CRIOTERAPIA

Prin crioterapie se produc scaderi semnificative ale temperaturii in tesut („cryo” = frig).
Efectele sunt legate de scaderea metabolismului celular (prin incetinirea reactiilor enzimatice),
de cresterea viabilitatii celulare, reducerea durerii si sp 939c26j asmelor, reducerea inflamatiilor,
promovarea vasoconstrictiei si reducerea cerintei de oxigen, precum si de scaderea vitezei de
transmitere a impulsului nervos.

In criochirurgie se aplica, localizat, temperaturi extrem de scazute, folosind dioxid de

carbon solid (zapada carbonica) la -79sC sau azot lichid (-l96sC), cu scopul de a distruge celule
anormale sau tesuturi bolnave. La aceste temperaturi citosolul se cristalizeaza prin formarea
cristalelor de gheata, iar vasele de sange care iriga tesutul ingheata. Criochirurgia este o optiune
viabila in special pentru unele afectiuni ale pielii, precum si pentru diferite forme de cancer al
pielii, ficatului, prostatei, in cazuri fara metastaze si cu tumori bine localizate, sau chiar
pentru distrugerea selectiva a unor nuclee din talamus, ca in cazul tratamentului maladiei
Parkinson. Prezinta avantajele sangerarilor reduse (efect hemostatic), ale durerii minime si
cicatricilor usoare.

In terapia cu criocamera (sau terapie crioextrema) pacientul este expus intr-o camera
criogena (racita cu azot lichid) la temperatura de -l10sC pentru un interval scurt de timp (pana la
3 minute).

In crioterapia uzuala se aplica pe piele apa rece sau gheata (pungi sau comprese),
criopachete cu gel, sau criosprayuri cu flux de vapori. Efectul fiziologic este vasoconstrictia
imediata, reducerea metabolismului local, reducerea durerii si inflamatiei.

Fara a se incadra strict in crioterapie, tehnicile de realizare a hipotermiei controlate

(coborarea temperaturii corpului cu cateva grade) permit efectuarea unor operatii pe cord in
conditiile unei mai mici crize de timp.

De asemenea, obtinerea temperaturilor extreme este foarte importanta in transtul de

organ, deoarece asigura mentinerea functionalitatii organului izolat timp de 2 zile. Este astfel
posibila conservarea unor tesuturi sau organe (sperma, maduva osoasa etc.) in vederea
revitalizarii si/sau utilizarii lor ulterioare.

Crioterapie - peeling cu
azot lichid

Crioterapia consta in alternanta unui

flux de inghet- dezghet la nivelul unor leziuni
cutanate.
Crioterapia este folosita in afectiunile
dermatologice la tratarea :
* cicatricilor superficiale aparute in acnee,
verucilor, ciupercilor, granuloamelor, verucilor
seboreice, acneei chistice, cheloidelor, acnea
juvenila si rozacee, teleangiectaziile,
condilomatozele, leucoplaziile orale si vaginale,
carcinoamele cutanate si hemangioamele;
* are si o contributie importanta in tratarea unor
cazuri usoare de cancer de piele.

Crioterapia utilizeaza „ frigul” ca si factor de

terapie : comprese reci, cuburi de gheata, saculeti
cu gaz congelat, spray-uri, zapada carbonica (azot
lichid de -196˚C), dioxidul de carbon solid (-78,
5˚C), amestec de dimetileter, propan si isobutan (-
55˚C) . Tratamentul cu „frig” se aplica la suprafata
pielii, este simplu si nu este dureros.

Crioterapia cu azot lichid este utilizata pentru

tratarea: verucilor (negilor), keratozelor actinice,
angioamelor, acneei si cuperozei.
Peeling -ul cu zapada carbonica este vechi de mai
bine de jumatate de secol si se recomanda in
tratarea cicatricilor acneice si a petelor maronii
(datorate expunerii excesive la soare) .

** Acest tip de terapie poate fi aplicat si la copii

sau persoane in varsta.
** Contraindicatii: leziuni sangerande, rani,
ulceratii, alunite.
Beneficii in tratamentul cu crioterapie:
* stimuleaza celulele ce produc colagenul;
* reduce ridurile;
* determina intinderea pielii, iar aceasta devine mai
neteda, mai ferma.
* stimuleaza regenerarea pielii, accelerand
vindecarea leziunilor.
Peeling -ul cu zapada carbonica
Suprafata ce se doreste a fi tratata se tamponeaza
cu zapada carbonica (intr-o concentratie si durata ce
depinde de medic, tipul de piele si rezultatul dorit),
cu ajutorul unui criocauter.
Tratamentul se bazeaza pe 1-3 cicluri de inghet-
dezghet cu durata de 10-30 secunde (repetat la
20-30 zile) . Aplicatorul lichidului azotic este
manevrat cu miscari lente, circulare la suprafata
pielii, cu presiune mica. In termen de 48 ore are loc
descuamarea (eliminarea stratului cornos al pielii) .
Se recomanda repetarea tratamentului de 5-6 ori cu
un interval de 15 zile intre sedinte.
Sa se evite aplicarea in anotimpul cald pentru a
evita pigmentarile inestetice.
In vederea realizarii unei cure de exfoliere se aplica
pe toata fata, in timp ce pentru tratarea anumitor
leziuni se poate aplica separat.
Avantajele crioterapiei:
* timpul de vindecare mic (are loc vindecarea rapida
a crustei) ;
* disconfort minim (intepatura pana la usoara
durere) ;
* toleranta buna a pieliii (chiar si pentru copii) ;
* lipsa sangerarilor si a ingrijirilor postoperatorii
(posoperator se spala suprafata tratata cu apa) ;
* riscuri minime de cicatrizare;
* caracterul practic si usurinta de manevrare in
cadrul metodei;
* absenta anesteziei.
Efecte secundare ale crioterapiei:
* inrosirea si umflarea zonei tratate cu sau fara
formarea unor bule de lichid;
* descuamarea pielii.
Cum actioneaza crioterapia:
Principiul de actiune este insensibilizarea
terminatiilor nervoase si inducerea unei necroze
locale, la nivelul tesuturilor ce urmeaza sa se
reepitelizeze. Keratinocitele si melanocitele din
epiderm sunt susceptibile de inghet spre deosebire
de fibroplastii si fibrele de colagen din derm. Acest
tratament determina distrugerea celulara din
stratul superficial al pielii, prin anoxie (diminuarea
aportului de oxigen la nivelul tesuturilor si celulelor)
si efecte asupra microvascularizatiei.

