Cracii

PROPUNERI DE MĂSURI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEȚULUI
CONSTANTA
Partea 1 Crina - Prezentarea potențialului folosibil în domeniul economic al județului
Județul Constanța reprezintă principalul polarizator economic din regiunea sud estică a
României și unul dintre principalele puncte economice ale țării, grupând astfel activități
economice diverse încât aproximativ 1/3 din numărul întreprinderilor mici și mijlocii la nivel
regional sunt înregistrate și funcționează în localitățile care compun Zona Metropolitană a
județului Constanța.
Județul Contanța este de altfel, din punct de vedere al profilului economic, o entitate unde se
aplică cu succes sintagma “unitate în diversitate”. În cadrul județului există trei direcții principale
de dezvoltare care au ca funcție potențialul lor de motoare economice ale zonei.
Unul din principalele motoare economice de progres din județul Constanța este reprezentat
de potențialul turistic ridicat ce este asigurat de ieșirea la Marea Negră și care are în componență
un număr impresionant de structuri de cazare și alimentație publică și de existența lacurilor
naturale, cu proprietăți terapeutice unice în lume precum Lacul Techirghiol care a facilitat
dezvoltarea turismului balnear. Așadar, activitate turistică care anual generează creșterea
economică prioritară în județ, are funcția de poartă de deschidere a României către întreaga lume.
Județul Constanța deține un bogat şi diversificat potenţial turistic, și anume:
 zona de litoral cu o lungime de circa 120 km;
 cursul inferior al Dunării ce mărginește partea de vest a județului, străbătând o zonă bogată
în resurse turistice naturale şi istorice, fiind un factor care poate favoriza apariția unui nou pol de
dezvoltare a turismului la nivelul județului;
 Canalul Dunăre - Marea Neagră care traversează partea centrală a județului pe direcția
vest-est și care favorizează o oportunitate de dezvoltare a unei artere de transport naval, folosită
inclusiv în scop turistic;
 numeroasele arii naturale protejate ce sunt răspândite la nivelul întregului județ, lucru ce
favorizează dezvoltarea turismului bazat pe natură și a ecoturismului, totodată și atragerea unei
părți din fluxurile turistice din zona de litoral spre aceste areale din interiorul județului datorită
poziționării;
 localități cu potenţial vini-viticol și agrozootehnic ce pot reprezenta suportul pentru
dezvoltarea turismului oenologic şi a agroturismului în localitățile aflate în afara liniei costiere,
precum și pentru dezvoltarea durabilă a localităților rurale din interiorul județului deoarece zona
are destul potențial în acest sector și este păcat să nu fie folosit pentru generări economice;
 diversitate culturală și etnică ce include tradiții și obiceiuri, gastronomie, manifestări
artistice, dar și monumente istorice specifice. La această parte din păcate patrimoniul cultural
imaterial este în prezent prea puțin integrat în cadrul produsului turistic județean;
 numeroase vestigii arheologice, în special din perioada greacă și romană, răspândite pe
teritoriul întregului județ. Deși sunt câteva obiective reprezentative introduse în circuitul turistic
(Adamclisi, Histria, Edificiul Roman cu Mozaic), totuși o mare parte a acestui ‚tezaur’ este încă
adânc ‚îngropat’ în solul Dobrogei și prea puțin valorificat turistic;
 importante resurse balneo-climatice în zona de litoral, lucru care reprezintă o oportunitate
importantă pentru prelungirea sezonului turistic în acest areal și totodată de prelungire a duratei
medii a sejurului;
1
 existența unor obiective turistice incluse în cadrul Rutelor Culturale Europene
(Monumentul de la Adamclisi, Centrele viticole de la Ostrov) și a unor obiective cu potențial de
a intra în cadrul acestor rute, lucru care poate contribui la creșterea notorietății destinației
turistice în ansamblu;
 existența Rezervației Biosferei Delta Dunării (parțial în județul Constanța), sit aflat în
Patrimoniul Mondial UNESCO, reprezintă un important element de diferențiere a destinației;
 poziția strategică în Bazinul Mării Negre și avantajele ce survin din această poziție pentru
dezvoltarea turismului de croaziere, conectivitatea cu alte țări, dezvoltarea de produse turistice
comune.
Fig.
Sursa: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT), (2019), “Strategia Integrată
de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța, 2019-2028”, Consiliul Județean Constanța
Un alt motor economic cu mare potențial din județ este constituit de importanta activitate
portuară în orașul Constanța mai ales că acesta este cel mai mare port de la Marea Neagră. Cele
două porturi maritime din județ, și anume Portul Constanța și Portul Agigea Sud, constituie
împreună un important punct economic, iar împreună se sitează pe locul 4 în Europa, anual aici
ajungând o cantitate însemnată de mărfuri ce intră în țară, cât și care se află în tranzitat prin
intermediul lor. Activitatea portuară este completată de o diversitatea de oportunități oferite de
Canalul Dunare-Marea Neagră și de Șantierul Naval Constanța, cel mai mare șantier naval din
țară.
2
Un alt obiectiv potențial în domeniul economic, cu o activitate de peste 30 de ani, îl
reprezintă activitatea în domeniul prelucrării produselor petroliere, pe raza orașului Năvodari
funcționând cea mai mare rafinarie din sud estul Europei, “Petromidia”.
Partea 2 Marius - Nivelul de dezvoltare al infrastructurii (rutieră, feroviară,
fluvială/navală)
Din punct de vedere al transportului, județul Constanța dispune de cele mai căi de acces
complexe, de la căi rutiere, feroviare și aeriene și până la căi fluvio-maritime. Datorită așezării
geografice, județul reprezintă o intersecție a mai multor magistrale de transport ce leagă nordul
de sudul Europei și vestul de estul acesteia, asigurând la nivel național legături între rețeaua de
transport comunitară și rețeaua de transport a statelor necomunicate vecine, din Europa de est și
Asia. Municipiul este conectat la două coridoare de transport pan-europene: coridorul nr. IV
(Berlin – Nurenberg – Praga – Budapesta – Arad – București – Constanța – Istanbul – Salonic) și
coridorul nr. VII (Constanța – Canalul Dunăre-Marea Neagră – Dunăre – Main – Rhin – Portul
Rotterdam) ce leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rhin – Main – Dunăre. În
cadrul Municipiului București are loc intersecția dintre coridorul nr. IX (Giurgiu – București –
Ploiești – Buzău – Bacău – Roman – Iași Sculeni) și coridorul nr. IV, favorizând astfel accesul
către Municipiul Constanța prin intermediul Autostrăzii Soarelui (A2). Din păcate, complexitatea
nu favorizează și și calitatea infrastructurii, întrucât în perioada de vârf a sezounului,
accesibilitatea între Constanța și stațiunile din sudul litoralului sunt înreunate de uzura
drumurilor. Un alt aspect negativ al infrastructurii este redat de lipsa conectivității rapide cu
Delta Dunării ce reprezintă o destinație semnificativă pentru România. Totodată, județul
Constanța este conectat la drumuri europene de la est la vest, precum: Drumul European (E87) și
Drumul European (E675) ce leagă municipiul de Bulgaria, cât și la Drumul European (E60) de la
nord la sud. Investiția de aproximativ 650 milioane euro realizată de fonduri puse la dispoziție
către Banca Europeana de Investiții și din bugetul de stat a reprezentat finalizarea Autostrăzii
Soarelui în integralitate, în anul 2012. În prezent, autostrada reprezintă principala cale de acces
către Municipiul Constanța, favorizând confortul deplasării rutiere, întrucât cei 212 km lungime
pot fi parcurși în aproximativ 180 minute. Din păcate, confortul deplasării rutiere este de multe
ori eliminat prin prisma problemelor redate de infrastructura subdezvoltată, în special în sezonul
estival când Autostrada Soarelui întâmpină turiștii cu o degradare semnificativă a acesteia, fapt
prin care sezonul de vârf este predominat de lucrări ce îngreunează circulația către Municipiul
Constanța
3
Fig.
Sursa: https://haarkleurenfotos.blogspot.com/2017/06/harta-feroviara-europa.html
Aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” este singurul aeroport din județul

Constanța autorizat pentru operațiuni aeriene civile de transport aerian public. Aeroportul este
situat în comuna Mihail Kogălniceanu și reprezintă principala cale de acces aeriană de interes
turistic în județ, aflându-se la aproximativ 26 km de Municipiul Constanța. Poziția geografică a
aeroportului favorizează deplasările turistice, întrucât acesta se află în apropierea Deltei Dunării,
Mării Negre sau Canalului Dunăre – Marea Neagra. Aeroportul poartă numele celui de-al treilea
prim-ministru al României, fiind construit în anul 1955 ca bază aeriană militară și deschis
ulterior în anul 1960 pentru operațiunile civile. Anul 2017 a înregistrat o creștere semnificativă a
numărului total de pasageri la bord, de aproximativ 127.635 pasageri, reprezentând o creștere de
aproximativ 34.9 % față de anul 2016, însă, aceste statistici nu evidențiază realitatea petrecută
per total, în ultimul deceniu. În decursul ultimilor ani, autoritățile nu au valorificat în mod
suficient aeroportul din punct de vedere al investițiilor, astfel că au oficializate statistici ce au
înregistrat sub patru zboruri pe zi. Zborurile limitate în cadrul aeroportului au redus operatorii
companiilor aeriene, întrucât în prezent, există doar trei operatori care efectuează zboruri la nivel
național, cât și internațional: Wizz Air, Tarom și Turkish Airlines. Companiile Wizz Air și
Tarom efectuează zboruri în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de nord, dar și în
Austria, în timp ce compania Turkish Airlines efectuează zboruri către Istanbul. La nivel
național, în anul 2021, operatorii Aeroportului Internațional ”Mihail Kogălniceanu” efectuează
zboruri către orașele Cluj-Napoca, Iași, Oradea și Timișoara, realizate în mod majoritar de către
compania românească Tarom.
4
Fig.
Portul Constanţa, situat pe coasta vestică a Mării Negre, acoperă o suprafaţă totală de
3.926 ha din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apă. Cele două diguri situate în partea de nord şi în
partea de sud, adăpostesc portul creând condiţiile de siguranţă optimă pentru activităţile portuare.
În prezent lungimea totală a Digului de Nord este de 9.394 m, iar cea a Digului de Sud de 5.560
m. Portul Constanţa are o capacitate de operare Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al
judeţului Constanţa – ediţia 2018 Pag. 32 din 79 anuală de peste 100 milioane tone, fiind deservit
de 156 de dane, din care 140 sunt operaţionale. Lungimea totală a cheiurilor este de 29,83 km,
iar adâncimile variază între 7 şi 19 m. Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de
către cele mai importante porturi europene şi internaţionale, permiţând accesul tancurilor cu
capacitatea de 165.000 dwt. şi a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt. Portul Constanţa
este atât port maritim, cât şi port fluvial. Zilnic, nave fluviale se află în port pentru operaţiuni de
încărcare sau descărcare mărfuri sau în aşteptare pentru a fi operate. Facilităţile oferite de Portul
Constanţa, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială. Legătura Portului Constanţa cu Dunărea
se realizează prin Canalul Dunăre - Marea Neagră şi reprezintă unul dintre principalele avantaje
ale Portului Constanţa. Portul Constanţa este localizat la intersecţia rutelor comerciale care fac
legătura între pieţele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, care nu au ieşire la mare, cu Zona
Transcaucaziană, Asia Centrală şi Orientul Îndepărtat. Este principalul port românesc şi se
situează în topul primelor 10 porturi europene. Poziţia geografică favorabilă şi importanţa
Portului Constanţa este pusă în evidenţă de conexiunea cu două Coridoare Pan-Europene de
Transport: Coridorul VII - Dunărea (fluvial) şi Coridorul IV (rutier şi feroviar). În apropierea
Portului Constanţa sunt situate cele doua porturi satelit Midia şi Mangalia, care fac parte din
complexul portuar maritim românesc aflat sub coordonarea Administraţiei Porturilor Maritime
SA Constanţa. Portul Midia este situat pe coasta Mării Negre, la aproximativ 13,5 Mm. N de
Constanţa. A fost proiectat si construit pentru a pune la dispoziţie facilităţile pentru centrul
industrial si petrochimic adiacent. Digurile de Nord (2.770 m) şi de Sud (4.020 m) au o lungime
totală de 6.790 m. Portul acoperă o suprafaţă de 834 ha, din care 234 ha reprezintă uscat si 600
5
ha - apa. Dispune de 14 dane (11 sunt dane operaţionale, 3 dane ale Şantierului Naval) iar
lungimea totală a cheului este de 2,24 km. În urma lucrărilor de dragaj efectuate adâncimile apei
au crescut la 9 m la danele 1-4 de descărcare petrol brut, permiţând accesul tancurilor având
pescaj maxim de 8 m si 20.000 dwt. Principalele categorii de mărfuri operate: petrol brut şi
produse derivate, cereale, GPL, produse metalice.
Fig.
Portul Mangalia este situat pe coasta Mării Negre, în apropierea graniţei de sud cu
Bulgaria şi la peste 260 Mm. N de Istanbul. Are o suprafaţă de 142,19 ha din care 27,47 ha este
uscat si 114,72 ha este apa. Digurile de Nord şi de Sud au o lungime totală de 2.740 m. Exista 4
dane (2 dane operaţionale) cu o lungime totala de 540 m. Adâncimea maximă este de 9 m.
Principalele categorii de mărfuri operate: produse chimice, îngrăşăminte, bitum, mărfuri
generale, GPL. Portul Tomis se integrează armonios în arhitectura urbanistică a oraşului
Constanţa, reprezentând o prelungire a falezei Cazinoului şi realizează o trecere echilibrată la
plaja oraşului. Accesul din oraş în port este deosebit de facil, putând fi realizat atât cu mijloace
auto, cat şi pietonal.
În anul 2018, județul Constanța dispunea de 33 de stații active ale căii ferate, stația Palas
având cele mai multe linii, 48 la număr. Cea mai importantă gară la nivel județean este Gara
Constanța aflată în cadrul Municipiului Constanța, aceasta fiind cunoscută pentru accesul turistic
favorabil către litoralul românesc. Transportul feroviar din cadrul județului este realizat atât de
companii de stat, precum CFR Călători, cât și de companii private, Astra Trans Carpatic sau
Regio Călători. Magistrala CFR 800 cu ruta București Nord-Constanța are o lungime de
aproximativ 225 km și este principala cale ferată care leagă Municipiul Constanța de celelalte
orașe ale țării, tranzitând astfel județele Ialomița, Călărași și Constanța. Linia magistralei a fost
reabilitată în ultimii ani pentru a asigura viteze de aproximativ 120 km/h pentru trenurile de
marfă și 160 km/h pentru trenurile de călători. Din punct de vedere a căii de acces feroviare,
Municipiul București reprezintă din nou un reper de tranziție dintre orașele țării și Municipiul
Constanța prin intermediul celorlalte magistrale ce au ca și capăt de linie Gara București Nord:
6
Magistrala 200 (București Nord – Brașov – Sighișoara – Teiuș – Războieni – Cluj-Napoca –
Oradea), Magistrala 500 (București Nord – Ploiești Sud – Bacău – Pașcani – Suceava – Vicșani),
Magistrala 700 (București Nord – Urziceni – Făurei – Brăila – Galați), Magistrala 900 (București
Nord – Roșiori Nord – Craiova – Filiași – Caransebes – Timișoara Nord) și Magistrala 1000
(București Nord – Ploiești Sud – Ploiești Vest).
Fig.
Partea 3 Crina - Caracteristicile județului din punct de vedere al existenței resurselor +

