Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor

Apa-resura naturala
regenerabila.Prevenirea poluarii apei, ca
mijloc de protectie si conservare

Studenti:
Ciobanu Iuliana – 1032 A
Petrescu Viorica – 1032 A

Profesor indrumator:
SL.Dr.Ing. Mirela Sohaciu

-1-
 Cuprins:

• Generalitati...............................................3
.

• Cauzele si sursele poluarii

apelor............4.

• Clasificarea poluantilor...........................5.

• Consecintele poluarii apelor....................8.

• Protectia apelor.......................................9.

• Circuitul apei in natura..........................10.

• Ciudatenii ale apei.................................12.

• Bibliografie............................................15.

-2-
1.Generalitati
Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta
sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista
viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a
modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.
Multa vreme am crezut – sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca
apa, prin imensitatea volumului ei, “digera” tot ce putem sa aruncam in ea ; cu
alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam
purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in cursul carora am aruncat in mare
mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente
– pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.
A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala
pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au
trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape
neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare.
Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si
jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de
pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea
poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane
pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul
mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in
domeniul casnic.
Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante
determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari
fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase
pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial,
pentru industrie si turism.
Acest lucru reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale
apelor, produsa direct, sau indirect, in mod natural sau antropic. Apa poluata
devine improprie utilizarii normale.
Fenomenul poate avea loc: - continuu, cum este cazul canalizarii din oras,
sau rezidurile provenite din industrie si deversate in ape: - discontinuu, la
intervale regulate sau neregulate de timp: - temporar; - accidental, in cazuri de
avarie.

-3-
 Apa resursa regenerabila
Aproape ¾ din suprafata totala a globului terestru, este acoperita cu apa.
Suprafata „hidrica” a fetei pamantului este de 2,54 ori mai mare decat cea
„uscata”. Volumul total al apelor raspandite pe aceasta uriasa suprafata este de
aproximativ 1.330 milioane km patrati, in timp ce cantitatea totala de apa de
care dispune globul pamantesc este evaluata la peste 2.000 milioane km patrati.
Cea mai mare cantitate de apa existenta pe glob (97%) se afla in oceane si
mari. Calotele de gheata ale polilor contin, ceva mai mult de 2% din totalul de
apa, iar fluviile, raurile, lacurile, panzele subterane de  apa si atmosfera, abia
1%, procent infim care constituie in mod obisnuit sursa aprovizionarii cu apa a
omului. Apa ca si energia, reprezinta o componenta esentiala pentru viata si
indeletnicirile umane, lipsa ei putand deveni in multe zone ale lumii, un factor
de limitare a cresterii economice.
Calculele  au demonstrat  ca  la  fiecare  15  ani,  consumul de  apa se 
dubleaza.  Solicitarile crescande de apa reclama o noua abordare a utilizarii
resurselor de apa dulce de care se dispune pe glob. Cantitatea  de apa necesara
unui om variaza in functie  de mediu in care traieste, de nivelul de trai, de gradul
de civilizatie etc. in mediul urban, un om foloseste intre 1,3-2,3 m cubi de apa
pe zi. in regiunile puternic industrializate, se consuma anual de cateva sute sau
chiar o mie de ori mai multa apa.
Cunoscand diferitele tipuri de apa este mai clara modalitatea de actiune a
tuturor factorilor implicati in exploatarea ei pentru a preveni poluarea de orice
natura

2.Cauzele si sursele poluarii apei

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in
stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba
caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.
2.1.Cauzele poluarii apelor sunt:
Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si
deversari deliberate a unor poluanti;
Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport
subterane, mai ales produse petroliere;
Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se
deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la
irigatii pana la panza freatica;
Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele
zootehnice;
Deseurile si reziduurile menajere;
Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de
apa de ploaie si zapada topita;
-4-
 Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

2.2.Sursele de poluare ale apelor

Se clasifica dupa mai multe criterii, data fiind diversitatea lor:
Dupa provenienta:
- activitatile menajere
- industria
- agricultura
- transporturile.
Dupa aria de raspandire a poluantilor:
- surse locale
- difuze, cand poluantii se raspandesc pe o arie mare.
Dupa pozitia lor:
- surse fixe
- mobile (autovehicole, locuinte si instalatii ce se deplaseaza etc.).

