Spania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Spania
Reino de España

Drapelul Spaniei Stema Spaniei[*]

Deviză: Plus Ultra
(Mai departe)

Imn: 

Marcha Real

MENIU

0:00

Localizarea Spaniei

Geografie
Suprafață  
 - totală 505.370 km² (locul 51)
Apă (%) 1,04 %
Cel mai înalt punct Teide[6] (3.718 m) 
Cel mai jos punct Mina de Las Cruces[*]
 [5]
 (−107 m) 
Vecini Andorra[7]
Portugalia[7]
Maroc
Franța[7]
Gibraltar[7] 
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de vară CEST (UTC+2)
Populație
 - Estimare 2018 46.733.038
Limbi oficiale spaniolă2
Etnonim spanioli (pl.)
spaniol (masc.)
spaniolă (fem.) 
Guvernare
Sistem politic monarhie parlamentară[*] 
Rege (d)
Felipe al VI-lea 
Prim-ministru Pedro Sánchez 
Legislativ Parlamentul Spaniei 
Camere Congresul Deputaților
Senatul Spaniei
Capitala Madrid[9][7] () 
Istorie
Stat independent
Formare secolul XV
Uniune 1516
Unificare 1469
De iure 1716
De facto 1812
Aderare la UE 1 ianuarie 1986
Economie
PIB (PPC) 2021
 - Total ▲ $1.942 trilioane[1]
 - Pe cap de locuitor $41.736[1] (locul 26)
PIB (nominal) 2021
 - Total ▲ $1.450 trilioane[1] (locul 13)
 - Pe cap de locuitor (locul 26)$31.178[1]
Gini (2019) 33.0 [4] (mediu)
IDU (2019) ▲ 0.904[2] (foarte înalt[3]) (locul 25)
Monedă euro ( EUR ) 
Coduri și identificatori
 Cod CIO ESP 
Cod mobil 214 
Prefix telefonic +34 
ISO 3166-2 ES 
Domeniu Internet .es4
1: Numele țării în limbii cooficiale:

 catalană: Regne d'Espanya

 galiciană: Reino de España
 araneză: Regne d'Espanha
 bască: Espainiako Erresuma

2: Sunt cooficiale: catalana în Catalonia, Insulele Baleare și Comunitatea

Valenciană, galiciana în Galicia, araneza în Catalonia și basca în Țara
Bascilor și Navarra.
3:Insulele Canare: UTC/UTC+1.

4: Se poate și folosi domeniul .eu, pentru că Spania face parte

din Uniunea Europeană.

Prezență online
site web oficial
Modifică date / text 

Spania (în spaniolă España; pronunție spaniolă: /esˈpaɲa/), în mod oficial Regatul

Spaniei[10] (în spaniolă Reino de España), este o țară din sud-vestul Europei, cu câteva
mici teritorii peste Strâmtoarea Gibraltar și în Oceanul Atlantic. Teritoriul său continental
european este situat în Peninsula Iberică. Teritoriul include și
două arhipelaguri: Insulele Canare de pe coasta Africii de Nord și Insulele
Baleare în Marea Mediterană. Exclavele(d) africane Ceuta, Melilla și Peñón de Vélez de
la Gomera[11] fac din Spania singura țară europeană care are o frontieră fizică cu o țară
africană (Maroc). Mai multe insule mici din Marea Alboran fac parte și ele din teritoriul
spaniol. Zona continentală a țării(d) este mărginită la sud și est de Marea Mediterană; la
nord și nord-est de Franța, Andorra și Golful Biscaya; iar la vest și nord-vest
de Portugalia și, respectiv, Oceanul Atlantic.
Cu o suprafață de 505.900 km², Spania este cea mai mare țară din Europa de Sud, a
doua cea mai mare țară din Europa de Vest și Uniunea Europeană și a patra cea mai
întinsă țară de pe continentul european. Cu o populație care depășește 47,3 milioane,
Spania este a șasea țară din Europa ca populație și a patra din Uniunea
Europeană țară din Uniunea Europeană. Capitala Spaniei și cel mai mare oraș
este Madrid; printre alte zone urbane(d) majore se
numără Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza, Málaga, Murcia, Palma, Las Palmas de
Gran Canaria și Bilbao.
Prin migrație și colonizare, s-au dezvoltat în regiune diverse culturi alături
de fenicieni, greci, celți și cartaginezi(d). Romanii au cucerit regiunea în preajma anului
200 î.e.n., numind-o Hispania, după numele fenician anterior, Sp(a)n sau Spania.
[12]
 Spania a rămas sub stăpânirea romană până la prăbușirea Imperiului Roman de
Apus în secolul al IV-lea, perioadă care a declanșat pătrunderea confederațiilor tribale
germanice din Europa Centrală. Vizigoții au apărut ca facțiune dominantă până în
secolul al V-lea, regatul lor(d) întinzându-se pe o mare parte a peninsulei.
La începutul secolului al VIII-lea, Regatul Vizigot a fost cucerit de Califatul Umayyad,
ceea ce a adus peste 700 de ani de dominație musulmană. Spania Islamică a devenit
un important centru economic și intelectual, orașul Cordoba fiind unul dintre cele mai
mari și mai bogate din Europa. Câteva regate creștine au apărut la periferia nordică a
Peninsulei Iberice, printre care León, Castilia, Aragon, Portugalia și Navarra. În
următoarele șapte secole, o expansiune intermitentă spre sud a acestor regate —
încadrată metaistoric ca o „recucerire” sau Reconquista — a culminat cu cucerirea
creștină a ultimei entități statale musulmane, Regatul Nasrid al Granadei, în 1492. În
același an, Cristofor Columb sosea în Lumea Nouă în numele monarhilor catolici, a
căror unire dinastică a Castiliei și Aragonului este uneori considerată apariția Spaniei ca
țară unificată. Din secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XIX-lea, Spania a
dominat unul dintre cele mai mari imperii din istorie, care a fost printre primele imperii
globale; imensa sa moștenire culturală și lingvistică include peste 570 de milioane
de hispanofoni(d),[13] spaniola fiind astfel a doua limbă din lume ca număr de vorbitori
nativi, după chineza mandarină. În Spania se găsește al treilea cel mai mare(d) număr de
locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Spania este o democrație parlamentară laică și o monarhie parlamentară,[14] cu
regele Felipe al VI-lea ca șef de stat. Este o țară foarte dezvoltată[15] și o țară cu venituri
ridicate(d), cu a paisprezecea cea mai mare economie din lume după PIB-ul nominal;
precum și a șaisprezecea ca mărime după PPP. Spania este membră a Organizației
Națiunilor Unite (ONU), a Uniunii Europene (UE), a zonei euro, a Consiliului
Europei (CE), a Organizației Statelor Ibero-Americane(d) (OEI), a Uniunii pentru
Mediterana, a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Organizației pentru Securitate și
Cooperare în Europa (OSCE), Spațiului Schengen, Organizației Mondiale a
Comerțului (OMC) și multor altor organizații internaționale. Deși nu este un membru
oficial, Spania are o „invitație permanentă” la summit-urile G20, participând la fiecare
summit, ceea ce face membră de facto a grupului.[16]