nivelul de dezvoltare al industriei, al comerțului, al turismului
Județul Constanța reprezintă principala destinație turistică la nivel național, cu 13,4% din
structurile de primire turistice și cu 27,2% din locurile de cazare din România. De asemenea, în
privința circulației turistice, 10,2% din numărul de turiști și 17,5% din numărul de înnoptări
prezente în structurile de cazare din România sunt înregistrate în județul Constanța. În aceste
condiții, turismul este un domeniu economic destul de important în economia județului
Constanța.
Sectoarele cu cele mai mari rate de crestere la investitiile brute ale județului Constanța
sunt:
- Comerțul cu un procent de 116,6% din total veniturilor;
- Agricultura, pescuit si silvicultura cu un procent de 93,9%;
- Transport si depozitare cu un procent de 35,7%.
Conform datelor statistice, valoarea adăugată brută din ramura comerț, hoteluri şi
restaurante reprezintă un procent de 22,5% din totalul valorii adăugate brute aferente judeţului
Constanţa. De asemenea, valoarea adăugată brută a înregistrat în anul 2016 o valoare de 30.893,6
milioane lei în prețuri curente, cu 7% mai mult decât în anul 2015, reprezentând 43,1% din
valoarea adăugată brută la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Est și 4,5% din valoarea adăugată
brută la nivel național. Din acest punct de vedere, acest domeniu de activitate este devansat doar
7
de industrie (A02) cu 38%, dar este peste domenii de activitate precum: tranzacţii imobiliare în
procent de 10%, administraţie publică şi apărare, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială în
procent de 9%, construcţii cu 8%, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii
suport cu 4%; agricultură, silvicultură și pescuit cu 3%, activități culturale și spectacole; reparații
de produse de uz casnic și alte servicii în același procent de 3%, informaţii şi comunicaţii cu 2%
și activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; intermedieri financiare şi asigurări cu un procent
de doar 1%.
În plus, turismul reprezintă un procent de 7,7% din numărul mediu de salariați existenți
la nivelul județului Constanța. Cu toate acestea, se constată o importantă concentrare spațială a
spațiilor de cazare și a fluxurilor turistice în zona de litoral (incluzând aici municipiul Constanța
și stațiunea Techirghiol). Acest areal deține mai mult de 99% din numărul de locuri de cazare și
peste 99% din numărul de turiști din județul Constanța. De asemenea, din numărul total de turiști
sosiți în județul Constanța, 95% sunt turiști români.
O altă problemă importantă o reprezintă sezonalitatea accentuată a cererii turistice –
aproximativ 89% din numărul de turiști și 92,2% din numărul de înnoptări se înregistrează în
perioada de sezon (perioada mai-septembrie), iar 62,3% din numărul de turiști și 67,6% din
numărul de înnoptări se înregistrează în perioada de vârf de sezon (perioada iulie-august).
Această concentrare în timp și spațiu generează o serie de efecte negative. Astfel, o aglomerare
excesivă în perioada de vârf de sezon și, în special în weekend-urile din vârf de sezon, creează o
serie de probleme, pe de-o parte legate de gradul de satisfacție a turiștilor sosiți pe litoral, iar pe
de altă parte legate de protejarea factorilor de mediu, în perioada de vârf de sezon, adesea
depășindu-se capacitatea de suport a plajei. În același timp, lipsa turiștilor în extrasezon conduce
la închiderea structurilor de cazare, alimentație și agrement turistic în această perioadă, cu efecte
negative asupra resursei umane din turism, fiind dificil de atras și păstrat personal calificat în
domeniu, care să fie dispus să lucreze doar câteva luni pe an. De asemenea, un sezon turistic
foarte scurt înseamnă practicarea unor prețuri necompetitive în perioada de vârf de sezon, până la
nivelul pragului de rentabilitate, generând de multe ori un raport calitate-preț mai mic decât
așteptările turiștilor.
Slaba valorificare prin turism a obiectivelor turistice din afara zonei de litoral face ca
efectele economice pozitive generate de turism în zona de litoral să se propage doar în foarte
mică măsură spre interiorul județului. Printre cauzele care au contribuit la reducerea numărului
de turiști străini o reprezintă degradarea stațiunilor turistice din zona de litoral, într-o lungă
perioadă de timp, în care investițiile au fost la un nivel minim, iar acolo unde s-au realizat,
dezvoltarea s-a făcut în general haotic (ex. Mamaia Nord). De asemenea, competiția acerbă din
partea unor destinații de litoral din apropiere – Bulgaria, Grecia, Turcia, Croația, Muntenegru,
destinații care beneficiază de condiții meteorologice mai favorabile i de un produs turistic mai
atractiv, a condus în timp la reducerea numărului de turiști străini. De asemenea, un număr în
creștere de turiști români optează pentru destinațiile enumerate anterior.
Poziția periferică a județului Constanța la nivel național, la care se adaugă numărul foarte
mic de zboruri pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, cu un număr și mai mic în
extrasezon, dar și încetarea contractelor cu marii turoperatori internaționali au contribuit la
reducerea în timp a numărului de turiști străini. Mai mult, avantajele oferite de prezența anumitor
resurse, care ar putea contribui la extinderea sezonului turistic (existența resurselor balneare,
potențial economic ridicat, care poate contribui la dezvoltarea turismului de afaceri), sunt
valorificate doar în mică măsură, în general lipsind structurile moderne dimensionate adecvat. În
plus, lipsa unei abordări de dezvoltare și de promovare unitară la nivelul întregului județ, absența
8
informațiilor turistice coerente despre alternativele de petrecere a timpului liber în afara zonei de
litoral și în afara sezonului turistic, au accentuat această concentrare a cererii turistice. În aceste
condiții, dezvoltarea turistică la nivel județean s-a realizat din inerție, fără o viziune clară și
unitară.
Contextul general și avantajele competitive din județul Constanta indică odată cu trecerea
timpului faptul că sectorul de transporturi și depozitare este un sector specific, în evolutie și care
poate constitui baza activităților viitoare pe baza cărora se pot dezvolta mai multe proiecte și să
fie adevărate generatoare economice. Mărginit la est de Marea Neagră, la vest de Dunăre şi la
sud de graniţa cu Bulgaria, străbătut de canalul ce leagă fluviul de mare, conectat la Bucureşti
printr-o autostradă şi o cale ferată modernizată, pe care trenurile circulă cu 160 de kilometri la
oră, şi având una dintre cele mai blânde clime din ţară, judeţul Constanţa a ştiut să-şi valorifice
din plin avantajele.
În primul rând, pe coastă se găsesc cele mai mari trei porturi maritime ale României
(Constanţa Sud-Agigea, Midia şi Mangalia), care au avut un trafic total de mărfuri de aproape 56
de milioane de tone. Prin Portul Constanţa au trecut anul trecut 43 de milioane de tone de
mărfuri, ceea ce îl plasează în top 15 în Uniunea Europeană. Apoi, sutele de hoteluri, pensiuni şi
campinguri din staţiunile de pe malul mării găzduiesc în fiecare an peste un milion de turişti, ce
cheltuiesc aici, potrivit estimărilor patronatelor din domeniu, circa 100 de milioane de euro.În
privința turismului, județul Constanța rămâne lider absolut în România,fiind unul dintre cele mai
bune orașe pentru afaceri: în 2018, numărul de înnoptări în structurile turistice din județul
Constanța a crescut semnificativ până la peste 5 milioane de înnoptări. Astfel, în pofida faptului
că sezonul estival durează doar trei luni, județul Constanța depășește stațiunile montane din
județele Prahova și Brașov, unde sezonul estival se întinde pe toată durata anului.
Portul Constanța,fiind o sursă importantă de venit, a fost lider între porturile europene în
ceea ce privește traficul de cereale,in ultimii ani, operând anual, în medie, peste 18 milioane de
tone, potrivit datelor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Din
traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 11,46 milioane tone (creștere de 4% față de anul
anterior), iar cel fluvial a reprezentat 3,58 milioane tone (creștere de 53,87% față de anul
precedent). Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri de trafic sunt: minereuri și
deșeuri neferoase, produse metalice, minerale brute sau prelucrate, îngrășăminte, lemn și plută.
Comerțul domină detașat în topul realizat de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și
Agricultură Constanța. 20% de firmele ierarhizate după profitul brut din exploatare au ca
principal obiect de activitate comerțul, cu precădere cel angro de produse agricole, animale vii,
îngrășăminte și produse chimice.Următorul loc este ocupat de industria portuară și serviciile
conexe. Un număr de 21 de firme prestează servicii de operare portuară, remorcaj, pilotaj,
agenturare și aprovizionare a navelor sau administrează porturile maritime. Pe locul trei se află
industria, cu 14 companii, reprezentând domenii diverse: prelucrarea petrolului, construcțiile de
nave, producția alimentară, producția de mase plastice și producția materialelor metalice și de
construcții.
În top 100 mai sunt reprezentate: agricultura și sectorul imobiliar; industria turismului
(hoteluri, restaurante, tour-operatori); transportul auto și sectorul serviciilor de furnizare a
utilităților; sectorul construcțiilor și al serviciilor diverse; companii, producția agricolă, cu trei
companii, sectorul serviciilor, cu trei firme, și activitatea de furnizare a utilităților (apă,
electricitate).
Rompetrol Rafinărie peste 223,361 milioane de lei
9
Compania Națională Administrația Porturilor 93,846 milioane de lei
Maritime Constanța
Constanța South Container Terminal 63,679 milioane de lei
Enel Distribuție Dobrogea 56,601 milioane de lei
Ameropa Grains 49,260 milioane de lei
Maria Trading SRL 46,366 milioane de lei
Biochem 32,456 milioane de lei
Chimpex 26,831 milioane de lei
North Star Shipping 23,985 milioane de lei
Black Sea Suppliers SRL 22,241 milioane de lei
Tabel 1. Clasamentul celor 10 companii mari a căror profit brut a fost cel mai însemnat în
anul 2018
Sursa: https://m.cugetliber.ro/stiri-economie-comertul-cu-produse-agricole-si-industria-
portuara-domina-topul-profitabilitatii-in-judetul-constanta-361734
Fig.
Sursa: https://www.economica.net/cifra-de-afaceri-bruta-a-rompetrol-rafinarie-crestere-cu-peste-
50prc-in-semestrul-i_157193.html
Partea 4 David, Marius - Situația actuală a forței de muncă + Centre de concentrare a

