepta, direct sau indirect, plăţi, cadouri, servicii sau alte
beneficii, în numele său, ai membrilor familiei sale sau prietenilor, ca preţuire pentru exercitarea
sau abţinerea de la îndeplinirea obligaţiilor sale în legătură cu o cauză care urmează a fi

15
examinată de către acesta. Încălcările prezentei reglementări sînt supuse urmăririi penale, pe lîngă
aplicarea sancţiunilor conform legislaţiei în vigoare.
(2) Judecătorului i se interzice obţinerea ilegală de bunuri materiale, servicii, privilegii
sau alte avantaje, inclusiv acceptarea sau achiziţionarea de bunuri (servicii) la un preţ (tarif) mai
mic decît valoarea lor reală.

5
Răspunderea judecătorului pentru încălcarea eticii profesionale

Articolul 15. Răspunderea disciplinară a judecătorului

(1) Pentru încălcarea prevederilor prezentului Cod judecătorul poartă răspundere

disciplinară în conformitate cu legislaţia în vigoare.

OBSERVATII ŞI CONCLUZII:
Ţin de a menţine faptul că în exercitarea funcţiei de Judecator sunt binevenite sau chiar
necesare asa calităţi ca: curaj, cumpătare, altruism, loialitate, impartialitate, echidistanţă, de o
conduită morală şi profesională corspunzătzoare funcţiei de Judecator.
Organizarea lucrărilor de secretariat în judecătorie în scopul eficientizării activităţii instanţei
judecătoreşti prin implementarea procedurilor moderne în lucrările de secretariat.

Sarcinile de bază:
1. Asigură buna desfăşurare a activităţii cancelariei
2. Coordonează procesul de optimizare a circuitului documentelor şi de control al
executării acestora;
3. Asigură procesul de gestionare a documentelor la nivelul instanţei, propune soluţii de
optimizare a acestuia;
4. Contribuie la creşterea calităţii profesionale a colaboratorilor cancelariei;
5. Gestionează documentele cu grif secret.

Atribuţii de serviciu:
1. Asigură buna desfăşurare a activităţii cancelariei
- Conduce activitatea cancelariei, stabileşte sarcini şi controlează executarea acestora;
16
- Exercită control asupra executării documentelor în termen de către colaboratorii
instanţei;
- Supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al cancelariei;
- Ţine evidenţa aprovizionării cancelariei cu materialele necesare.

2. Coordonează procesul de optimizare a circuitului documentelor şi de control al

executării acestora
- Supraveghează completarea corectă a registrelor de evidenţă şi punerea în executare a
hotărîrilor judecătoreşti, precum şi a celorlalte evidenţe prevăzute în Instrucţiunea cu privire la
ţinerea lucrărilor de secretariat în judecătorii şi curţile de apel;
- Monitorizează comunicarea în termen a hotărîrilor judecătoreşti;
- Ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;
- Urmăreşte tehno-redactarea în termen a hotărîrilor întocmite de judecători;
- Ţine registrul de evidenţă a hotărîrilor redactate şi mapele cu aceste hotărîri;
- Verifică respectarea Instrucţiunii cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat în
judecătorii şi curţile de apel la expedierea dosarelor altor organe judiciare;
- Verifică corectitudinea completării titlurilor executorii şi expedierea acestora în termen
către organul de executare;
- Aplică ştampila pe documentele relevante ale instanţei de judecată.

3. Asigură procesul de gestionare a documentelor la nivelul instanţei, propune soluţii de

optimizare a acestuia
- Generalizează practica de gestionare a dosarelor şi elaborează propuneri de optimizare a
acesteia;
- Propune preşedintelui repartizarea grefierilor în şedinţa de judecată;
- Ţine evidenţa obiectelor ce servesc ca mijloc de probă pe cauzele penale, aflate pe rolul
instanţei;
- Verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificate întocmite;
- Ţine registrul de evidenţă a arestărilor preventive şi celelalte registre de evidenţă în
materie penală, cu excepţia celor date în competenţa judecătorului de instrucţie;
- Ţine evidenţa dosarelor remise de instanţele de apel şi recurs;
- Asigură transmiterea dosarelor în arhivă, verifică corectitudinea listelor de predare a acestora
în arhivă;
- Verifică şi participă la întocmirea dărilor de seamă a instanţei de judecată.

4. Contribuie la creşterea calităţii profesionale a colaboratorilor cancelariei;

- Acordă consultanţă şi instruieşte colaboratorii cancelariei în domeniul gestionării
documentelor;
- Identifică necesităţile de instruire a personalului cancelariei şi propune preşedintelui soluţii;

5. Gestionează documentele cu grif secret

- Examinează documente cu grif secret şi pregăteşte proiectul răspunsului;
- Acordă suport informaţional persoanelor responsabile de examinarea documentelor cu
grif secret;
- Ţine registrul de evidenţă a documentelor cu grif secret şi asigură siguranţa acestora.

