Contabilitate-Financiara Baba M 2015

CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII

ENTITĂȚILOR ECONOMICE DIN ROMÂNIA
1.1. Organizarea contabilității entităților economice

În conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată,
contabilitatea este definită ca fiind „o activitate specializată în măsurarea, evaluarea,
cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute”.
În acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și
sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară,
performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru
cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii
financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori (Legea contabilității nr.
82/1991).
Contabilitatea entităților economice din România este organizată în dublu circuit:
a) contabilitatea financiară, generală, orientată către utilizatorii externi, prin care se
urmărește înregistrarea tuturor tranzacțiilor specifice activității entității economice;
b) contabilitatea de gestiune, numită contabilitate managerială, care are ca obiect
gestiunea internă a activității entității economice, în speță calcularea costurilor de producție
pe produse, servicii, lucrări etc.
Contabilitatea de gestiune răspunde necesităţii de completare a informaţiilor furnizate
de contabilitatea financiară, fiind indispensabilă pentru adoptarea deciziilor şi controlului
eficienţei, eficacităţii şi economicităţii realizării lor (Anton, C.E., coord. Trifan, A., 2011).
În funcție de criteriile de mărime utilizate în stabilirea obligațiilor de raportare
financiară (total active, cifra de afaceri netă și numărul mediu de salariați) OMFP nr.
1802/2014 introduce trei categorii de entități economice:
5
a. microentitățile întocmesc bilanț prescurtat, cont de profit și pierdere prescurtat și
informații suplimentare;
b. entitățile mici întocmesc bilanț prescurtat, cont de profit și pierdere și note
explicative;
c. entitățile mijlocii și mari întocmesc bilanț, cont de profit și pierdere, situația
modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie și notele explicative la
situațiile financiare anuale.
1.2. Conducerea contabilității entităților economice

Persoana care are obligația gestionării entității economice răspunde, potrivit Legii
contabilității nr. 82/1991, pentru organizarea și conducerea contabilității. Contabilitatea
poate fi organizată și condusă în compartimente distincte (de către directori economici sau
contabili șefi cu studii superioare) sau pe bază de contracte de prestări servicii (încheiate cu
persoane autorizate, fizice sau juridice, membre ale Corpului Experților Contabili și
Contabililor Autorizați din România). Directorul economic, contabilul șef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcție răspund pentru aplicarea necorespunzătoare a
reglementărilor contabile.
În situația în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări servicii,
încheiat cu persoane autorizate CECCAR, acestea din urmă poartă răspunderea pentru
conducerea contabilității.
Entitățile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de
administratori. Exemple de politici contabile regăsite în OMFP nr. 1802/2014: alegerea
metodei de amortizare a imobilizărilor; reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea
costului istoric al acestora; înregistrarea, pe perioada în care imobilizările corporale sunt
trecute în conservare, a unei cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzătoare
ajustării pentru deprecierea constatată; alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.
1.3. Principiile contabile generale