activității economice (și de ce tip) în cadrul județului + Particularități ale
orașelor/municipiilor în cadrul județului
10
La nivelul județului Constanța, populația activă a cunoscut o ușoară scădere în perioada
1990 –2019, astfel că în 1990 populația activă înregistrată era de 468,8 mii persoane comparativ
cu anul 2019 atunci când aceasta era de 431,7 mii de persoane.
Nivelul actual al forței de muncă a scazut de a lungul timpului datorită schimbărilor din
punct de vedere economic, dar și creșterii ratei șomajului. La această scădere a numărului de
persoane active ce constituie forța de muncă a contribuit și emigrarea tinerilor către alte țări
pentru un trai mai bun. O alta cauză a scăderii resurselor de muncă este cauzată și de închiderea
unor firme și fabrici cu potențial mare al forței de muncă și care reprezentau o forță de muncă
însemnată. Principalele probleme care afectează situația forței de muncă sunt: calitatea
educației ,nivelul de salarizare, dezinteresul celor care iși doresc să și găsească un loc de muncă,
dar și slaba implicare a autorităților. Scăderea forței de muncă din anul 2019 este cauzată și de
urmatoarelor probleme: absența unor companii specializate în recrutare, absența unor stagii de
practică pentru studenți și elevi în cadrul agenților economici activi la nivel local cu durată scurtă
și caracter formal, a nivelului mic de salarizare, dar și a serviciilor preuniversitare și serviciilor
publice în domeniul forței de muncă slabe calitativ. De asemenea o altă problemă a numărului
actual scăzut al forței de muncă este reprezentată de inexistența serviciilor de consiliere și
orientare profesională pentru elevii de nivel gimnazial și preuniversitar. Elevii de gimnaziu și de
liceu ar trebui îndrumați și ajutați de către cadre specializate în domeniul economiei, altfel
aceștia vor intra pe piața muncii nepregătiți.
Evoluția resurselor de muncă în județul Constanța

în perioada anilor 1990-2019 (raportată la mii de locuitori)
520
500
480
460
440
420
400
380
90 9 2 94 9 6 98 0 0 0 2 04 0 6 0 8 10 1 2 14 1 6 18
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Fig.
Sursa: https://www.economica.net/cifra-de-afaceri-bruta-a-rompetrol-rafinarie-crestere-cu-peste-
50prc-in-semestrul-i_157193.html
11
În prezent, datorită diverșilor factori socio-economici și politici, județul Constanța se
confruntă cu probleme demografice specifice. Pe de altă parte prezența umană milenară a făcut
ca transformările produse în acest spațiu să rezulte într-o dezvoltare economică pe mai multe
planuri, însă judeţul Constanţa iese în mod special în evidenţă prin capacitatea de a oferi locuri
de muncă în cadrul judeţului, naveta în localităţile vecine fiind aplicată de o componentă
semnificativă a persoanelor ocupate. Economia municipiului Constanta si a întregii zone
metropolitane are un caracter complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: activitatea portuară
si transportul maritim, turismul, industria alimentară, comertul, industria constructiilor de masini,
industria chimică si petrochimică, industria energiei electrice si termice, industria de prelucrare a
lemnului si a producerii hârtiei, industria confectiilor. După numărul total al agenților economici
înmatriculati, municipiul Constanta ocupă locul al doilea pe țară după Bucuresti. În prezent, în
municipiul Constanta sunt înregistrați peste 18.000 de agenți economici. De altfel, Constanța
face parte din categoria orașelor care au apărut și s-au dezvoltat datorită activităților comerciale.
Această funcție a stat la baza relațiilor sale economice, fapt ce a făcut ca în decursul secolelor ca
orașul să realizeze progrese urbanistice din ce în ce mai evidente.
Intensificarea schimburilor comerciale a fost favorizată de contactele directe stabilite din
cele mai îndepărtate timpuri cu diferitele țări și popoare care atinseseră un grad înalt de
civilizație și progres economic. Alături de activitatea portuară rezultată mai ales din necesitatea
schimburilor de produse, treptat începe să se contureze și activitatea meștesugărească care
transformă orașul într-un centru al micii producții de mărfuri și în felul acesta Constanța primește
a doua funcție economică. Dezvoltarea industrială a orașului a întârziat să se alăture activității
portuare, datorită condițiilor social-economice și politice pe care le-a impus orânduirea feudală și
capitalistă. Construcția unor importante întreprinderi industriale a dus la schimbarea structurii
economice a orașului Constanța și la crearea funcției sale industriale. Paralel, la activitatea
economică a orașului se adaugă în această perioadă și funcția balneoclimaterică ce o înglobează
și pe cea turistică. În sudul orașului apare o adevarată zonă de odihnă, iar dincolo de limitele sale
iau ființă primele stațiuni balneoclimaterice. În afară de funcțiile economice amintite, orașului
Constanța prin valorificarea terenurilor agricole din zona preorășeneasca i s-a creat o nouă
direcție de activitate economică, care asigură satisfacerea necesităților locale de ordin
agroalimentar și în acelși timp aprovizionează industria cu materiile prime necesare. Așa cum era
firesc, pe masură ce se dezvoltă noi ramuri economice, se adaugă noi funcții în viața economică a
orașului. Prin gradul său de dezvoltare economică și social-culturală, dar și prin concentrarea
unei părți însemnate a populației, orașul Constanța este și primul centru administrativ, politic și
cultural al Dobrogei.
Din analiza celor de mai sus, reiese că orașul Constanța deține funcții complexe care au o
importanță nu numai locală, dar și națională. Prin funcțiile sale diverse și complexe, municipiul
Constanța participă cu o importantă pondere economică și social-culturală a Dobrogei și a
întregii țări.
O ramură economică nouă pentru municipiul Constanța, dezvoltată mai ales în ultimele
decenii, este turismul. Îmbinarea între factorii naturali (calități curative ale mării și ale lacurilor
terapeutice) , vestigiile antice și dotările moderne, fac din coasta Mării Negre un punct de mare
atracție pentru turismul românesc sau străin. Cuprinsă între paralele 44°25´ și 43°45´ latitudine
nordică, zona litoralului românesc se află pe aceleași coordonate geografice cu localitățile
europene precum Split, Rimini, San Remo, Monaco, Nice, Avignon. Activitatea turistică de pe
litoral ocupă în acest sens, primul loc în ceea ce privește dinamica și numărul de turiști, aproape
12
45% din capacitatea de cazare a României. Având în vedere situaţia socio-economică,
disparităţile existente la nivel judeţean, obiectivele dezvoltării regionale, legislaţia existentă şi
apropiată, integrare în Uniunea Europeană, obiectivul strategic global constă în utilizarea
eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei dezvoltări economice şi
sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi la
armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul judeţului.
Scopul imediat al strategiei este acela de a pune la dispoziţia Consiliilor Judeţene şi
actorilor socio-economici din judeţ, un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii
necesare dezvoltării armonioase şi echilibrate a judeţului.
Priorităţile strategice de dezvoltare a județului Constanța sunt:
1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, utilităţi publice)
- Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii.
2. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu
- Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă;
- Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor;
- Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului;
- Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.
3. Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane
- Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi
a serviciilor pe piaţa internă şi externă.
- Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea
sistemului de formare profesională iniţială şi continuă;
4. Dezvoltare rurală
- Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale;
- Utilizarea durabilă a terenurilor agricole;
- Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole;
5. Sănătate şi Asistenţă socială
- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;
- Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.
6. Învăţământ şi Cultură
- Dezvoltarea infrastructurii din învăţământ;
- Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.
7. Dezvoltarea turismului
- Reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii turistice;
- Creşterea competitivităţii pe pieţele naţionale şi internaţionale;
- Formarea resurselor umane;
- Stimularea parteneriatului public-privat în turism;
8. Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice
- Dezvoltarea capacităţii administrative;
- Întărirea legăturilor interinstituţionale.
Realizarea obiectivelor strategiei este posibilă numai prin implicarea unor importante
fonduri financiare prin care să poată fi susţinute măsurile necesare. Aceste sume nu pot fi
asigurate doar din bugetul central şi bugetele locale, în consecinţă apare necesitatea atragerii de
asistenţă financiară din fondurile Uniunii Europene şi din alte surse de finanţare disponibile, de
exemplu: Fondul European de dezvoltare regional și Fondul Social European. Judeţul Constanţa,
poarta maritimă a României prin portul cu acelaşi nume, a devenit în ultimii ani un punct de
13
interes pentru investitori de petrol şi gaze, energie eoliană, industria navală şi agricultură datorită
poziţionării „strategice“ lângă Marea Neagră.
Conform statisticilor, activitatea portuară, turismul, domeniul energetic şi agricultura sunt
punctele forte ale judeţului Constanţa. În perspectiva anului 2025, obiectivul general al
strategiei de dezvoltare durabilă a județului Constanţa îl constituie impunerea zonei
metropolitane Constanţa ca un centru multifuncţional competitiv al României şi principalul
polarizator economic în regiunea Marii Negre.
Priorităţile de dezvoltare durabilă identificate sunt:
- Creşterea competitivităţii sectorului productiv;
- Dezvoltarea turismului şi a sectorului terţiar;
- Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung;
- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi
energie;
- Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii
sociale şi a dezechilibrelor sociale;
- Conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte abordarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a județului Constanţa şi
în scopul atingerii obiectivului general, se are în vedere punerea în aplicare a următoarei strategii
de acţiune. În scopul dezvoltării durabile a regiunii şi ţinând cont de relaţiile teritoriale,
administrative şi economice pe care județul Constanţa le are cu teritoriile sale învecinate, vor fi
întreprinse demersuri şi acţiuni în vederea constituirii zonei metropolitane Tomis – Constanţa.
Aici județul Constanţa va reprezenta un punct nodal de legătura între Europa centrală şi de
vest, Orientul apropiat şi Mijlociu, zona Caucazului şi Rusia, astfel Constanţa devenind cel
mai important reper turistic din regiune prin consolidarea poziţiei de lider pe segmentul
turismului estival, dar şi prin dezvoltarea turismului de afaceri, de croaziera.De altfel,
strategia mai are în vedere dezvoltarea unei identităţi culturale şi regionale, dar și asigurarea
unor condiţii favorabile iniţiativelor private care urmăresc, direct sau indirect, valorificarea
patrimoniului cultural şi istoric al zonei, în special în domeniul turismului. Se vor întreprinde
toate eforturile pentru ca viitoarea zona metropolitană Constanţa să se plaseze pe drumul de
tranzit al petrolului şi a celorlalte resurse naturale provenind din Marea Caspică şi Caucaz,
cât și crearea premiselor pentru creşterea atractivităţii zonei pentru învestitorii străini.
Procesul prin care autorităţile locale lucrează în parteneriat cu toate sectoarele
comunitare pentru a întocmi planuri de acţiune realiste care să stea la baza Strategiei de
Dezvoltare Durabilă a localităţilor propunându-şi un model de dezvoltare economică care să fie
în deplin acord cu rezolvarea problemelor sociale, precum şi cu exploatarea raţională a
resurselor şi protejarea mediului ambiant ca o nouă provocare. Responsabilitatea generaţiei
actuale este de a crea o societate durabilă. Trebuie să asigurăm generaţiilor care ne vor
urma posibilitatea de a se bucura de o viață sănătoasă şi nu în ultimul rând comunitatea oraşelor
să devină o verigă importantă în cadrul mişcării mondiale care promovează conceptul de
dezvoltare durabilă. Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță
națională. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei, în cadrul
căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și
reparate.
Factorii climatici au fost şi ei utilizaţi, fie pentru abundentele culturi de cereale, plante
tehnice sau viţă de vie, fie pentru numeroasele parcuri eoliene (în total, se estimează că în
Constanţa s-au investit în centrale electrice ce folosesc forţa vântului peste două miliarde de
14
euro). Iar poziţia geografică a făcut ca judeţul să găzduiască şi cea mai mare rafinărie din
România (cea de la Năvodari), şi singura centrală nucleară din ţară. Unitatea de la Cernavodă
asigură în prezent circa 20% din producţia națională de electricitate şi ar putea fi extinsă în
curând cu încă două reactoare. În plus, recentele descoperiri de zăcăminte de gaze de pe platoul
continental al Mării Negre ar putea crea pe plan local o înfloritoare industrie extractivă.
Deocamdată, preţul în scădere al hidrocarburilor va amâna, cel mai probabil, dezvoltarea acestui
sector în Constanţa, însă potenţialul existent este cu siguranţă semnificativ.
Populația cu domiciliul în județul Constanța a crescut cu 1,75% în intervalul 1995 – 1
ianuarie 2020, ajungând la 763.549 de persoane. Câte dintre acestea muncesc în străinătate,
statistica oficială nu explică. În această perioadă scurtă, de doar 25 de ani, s-a produs un
accentuat fenomen de îmbătrânire a populației județului. Dacă în 1995, ponderea persoanelor de
80 de ani și peste din totalul populației județului era de 13%, în 2018 a urcat la 22,48%. Pe de
altă parte, ponderea populației de 0 – 14 ani s-a diminuat de la 21,73% la 15,20%. Cu cele 57,2
de miliarde de lei cât a reprezentat PIB, Constanţa a fost la nivelul anului trecut cel mai puternic
judeţ din regiunea Sud-Est, care mai include Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Salariul
mediu net lunar a fost, în anul 2018, de 2.344 de lei, iar rata șomajului se situează sub media
națională, fiind de 2,9%. În plus, Portul Constanța are un rol major beneficiază de o poziționare
geografică avantajoasă, fiind situat pe rutele a trei coridoare de transport pan-european:
Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII (Dunărea) – care leagă Marea Nordului de Marea
Neagră prin culoarul Rhin-Main-Dunăre. în cadrul rețelei europene de transport intermodal, fiind
favorabil localizat la intersecția rutelor comerciale care leagă piețele țărilor fără ieșire la mare din
Europa Centrală și de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. De altfel,
Portul Constanța are de doi ani un acord cu Portul chinez Ningbo-Zhoushan, unul dintre cele mai
mari din lume când vine vorba de transportul de tip cargo. Colaborarea urma să înceapă cu
schimbul de informații despre fluxurile de mărfuri pe relaţia Asia-Europa şi invers.
Investitorii străini au o puternică prezență în județul Constanța, cea mai cunoscută companie cu
acționariat străin fiind Rompetrol Rafinare. OMV Petrom a anunțat că investițiile în valoare de
câteva miliarde pentru începerea producției de gaze în perimetrul Neptun Deep din Marea
Neagră vor fi amânate din cauza impredictibilității mediului legislativ actual, care nu pune la
dispoziție premisele necesare pentru o decizie de investiție.
Analiza informațiilor cu privire la resursele de muncă existente, gradul de utilizare al
acestora și forța de muncă salariată au condus la concluzia că există diferențe cu privire la nivelul
de dezvoltare al localităților ce aparțin județului Constanța, în ceea ce privește contextul
județean,comparat cu cel regional și național. În județul Constanța se remarcă o poziție
competitivă privind ocuparea localităților în context regional, însă inferioară intr o mică
măsură,comparativ cu nivelul național.
15
Fig.
Sursa: http://www.murfatlarorasul.ro/info/harta-judetului-constanta
Județul Constanța este compus din 3 municipii, 8 orașe și 59 de comune semnificative