Intretinerea pielii si mentinerea efectelor

tratamentului se realizeaza prin curatarea periodica
cu lotiune antibacteriana, dezinfectanta.
Crioterapie - generalitati
Inca din antichitate omul a folosit puterile terapeutice ale frigului pentru a calma durerea, a
reduce inflamatiile, a imbunatati sanatatea, a se cali si pentru a preveni bolile.

Acum aproape 200 de ani un om de stiinta german, Sebastian Kneipp, se arunca in apele
inghetate ale Dunarii pentru a-si trata tuberculoza (boala mortala in acea perioada), demonstrand
astfel ca si cele mai grave boli pot fi tratate prin stimularea sistemului imunitar. Mai tarziu a
dezvoltat o tehnica de calire ce este utilizata si in medicina actuala.

Odata cu progresele stiintei, noi agenti criogenici au fost folositi pentru a obtine temperaturi
negative extreme. Cel mai folosit a fost azotul lichid, a carui temperatura de evaporare este de
-195,77°C (azotul intra in compozitia aerului atmosferic intr-un procent de 78 %).

In anii '70, profesorul japonez Tosimo Yamauchi a dezvoltat o noua metoda terapeutica bazata
pe expunerea corpului la temperaturi de pana la -180°C.

Rezultatele au depasit toate asteptarile. Noua metoda trata nevralgiile, traumatismele, depresiile
intr-un mod care nu mai fusese folosit stiintific pana atunci. Terapia prin frig a produs o
adevarata revolutie in medicina si cosmetica. Rezultatele muncii sale vorbesc de la sine: in 10
ani clinica sa a tratat mai mult de 2000 de pacienti cu boli reumatice in stadiu avansat. La 80%
dintre ei, durerile au disparut complet si s-au putut intoarce la o viata normala.

La un Congres de reumatologie din Wiesbaden in 1979, Yamauchi a prezentat pentru prima data
metoda sa de terapie prin frig. Aceasta a fost primita bine de participanti, astfel incat in 1984,
profesorul Reinhard Fricke trata in criosauna din clinica sa peste 100 de pacienti pe zi. In
prezent, numai in vestul Europei sunt peste 400 de centre de crioterapie unde milioane de oameni
beneficiaza de terapia prin frig.

Eficienta medicala a criosaunei este determinata de viteza cu care scade temperatura si de

valoarea extrem de scazuta a temperaturii.

In cursul procedurii, persoana intra in criosauna purtand doar lenjeria intima, manusi si ciorapi
grosi. Asistentul ce deserveste echipamentul regleaza inaltimea podelei astfel incat umerii
persoanei sa fie la nivelul marginii de sus a cabinei, apoi aceasta este expusa unui amestec rece
de vapori de azot lichid si aer. Reducerea temperaturii de la -20°C la temperatura dorita (maxim
-180°C) se produce in mai putin de 30 de secunde. Temperatura pielii scade rapid la 0°C si apoi,
prin intensificarea circulatiei periferice, ajunge la 35°C (temperatura normala a pielii este de
32,5°C). Intrucat procedura este foarte scurta (1-3 minute) se raceste doar stratul superficial al
pielii, in timp ce temperatura organelor interne ramane neschimbata.

Primul efect se poate observa dupa 5-10 minute de la terminarea procedurii si consta in aparitia
unei stari de bine (datorate eliberarii de endorfine in sange) care dureaza cel putin 6 ore.
Majoritatea persoanelor care au efectuat proceduri au declarat ca au avut un somn profund din
prima noapte dupa criosauna.

Dupa primele 3-4 proceduri, apar rezultate uimitoare: pielea intinereste, eventualele dureri
dispar, se simte o intinerire generala a organismului, apar primele efecte de reducere a greutatii
(amplificate in cazul combinarii criosaunei cu masaj si fitness). Pentru rezultate persistente in
timp, sunt recomandate seriile de 10-20 de proceduri.

Procedura nu este toxica sau periculoasa pentru om, personalul de deservire si mediu.

Criosauna nu se incadreaza in categoria aparaturii si dispozitivelor medicale si nu necesita

autorizari speciale.

Datorita efectelor benefice multiple si rapide, fara efecte secundare nedorite, criosauna va deveni
in scurt timp si in tara noastra mai populara decat solarul.