Pentru a furniza informații fidele despre poziţia financiară, performanţele şi
modificările poziţiei financiare, situațiile financiare trebuie să fie elaborate respectând
6
principiile generale ale contabilității. Pe baza principiilor generale ale contabilității sunt
evaluate structurile situațiilor financiare.
Principiile contabile generale, în concordanţă cu OMFP nr. 1802/2014 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare consolidate, sunt prezentate în paragrafele următoare.
1. Principiul continuităţii activităţii
Evaluarea elementelor din situațiile financiare, potrivit acestui principiu, este
efectuată dintr-o perspectivă continuă a activității entității. Se pleacă de la premisa
continuităţii activităţii, entitatea economică îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a
intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.
2. Principiul permanenţei metodelor
Potrivit acestui principiu, metodele de evaluare şi politicile contabile trebuie aplicate
în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. Acest fapt asigură comparabilitatea
în timp a informaţiilor contabile.
3. Principiul prudenţei
Acest principiu presupune evaluarea cu prudenţă a elementelor înscrise în situaţiile
financiare, luându-se în calcul anumite incertitudini care planează asupra unor evenimente şi
circumstanţe cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice, reclamaţii privind produsele în
garanţie etc. Potrivit acestui principiu, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate,
iar datoriile şi cheltuielile subevaluate.
4. Principiul contabilității de angajamente
Conform acestui principiu trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile
exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau plăţii cheltuielilor. Fiecare
exerciţiu financiar este considerat independent, separat de cele anterioare sau viitoare
atribuindu-şi doar cheltuielile şi veniturile care-i sunt proprii.
Efectele tranzacțiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile
şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat
sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situațiile financiare ale
perioadelor aferente (OMFP nr. 1802/2014).
5. Principiul intangibilităţii
Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu
bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
7
6. Principiul evaluării separate a elementelor de active şi datorii
Structurile situațiilor financiare de active şi de datorii trebuie evaluate separat.
7. Principiul necompensării
Acest principiu interzice orice compensare între elementele de active şi de datorii sau
între venituri şi cheltuieli.
8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând
seama de fondul economic al tranzacţiei şi nu doar de forma juridică a acestora.
9. Principiul evaluării la cost de achiziție sau la cost de producție
Elementele prezentate în situațiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza
principiului costului de achiziție sau al costului de producție.
10. Principiul pragului de semnificaţie
Acest principiu impune ca situaţiile financiare să prezinte distinct orice element care
are o valoare semnificativă. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau
funcţii similare trebuie însumate nefiind necesară prezentarea lor separată.
Potrivit reglementărilor contabile, abaterile de la principiile contabile generale pot fi
efectuate în cazuri excepţionale şi prezentate în notele explicative ale situaţiilor financiare,
alături de motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra
indicatorilor economici ai entităţii.
1.4. Reguli generale de evaluare

