Tema referatului: Viciul

Viciul este o practică, un comportament sau un obicei în general

considerat imoral, păcătos, penal, grosolan, tabu, depravat sau
degradant într-o societate asociată. În mai multe utilizări minore, viciul
se poate referi la un defect, o trăsătură de caracter negativă, o
infirmitate sau un obicei prost sau nesănătos cum ar fi dependența de
fumat sau de alcool, droguri, etc . Viciile sunt de obicei asociate cu
temperamentul unei persoane, mai degrabă decât cu moralitatea lor.
Sinonime pentru viciu includ vina, păcatul, depravarea, nelegiuirea, și
corupția. Opusul viciului este virtutea.

Tutunul

Fiind unul din cele mai vechi obiceiuri de pe glob, fumatul a devenit în
prezent o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume.
Acesta este unul din factorii principali de risc major, care conduce la
consecinţe extrem de grave pentru sănătatea omului. Iar încercarea de
a întrerupe fumatul, atunci cînd acesta devine deja o dependență, este
foarte dificilă și necesită suport. Prin dovezi ştiinţifice a fost stabilit că
atît consumul de tutun (fumatul), cît şi expunerea la fumul de tutun
(fumatul pasiv) provoacă îmbolnăvirea, invaliditatea şi moartea şi că
există un interval de timp între expunerea la fumat şi alte utilizări ale
produselor din tutun şi declanşarea bolilor provocate de tutun.

Cei mai toxici compuşi din fumul de tutun sînt:

NICOTINA, GUDRONUL şi MONOXIDUL DE CARBON
NICOTINA este o substanţă care se prezintă sub forma de lichid
incolor în clipa extragerii, dar în contact cu aerul şi cu lumina se
coloreaza în brun. Pe lîmgă acțiunea ei toxică, ea provoacă apariţia unei
dependenţe majore la persoanele fumătoare, deaceea acestea au
nevoie de multă voinţă și timp, pentru a renunța definitiv la ţigări.
Nicotina stimulează producţia de dopamină, substanţă care te poate
face să te simţi relaxat pentru o perioadă scurtă de timp.
GUDRONUL este o substanţă lipicioasă de culoare maro, care se
formează și se condensează în momentul în care este aprinsă ţigara,
este la fel de cancerigen ca și gudroanele produse prin poluare
industrială, gaze de eşapament etc. Conform statisticilor, gudroanele se
află la baza tumorilor canceroase observate la fumători.
MONOXIDUL DE CARBON este un gaz inodor, fatal în doze mari,
pentru că ia locul oxigenului din sînge. Fiecare celulă de sînge conţine o
proteină complexă, numită hemoglobină, şi moleculele de oxigen sînt
transportate prin corp, lipite sau agăţate de hemoglobină. Pătrunzînd în
sînge, monoxidul de carbon se leagă cu hemoglobina, care este
transportatorul oxigenului în organism către organe şi ţesuturi,
formează un compus labil, numit carboxihemoglobina, ce provoacă
deficitul de oxigen în organism.
 Boli provocate de consumul de tutun

Fumatul în timpul sarcinii: afectează fătul, acesta se va naște

prematur și cu afecțiuni respiratorii pe toată viața. De aceea este
important ca tinerele mame fumătoare să cunoască riscurile
consumului de țigări în timpul sarcinii.
Este de bine de menționat că un rol important în informarea
tinerei mame vizînd consumul de tutun în timpul sarcinii o au
cadrele medicale.