pentru diverse domenii ce valorifică industriții importante la nivel local, cât și național.
Municipiul Constanța este reședința de administrativă a județului și totodată orașul cu cea mai
mare populație din cadrul acestuia, fiind urmat de Municipiul Medgidia și de Municipiul
Mangalia. Din punct de vedere al orașelor, Năvodari are cea mai mare populație, în timp ce
Negru Vodă are cea mai mică populație.
Municipiul Constanța este cel mai important oraș portuar al României și deține unul
dintre cele mai importante porturi europene ce reprezintă o resursă economică semnificativă la
nivel local, cât și național. Portul Constanța are o suprafață de 3182 hectare și este al patrulea
port ca mărime la nivel european, după Rotterdam, Anvers și Marsilia. Municipiul Constanța are
o istorie de peste 2.500 de ani, fiind cel mai vechi oraș din România care a fost locuit în mod
constant, în perioade diferite, sub posesia diferitor civilizații. Orașul oferă comori arheologice
romane, amestecuri de arhitectură creștină și musulmană în orașul vechi și mai ales accesibilitate
16
turiștilor dornici de a descoperi minunata istorie a orașului și de a vizita și consuma ofertele
întreprinderilor aflate pe plajele țărmului Mării Negre. Din punct de vedere al turismului,
municipiul reprezintă o oportunitate de evadare perfectă pentru turiști în timpul sezonului estival,
dispunând de activități de relaxare, divertisment și agrement. Unicitatea la nivel local, național,
cât și mondial este redată de amestecul dintre istorie și natură, întrucât prezentul relevă realitatea
vie prin care orașul a trecut în urma îmbinării dintre Orient și Occident. Stațiunea Mamaia, aflată
în cadrul Municipiului Constanța este cea mai importantă și totodată cea mai populară stațiune a
litoralului românesc, fiind cunoscută pentru activitățile de agrement și pentru cluburile de noapte.
Stațiunea Mamaia se întinde pe un cordon litoral aflat între Marea Neagră și Lacul Siutghiol, în
cadrul acesteia desfășurându-se tranzitul cu Municipiul Constanța din punct de vedere al
mijloacelor de transport. Stațiunea excelează din punct de vedere al proprietăților
balneoclimaterice, dar și din punct de vedere al vacanțelor din sezonul estival, satul de vacanță
reprezentând un reper extrem de vizitat de către turiști. Telegondola din Mamaia oferă o vedere
panoramică splendidă asupră Mării Negre și totodată asupra Lacului Siutghiol, în timp ce parcul
acvatic Aqua Magic Mamaia reușește să atragă anual un flux de turiști considerabil în stațiune.
Fig.
Municipiul Mangalia este cunoscut pentru istoria sa, purtând în perioada antică
denumirea de Callatis, cetate ce a fost întemeiată de greci în perioada secolului VI î.Hr și
dezvoltată ulterior de către romani în perioada secolelor II-IV d.Hr. În prezent, orașul este
caracterizat ca fiind o stațiune balneoclimaterică și totodată singura stațiune maritimă din țară ce
deține izvoare minerale sulfuroase, mezotermale și radioactive, folosite în perioada antichității
romane. Plaja municipiului are o formă circulară ce se întinde între Portul Comercial Mangalia și
Plaja Saturn.
Orașul Eforie este situat pe porțiunea de litoral dintre Marea Neagră și Lacul Techirghiol,
la o distanță de aproximativ 20 km de Constanța. Orașul este caracterizat de importanța sa
17
turistică, fiind cea mai veche stațiune balneară de pe litoralul românesc și totodată recunoscut la
nivel internațional ca centru de tratament prin metode naturale. Bazele de tratament ale Eforiei
sunt specializate în tratatea afecțiunilor dermatologice, reumatice și ale sistemului osos prin: apă
mineralizată, băile cu apă sărată și nămolul din Techirghiol, precum și aerosolii. De asemenea,
orașul mai reprezintă pentru turiști o destinație de vacanță ce dispune de o plajă înaltă ce dispune
de terenuri de sport, piscine, baze de agrement și multe altele.
Comuna Costinești este cunoscută pentru celebrele discoteci în aer liber și totodată pentru
preferințele tinerilor și studenților ce doresc să aibă parte de activități complexe, fiind în același
timp preferată și pentru organizarea taberelor pentru elevi. Unitățile de cazare din cadrul acestei
stațiuni nu sunt foarte numeroase, însă majoritatea se încadrează în categoriile de confort 2-3
stele. În cadrul stațiunii pot fi întâlniți foarte mulți turiști care optează pentru camping, deoarece
plaja spațioasă oferă turiștilor numeroase beneficii.
Orașul Murfatlar, cunoscut pentru podgoria sa, a fost populată în anul 1855 de către o
garnizoană turcească, apoi de către tătarii aduși din Crimeea. Istoria podgoriei a luat start pe
locul actualelor plantații ale Stațiunii de Cercetări Viticole, astfel că la sfârșitul secolului XIX,
erau plantate peste 200.000 de hectare cu vită, remarcând România în lumea vinului pe harta
internațională.
Fig.
Orașul cu numele de poet, Ovidiu a fost consemnat tocmai din secolul al XIX-lea, în
timpul dominației otomane. De-a lungul timpului, orașul s-a dezvoltat istoric, economic și social,
în timp ce în ultimii ani a reușit să fie evidențiat prin intermediul echipei de fotbal FC Viitorul
Constanța, ce își desfășoară meciurile pe stadionul din orașul Ovidiu.
Partea 5 Ala - Nivelul de dezvoltare socio-cultural al județului, număr de școli (pe tipuri și
nivele), număr de elevi-studenți corelat cu numărul populației și structura pe grupe de
vârstă a populației (piramida vârstelor)
18
Cultura are un potențial emancipator și de reducere a inegalităţii sociale, de semnalare a
unor probleme sociale, iar prin măsuri de extindere a accesului la mijloacele de creație și la
oferta culturală se poate asigura coeziunea și incluziunea socială, combaterea stereotipurilor,
creșterea dialogului social și îmbunătățirea calității vieții. Cultura este un instrument de
revitalizare socială și economică și din acest punct de vedere este indispensabilă includerea ei în
planurile de dezvoltare locală sau regională. Nivelul local sau regional, prin identitățile sale
variate, joacă un rol important în protejarea și în promovarea identităților culturale și în
susținerea creativității. Mai mult decât alte teorii sociale, teoriile dezvoltării socio-culturale sunt
saturate cu valori ale societăţii, ele exprimă aspiraţii spre egalitate, unitate, afirmarea
personalităţii şi îndeplinesc funcţii de integrare şi legitimare.Dar aceste teorii se constituie şi într-
un „dispozitiv de economisire a eforturilor cerute de analiza unei realităţi complexe”, oferind o
interpretare a „relaţiilor cauzale în societate, combinate cu un set de valori care ţin de aceste
relaţii”. În ceea ce privește nivelul de dezvoltare socio-cultural al județului Constanta, există
probleme legate de sistemul educațional atât la nivel de județ cât și la nivel de tara. În prezent,
sistemul de educaţie şi formare iniţială este structurat pe următoarele niveluri: învăţământ
preşcolar, învăţământ obligatoriu, învăţământ secundar superior, învăţământ post-secundar,
învăţământ superior, învăţământ postuniversitar. Unitatile scolare din judetul Constanta in anul
1992 prezinta un numar total de 609, fiind un numar destul de mic pentru un judet.
Unitățile școlare pe niveluri de educație în județul Constanța în

anul 1992
Universitar de licenta - invatamant public
Universitar de licenta
Tehnic de maistri
Postliceal (inclusiv invatamantul special)
Profesional
Liceal
Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special)
Prescolar
Total
0 100 200 300 400 500 600 700
Fig. Unitățile școlare pe niveluri de educație în județul Constanța în anul 1992

Sursa: http://statistici.insse.ro
În anul 2019, numărul unităților școlare nu a evoluat așa de mult față de anul 1992, de
aici reieșind faptul că nici în ziua de azi sistemul educațional nu este pus in valoare, acesta având
efecte negative asupra societății și a economiei județului. Efectele negative sunt: abandonul
școlar care duce la nivelul scăzut de educație, șomeri mulți, forța de muncă fiind scăzuta, oferind
un alt efect fiind sărăcia care duce la alte probleme, etc.
19
Unitățile școlare pe niveluri de educație în județul Constanța în
anul 2019
Universitar de licenta - invatamant privat
Universitar de licenta - invatamant public
Universitar de licenta
Tehnic de maistri
Postliceal (inclusiv invatamantul special)
Liceal
Primar si gimnazial special
Primar si gimnazial
Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special)
Prescolar
Total
0 50 100 150 200 250
Fig. Unitățile școlare pe niveluri de educație în județul Constanța în anul 2019

