Universitatea„Titu Maiorescu” Bucuresti

Facultatea de Medicina Dentara

Specialitatea: Medicina Dentara
An IV ; gr. XIII

ASFIXIILE MECANICE -
SPANZURAREA

Profesor: Prof. Dr. Conf. RATA Horia-Mihai

Student: AGHAEI-ABIANEH Ariana

2022
 Asfixia (lb. greaca: a = lipsa, sfigmos = puls) – stare fiziopatologica consecutiva
patrunderii insuficiente de oxigen in sange si tesuturi cu cresterea simultana a bioxidului de
carbon. Cauzele acesteia pot fi mecanice, toxice si consecutive unor boli.
Asfixia se manifesta prin perturbarile actului respirator, cu cinci faze succesive:
 Dispnee inspiratorie, traducandu-se prin dificultati de inspiratie ce dureaza aproximativ 1
minut
 Dispnee expiratorie manifestata prin dificultati de expiratie, faza avand durata de
aproximativ 1 minut
 Miscari respiratorii convulsive cu durata de pana la 5 secunde
 Pauza respiratorie cu lipsa miscarilor respiratorii dureaza 1 – 1,5 minute
 Respiratie terminala (1 – 7 minute). Treptat miscarile respiratorii devin tot mai
superficiale, pana la oprirea completa a respiratiei.
Daca nu se restabileste ritmul si amplitudinea miscarilor respiratorii, la scurt timp
se opreste inima. Dupa oprirea respiratiei, inima isi mai pastreaza contractibilitatea timp
de pana la cateva zeci de minute.
Reactia tesutului muscular la asfixsii prezinta o mare importanta medico-legala:
pierderea rapida a tonusului muscular explica disparitia aproape instantanee a miscarilor
active de autoaparare a victimelor si imposibilitatea autosugrumarii.
Cunostinta este pastrata doar in faza de dispnee inspiratorie.

Semnele asfixice generale:

Tabloul morfologic lezional in cazurile de asfixii este constituit din semne
(generale) comune tuturor asfixiilor si semne specifice fiecarui tip de asfixie.
Semne asfixice generale externe:
- lividitatile cadaverice vinete, pe suprafete mari, confluente;
- coloratia violacee (cianoza) a pielii, mucoaselor, unghiilor;
- hemoragii punctiforme sub conjunctiva globului ocular si sub stratul superficial al pielii
toracelui si spatelui (fig. 1);
 - dilatatia pupilelor;
- emisie de sperma, urina si materii fecale.

Fig. 1. Semnele asfixice generale externe : hemoragii punctiforme sub stratul superior al pielii

Semne asfixice generale interne :

- sange inchis la culoare, fara cheaguri;
- petele Tardieu (fig. 2): mici puncte hemoragice sub stratul extern al plamanilr (
pleura) si al inimii (epicard);
- culoarea intens violacee a tuturor organelor (staza viscerala);
- d i l a t a r e a c a v i t a t i l o r d r e p t e a l e i n i m i i , c a r e s u n t p l i n e c u s a n g e („inim
a asfixica”).

Fig. 2. Semnele asfixice generale interne: petele Tardieu (pe suprafata plamanului, sub pleura,
se observa mici puncte hemoragice).
 Asfixiile de cauza violenta (asfixiile mecanice) se clasifica, dupa modul lor de
producere, in asfixii prin compresiune si asfixii prin obstructie.
I. Asfixii prin compresiune:
 compresiunea gatului cu latul in spanzurare, strangulare;
 compresiunea gatului cu mana (sugrumarea);
 compresiunea toracelui si abdomenului.

II. Asfixii prin obstructie:

 Obstructia orificiilor respiratorii cu mana, obiecte compacte, materiale textile s.a.
(sufocarea);
 Obstructia cailor respiratorii cu:
- corpi straini solizi (tamponada cavitatii bucale si nazale cu diferite obiecte;
patrunderea in arborele respirator a protezelor dentare, monedelor,
nasturilor) ;
- continut gastric, sange (aspirat) ;
- lichide (inec).