Evaluarea reprezintă procesul prin care este determinată valoarea la care elementele
de active, datorii, capitaluri proprii, venituri și cheltuieli sunt recunoscute în contabilitate și
prezentate în situațiile financiare.
Evaluarea întreprinderii vizează stabilirea valorii unei afaceri la un moment dat,
cuantificarea avuţiei reale, însă în acelaşi timp și potenţialul acesteia de a-și spori avutul în
viitor. Putem deci spune, în acest context, că se urmăreşte și capacitatea entităţii de a fi
performantă și competitivă, fapt măsurabil prin abilitatea acesteia de a genera profit și
fluxuri de disponibilităţi (Drumea, C., 2012).
Evaluarea se poate efectua în următoarele momente:
1. Evaluarea la data intrării în entitate
8
Bunurile intrate în entitate se înregistrează şi se evaluează la valoarea de intrare, care
se stabilește astfel:
a) bunurile reprezentând aport la capitalul social se evaluează la valoarea de aport
stabilită în urma evaluării de către evaluatori autorizați;
b) bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere se evaluează la
valoarea justă;
c) bunurile procurate cu titlu oneros se evaluează la cost de achiziţie;
d) bunurile produse în unitate se evaluează la cost de producţie.
Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie,
între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat
obiectiv.
Costul de achiziţie cuprinde: preţul de cumpărare, taxe nerecuperabile, cheltuieli de
transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de
utilitate a bunului respectiv. Mai concret, costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare
negociat la care se adaugă cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare pe timpul
transportului, cheltuielile de manipulare, încărcare, descărcare, cheltuielile cu montajul şi
probele tehnologice, impozitele şi taxele nerecuperabile (comisionul vamal, taxe vamale,
accize) scăzând din calcul reducerile de preţ cu caracter comercial primite de la furnizori.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează costul de achiziție al
bunurilor, în situația în care achiziția de bunuri și primirea reducerii comerciale sunt tratate
împreună (și dacă stocurile mai sunt în gestiune). Reducerile comerciale primite ulterior
facturării, în situația în care stocurile nu mai sunt în gestiune, se evidențiază distinct în
contabilitate (în contul 609 ”Reduceri comerciale primite”).
Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziție al materiilor prime și
materialelor consumabile și cheltuielile de poducție care pot fi atribuite direct bunului
respectiv.
2. Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilanț
Evaluarea cu ocazia inventarierii se face la valoarea de inventar, care reprezintă
valoarea actuală a fiecărui element, stabilită în funcţie de utilitatea acestuia, starea acestuia
şi preţul pieţei. În cazul creanţelor şi a datoriilor, această valoare se stabileşte în funcţie de
valoarea lor probabilă de încasat sau de plată.
9
La sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia întocmirii situațiilor financiare, se
compară valoarea contabilă cu valoarea stabilită cu ocazia inventarierii. Valoarea contabilă
a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut în bilanț, după deducerea amortizării
cumulate și a ajustărilor cumulate din depreciere.
Diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar (mai mare) şi valoarea
contabilă (mai mică), la elementele de activ, nu se înregistrează în contabilitate, elementele
menținându-se la valoarea de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de
inventar (mai mică) şi valoarea contabilă (mai mare), la elementele de activ, se evidenţiază
distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor
de intrare. Minusurile de inventar pentru elementele de natura activelor imobilizate se
înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, dacă deprecierea este
ireversibilă, sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci
când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea
lor de intrare.
Pentru elementele de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între valoarea de
inventar și valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor
corespunzătoare de datorii. Diferențele constatate în minus, în cazul elementelor de natura
datoriilor, nu se înregistrează în contabilitate, elementele menținându-se la valoarea de
intrare. Capitalurile proprii rămân evidențiate la valorile lor din contabilitate.
Prezentarea elementelor în bilanț
Activele de natura imobilizărilor sunt evaluate, cu ocazia întocmirii bilanțului, la
cost, mai puțin amortizările și ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată
(valoarea justă la data reevaluării), mai puțin orice amortizări și deprecieri ulterioare
cumulate.
Activele de natura stocurilor sunt evaluate, cu ocazia întocmirii bilanțului, la valoarea
contabilă, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate.
Evaluarea la bilanț a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută se face la cursul de
schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii
exercițiului financiar.
Elementele monetare exprimate în valută sunt evaluate utilizând cursul de schimb
valutar, comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului
financiar.
10
3. Evaluarea la data ieșirii din entitate
La data ieşirii din entitate sau la darea lor în consum, bunurile se evaluează şi se scad
din gestiune la valoarea de intrare (la valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate).
Ieșirea din gestiune a stocurilor și a altor active fungibile se evaluează după metodele: CMP,
FIFO şi LIFO.
Metoda CMP (Costului Mediu Ponderat) - presupune calcularea costului fiecărui
element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la
începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul
perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie (OMFP nr.
1802/2014).
Si  I
CMP 
Qi  Q
unde:
Si = Valoarea soldului iniţial
I = Valoarea intrărilor din cursul perioadei
Qi = Cantitatea iniţială
Q = Cantităţile intrate în cursul perioadei
Metoda FIFO (First In-First Out = Primul Intrat-Primul Ieşit) constă în evaluarea
bunurilor ieșite din gestiune la costul de achiziţie sau de producţie al primului lot intrat,
după care se epuizează următoarele loturi, în ordine cronologică.
Metoda LIFO (Last In-First Out = Ultimul Intrat-Primul Ieşit). Conform metodei
LIFO, bunurile ieșite din gestiune sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie al
ultimei intrări, iar, pe măsura epuizării lotului, bunurile se evaluează la costul de achiziţie
sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.
Baze de evaluare utilizate în situaţiile financiare
Bazele de evaluare amintite de OMFP nr. 1802/2014 sunt:
 Costul
Costul este utilizat ca bază de evaluare cu ocazia intrării sau ieșirii din entitatea
economică a activelor. Costul poate fi reprezentat de un cost de achiziție sau de producție.
Cadrul general conceptual al IASB prezintă costul istoric și cel curent.
11
Costul istoric – activele se înregistrează la valoarea plătită în numerar sau în
echivalente de numerar, sau la valoarea justă din momentul cumpărării, iar datoriile se
înregistrează la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile.
Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale
numerarului, care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în
prezent, datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar sau în echivalente de
numerar, necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent.
 Valoarea de aport
Valoarea de aport este baza de evaluare a bunurilor reprezentând aport la capitalul
social. Valoarea de aport se stabilește de către evaluatori (experți) autorizați.
 Valoarea justă
Valoarea justă este valoarea la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o
datorie, de bună voie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în
care preţul este determinat obiectiv. Valoarea justă este de regulă o valoare de piață.
 Valoarea de inventar
Valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită cu
ocazia inventarierii, este valoarea înscrisă în listele de inventariere.
 Valoarea actualizată
Valoarea actualizată se obține prin actualizarea viitoarelor intrări de numerar care
urmează a fi generate de un activ, sau viitoarelor ieșiri de numerar necesare pentru
decontarea datoriilor.
Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar, care urmează
a fi generată de derularea normală a activităţii entităţii. Datoriile se înregistrează la valoarea
actualizată a intrărilor şi ieşirilor de numerar, care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a
deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
 Valoarea nominală
Pentru evaluarea capitalului social și a unor valori de trezorerie (mărcile poștale,
timbrele fiscale, tichetele de călătorie etc.) se folosește valoarea nominală. Capitalul social
se evaluează la valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale (indiferent de valoarea de
tranzacționare a acestora).
12
1.5. Planul contabil general
Planul de conturi general este elaborat de către Ministerul Finanțelor Publice și se