Numărul populației din județul Constanța din surse publice arată că în anul 1992 județul
deținea un număr mic de locuitori. însă se poate observa pe grafic că județul Constanța primește
o creștere considerabilă până in anul 2013, când începe să scadă.
Evoluția populației după domiciliu în județul Constanța în perioada

1992-2020
780000
770000
760000
750000
740000
730000
720000
92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20
u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u
An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An
Fig. Evoluția populației după domiciliu în județul Constanța în perioada 1992-2020

În figurile sunt reprezentate piramidele demografice din anul 1992 și 2020 ce relată
numărul populației pe grupe de vârstă și sexe. În anul 1992, numărul de nou-născuți este mai
20
mare față de cel din anul 2020, procesul de îmbătrânire fiind o reducere a numărului de copii de
până la 15 ani, observându-se de asemenea și o crestere a ponderii populației in varsta de 65 de
ani și peste 65 de ani.
Se poate observa pe figuri. faptul că numărul de bătrâni crește datorită sistemului medical
dezvoltat și a modului de trai sanătos. Tendințele demografice indică diminuarea forței de muncă
prin creșterea numărului de vârstnici, motivele pentru acest lucru fiind redate de rata scăzută a
natalității, creșterea mortalitații și migrația.
Fig. Piramida pe grupe de varsta sis exe in judetul Constanta in anul 1992
21
Fig. Piramida pe grupe de varsta si sexe in judetul Constanta in anul 2020
Numărul tinerilor cu vârstele cuprinse între 5-24 ani în anul 1992 este de 253.601, iar
numărul elevilor și studenților din anul acela este de 157. 995. De-a lungul anilor numarul de
elevi și studențo descrește și creste, ceea ce reprezintă o problema. În anul 2019, numărul este
mai scăzut față de anii trecuți, în special față de anul 1992 care prezenta un număr de aproape
160.000 de elevi și studenți. Anul 2019 prezintă un număr de tineri cu vârstele cuprinse între 5-
14 ani de 154.803, dintre care doar 132.298 sunt elevi și studenți. Oferta educațională
universitară a județului Coonstanta este complexă în ziua de astăzi, întrucât toate univeristățile
sunt localizate in Municipiul Constanța. Numărul de studenţi din centrul universitar constănţean
a înregistrat creşteri considerabile în ultimii ani, atât datorită dezvoltării unităţilor universitare
private cât şi datorită apariţiei unor noi specializări solicitate pe piaţa muncii în cadrul vechilor
unităţi. Potrivit Comisiei Europene există o legătură puternică între părăsirea timpurie a
sistemelor de educatie și formare profesională, dezavantajul social și nivelul scăzut de educație al
părinților (2011). Multe studii confirmă faptul că statutul socio-economic scăzut reprezintă unul
din factorii cheie care pot crește riscul de părăsire timpurie. În general, este mai probabil ca cei
care părăsesc timpuriu scoala să provină din familii cu un statut socio-economic scăzut, adică
părinți șomeri, venituri mici ale gospodăriei și un nivel scăzut de educație a părinților sau să
aparțină unor grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi migranții.
În plus există o serie de factori legați de familie care influențează, cum ar fi
instabilitatea familială și stilul de viată, familia cu un singur părinte, condiții precare de trai,
sănătatea fizică si mentală și violenta în familie pot crește probabilitatea ca tinerii să părăsească
prematur sistemele de educație și formare profesională. Pot juca un rol important și alți factori
legați de familie, precum relațiile între părinte și copil și implicarea părinților în educația
22
copiilor. În medie, șase din zece copii din statele membre ale UE-28, ai căror părinți au un nivel
scăzut de educație sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială și din această cauză ar
putea fi expuși riscului de dezavantaj educațional.
Proiectele în vigoare ale județului Constanta presupun creşterea calităţii serviciilor
educaţionale prin dezvoltarea competenţelor profesionale și personale ale personalul didactic,
prin cursuri finanţate de Programul Erasmus, necesare reducerii abandonului şcolar şi
îmbunătăţirii rezultatelor şcolare ale elevilor din grupurile de risc şi crearea unui mediu pozitiv în
școală. Bursele școlare sunt instrumente de securitate socială ce au ca și scop pe de-o parte
sprijinirea și creșterea performanței școlare a elevilor, iar pe de altă parte susținerea elevilor
aflați în situații de risc privind abandonarea școlii.
Aceste proiecte au ca obiective: reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii și
promovarea accesului egal la participarea educației timpurie, învățământ primar și învățământ
secundar de calitate, inclusiv prin căi formale, non-formale și informale pentru reintegrare în
educație și formare
Incluziune socială și combaterea sărăciei, investiții în educație, formare și formare
profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții. Reducerea și prevenirea
părăsirii timpurii a școlii și promovarea accesului egal la participarea educației timpurie,
învățământ primar și învățământ secundar de calitate, inclusiv prin căi formale, non-formale și
informale pentru reintegrare în educație și formare.
Evoluția numărului de elevi și studenți în județul Constanța în perioada 1992-

2019
180000
160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20
9
l
u nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu
An A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A
Fig. Evoluția numărului de elevi și studenți în județul Constanța în perioada 1992-2019

23
Evoluția numărului de șomeri înregistrați în județul Constanța
în perioada anilor 1991-2020
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
9 1 93 95 9 7 9 9 0 1 03 0 5 07 09 11 1 3 1 5 1 7 19
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Fig. Evoluția numărului de elevi și studenți în județul Constanța în perioada 1992-2019

Implicarea consilului județean având în vedere dezvoltarea turismului în județul

Constanța a fost de fiecare dată valorificată prin strategiile adoptate. Turismul a reprezentat de
fiecare dată o oportunitate de dezvoltare a întregului județ, bazată în mod special pe resursele
naturale valorificate de potențialul antropic.
Printre atribuțiile Consiliului Județean, conform articolului 173(1) din OUG 57/2019
privind Codul Administrativ, se numără dezvoltarea economico-socială a județului,
administrarea domeniului public şi privat al judeţului, cooperarea interinstituţională pe plan
intern şi extern, gestionarea serviciilor publice de interes județean (inclusiv furnizarea serviciilor
publice de interes județean privind: turismul, cultura, sportul, protecția și refacerea mediului,
conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a
parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale, dezvoltarea rurală). În exercitarea
atribuţiilor sale, Consiliul Judeţean poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituţiei sau
autorităţii publice titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare,
dotare şi întreţinere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului,
în scopul creşterii nivelului de atractivitate turistică a unităţii administrativ-teritoriale, cu condiţia
ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul publicului în spaţiile astfel
îmbunătăţite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în
proprietatea judeţului (Art 173(8),b). În plus, conform Articolului 20 din Ordonanța Guvernului
nr. 58/1998 cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea și desfășurarea
activității de turism în România, consiliile județene au o serie de atribuții în domeniul turismului:
- inventarierea principalelor resurse turistice;
- administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
- elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care stau la baza Programului anual
de dezvoltare a turismului;
24
- participarea la omologarea traseelor turistice și a pârtiilor de schi;
- contribuirea la creșterea calității produselor turistice;
- urmărirea activității turistice, în așa fel încât agenții economici cu activitate în domeniul
turismului să aibă acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare și
protecție a acestora;
- organizarea de centre naţionale sau locale de informare şi promovare turistică în
localităţile turistice;
- asocierea în scopul înfiinţării organizaţiilor de management al destinaţiei, cu obligaţia
de a-şi asigura o reprezentativitate de cel puţin 50%;
- să asigure sursele de finanţare necesare funcţionării organizaţiei de management al
destinaţiei, din taxele speciale instituite în temeiul prevederilor art. 484 din Legea nr. 227/2015,
cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau din alte sume colectate în scopul promovării şi
dezvoltării turismului
În privința Serviciului Turism, Promovare Turistică și Coordonarea Centrului de
Excelență în Turism, obiectul principal de activitate îl reprezintă elaborarea de propuneri de
dezvoltare durabilă a turismului, promovarea și punerea în valoare a ofertei turistice a județului
Constanța, editarea și distribuirea materialelor de promovare turistică, participarea la târguri și
evenimente cu caracter turistic, coordonarea Centrului de Excelență în Turism Tomis, precum și
a viitorului Punct de Informare Turistică, care se va afla în incinta acestuia, instruirea în vederea
preluării competențelor în domeniul turismului, de la nivel central la nivel local. Conform
denumirii, Compartimentul de Coordonare a Instituțiilor de Cultură Subordonate se ocupă de
coordonarea activității instituțiilor de cultură subordonate Consiliului Județean Constanța,
conform normelor legale în vigoare. Instituțiile de cultură aflate în subordinea Consiliului
Județean Constanța sunt următoarele:
Tab X. Instituțiile de cultură aflate în subordinea Consilului Județan Constanța

Sursa: www.cjc.ro
Institutul de cultură Adresa institutului de cultură Site-ul WEB al institutului de

cultură
Biblioteca Județeană "I.N. Constanța, Str.Mircea cel www.bjconstanta.ro
Roman" Bătrân nr.104 A, cod 900663
Centrul Cultural Județean Constanța, Bd. Tomis, nr 110, www.cctb.ro
”Teodor T. Burada” cod 900657
Muzeul de Istorie Națională Constanța, Piața Ovidiu nr.12, www.minac.ro
și Arheologie cod 900745
Complexul Muzeal de Științe Constanța, Bd. Mamaia www.delfinariu.ro
ale Naturii nr.255, cod 900552
Muzeul de Artă Constanța, Bd. Tomis nr.82- www.muzeuldeartaconstanta.ro
84, cod 900055
Teatrul de Stat Constanța, Bd. Ferdinand www.teatruldestatconstanta.ro
nr.11, cod 900726
25
Teatrul pentru Copii și Constanța, Str.Al.Karatzali www.teatruldelamare.ro
Tineret ”Căluțul de Mare” nr.16, cod 900746
Centrul Multifuncțional Constanța, Bd. Ferdinand nr. www.cmeptjc.cjc.ro
Educativ pentru Tineret Jean 56, cod 900178
Constantin
Printre activitățile derulate de Serviciul Turism, Promovare Turistică și Coordonarea