Spanzurarea

Prin spanzurare se intelege comprimarea gatului de catre un lat, realizata prin

greutatea propriului corp.
Latul poate fi din material dur (sarma), seminoale (franghie, cablu) sau moale
(cravata, cordon), poate avea nod fix sau nos culant, poate fi cu una sau mai multe circulare.
 Spanzurarea poate fi tipica, ori de cate ori nodul unui lat traumatic se afla in regiunea
occipitala si atipica in rest (cand nodul se afla in oricare alta pozitie). In cazurile de spanzurare
atipica, nodul poate fi lateral sau submandibular.
De asemenea, spanzurarea poate fi completa (corpul atarna nesprijinit) sau incompleta (corpul
se sprijina fie pe picoare, fie pe sezut, fie este in pozitie orizontala).

Tanatogeneza in spanzurare poate fi explicata prin:

a) Mecanismul mecanic, prin care se impiedica patrunderea aerului in plamani, prin
comprimarea cailor respiratorii (pentru compresia traheei sunt suficiente 15 kg) si impingerea
limbii catre faringe, concomitent cu accentuarea curburii coloanei cervicale.
b) Mecanismul vascular, prin comprimarea vaselor de sange de la nivelul gatului (cu 2 kg
sunt comprimate venele jugulare, cu 3.5 kg arterele carotide, cu 16-25 kg arterele vertebrale) si
oprirea fluxului sanguin in teritoriul cerebral.
 c) Mecanismul neuroreflex, declansat de comprimarea (stimularea) formatiunilor
reflexogene (sinusul carotidian) si/sau a filetelor nervoase din regiunea gatului, cu oprirea
instantanee a inimii).

In functie de predominanta unuia sau altuia din mecanismele precizate anterior, se

pot intalni:
- Spanzurati “albi”, cand predomina mecanismul ne uroreflex; se observa mai ales atunci
cand nodul este situat la ceafa (spanzurare tipica);
-Spanzurati “albastri”, cand moartea poate fi explicata prin mecanismul mecanic si/sau
vascular; se intalneste frecvent cand nodul este situat lateral sau anterior (spanzurare atipica)

Pe langa modificarile generale comune tuturor formelor de asfixie mecanica,

putem evidentia:
1. Santul de spanzurare, ce se prezinta ca o depresiune pergamentata a tegumentului.
Particularitati: Situat circular in treimea superioara a gatului, cu traiect oblic ascendent
catre regiunea nodului, de adancime neuniforma; este mai profund in zona opusa nodului,
superficializandu-se treptat catre nod, incomplet, fiind intrerupt in zona nodului atunci
cand latul este cu perimetru fix; incazul nodului culant, santul poate forma o circulara
completa, dar cu adancime mai mica in zona nodului si cu imprimarea nodului
(“amprenta nodului de spanzurare”).
2. Dunga echimotica, continua sau discontinua (insulara), situata de-a lungul marginii
superioare a santului sau, in cazul mai multor circulare, pe proeminentele intercirculare,
formata prin hemoragia punctiforma din straturile superficiale ale pielii (evidentiabila
prin proba Bokarius);
3. Linia argintie pe fata interna a tegumentului sub sant, datorita comprimarii tesutului
celulo-adipos subcutanat; rareori, sub sant, se pot constata infiltrate sanguine;
4. Infiltrate sanguine adiacente santului, in muschii sternocleidomastoidieni (semn
Walcher);
5. Fracturi ale laringelui si/sau osului hioid, fracturi/luxatii ale coloanei vertebrale cervicale;
6. Pleznituri transversale ale stratului intern al arterei carotide;
7. “Mansoane” echimotice pericarotidiene sau la nivelul straturilor peretelui arterei carotide
(semn Martin);
8. Zone hemoragice localizate retrofaringian;

Circumstante de producere:
- Sinucideri - ca un aspect particular este semnalata prezenta uneori a unui corp moale
(fular, basma) interpus intre lat si gat, probabil in dorinta sinucigasului de a nu simti
durere. Spanzurarea este in cvasitotalitatea cazurilor o sinucidere;
- Disimularea unei alte morti violente;
- Accidente, frecvent de cauza sexopata, in cursul unor exercitii sportive sau demonstratii
acrobatice, in timpul unor jocuri, etc;
- Crime, foarte rar intalnite, mai ales in cazul persoanelor aflate in imposibilitate fizica(
persoane paralizate, copii, etc...) sau psihica (persoane drogate, sedate) de a seapara;
- Pedeapsa capitala.
Bibliografie :
1. Tratat de medicina legala – VLADIMIR BELIS
2. „Spanzurare sau asfixie mecanica pozitionala?” - Revista stintifico-practica INFO-MED
3. Asfixia mecanica - SCRIBD
4. Medicina Legala A Asfixiilor Mecanice - SCRIBD