Infertilitatea la bărbați și femei este cauzată din cauza consumului

foarte mare de tutun pe perioade lungi și nedeterminate.
- Afecțiunile cardio-vasculare bolile cardiovasculare sunt principala
cauză a decesului în România (peste 60%), iar fumatul și expunerea la
fum cresc riscul apariției bolilor cardiovasculare de până la patru ori.
Fumatul activ sau pasiv reprezintă un risc major în dezvoltarea bolilor
vasculare coronaniene, atacului cerebral și a bolilor arteriale periferice .
- Boli pulmonare : bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC),
astm bronșic (AB), neoplasm pulmonar, tuberculoză, neoplasm
laringian. Odată aparută boala pulmonar cronică, scade speranța de
viață. În cazul BPOC și AB, fumatul scade eficacitatea tratamentului. La
pacienții fumători cu tuberculozã crește rata de deces. Neoplasmul
pulmonar este foarte agresiv, cu o durată mică de supraviețuire
- Cancer pancreatic (foarte agresiv) independent de consumul de
alcool, obezitate sau de existența unei afecțiuni a colecistului, toți
factori importanți în declanșarea cancerului pancreatic, fumatul
reprezintă și el un factor de risc major
- Cancer renal riscul de a dezvolta un carcinom renal este influențat
direct de doza de tutun inhalată zilnic și de sexul persoanei: bărbații
care fumează zilnic mai puţin de 10 ţigări au un risc de 1,6 ori mai mare
decât nefumătorii, iar cei care fumează peste un pachet au un risc de 2
ori mai mare. Femeile au și ele un risc considerabil crescut, de 1,58 ori
mai mare decât al nefumătoarelor, dacă fumează zilnic mai mult de un
pachet de țigări.
- Accidente vasculare cerebrale ( AVC ) fumatul este responsabil de
12% – 14% din decesele prin accident vascular cerebral.
Riscul de a suferi un AVC este mai mare la femei şi depinde de numărul
de ţigări fumate zilnic. Astfel, pentru cele care fumează mai puţin de 15
ţigări pe zi, riscul este de 2,5 ori mai mare decât la nefumătoare, însă el
crește la 3,8 în cazul celor ce fumează peste 25 de țigări pe zi. Aceste
accidente pot fi tranzitorii, însoțite de tulburări de vedere, sincope sau
manifestări vegetative, dar pot lua și forme severe, asociate cu paralizii,
dificultăţi de vorbire sau alte probleme de natură psihică.
Decesul subit, aparent „în plină sănătate”, este frecvent provocat de un
AVC masiv.
- Boli ale sistemului digestiv fumatul are efecte dăunătoare asupra
fiecărui segment al sistemului digestiv, contribuind, într-o primă
instanță, la unele dereglări comune ale funcționării acestuia, de la
arsuri gastrice și esofagiene la ulcerele tubului digestive. Fumatul poate
favoriza apariţia ulcerului gastroduodenal, mai multe studii de
specialitate indicând că prevalența acestei situații medicale este de 2,1
mai mare la bărbații fumători și de 1,6 mai mare la femeile fumătoare
decât la persoanele nefumătoare de același sex. În plus, fumatul a peste
15 țigări pe zi dublează riscul de apariție al ulcerului gastroduodenal.
- Afectarea sistemului reproducător (masculin si feminin) sănătatea
femeilor este influenţată negativ de fumat din cauza modificărilor
metabolismului hormonilor sexuali, prin scăderea activităţii
estrogenului și creşterea activităţii testosteronului. Astfel, se întâmplă
frecvent ca fumătoarele să sufere de anomalii ale ciclului menstrual, ele
având și un risc cu aproape 50% mai mare să aibă dureri menstruale
mai puternice și pe o perioadă mai îndelungată de timp.
Fumatul afectează fertilitatea masculină și prin reducerea calităţii
spermei.
- Crește riscul de osteoporoză la femei (după instalarea menopauzei)
înainte de menopauză, densitatea osoasă este similară la femeile
fumătoare şi cele nefumătoare. Diferența se face, însă, după instalarea
menopauzei: pierderea osoasă este cu aproximativ 2% mai mare la
fumătoare la fiecare 10 ani, ajungând, în jurul vârstei de 80 de ani, la o
diferență de pierdere osoasă de 6% între fumătoare şi nefumătoare.
Această diferență variază direct proporțional cu numărul de țigări
fumate.
- Afectarea pielii și a dinților fumatul este un duşman redutabil al unui
ten curat, luminos și frumos, şi, în general, al pielii cu aspect sănătos.
Nicotina, principala componentă a țigărilor, produce constricţia vaselor
de sânge, ceea ce înseamnă că pielea primeşte mai puţin oxigen şi mai
puţine substanţe nutritive. Procesul de regenerare celulară este și el
diminuat, creând aspectul de piele obosită. În plus, prin piele se elimină
şi unele substanţe conţinute în fumul de ţigară, ceea ce creşte
expunerea tegumentului la substanţe toxice şi, astfel, conduce la
îmbătrânirea sa prematură.
Fumatul afectează sistemul imunitar prin reducerea numărului de
celule ce luptă împotriva infecțiilor. De aceea, ca urmare a capacității
reduse a organismului să lupte împotriva bacteriilor din cavitatea
bucală, marii fumători sunt de 4 ori mai susceptibili să dezvolte
parodontoză și au un risc de 3 ori mai mare să facă mai des carii.

Factorii de risc care pot influența consumul de tutun:

- Parinti fumatori;

- Prieteni fumatori;

- Factorul ereditar geneticienii sunt de parere ca motivul pentru care

unii incearca sa fumeze dar nu devin fumatori, in timp ce altii devin
foarte repede, este probabil legat de prezenta unor gene mostenite de
la parinti.

- Boli mentale persoanele care sufera de depresie, tulburare bipolara,

schizofrenie sau alte boli psihice devin mai usor dependente de
nicotina.

RENUNȚAREA LA FUMAT
Educație terapeutică: explicarea dependenței, explicarea beneficiilor
renunțării la fumat, explicarea tratamentului
Terapia cognitiv comportamentală:identificarea factorilor
comportamentali ai fumatului și a motivelor imediate și pe termen lung
de a fuma, creșterea motivației pentru a renunța;
Terapia medicamentoasă: terapia de substituție nicotinică.
 Nicio dată nu este prea târziu să renunți la fumat!