Centrului de Excelență în Turism, se pot enumera:
organizarea evenimentului ,,Școala de Bune Practici în Turism”. Evenimentul a durat 3
zile, a avut circa 90 de invitați și 12 lectori, a constat în prezentări, expuneri și modele de bune
practici în turism;
 organizarea evenimentului “Ziua Multietnicității Dobrogene” (4.08.2018);
 instruirea a două persoane din cadrul Serviciului în cadrul Programului Pilot al
Ministerului Turismului privind preluarea atribuțiilor de clasificare și autorizare a
agenților economici din turism, la nivelul consiliilor județene;
 demersuri pentru organizarea și desfășurarea de cursuri de calificare/perfecționare
profesională în meseriile din turism în cadrul Centrului de Excelență în Turism, proiect ce
urmează a se desfășura pe baza unui parteneriat cu Universitatea Ovidius Constanța;
 elaborarea de propuneri de noi proiecte în turism, finanțate prin Programul de cooperare
interregională Interreg Europe (rute nautice maritime și dunărene, îndiguiri și consolidare
maluri în zonele inundabile din Lunca Dunării de Jos, acolo unde se construiesc porturile
turistice);
 întocmirea documentației privind oferta turistică a Județului Constanța, cu toate
componentele sale și formele de turism practicabile, pentru o mai bună promovare a
acesteia, prin introducerea pe site-ul web al Consiliului Județean, în sub-domeniul
,,Turism”;
 reeditarea materialelor de promovare realizate prin proiectele Itinerarii şi evenimente
inedite în Dobrogea și Județul Constanța – o descoperire mereu actuală, în perioada 2011-
2013;
 participarea la o serie de târguri de turism: Târgul de Turism al României București,
târgurile de turism din Sankt Petersburg, Bilbao, Chișinău și Londra (2018); Târgul de
Turism al României București, târgurile de turism din Tel Aviv, Berlin, Dubai, Varșovia,
Moscova (2019).
Misiunea și viziunea Consiliului Județean Constanța în domeniul turismului:
În ultimii ani, Consiliul Județean Constanța a depus eforturi continue pentru dezvoltarea
produsului turistic (reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a unor obiective turistice),
pentru îmbunătățirea accesului în interiorul destinației (reabilitarea unor drumuri cu valoare
turistică) și pentru promovarea produsului turistic (în trecut ca membru în cadrul Asociației
pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta Dunării, în prezent prin înființarea
în cadrul Consiliului Județean a Direcției de Turism și Coordonarea Instituțiilor de Cultură
Subordonate și prin eforturile depuse pentru înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară
Turism Dobrogea.
Deținând cele mai importante obiective turistice și culturale din județ, dar și elemente
importante ale infrastructurii de acces, Consiliului Județean Constanța are misiunea de a coagula
în jurul său întregul ecosistem turistic de pe teritoriul său, în vederea dezvoltării și promovării
26
unui produs turistic competitiv. În acest domeniu, viziunea este de a revitaliza sectorul turistic la
nivelul întregului județ Constanța, în vederea creării unei destinații turistice pentru 365 de zile pe
an, durabile și competitive la nivel național și internațional.
Premisele de bază ale strategiei Județul Constanța deține un bogat şi diversificat potenţial
turistic, și anume:
 o zonă de litoral cu o lungime de circa 120 km;
 cursul inferior al Dunării mărginește partea de vest a județului, străbătând o zonă bogată
în resurse turistice naturale şi istorice, fiind un factor care poate favoriza apariția unui
nou pol de dezvoltare a turismului la nivelul județului;
 Canalul Dunăre - Marea Neagră traversează partea centrală a județului pe direcția vest-
est, reprezentând o oportunitate de dezvoltare a unei artere de transport naval, folosită
inclusiv în scop turistic;
 numeroase arii naturale protejate răspândite la nivelul întregului județ, lucru ce
favorizează dezvoltarea turismului bazat pe natură și a ecoturismului și, totodată,
atragerea unei părți din fluxurile turistice din zona de litoral spre aceste areale din
interiorul județului;
 localități cu potenţial vini-viticol și agrozootehnic. Acest potențial poate reprezenta
suportul pentru dezvoltarea turismului oenologic şi a agroturismului în localitățile aflate
în afara liniei costiere, precum și pentru dezvoltarea durabilă a localităților rurale din
interiorul județului;
 diversitate culturală și etnică – cu tradiții și obiceiuri, gastronomie, manifestări artistice,
monumente istorice specifice. Din păcate, patrimoniul cultural imaterial este în prezent
prea puțin integrat în cadrul produsului turistic județean;
 numeroase vestigii arheologice, în special din perioada greacă și romană, răspândite pe
teritoriul întregului județ. Deși sunt câteva obiective reprezentative introduse în circuitul
turistic (Adamclisi, Histria, Edificiul Roman cu Mozaic), totuși o mare parte a acestui
‚tezaur’ este încă adânc ‚îngropat’ în solul Dobrogei și prea puțin valorificat turistic;
 importante resurse balneo-climatice în zona de litoral, lucru care reprezintă o oportunitate
importantă pentru prelungirea sezonului turistic în acest areal și totodată de prelungire a
duratei medii a sejurului;
 existența unor obiective turistice incluse în cadrul Rutelor Culturale Europene
(Monumentul de la Adamclisi, Centrele viticole de la Ostrov) și a unor obiective cu
potențial de a intra în cadrul acestor rute, lucru care poate contribui la creșterea
notorietății destinației turistice în ansamblu;
 existența Rezervației Biosferei Delta Dunării (parțial în județul Constanța), sit aflat în
Patrimoniul Mondial UNESCO, reprezintă un important element de diferențiere a
destinației; Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța,
2019-2028 Faza 1 - Analiza diagnostic privind dezvoltarea turismului în județul
Constanța Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism 15
 poziția strategică în Bazinul Mării Negre și avantajele ce survin din această poziție pentru
dezvoltarea turismului de croaziere, conectivitatea cu alte țări, dezvoltarea de produse
turistice comune.
Din păcate, o mare parte din avantajul dat de prezența potențialului turistic nu este încă
valorificat. Cu toate acestea, datorită fâșiei de litoral, județul Constanța este principala destinație
turistică la nivel național, cu 13,4% din structurile de primire turistice și cu 27,2% din locurile de
cazare din România. De asemenea, în privința circulației turistice, 10,2% din numărul de turiști și
27
17,5% din numărul de înnoptări în structurile de cazare din România sunt înregistrate în județul
Constanța. În aceste condiții, turismul este un domeniu economic destul de important în
economia județului Constanța.
Conform datelor statistice, Valoarea Adăugată Brută din ramura comerț, hoteluri şi
restaurante reprezintă un procent de 22,5% din totalul valorii adăugate brute aferente judeţului
Constanţa. În plus, turismul (hoteluri&restaurante) reprezintă un procent de 7,7% din numărul
mediu de salariați existenți la nivelul județului Constanța. Cu toate acestea, se constată o
importantă concentrare spațială a spațiilor de cazare și a fluxurilor turistice în zona de litoral
(incluzând aici municipiul Constanța și stațiunea Techirghiol). Acest areal deține mai mult de
99% din numărul de locuri de cazare și peste 99% din numărul de turiști din județul Constanța.
De asemenea, din numărul total de turiști sosiți în județul Constanța, 95% sunt turiști
români. O altă problemă importantă o reprezintă sezonalitatea accentuată a cererii turistice –
aproximativ 89% din numărul de turiști și 92,2% din numărul de înnoptări se înregistrează în
perioada de sezon (perioada mai-septembrie), iar 62,3% din numărul de turiști și 67,6% din
numărul de înnoptări se înregistrează în perioada de vârf de sezon (perioada iulie-august).
Această concentrare în timp și spațiu generează o serie de efecte negative. Astfel, o
aglomerare excesivă în perioada de vârf de sezon și, în special în weekend-urile din vârf de
sezon, creează o serie de probleme, pe de-o parte legate de gradul de satisfacție a turiștilor sosiți
pe litoral, iar pe de altă parte legate de protejarea factorilor de mediu, în perioada de vârf de
sezon, adesea depășindu-se capacitatea de suport a plajei. În același timp, lipsa turiștilor în
extrasezon conduce la închiderea structurilor de cazare, alimentație și agrement turistic în această
perioadă, cu efecte negative asupra resursei umane din turism. Este dificil de atras și păstrat
personal calificat în domeniu, care să fie dispus să lucreze doar câteva luni pe an.
De asemenea, un sezon turistic foarte scurt înseamnă practicarea unor prețuri
necompetitive în perioada de vârf de sezon, până la nivelul pragului de rentabilitate, generând de
multe ori un raport calitate-preț mai mic decât așteptările turiștilor. Slaba valorificare prin turism
a obiectivelor turistice din afara zonei de litoral face ca efectele economice pozitive generate de
turism în zona de litoral să se propage doar în foarte mică măsură spre interiorul județului.
Printre cauzele care au contribuit la reducerea numărului de turiști străini o reprezintă degradarea
stațiunilor turistice din zona de litoral, într-o lungă perioadă de timp, în care investițiile au fost la
un nivel minim, iar acolo unde s-au realizat, dezvoltarea s-a făcut în general haotic (ex. Mamaia
Nord). De asemenea, competiția acerbă din partea unor destinații de litoral din apropiere –
Bulgaria, Grecia, Turcia, Croația, Muntenegru, destinații care beneficiază de condiții
meteorologice mai favorabile Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul
Constanța, 2019-2028 Faza 1 - Analiza diagnostic privind dezvoltarea turismului în județul
Constanța Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism 16 și de un produs turistic mai
atractiv, a condus în timp la reducerea numărului de turiști străini. De asemenea, un număr în
creștere de turiști români optează pentru destinațiile enumerate anterior.
Poziția periferică a județului Constanța la nivel național, la care se adaugă numărul foarte
mic de zboruri pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (număr și mai mic în
extrasezon), dar și încetarea contractelor cu marii turoperatori internaționali au contribuit la
reducerea în timp a numărului de turiști străini. Mai mult, avantajele oferite de prezența anumitor
resurse, care ar putea contribui la extinderea sezonului turistic (existența resurselor balneare,
potențial economic ridicat, care poate contribui la dezvoltarea turismului de afaceri), sunt
valorificate doar în mică măsură, în general lipsind structurile moderne dimensionate adecvat.
28
În plus, lipsa unei abordări de dezvoltare și de promovare unitară la nivelul întregului
județ, absența informațiilor turistice coerente despre alternativele de petrecere a timpului liber în
afara zonei de litoral și în afara sezonului turistic, au accentuat această concentrare a cererii
turistice. În aceste condiții, dezvoltarea turistică la nivel județean s-a realizat din inerție, fără o
viziune clară și unitară. Chiar dacă turismul este o activitate importantă la nivel de județean,
conform informațiilor primite de la primării (figura de mai jos), doar pentru o mică parte din
localitățile din județul Constanța turismul se regăsește printre activitățile economice principale
(în primele 5 opțiuni).
În ceea ce privește cadrul economic, nivelul de dezvoltare economică poate fi exprimat
sintetic cu ajutorul unor indicatori precum: valoare adăugată brută (VAB), 12 produsul intern
brut pe cap de locuitor, cifra de afaceri . VAB a înregistrat la nivelul anului 2016 o valoare de
30.893,6 milioane lei în prețuri curente, cu 7% mai mult decât în anul precedent, reprezentând
43,1% din VAB la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Est și 4,5% din VAB la nivel național. În
anul 2016, domeniul de activitate comerț, transporturi, hoteluri şi restaurante a cumulat un
procent de 22% din totalul valorii adăugate brute aferente judeţului Constanţa (a se vedea
graficul alăturat). Din acest punct de vedere, acest domeniu de activitate este devansat doar de
industrie cu 38%, dar este peste domenii de activitate precum: tranzacţii imobiliare– 10%;
administraţie publică şi apărare, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială– 9%; construcţii– 8%;
activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport– 4%; agricultură, silvicultură și
pescuit– 3%; activități culturale și spectacole; reparații de produse de uz casnic și alte servicii–
3%; informaţii şi comunicaţii– 2%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; intermedieri
financiare şi asigurări– 1%.
29
Fig X.
Sursa: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT), (2019), “Strategia
Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța, 2019-2028”, Consiliul
Județean Constanța.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutului Naţional de Statistică, cifra de afaceri totală