bazează pe clasificarea zecimală a conturilor. Planul de conturi cuprinde clase, grupe și
conturi. Grupele de conturi sunt simbolizate cu două cifre (prima cifră exprimă simbolul
clasei, iar a doua cifră exprimă simbolul grupei). Conturile sintetice de gradul I sunt
simbolizate cu trei cifre, iar conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre.
În planul de conturi se regăsesc 9 clase de conturi: clasele de la 1-8 aparțin
contabilității financiare, iar clasa 9 de conturi aparține contabilității de gestiune. Conturile
bilanțiere sunt regăsite la clasele 1-5, conturile de rezultate la clasele 6-7, conturile în afara
bilanțului la clasa 8 și conturile de gestiune la clasa 9.
Conturile din afara bilanțului sunt conturi care se debitează și se creditează în funcție
de modalitatea de înregistrare în conturile de bilanț a operațiunii, la scadență sau la data
înregistrării acesteia (OMFP nr. 1802/2014).
1.6. Utilizatorii de informaţii contabile

Contabilitatea reprezintă instrumentul la dispoziţia celor care au nevoie de informaţii
de natură economico-financiară despre o entitate economică, în procesul adoptării deciziilor
lor. În funcţie de legătura şi interesul lor faţă de entitate, utilizatorii de informaţii contabile
se grupează astfel:
Investitorii utilizează informaţia financiar-contabilă pentru a identifica rentabilitatea
investiţiilor lor.
Angajaţii sunt interesaţi de informaţiile privind stabilitatea locurilor lor de muncă şi
profitabilitatea entităţii în vederea estimării nivelului posibil de retribuire a muncii lor.
Creditorii urmăresc ca partenerii acestora să fie solvabili, să-şi poată achita
obligaţiile cu privire la datoriile contractate şi să-şi plătească dobânzile aferente.
Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţiile financiar-contabile pentru a
aprecia în ce măsură îşi vor recupera creanţele la scadenţă.
Clienţii sunt interesaţi de posibilitatea de colaborare cu entitatea în viitor şi de şansa
acesteia de a rezista pe piaţă.
Instituţiile statului şi alte autorităţi solicită informaţii economico-financiare
entităţilor pentru a reglementa activitatea acestora, pentru a determina politica fiscală, sau
pentru a calcula venitul naţional şi alţi indicatori statistici similari.
13
Publicul este interesat de informaţiile cu privire la impactul activităţii entităţii
economice asupra comunităţii locale şi asupra mediului înconjurător.
1.7. Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiar - contabile