Responsabilităţile:
Titularul funcţiei este responsabil de:

17
 - Exercitarea atribuţiilor sale de serviciu în strictă conformitate cu Regulamentul de
ordine internă a instanţei judecătoreşti şi alte acte normative;
- Organizarea raţională a activităţii sale de serviciu;
- Respectarea drepturilor şi libertăţilor publicului;
- Respectarea disciplinei de muncă;
- Păstrarea secretului cu privire la datele şi informaţiile la care are acces în
exerciţiul funcţiunii;
- Ţinuta vestimentară în procesul exercitării funcţiei;
- Respectarea normelor deontologice profesionale;
- Evitarea conflictului de interese;
- Sporirea competenţei sale profesionale.

Împuternicirile:
- Solicită de la autorităţile administraţiei publice informaţia necesară pentru
îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu;
- Participă la activităţile de instruire (conferinţe, seminare, cursuri de instruire, stagii
etc.) organizate în ţară şi peste hotare.
Cui îi raportează titularul funcţiei: Şeful cancelariei îi raportează preşedintelui judecătoriei.

Pe cine îl substituie: Şeful cancelariei îl poate substitui pe un alt specialistul din aceeaşi instanţă
judecătorească, în cazul absenţei temporare a acestuia.

Cine îl substituie: Şeful cancelariei poate fi substituit de un alt specialist din aceeaşi instanţă
judecătorească, în cazul absenţei temporare a acestuia.

Cooperarea internă:
- Cu preşedintele, vicepreşedintele judecătoriei şi judecătorii;
- Cu colaboratorii instanţei;
- Cu consultanţii locali şi internaţionali.

Cooperarea externă:
- Cu diferite proiecte şi programe internaţionale relevante domeniului său de competenţă.

Mijloacele de lucru/echipamentul utilizat:

- Monitorul Oficial al Republicii Moldova, culegeri de acte normative;
- Computer, imprimantă, telefon, scaner, fax, copiator;
- Internet;
- Presă periodică din domeniu;

Condiţiile de muncă:
- Regim de muncă: 40 ore pe săptămînă, 8 ore pe zi;
- Program de muncă: luni-vineri, orele 8.00-17.00, pauza de masă 12.00-13.00;
- Activitate preponderent de birou.

Capitolul III.

Cerinţele funcţiei faţă de persoană

18
Studii: Superioare de specialitate.

Experienţă profesională: 3 ani.

Cunoştinţe:
- Cunoaşterea legislaţiei RM;
- Cunoaşterea limbii de stat şi rusă, cunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională
constituie avantaj;
- Cunoştinţe de operare la calculator: Word, Excel, PowerPoint, Internet.

Abilităţi: avansate de comunicare, de lucru cu informaţia, organizare, elaborare a documentelor,

prezentare, instruire, motivare, mobilizare de sine, soluţionare de probleme, aplanare de conflicte,
comunicare eficientă.

Atitudini/comportamente: respect faţă de oameni, spirit de iniţiativă, diplomaţie, creativitate,

flexibilitate, disciplină, responsabilitate, rezistentă la efort şi stres, tendinţă spre dezvoltare
profesională continuă.

Bibliografie

• Costică Voicu, Ştefan Prună – Managementul organizaţional al Poliţiei – Fundamente teoretice,

Editura MEDIAUNO 2007;
• Prof. univ. dr. Ovidiu Niculescu, prof. univ. dr. Ion Verboncu – Management, Editura
Economică, ediţia a III-a, 1999;
• C. Voicu, F. Sandu - Management organizaţional în domeniul ordinii publice, Vol I şi II, Ed.
M.I. – 2001;
• HG nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codul de etică şi deontologie al poliţistului;
• Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei,
cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.300/2004 privind activitatea de management
resurse umane, cu modificările şi completările ulterioare.
- Ordinul M.A.I. nr. 300/2004, privind activitatea de management resurse umane în unităţile
Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificărle şi completările ulterioare;
- Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M.A.I., cu modificărle
şi completările ulterioare;
- Ordinul M.A.I. nr. 600/2005 privind competenţele de gestiune a resurselor umane, cu
modificările şi completările ulterioare;
19
 - Ordinul M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activităţi de resurse umane în unităţile M.A.I., cu
modificările şi completările ulterioare;
- Dispoziţia Directorului Direcţiei Management Resurse Umane nr. II/971 din 16.10.2006 pentru
modificarea şi completarea Dispoziţiei directorului Management Resurse Umane nr. II/960/2004
privind procedurile şi formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în
unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare,

1. Codul de Procedură Penală al Moldovei

2. Legea nr. 508 din 17 noiembrie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul
Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
3. Legea nr.182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate
4. Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date
5. Lege nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
6. H.G. nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a
informaţiilor clasificate în Moldova
7. H.G. nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu
8. Ordinul M.A.I. nr. 01410 din 17.08.2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind
organizarea şi desfăşurarea activităţilor informative de către Poliţia Moldoveneasca

20