rezultată din activităţile desfăşurate de hoteluri, alte facilităţi de cazare, restaurante şi agenţii
turistice în anul 2017 a însumat 1.541.559.560 lei, ceea ce a reprezentat 3,4% din cifra totală a
domeniilor de activitate din judeţul Constanţa. În perioada 2013 – 2017, cifra de afaceri a
activităţilor de turism a crescut cu 56,7%, asta în condițiile în care cifra de afaceri totală la nivel
județean aproape că a stagnat. Astfel, dacă în anul 2013 acest tip de afaceri dețineau 2,2% din
cifra de afaceri, în prezent s-a ajuns la 3,4%.
Strict pentru zona costieră a Mării Negre, au fost identificate următoarele tipuri de riscuri
naturale, care pot avea un impact negativ asupra populaţiei din comunităţile locale şi asupra
turismului și implicit a economiei bazată pe turism.
Riscuri naturale semnificative:
 risc de inundaţii: stațiunea Costineşti a fost extrem de afectată de o furtună puternică în
anul 2005, când ploi torenţiale au căzut încontinuu aproape 36 de ore, în rafale puternice.
Toate căile de comunicaţie au fost întrerupte, iar şuvoaiele de apă au venit cu o putere
atât de mare, încât au rupt o bucată semnificativă din plajă. Ca urmare a precipitaţiilor
căzute şi a gradului mare de agitaţie al mării, s-au produs şiroiri masive de apă în zona
30
falezei, care s-au scurs către plajă. Din cauza acestor şiroiri, nisipul a fost antrenat către
mare, formându-se ravene pe toată lungimea plajei. Cu această ocazie, plaja turistică din
Costineşti a fost afectată pe o suprafaţă de 4,13 ha, mare parte din gospodării și din
structurile turistice au fost inundate (44 case au fost inundate sau avariate parţial, 37 au
fost distruse complet), calea ferată a fost afectată pe o lungime de 1,5 km, drumurile de
acces pe o lungime de 800 m, dar cel mai grav este faptul că sau înregistrat și 6 pierderi
de vieţi omeneşti. Au fost alocate zeci de milioane de euro în refacerea staţiunii: s-au
refăcut plaja centrală, aleile pietonale dintre lac şi plajă, sistemul de descărcare a lacului
în mare, s-au amenajat malul şi perimetrul lacului Costineşti, a fost consolidată faleza din
zona de nord şi s-a înnisipat artificial plaja pe sectorul falezei înalte. În urma acestor
evenimente grave, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a desemnat sectorul
de litoral Mangalia – Costineşti pe o lungime de 20 km ca zonă cu potenţial semnificativ
la inundaţii.
 risc de furtuni şi tornade  în stațiunea Costineşti, în anul 2012, în urma unei furtuni
foarte puternice (cod portocaliu), o parte din faleză (din dreptul străzii Azur) a luat-o la
vale, prăbuşindu-se peste plajă. În urma acestui eveniment, s-a încercat stabilizarea
malului prin introducerea de planşete metalice, având rolul de a opri pământul să o mai ia
la vale. În timp, aceste lucrări s-au dovedit a fi ineficiente, deoarece o nouă furtună şi mai
puternică (cod roşu), înregistrată în anul 2014, a degradat şi mai tare situaţia. Valurile
uriaşe au măturat întreaga faleză, care s-a desprins cu tot cu planşetele uriaşe din oţel,
riscând să ajungă în mare;  în municipiul Constanţa, digul de nord al portului este
punctul de întâlnire al vânturilor şi al curenţilor marini; acesta este un loc periculos, unde
de-a lungul timpului multe nave s-au confruntat cu dificultăţi majore.
 risc de eroziune a țărmului și plajelor:  în Eforie, rata de eroziune a fost de 2m/an, cu
valori mai ridicate de-a lungul extremității sudice. Reducerea suprafeţei plajei este un risc
foarte important de luat în considerare pentru sectorul turistic. Eroziunea costieră a
afectat şi falezele. Plaja de la Eforie este considerată ca fiind o "zonă critică, cu un grad
de eroziune extrem de avansat, cu structuri de protecţie deteriorate şi proprietăţi puse în
pericol în zone de hinterland". Un loc aparte îl prezintă sectorul Eforie – Centru,
caracterizat de cordonul litoral care separă lacul Techirghiol de mare, unde, pe termen
lung, există riscul producerii unei breşe, care ar avea un impact semnificativ asupra
mediului unic al lacului Techirghiol. Se preconizează că astfel se va influenţa salinitatea
lacului, atât timp cât în cazul unor furtuni extrem de violente din ce în ce mai multă apă
de mare va ajunge în lac, modificându-se echilibrul fizico-chimic al lacului. Eroziunea
plajei şi a falezelor va duce la un risc ridicat pentru mediul antropic, pentru proprietăţile
comerciale şi rezidenţiale, pentru amenajările turistice şi pentru infrastructură, îndeosebi
pentru reţeaua de drumuri şi căi ferate, care constituie legături de transport strategice de-a
lungul coastei;  în municipiul Mangalia, fenomenul de eroziune prezintă un risc major în
cadrul mai multor areale, respectiv:  în zona mlaştinii Mangalia, dintre staţiunile Venus
şi Saturn, care este una naturală, fără nici un fel de structuri de protecţie costieră. Ţinutul
mlăştinos este ameninţat de eroziunea plajei barieră din dreptul său. Există riscul ca
furtunile extreme să conducă la spălarea sedimentelor plajei;  frontul stațiunii Saturn,
care este în întregime artificial. Structurile de protecţie costieră sunt în stare precară,
ineficiente şi prezintă riscuri pentru sănătate şi siguranţă;  în zona Saturn-Mangalia
plajele se erodează;  în zona Cap Tuzla-Mangalia, plajele sunt înguste, de asemenea
afectate de eroziune;  în stațiunea Costineşti faleza prezintă pericole pentru turiști, dar și
31
pentru localnici. O porţiune de circa 100 m din faleză este căzută, în zona reabilitată în
urmă cu 5 ani, când, pentru ca tonele de pământ să nu se prăbuşească peste turiştii care
vin la plajă, s-au montat panouri/grinzi de oţel, care însă nu au rezistat forţei cu care au
lovit valurile. Din cauza valurilor mari, peretele de beton a cedat (fisurile sunt tot mai
adânci de la un an la altul) şi o parte dintre grinzi au acum o poziție înclinată, care pune
în pericol securitatea turiștilor care se aşează în această zonă de plajă, dar şi a localnicilor
care se plimbă în zonă. Autorităţile au dispus în luna iunie 2018 ca aceste grinzi metalice
să fie îndepărtate şi s-a luat măsura de a amplasa panouri de avertizare, prin care să se
atragă atenţia asupra faptului că plaja este nesigură. Această măsură este temporară, până
se va trece la consolidarea falezei care riscă să se prăbuşească (deoarece principala
problemă este fragilitatea falezei). Dacă tendinţa de eroziune se menţine sau, mai grav, va
creşte, aceasta va afecta în continuare siguranţa populaţiei locale şi a turiştilor, precum şi
gradul de atracţie a amenajărilor turistice din Costineşti, odată cu degradarea şi pierderea
structurilor de protecţie.
 risc de alunecări de teren:  în zona falezei nordice a municipiului Constanţa, implicaţiile
alunecărilor de teren pot fi majore, în mod special asupra construcţiilor dispuse în
imediata apropiere a incintei portului Constanţa (cele mai expuse elemente sunt
populaţia, construcţiile, mediul natural şi activităţile social-economice);  în oraşul Eforie
alunecările de teren se referă în principal la prăbuşirile de faleză regăsite la Eforie Nord şi
Eforie Sud, mai exact în zonele: faleza mării, zona cuprinsă între Complexul Steaua de
Mare şi Hotel Belona, din Eforie Nord; faleza mării, zona cuprinsă între sanatoriul
S.O.T.R.M şi Pescărie, din Eforie Sud; faleza lacului Techirghiol, zona cuprinsă între
Băile Reci şi Vila Şincai, din Eforie Nord; faleza lacului Techirghiol, zona cuprinsă între
Băile Reci şi Gara din Eforie Sud. Este important de menţionat faptul că fenomenul de
prăbuşire a falezelor din Eforie este datorat şi eroziunii costiere, atunci când în lipsa
plajelor, apa mării ajunge până la baza falezelor. Alte cauze pentru care are loc o
instabilitate a falezei sunt alunecările de teren datorate infiltrațiilor de ape pluviale, lipsa
drenajului, scurgerile din conducte de apă şi canalizare sau încărcările excesive.
Riscuri naturale moderate:
 risc de inundaţii:  localitatea Eforie s-a confruntat în luna februarie 2012 cu inundaţii
cauzate de o furtună pe mare, fiind afectate vilele din imediata apropiere a plajelor din
Eforie Nord şi Eforie Sud, precum şi secţiuni considerabile de plajă. De asemenea,
inundaţii s-au produs şi în anul 2007, la începutul lunii august, în plin sezon estival; 
potrivit hărţii de hazard şi de risc la inundaţii realizate de Administraţia Naţională "Apele
Române" (ca suport decizional, dar şi pentru întocmirea planurilor de management şi
pentru conştientizarea populaţiei), municipiul Mangalia, oraşul Năvodari, comunele
Corbu şi Limanu prezintă un risc de inundaţii de nivel mediu;
 risc de eroziune costieră:  plaja de la Mamaia, situată la nord de municipiul Constanţa a
fost erodată cu peste 80 m. În Mamaia Nord plaja este, în general, stabilă, dar este supusă
eroziunii în timpul furtunilor. În Mamaia Centru şi Mamaia Sud există un risc sporit
pentru mediul construit, deoarece există active turistice semnificative care ar fi supuse
riscului de inundare şi eroziune, inclusiv un număr de proprietăţi care sunt construite în
afară, pe plajă, către mare. Totodată, se poate manifesta şi un potenţial impact negativ
asupra Lacului Siutghiol, dacă are loc o breşă. Astfel, în cazul în care apare o ruptură în
plaja barieră, pe termen lung sau dacă ritmul eroziunii creşte semnificativ, există riscul
incursiunii apei sărate în ecosistemul cu apă dulce al Lacului Siutghiol;  în comuna
32
Limanu există un fenomen de eroziune activă a falezelor, care sunt constituite în special
din loess, din care, prin dezagregare, rezultă sedimente fine care nu sunt reţinute pe plaje,
ci se dispersează în larg în timpul furtunilor. În sub-sectoarele Limanu şi Vama Veche
tendinţele de evoluţie a liniei ţărmului prezintă eroziuni între 0 şi 2 m/an, respectiv între 0
şi 1,2 m/an. Se aşteaptă ca tendinţa actuală de eroziune să continue la acelaşi nivel ca cel
din prezent. La 2 Mai faleza este afectată de alunecări;
 risc de poluare a apelor de suprafaţă:  o sursă importantă de poluare a apelor costiere
este fluviul Dunărea. Concentrațiile ridicate de nutrienți și contaminanți (organici și
anorganici) ale apelor Dunării, împreună cu regimul curenților marini, în general,
contribuie la intensificarea eutrofizării și poluării apelor costiere din zona litorală, cu
efecte negative asupra biodiversității (modificări ale structurii calitative și cantitative ale
comunităților de fitoplancton, zooplancton, bentonice);  activitățile portuare (Constanța,
Agigea, Mangalia);  activitățile industriale (Midia-Năvodari, Constanța);  activităţile
de turism necontrolat contribuie la creșterea riscului ecologic (depozitarea
necorespunzătoare a deșeurilor menajere pe plaje, pe malurile lacurilor etc.).
 risc de poluare a solului – în comuna Corbu, din cauza lipsei de gestiune corespunzătoare
a gunoiului menajer a apărut fenomenul de poluare a solului.
 risc de poluare a aerului:  în municipiul Constanţa, calitatea aerului este afectată de
transportul rutier, de activitățile industriale şi în zona portuară. Creşterea traficului auto în
perioada sezonului estival şi înmulţirea numărului de autovehicule au contribuit la
poluarea aerului şi a mediului înconjurător;  în oraşul Năvodari, sursele principale de
poluare a aerului sunt Combinatul Petromidia, CET Midia şi Fertilchim. Totodată, din
studiile şi strategiile consultate a reieşit faptul că zona rafinăriei/combinatului, prin
emisiile de gaze CO2, SO2, H2S şi hidrocarburilor volatile, este o zonă critică sub
aspectul poluării aerului (inclusiv a trupului de pădure din apropiere). Un alt factor cu
risc de poluare este reprezentat de creşterea necontrolată a traficului autovehiculelor, cu
consecinţe negative asupra emisiilor în aer;  în comuna Corbu, din cauza vecinătăţii
rafinăriei Petromidia, deversarea (directă sau indirectă) hidrocarburilor sau a altor
substanţe poluante în zona costieră a Mării Negre, aparţinătoare acestei comune (pe o
lungime de 22 km) şi în zona lacurilor Taşaul şi Corbu, poate fi considerat un risc cu grad
mediu. În funcţie de suprafaţa afectată, efectul ecologic negativ asupra mediului ambiant,
incluzând flora, fauna, apele de suprafaţă şi cele subterane şi solul, va fi în consecinţă.
Referitor la calitatea aerului din judeţul Constanţa, problemele nu sunt încă majore,
deoarece nu s-au înregistrat depăşiri ale poluanţilor So2 şi CO. Conform Raportului anual
privind starea mediului în judeţul Constanţa în anul 2017, efectele locale ale poluării
aerului sunt percepute în special la mică distanță de zonele industriale, precum și în
imediata vecinătate a zonelor cu trafic intens.
 practici necorespunzătoare de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor:  în
municipiul Constanţa, actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor
au facilitat înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora (insecte,
câini vagabonzi etc.). Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile
sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct
de vedere chimic şi biologic;
 periclitarea speciilor de faună şi floră:  înnisipările și dezvoltarea infrastructurii portuare
vor afecta habitatele bentale (care trăiesc pe fundul apei) litorale, chiar și pe cele aflate în
perimetrele ariilor protejate. Fragmentarea habitatelor existentă deja, se va accentua odată
33
cu construcția noilor diguri costiere și de larg. Tot aici, traulările (pescuitul industrial)
ilegale la rapane și calcan și supraexploatarea resurselor piscicole, chiar și în perimetrul
ariilor marine protejate, constituie amenințări permanente pentru integritatea și
sustenabilitatea habitatelor bentale și pelagice;
 risc de incendii - prezent în zona Combinatului Petrochimic Midia – Năvodari
În afara zonei de litoral, riscurile sunt mai izolate și au efecte mai reduse asupra
dezvoltării turismului. Au fost identificate următoarele probleme de ordin natural care
prezintă riscuri:
 inundaţiile pot afecta următoarele zone:  în situaţia creşterii Dunării peste cota de
atenţie: Ostrov – zona stadion, Izvoarele, Dunăreni – zona localităţii, Vlahii, Rasova,
Cochirleni – zona dig, Cernavodă – zona port, Seimeni, Dunărea, Capidava – cetate,
Topalu (zona veriga; zona carieră stâncă), Ghindăreşti – zona pietrei, Hârşova – zona
port, Vadu Oii, Ciobanu, Gârliciu;  în situaţia creşterii debitelor râurilor interioare şi a
revărsărilor de pe versant: Băneasa, Cerchezu, Independenţa, Plopeni, Chirnogeni, Cotu
Văii, Vârtop, Albeşti, Agigea, Eforie, Moşneni, Pietreni, Peştera, Făclia, Ştefan cel Mare,
Nicolae Bălcescu, Băltăgeşti, Runcu, Cogealac, Tariverde, Nuntaşi, Istria, Mihai Viteazu;
 seceta – se poate manifesta prin lipsa ploilor, prin vânturi uscate şi arşiţă, care dăunează
plantelor şi în special culturilor agricole. Seceta, furtunile şi tornadele se pot produce pe
întreg teritoriul judeţului, preponderent în zonele turistice şi agricole;
 înzăpeziri şi polei se pot produce pe DN2A, DN39, DN22, DN3, DN22A, DN22C,
DN22B, precum şi toate drumurile judeţene şi comunale din judeţul Constanţa;
 blocaje de gheţuri pot apărea iarna pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, Canalul Poarta
Albă - Midia Năvodari şi pe fluviul Dunărea;
 incendiile de pădure: prezintă un risc mai mare fondurile forestiere limitrofe terenurilor
agricole, miriştilor şi păşunilor incendiate anual;
 cutremure de pământ - având în vedere zonarea seismică a teritoriului României, după
intensități pe scara MSK, întocmită conform SR 11100-1:93 (Zonarea seismică.
Macrozonarea teritoriului României), judeţul Constanţa se situează în zona seismică 71,
cu perioada de revenire de minimum 50 ani. Conform Codului P.100-1/2013, hazardul
seismic pentru proiectare construcții este exprimat prin valoarea de vârf a acceleraţiei
orizontale a terenului, ag, pentru intervalul mediu de recurență IMR = 225 ani și de
Perioada de control (de colț) Tc a spectrului de răspuns. Pentru județul Constanța, hărțile
de încadrare seismică evidențiază o probabilitate redusă de producere a unor dezastre
naturale majore, legate de focarul Vrancea, precum şi valori moderate în ceea ce privesc
caracteristicile geotehnice ale terenului pentru construcții (a se vedea Anexele nr. 1-3);
 alunecări de teren - pericol de producere a unor surpări şi prăbuşiri de teren în zonele
fluviale (zona Ghindăreşti, Topalu, Capidava; zona Dunărea - Seimeni; zona Cochirleni-
Rasova; zona Dunăreni - Oltina), cu potențial de producere de la scăzut spre mediu
(conform PATN – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural);
 poluări de ape - posibilele locuri de apariţie a acestora şi zonele care ar putea fi afectate,
sunt: Dunăre, tronson Ostrov – Hârşova; zona Canalului Dunăre - Marea Neagră şi zona
Canalului Poarta Albă Midia – Năvodari.
Construcţiile tehnice-economice şi ştiinţifice:
1. Canalul Dunăre – Marea Neagră - Cale de navigaţie, lucrare de artă inginerească. A
fost dat în funcţiune în anul 1984, la 35 de ani de la startul lucrărilor. Traversează
Dobrogea și scurtează drumul spre Constanța cu circa 400 km. Lungime: 64,4 km;
34
lăţimea la fund: 70 m; lăţimea la suprafaţă: 90-120 m; adâncimea minimă: 7 m.
Ecluzele Cernavodă și Agigea constituie elemente de atractivitate, dar sunt necesare
realizarea unor facilități de vizitare și de interpretare pentru a le crește valoarea
turistică. Drumul de piatră de pe malul
2. Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari face legătura acvatoriului portului maritim
Midia şi al celui al portului Luminiţa din Lacul Taşaul (Năvodari) cu Canalul Dunăre
– Marea Neagră, în zona localităţii Poarta Albă. El a fost deschis navigaţiei la 26
octombrie 1987. Are o lungime de 31,2 km şi este situat între Portul Midia, km 0 al
canalului, şi confluenţa cu Canalul Dunăre-Marea Neagră la km 236 al acestuia, în
dreptul localităţii Poarta Albă. La km 3 are o bifurcaţie ce face legătura cu Portul
Luminiţa printr-un canal cu o lungime de 5,5 km. Atât Portul Luminiţa cât şi Ovidiu,
sunt parte integrantă a canalului. Ecluzele Ovidiu și Năvodari constituie elemente de
atractivitate, dar și în acest caz realizarea unor facilități de vizitare și de interpretare
ar crește valoarea turistică a acestora. Există un proiect de realizare a unei ecluze între
Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari și lacul Siutghiol. Se estimează că prin
construirea acestei ecluze în zona Mamaia-sat, traficul de nave specializate în
transportul de persoane și a celor de agrement va crește cu 30 % - 50 % pe an.
3. Podul Carol I cu statuile „Dorobanții” (orașul Cernavodă) a fost construit între 1890
și 1895, după proiectul inginerului Anghel Saligny, pentru a asigura legătura
feroviară între București și Constanța. La momentul respectiv, ultimul pod peste
Dunăre era Podul Franz Josef din Novi Sad, situat la 955 de km în amonte.
4. Epava de la Costineşti (Costinești) - „Evanghelia” a fost o navă comercială greacă
aparţinând vestitului om de afaceri Aristotel Onassis, care a eşuat la sfârşitul anilor
’60, din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile şi a vizibilităţii reduse. Din pricina
costurilor mult prea mari de recuperare, ea a fost abandonată, intrând ulterior în
patrimoniul statului român şi devenind simbolul Costineştiului. În timpul sezonului,
sunt organizate plimbări cu vaporașul către epavă.
5. Gara Maritimă (mun. Constanța)119 - a fost construită între anii 1931-1934, după
planurile arhitectului Gheorghe Brătescu, ca terminal de pasageri, cu toate serviciile
aferente acestei activităţi: Serviciul Maritim Român, vamă, poştă, căpitănie,
restaurant, casă de bilete. Gara Maritimă, actualul sediu al Companiei Naţionale
Administraţia Porturilor Maritime SA (CN APM) Constanţa, a fost supusă unor
reparaţii capitale în anii 1965 şi 1991, iar în anul 2013 au fost reabilitate faţadele
clădirii.
6. Farul Genovez (mun. Constanţa) este situat pe faleza din apropierea Cazinoului şi a
fost construit între 1860-1861, în amintirea negustorilor genovezi care au frecventat
Pontus Euxin în secolul al XIII-lea, pe locul unui mai vechi far atestat într-o litografie
din anul 1822. Farul octogonal are o înălţime de 8 metri, iar în vârf are o cupolă
metalică. Farul din Mangalia (1958). Primăria intenționează să îl reabiliteze și să îl
introducă în circuitul turistic.
35
BIBLIOGRAFIE:
Ala
ARON, RAYMOND, The Industrial Society. Three Essays on Ideology and Development,
London, Weindenfeld and Nicolson, 1967
Inspectoratul scolar judetean Constanta “Proiecte fondul social European 2012-2021”
MIHĂILESCU, IOAN, Iluziile şi speranţele ideologiilor dezvoltării, în Dialog şi confruntare de