Cantitatea, dar, mai ales, calitatea informațiilor financiar–contabile furnizate de
compartimentul de contabilitate, condiționează elaborarea unor decizii corecte la nivel
managerial.
Pentru a fi utilă în procesul de luare a deciziilor informaţia contabilă trebuie să
îndeplinească anumite caracteristici calitative, acestea fiind definite în reglementările
contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014.
Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să
reprezinte exact ceea ce își propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este
amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune și inteligibile.
Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă (OMFP nr.
1802/2014).
Relevanţa se referă la capacitatea informaţiei de a fi utilă în luarea deciziilor de către
utilizatori. Dacă informațiile financiare au valoare predictivă, valoare de confirmare sau
ambele atunci au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea deciziilor.
Informațiile financiare au valoare predictivă dacă ajută utilizatorii să realizeze previziuni
(previzionarea rezultatelor viitoare).
Valoarea predictivă și valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în
strânsă legătură. Informațiile care au valoare predictivă au adesea și valoare de confirmare
(OMFP nr. 1802/2014).
Reprezentarea exactă
Reprezentarea exactă a informațiilor din situațiile financiare presupune o descriere
completă, neută și fără erori a fenomenelor economice.
Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici
calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și reprezentate exact.
Comparabilitatea reprezintă o caracteristică a informației contabile care creează
posibilitatea analizei situațiilor financiare în timp dar și analiza comparativă cu situațiile
financiare ale altor entități economice. Comparabilitatea este asigurată de utilizarea
aceloraşi metode și politici contabile.
14
Verificabilitatea presupune o reprezentare exactă, reală și fidelă a tranzacţiilor şi a
fenomenelor economice.
Oportunitatea presupune furnizarea informațiilor financiare în timp util.
Inteligibilitatea presupune o înțelegere facilă a informației contabile de către
utilizatori, cu condiția ca aceştia să posede cunoştinţe suficiente privind afacerile, activităţile
economice şi contabilitatea.
15
CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Potrivit reglementărilor, OMFP nr. 1802/2014, activele imobilizate sunt active

generatoare de beneficii economice şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an, acestea se
evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz.
Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la
fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate (OMFP nr. 1802/2014).
2.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
Potrivit OMFP nr. 1802/2014, un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă
se estimează că va genera beneficii economice viitoare pentru entitatea economică şi costul
activului poate fi evaluat în mod credibil. Imobilizările necorporale sunt definite, potrivit
reglementărilor contabile, OMFP nr. 1802/2014, ca active identificabile nemonetare, fără
suport material și deținute pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri
sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri administrative.
Structura imobilizărilor necorporale