Industria deverseaza in apele naturale substante chimice, organice si

anorganice, resturi vegetale si animale, solventi, hidrocarburi, caldura.
Materialele pot fi in stare solida, sau lichida, miscibile sau nemiscibile cu apa,
usor sau greu volatile, mai mult sau mai putin toxice.
Agricultura deverseaza in apele naturale ape cu incarcatura mare de
substante chimice ce pot depasi apele menajere si de 5 ori la consumul de oxigen
de 7 ori la azotul total si de 10 ori la materiale solide.
Transporturile deverseaza produse petroliere, detergenti etc.
Activitatile menajere genereaza dejectii, detergenti, diferite alte substante
poluand chimic si biologic apele naturale.

3.Clasificarea poluantilor

3.1. Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;
ape folosite in uzine atomice;
deseuri radioactive;
ape termale;
lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a
centralelor termoelectrice si atomo – electrice.
3.2. Poluanti de natura chimica:
Mercurul
Azotatii
Cadminiul
Plumbul
-5-
 Zincul
Cupru
Cromul
Florul
Hidrocarburile
Fenolii
Sulfati si sulfiti
Pesticidele, insecticidele, fungicidele

Sulfatii si sulfitii
Sulfatii sunt sarurile acidului sulfuric. Sulfitii sunt sarurile acidului sulfuros.
Ionii sulfiti (SO3) si ionii sulfati (SO4) sunt gasiti frecvent in apele reziduale ale
multor fabrici si uzine cum ar fi: fabricile de hartie, de carton, uzinele
producatoare de fenol (se practica sulfonarea benzenului prin fuziune alcalina si
acida). In reziduurile acide se gasesc fenoli si sulfati). Gradul de toxicitate al
apelor poluate cu sulfiti si sulfati nu e aceasi pe toata lungimea unei ape
curgatoare. In preajma zonei de confluenta unde se varsa apele reziduale
toxicitatea apei e maxima pt ca apoi sa se diminueze in functie de distanta
parcursa si timpul scurs din momentul poluarii.
Cromul
Se gaseste in apele poluate sub forma de cromat de potasiu (Cr hexavalent) si
sulfat de crom (Cr trivalent). Dintre aceste doua forme cel mai toxic este cromul
hexavalent, care e cancerigen, intoxicatia cea mai mare fiind asupra pestilor din
apa.
Pragul de toxicitate e de 2-3 mg/l.

Florul
Se gaseste in apa in cantitati ce variaza de la cateva fractiuni de mg pana la 6
mg/l care e limita peste care se considera ca e nociv.
In apa se gaseste sub forma de florura de Na, de amoniu, florosilicatul de Na si
de amoniu. Acesti produsi persista o lunga per de timp in apa, motiv pt care se
impune cu necesitate epurarea acesteia cand se depaseste limita admisa.
Cu si Zn
Aceste metale provin din ape de la industriile metalurgice, in urma stropirii
viilor si a pomilor cu sulfat de Cu, stropiri urmate de ploi ce antreneaza cuprul
in apele curgatoare invecinate.
Produc mortalitati ridicate indeosebi la tineretul piscicol, in special asupra
somnului.
Cu
Poate preveni chiar de la inceputul fazei de extractie a sulfurilor naturale si
indeosebi de la industrii ce folosesc oxizii de Pb: protoxidul de Pb (“masicot”) si
a oxidului de Pb (“miniu”), carbonat de Pb (“ceruza”).
Fenolii