idei în sociologia contemporană, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 39-63.
Ministerul Culturii, “Strategia pentru cultură și patrimoniu national 2016-2022”
RICOEUR, PAUL, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995.
VAUGHN, KAREN I., Constituţia libertăţii în perspectivă evoluţionistă, în F.A. Hayek, Drumul
către servitute, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993, p. 291-309.
https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2000/Irina%20Cristea%20art11.pdf
http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/_SCPN%202016-2022inavizare.pdf
http://www.zmc.ro/strategie/RO.pdf
https://ongmarenostrum.files.wordpress.com/2015/01/strategia-de-dezvoltare-durabilc483-c3aen-
regiunea-transfrontalierc483-dobrich-constanc89ba-2012-2015.pdf
https://www.europarl.europa.eu/portal/ro
https://www.isjcta.ro/category/proiecte-educationale/proiecte-isj-constanta/
Crina
CAMERA DE COMERȚ, INDUSTRIE, NAVIGAȚIE ȘI AGRICULTURĂ CONSTANȚA,

“STUDIU PRIVIND PROFILUL ECONOMIC AL POLULUI DE CREȘTERE CONSTANȚA”,
Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud – Est
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT), (2019), “Strategia Integrată de

Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța, 2019-2028”, Consiliul Județean
Constanța.
36
ECONOMIA JUDEȚULUI CONSTANȚA – ROMÂNIA. IDENTIFICAREA CELOR MAI
IMPORTANTE SECTOARE ȘI A TENDINȚELOR DE DEZVOLTARE”, UNIUNEA
EUROPEANĂ, BULGARIA
https://m.cugetliber.ro/stiri-economie-comertul-cu-produse-agricole-si-industria-portuara-
domina-topul-profitabilitatii-in-judetul-constanta-361734
Marius
Comitetul județean pentru situații de urgență a județului Constanța (2018), ”Planul de analiză și
acoperire a riscurilor al județului Constanța.
Iordanoaia F. (2018), Strategy of the Air Transport Development in the Dobrogea Region,
”Ovidiu” University Annals, Economic Sciences Series
”Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în Municipiul Constanța”- document preluat

de pe site-ul oficial al Primăriei Constanța;
”Planuri de acțiune – Cartarea strategică de zgomot pentru căile ferate din interiorul aglomerării
Constanța”. (2016), SC Cepstra Grup SRL.
http://www.cnadnr.ro/
https://www.portofconstantza.com/pn/ro/home
https://mk-airport.ro/en.
https://romania.directbooking.ro/prezentare-mangalia-informatii-poze-imagini-10.aspx
David
Drobotă N.(1999),Dicționar de economie,Editura Economică,București
www.mmediu.ro
https://www.capital.ro/constanta-judetul-in-care-economia-este-pe-val.html
https://constanta.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/forta-de-munca/
http://www.adrse.ro/Regiunea/Economia.aspx
https://romania.directbooking.ro/prezentare-constanta-informatii-poze-imagini-2171.aspx
https://portbusiness.ro/cum-a-evoluat-economia-judetului-constanta-in-ultimul-sfert-de-secol-
revista-presei-09-martie-2021/
37
https://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2019-locul-9-constanta-pe-harta-businessului-
global-140434
38

Cracii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cracii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROPUNERI DE MĂSURI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEȚULUI

Partea 1 Crina - Prezentarea potențialului folosibil în domeniul economic al județului

Aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” este singurul aeroport din județul

Partea 3 Crina - Caracteristicile județului din punct de vedere al existenței resurselor +

Rompetrol Rafinărie peste 223,361 milioane de lei

Partea 4 David, Marius - Situația actuală a forței de muncă + Centre de concentrare a

Evoluția resurselor de muncă în județul Constanța

Județul Constanța este compus din 3 municipii, 8 orașe și 59 de comune semnificative

Unitățile școlare pe niveluri de educație în județul Constanța în

Fig. Unitățile școlare pe niveluri de educație în județul Constanța în anul 1992

Fig. Unitățile școlare pe niveluri de educație în județul Constanța în anul 2019

Evoluția populației după domiciliu în județul Constanța în perioada

Fig. Evoluția populației după domiciliu în județul Constanța în perioada 1992-2020

Evoluția numărului de elevi și studenți în județul Constanța în perioada 1992-

Fig. Evoluția numărului de elevi și studenți în județul Constanța în perioada 1992-2019

Fig. Evoluția numărului de elevi și studenți în județul Constanța în perioada 1992-2019

Implicarea consilului județean având în vedere dezvoltarea turismului în județul

Tab X. Instituțiile de cultură aflate în subordinea Consilului Județan Constanța

Institutul de cultură Adresa institutului de cultură Site-ul WEB al institutului de

Printre activitățile derulate de Serviciul Turism, Promovare Turistică și Coordonarea

Potrivit informaţiilor furnizate de Institutului Naţional de Statistică, cifra de afaceri totală

Inspectoratul scolar judetean Constanta “Proiecte fondul social European 2012-2021”

MIHĂILESCU, IOAN, Iluziile şi speranţele ideologiilor dezvoltării, în Dialog şi confruntare de

Ministerul Culturii, “Strategia pentru cultură și patrimoniu national 2016-2022”

RICOEUR, PAUL, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995.

CAMERA DE COMERȚ, INDUSTRIE, NAVIGAȚIE ȘI AGRICULTURĂ CONSTANȚA,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT), (2019), “Strategia Integrată de

”Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în Municipiul Constanța”- document preluat

Drobotă N.(1999),Dicționar de economie,Editura Economică,București

S-ar putea să vă placă și