În structura imobilizărilor necorporale sunt cuprinse următoarele elemente:
Cheltuieli de constituire (201)
Cheltuieli de dezvoltare (203)
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi activele similare (205)
Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale (206)
Fondul comercial (207)
Alte imobilizări necorporale (208)
Cheltuieli de constituire
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea
unei entități economice, respectiv taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare,
16
cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de acțiuni și obligațiuni, precum și alte cheltuieli de
această natură, legate de înființarea și extinderea activității entității.
Cheltuielile de constituire sunt evidențiate cu ajutorul contului 201 „Cheltuieli de
constituire”. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează cheltuielile ocazionate
de înființarea sau dezvoltarea entității, iar în creditul contului se înregistrează valoarea
cheltuielilor de constituire scoase din evidență. Soldul debitor al contului reprezintă
valoarea cheltuielilor de constituire existente. Amortizarea cheltuielilor de constituire se
efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani și se contabilizează cu ajutorul contului 2801
„Amortizarea cheltuielilor de constituire”, cont rectificativ al valorii imobilizării
necorporale.
Cheltuieli de dezvoltare
Dezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoștințe într-un
plan sau proiect ce vizează producția de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme
sau servicii noi ori îmbunătățite substanțial, înainte de începerea producției sau utilizării
comerciale (OMFP nr. 1802/2014).
Instrumentarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare se realizează cu ajutorul
contului 203 „Cheltuieli de dezvoltare”. Este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează lucrările și proiectele de dezvoltare realizate în regie proprie, achiziționate,
primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar. În creditul contului se înregistrează
imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare amortizate integral, valoarea neamortizată
a cheltuielilor de dezvoltare cedate etc. Soldul final debitor reflectă valoarea imobilizărilor
de natura cheltuielilor de dezvoltare existente. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se
realizează pe durata încheierii unui contract sau pe durata de utilizare, după caz.
Amortizarea este evidențiată cu ajutorul contului 2803 „Amortizarea cheltuielilor de
dezvoltare”, cont rectificativ al valorii imobilizării necorporale.
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi activele similare
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare
reprezentând aport, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de
imobilizări necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziţie, după caz.
Instrumentarea contabilă se realizează cu ajutorul contului 205 „Concesiuni, brevete,
licenţe, mărci comerciale, drepturi şi activele similare”. Este un cont de activ. În debitul
contului se înregistrează brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele
17
similare achiziționate, reprezentând aport în natură, primite cu titlu gratuit, ca subvenții
guvernamentale, constatate plus la inventar etc. În creditul contului se înregistrează valoarea
concesiunilor, brevetelor, licenţelor, altor drepturi și valori similare scoase din evidență, a
celor aportate și retrase etc. Soldul final debitor reflectă valoarea concesiunilor, brevetelor,
licenţelor, altor drepturi și valori similare existente. Amortizarea se calculează pe durata
contractului sau pe durata de utilizare a acestora, cu ajutorul contului 2805 „Amortizarea
concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare”.
Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
Cheltuielile de explorare şi evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de
entitate în legătură cu explorarea şi evaluarea resurselor minerale, înainte ca fezabilitatea
tehnică şi viabilitatea comercială ale extracției resurselor minerale să fie demonstrate.
Pentru a determina dacă aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizări, o entitate ia în
considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea resurselor minerale
(OMFP nr. 1802/2014). Instrumentarea contabilă a activelor necorporale de explorare și
evaluare a resurselor minerale se realizează cu ajutorul contului 206 ,,Active necorporale de
explorare și evaluare a resurselor minerale”. Este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează activele necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale efectuate pe
cont propriu, achiziționate de la alte entități economice, primite cu titlu gratuit sau
constatate plus la inventar. În creditul contului se înregistrează activele necorporale de
explorare și evaluare a resurselor minerale scoase din evidență. Soldul contului reprezintă
valoarea activelor necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale existente.
Fondul comercial se recunoaște, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţă
dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete
achiziţionate de către o entitate (OMFP nr. 1802/2014). Fondul comercial poate fi pozitiv
(goodwill), evidențiat cu ajutorul contului 2071 „Fond comercial pozitiv”, sau negativ
(badwill), evidențiat cu ajutorul contului 2072 „Fond comercial negativ”.
Fondul comercial generat intern nu va fi recunoscut ca imobilizare, nefiind o resursă
identificabilă. Potrivit OMFP nr. 1802/2014, fondul comercial se amortizează într-o
perioadă de maximum cinci ani, sau într-o perioadă mai mare care să nu depăşească durata
de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative.
Amortizarea fondului comercial este evidențiată cu ajutorul contului 2807„Amortizarea
fondului comercial”, cont rectificativ al valorii fondului comercial.
18
Contul 2071 „Fond comercial pozitiv” este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează diferența pozitivă dintre costul de achiziție și valoarea (la data tranzacției) a
părții din activele nete achiziționate. În creditul contului se înregistrează valoarea fondului
comercial pozitiv. Soldul final debitor reflectă valoarea fondului comercial pozitiv existent.
Programele informatice şi alte imobilizări necorporale se înregistrează în categoria -
“alte imobilizări necorporale”. Instrumentarea contabilă a altor imobilizări necorporale se
realizează cu ajutorul contului 208 ,,Alte imobilizări necorporale”. Este un cont de activ. În
debitul contului se înregistrează valoarea programelor și a altor imobilizări necorporale
realizate pe cont propriu, achiziționate, primite cu titlu gratuit, primite ca subvenții
guvernamentale, reprezentând aport la capital sau constatate plus la inventar. În creditul
contului se înregistrează amortizarea completă a altor imobilizări necorporale scoase din
evidență, aportate/retrase etc. Soldul final debitor reflectă valoarea altor imobilizări
necorporale existente.
Programele informatice și celelalte imobilizări necorporale se amortizează pe durata
prevăzută pentru utilizarea lor, evidența contabilă realizându-se cu ajutorul contului 2808
„Amortizarea altor imobilizări necorporale”, cont rectificativ al valorii imobilizărilor
necorporale.
Evaluarea imobilizărilor necorporale
Imobilizările necorporale se evaluează iniţial la cost. Costul de achiziţie al unui activ
necorporal cuprinde preţul său de cumpărare, orice taxe şi impozite nereturnabile, după
deducerea reducerilor comerciale, precum şi orice cheltuială direct atribuibilă, angajată
pentru a aduce activul în starea de utilizare prevăzută. Costul de producție al unei imoblizări
necorporale cuprinde costurile aferente direct obținerii acelei imobilizări.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal, după cumpărarea sau
finalizarea acestuia, vor majora costul activului necorporal atunci când este probabil ca
aceste cheltuieli să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută
iniţial şi pot fi evaluate credibil.
Prezentarea în bilanț a unei imobilizări necorporale se face la valoarea de intrare, mai
puțin ajustările cumulate de valoare.
OMFP nr. 1802/2014 nu permite reevaluarea imobilizărilor necorporale.
19
Deprecierea imobilizărilor necorporale
Evaluarea imobilizărilor necorporale cu ocazia inventarierii se efectuează la valoarea
de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței. Dacă
valoarea contabilă a activului necorporal depășește valoarea sa de inventar, activul este
considerat depreciat. Instrumentarea contabilă a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale se realizează cu ajutorul contului 290 ,,Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale”. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează
ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale constituite pe seama cheltuielilor de
exploatare, iar în debitul contului se înregistrează ajustările pentru depreciere anulate pe
seama veniturilor.
Exemplu
Înregistrarea la sfârșitul anului N a deprecierii unui activ necorporal (licență),