-6-
Provin de la fabricile unde se foloseste procedeul sulfonarii benzenului.Valorile
de peste 10 mg/l determina mortalitate masiva la pesti si tulburari grave la
animale.
Compusi ai HCl
Provin de la industriile ce folosesc cianurile alcaline in procesele de zincare a
pieselor metalice, in procesele de degresare a acestora si in industriile ce
folosesc baile de electroliza ce contin cianuri complexe de Zn, Na, Cd, Na, Cu,
Ag. Cianurile complexe sunt mai rezistente la descompunere deci mai
inofensive in comparatie cu cianurile simple care elibereaza cu usurinta ionul
cian si devin mai periculoase. Doza toxica de cianura de Na fiind de 1 mg/kcorp.
Deseurile din industria petroliera
Hidrocarburile complexe, gudroanele si alte subproduse care rezulta in timpul
proceselor de prelucrare a petrolului pot fi antrenate de apele de scurgere si
polueaza apoi apele curgatoare in care sunt deversate. Apele poluate cu produse
petrolifere vor avea reflexe albastrui, imprimand apei miros de benzina,
motorina/uleiuri minerale.
Apa de la extractia de petrol contine saruri de Na, K, Mg, Ca, Fe, S, H2S, CO2,
hidrocarburi, acizi naftelici.
Apa de decantare a noroiului de foraj si cea de curatire a rezervoarelor de petrol
au un continut apreciabil de titei si de substante organice si anorganice formand
la suprafata apei o pelicula care nu permite aerisirea. Se depune si pe branhiile
pestilor si da miros neplacut chiar si la concentratii foarte mici.
Apa uzata de la rafinariile de petrol care contine produse petroliere solubile,
produse petroliere semisolubile, emulsie apa-ulei, emulsie detergenti, gudroane,
hidrocarburi aromatice, cianuri si acid sulfuric.
Apa contaminata cu petrol rezultata in urma spargerii conductelor, bazinelor,
naufragii petroliere prezinta un grav pericol pt animalele marine cat si pt pasari.
Apa poluata cu pacura isi datoreaza toxicitatea componentilor acesteia: fenoli,
naftoli, antracen. Cand apa are un continut de peste 400 mg/l nu se poate folosi
nici pentru irigare.
Pesticide
Apele pot fi usor contaminate cu DDT, toxafen, aldrin, care persista in apa o
lunga per de timp.
Aldrinul persita 6 sapt, toxafenul 9 luni, DDT….
Triclorfonul, pot persista in apa peste 4 luni.

3.3. Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene;
substantele organice fermentescibile

-7-
4.Consecintele poluarii:
4.1. Asupra mediului:
 posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;
 contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor,
fructelor sau a zarzavaturilor;
 Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea
capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.
4.2. Asupra sanatati:
Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau
suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati.
I. Boli infectioase:
 boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;
 boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;
 boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante

chimice cu potential toxic:
• Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:
- oboseala nejustificata;
- afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;
- afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si
cel perifieric cu dereglari motorii.
• Intoxicatia cu mercur:
- dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;
- tulburari vizuale;
- afectiuni ale sistemului nervos;
- afectiuni ale rinichilor;
- malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.
• Intoxicatia cu zinc:
- dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;
- afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului
cardiovascular.
• Intoxicatia cu cadminiu:
- cefalee;
-8-
 - scaderea tensiuni arteriale;
- afectiuni hepato-renale.
• Intoxicatia cu azotati si fosfati:
- invinetirea buzelor, narilor, fetei;
- agitatia pana la convulsii;
- cefalee, greata.
• Intoxicatia cu pesticide:
- alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;
- encefalopatii;
- malformatii congenitale.
-
4.3. Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat
si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma
in scopuri alimentare 2-10L de apa.
Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat
al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante
chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice,
chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput.
Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:
- apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune
amestecate cu ape industriale care contin fier;
- apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;
- apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea
verde inchis sau neagra;
- ionii de fier dau apelor o culoare galbena;
- ionii de cupru confera apei o culoare albastra;
- apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

5.Protectia apelor:
I. Autopurificarea apelor:
Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese
biologice si biochimice. Acestea constau in:
- sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care este influentata de
temperatura, viteza de scurgere a apei etc.;
- prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene;
- prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre
substantele chimice din apa si cele din apa poluata;

-9-
 - prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa
poluata.
Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta
dintre flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii propii
apei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de
germenii poluanti, ducand in cele din urma la disparitia suportului nutritiv de
hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare.

II. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are

ca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale
acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane
si bunurilor materiale:
- Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar
putea polua apa si, in primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale.
Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii
locale de coloectare;
- Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea
substantelor organice poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si
unitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apa;
- Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in ape
reziduale ale unor institutii (spitale), abatoarele, unitatile industriei carnii;
- Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive
din ape reziduale;
- Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele
reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor
chimice potential toxice;
- Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie
antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane.

6.Circuitul apei in natura

- 10 -
 Evaporarea are loc cand soarele incalzeste apa din rauri, lacuri si oceane
si o transforma in vapori de apa. Ea este influentata direct de temperatura si de
vant.
Transpiratia se produce atunci cand mici cantitati de vapori de apa sunt
eliberati in atmosfera, prin intermediul frunzelor, plantelor, animalelor si
oamenilor.
In atmosfera, aerul rece determina condensarea vaporilor de apa si formarea
norilor. Acest proces poarta numele de condensare. Condensarea are loc si la
nivelul solului, sub forma de roua si ceata.
Precipitatiile se produc atunci cand particulele de apa condensata se unesc si
formeaza picaturi mari. Aceste picaturi nu pot ramane suspendate, in aer, si cad
inapoi, pe pamant sau in apa, sub forma de ploaie, grindina, lapovita sau
ninsoare. Apa se reintoarce pe pamant, apa fie este absorbita in sol si devine apa
subterana, fie se evapora sau se scurge in parauri, rauri, lacuri sau mari. Acest
proces poarta numele de colectare.

De unde vine apa dulce

- 11 -
 Exista o cantitate limitata de apa dulce disponibila, pe care omenirea o
consuma intr-un ritm tot mai rapid fata de viteza cu care poate fi inlocuita pentru
a mentine raurile si lacurile sanatoase. Odata ce apa este poluata, curatarea ei
devine foarte dificila. Apa dulce poate fi obtinuta prin reciclarea apei folosite si
prin eliminarea sarii din apa de mare, dar aceste procese sunt foarte costisitoare
si nu reusesc sa tina pasul cu rata de consum.
Mai mult de jumatate din rezervele de apa dulce provin din subteran, din
apa freatica, de unde sunt extrase cu ajutorul fantanilor si a pompelor..
Paraurile, raurile si lacurile depoziteaza restul de apa dulce, dar aceste
rezerve devin din ce in ce mai mici, pe masura ce mari cantitati de apa sunt
pompate pentru a iriga recoltele si pentru a alimenta orasele. Unele rezerve de
apa dulce sunt poluate, de asemenea, din cauza apelor menajere, chimicalelor si
deseurilor provenite de la ferme, orase sau alte asezari omenesti.

Apa si biodiversitatea

Oamenii nu sunt singurii care au nevoie de apa pentru a trai. Cum

rezervele de apa devin din ce in ce mai mici, intregi ecosisteme ale raurilor si
lacurilor sunt afectate. Utilizarea excesiva a apei din rauri poate provoca secarea
anumitor zone umede.
Folosirea unor cantitati excesive de apa din parauri si rauri poate cauza
incetinirea debitelor de apa sau chiar disparitia lor. Acest lucru implica reale
concentrari de deseuri animale si de fertilizatori in anumite zone, atragand algele
ce se hranesc cu astfel de tipuri de nutrienti. Algele se raspandesc foarte repede
si se depun la suprafata apei, impiedicand lumina solara sa patrunda si
diminuand, astfel, cantitatea de oxigen din apa. Lipsa oxigenului si a luminii
reduc biodiversitatea din zonele respective.

7.Ciudatenii ale apei

Structura moleculara a apei este cunoscuta multora dintre noi: o molecula
in forma de V, alcatuita din doi atomi de hidrogen legati de unul de oxigen. Dar
– un lucru mai putin stiut – aceste molecule nu sunt stabile; nici vorba ca, odata
legati de un atom de oxigen, cei doi atomi de hidrogen sa ramana acolo pe vecie.
In stare lichida, moleculele de apa isi schimba intruna atomii de hidrogen intre
ele. Procesul se accelereaza intr-un mediu acid sau bazic. Chiar si intr-un mediu
neutru (pH 7), timpul mediu pe care il petrec impreuna cei trei atomi dintr-o
molecula de apa este de numai o milisecunda. Asadar, apa e permanent in
miscare, chiar la nivel molecular. Pentru a explica structura moleculei de apa
(distantele dintre atomi, unghiurile formate de axele acestora etc.), au fost
propuse de-a lungul vremii numeroase modele, menite a explica diferitele
proprietati ale neobisnuitului lichid. Toate aceste modele au slabiciunile lor; la
- 12 -
ora aceasta, nu exista inca un consens deplin intre savanti, deci nu exista un
model universal acceptat, pentru bunul motiv ca nici un model nu a reusit sa
explice toate ciudateniile de comportament ale apei. Asadar, cunoasterea
structurii moleculare a apei ramane in continuare o aventura palpitanta.
Tot din categoria paradoxurilor: apa e atat de raspandita, atat de banala
pentru noi, incat avem tendinta de a o socoti cel mai tipic dintre lichide; de fapt
Lichidul prin excelenta. Nimic mai fals. Apa are multe proprietati atipice pentru
un lichid, inventariate de-a lungul timpului de cercetatori si adunate sub numele
de caracteristici anormale ale apei. Dar tocmai aceste caracteristici anormale,
spun specialistii, sunt cele care au permis aparitia vietii pe Pamant si tot ele
reusesc sa intretina viata. Procesele tulburator de complexe care au loc in
materia vie sunt posibile tocmai pentru ca apa este asa cum este. Puternicele
forte de coeziune dintre molecule fac ca apa sa aiba un punct de inghet
neobisnuit de mare, mult mai mare decat ar fi de asteptat de la un lichid cu o
asemenea structura; de aceea e planeta scaldata de ape, care acopera trei sferturi
din suprafata ei, si tocmai in aceasta apa au aparut primele organisme vii.
Proprietatile sale termice fac ca vietuitoarele, care contin mari cantitati de apa,
sa-si poata dezvolta mecanisme de reglare a temperaturii corpului. Tot datorita
acestor proprietati ale apei, marile, oceanele si marile lacuri functioneaza ca
rezervoare de caldura, acumuland-o in timpul verii si restituind-o lent in timpul
perioadelor reci, fapt ce permite perpetuarea vietii de la un an la altul

Ciudatenii explicate si ciudatenii neexplicate

De bine, de rau, pentru multe dintre comportamentele bizare

ale apei au fost elaborate explicatii stiintifice, dar lucrurile nu s-au oprit aici. Nu.
Apa are si un numar de proprietati pentru care inca nu exista nici o explicatie.
Inexplicabile n-or fi ele, dar inca nu le-a dat nimeni de cap. Graficele care
descriu variatia presiunii vaporilor de apa in functie de temperatura nu
seamana cu nimic din ceea ce se asteptau savantii sa vada. Relatia dintre
presiune si densitate, dintre modificarile de temperatura si cele de volum, dintre
temperatura si vascozitate se abat de la norma. Si, pe masura ce se mai
elaboreaza cate o explicatie, alte si alte caracteristici stranii ale “banalei” ape ies
la iveala in urma experimentelor de laborator.

- 13 -
Nu putem trai fara apa decat 100 de ore. Cu alte cuvinte, desi privim si folosim
apa ca pe un lucru fara prea mare valoare, nimic nu-i este mai necesar vietii
decat ea.

Fatul uman, dezvoltat intr-un mediu lichid, are corpul alcatuit din apa in
proportie de 90%. Continutul de lichid din organism scade treptat, pe masura ce
omul inainteaza in varsta; totusi, chiar si la maturitate, corpul nostru contine
circa 50% apa. O continua curgere de molecule de apa, o neintrerupta miscare a
lor intre fluidul intracelular si cel extracelular tine in functiune fantastica
alcatuire care este organismul viu. Complicate mecanisme hormonale regleaza
cu finete echilibrul hidric, ajustand absorbtia si eliminarea apei astfel incat
delicata balanta sa nu se incline primejdios in nici o parte. In mod normal, apa
este introdusa in corp gratie sistemului digestiv, prin mijlocirea a mai tot ce
inghitim, fie ca este vorba despre bauturi sau despre ceea ce numim in mod
obisnuit mancare – de la alune, care contin doar 6% apa, pana la legume si
fructe zemoase, care inglobeaza adesea apa in proportie de peste 80%. Dar apa
este fabricata si in interiorul corpului, datorita reactiilor biochimice din tabloul
complex al metabolismului. Numeroase reactii au ca rezultat dioxidul de
carbon si apa, care primeste diverse roluri. O mare parte este folosita pentru
eliminarea din organism a substantelor inutile sau toxice rezultate in urma
reactiilor metabolice.

Stiati ca....

- 14 -
 Omenirea consuma astazi suficienta apa cat sa mentina 40 de cascade de
dimensiunea cascadei Niagara, care sa curga non stop, in fiecare zi, toata ziua.
In fiecare an, folosim intre o treime si o jumatate din curgerile de apa potabila,
provenite din precipitatii si ghetari.
Este nevoie de 15000 de litri de apa pentru producerea a jumatate de kilogram
de carne.
Este nevoie de 110 litri pentru a produce o portocala.
Este nevoie de 750000 de litri pentru a produce o tona din anumite metale.
Este nevoie de 37 de litri petru a produce un ziar.
Este nevoie de aproape 1900 de litri pentru a produce o jumatate de kilogram de
orez.
Este nevoie de aproximativ 70 de litri pentru a obtine lapte de la o vaca.

8.Bibliografie
-ANGELESCU ANCA:”Protecţia mediului ambiant”
-RĂUŢĂ CORNELIU şi CÂRSTEA STELIAN:”Poluarea şi
protecţia mediului înconjurător”
-LESTER BROWN:”Probleme globale ale omenirii”
- www.wikipedia.ro
-www.mmediu.ro

- 15 -