valoarea deprecierii 100 lei. Valoarea contabilă este 500 lei (valoarea de intrare 800 lei-
amortizarea de 300 lei) și valoarea de inventar este de 400 lei. În anul N+1 are loc reluarea
pierderii din depreciere.
Înregistrarea deprecierii la sfârșitul anului N:
6813 = 290 100
Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea

ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
imobilizărilor
Reluarea pierderii din depreciere în anul N+1

290 = 7813 100
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru

imobilizărilor necorporale deprecierea imobilizărilor
necorporale
20
Exemple – Imobilizări necorporale
1. Se întocmeşte dispoziţie de încasare către casierie şi chitanţă pentru unul dintre

asociaţii entității economice Activ SRL Braşov. Acesta creditează societatea cu suma de 780
lei, în vederea achitării taxelor de înscriere a societăţii la Oficiul Național al Registrului
Comerţului (ONRC). Cheltuielile de constituire se amortizează într-o perioadă de un an,
după care se scot din evidenţă. Ulterior se restituie asociatului suma depusă.
Depunerea de către asociat a sumei la casieria societății:
5311 = 4551 780
Casa în lei Acționari/asociaţi - conturi

curente
Achitarea cu numerar a cheltuielilor de constituire la ONRC:
201 = 5311 780
Cheltuieli de constituire Casa în lei
Amortizarea lunară a cheltuielilor de constituire: 780/12 luni = 65 lei:
6811 = 2801 65
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor de

amortizarea imobilizărilor constituire
Scoaterea din evidenţă, după un an, a cheltuielilor de constituire complet amortizate:
2801 = 201 780
Amortizarea cheltuielilor de Cheltuieli de constituire

constituire
Restituirea către asociat a sumei de 780 lei:
4551 = 5311 780
Acționari/asociaţi - conturi curente Casa în lei
21
2. Un departament de cercetare–dezvoltare din cadrul unei uzine mecanice a pus în
aplicare proiectul privind dezvoltarea unui nou produs. Proiectul pentru introducerea noului
produs s-a realizat în regie proprie (în cadrul departamentului de cercetare–dezvoltare).
Valoarea proiectului fiind de 1.500 lei. Amortizarea se realizează în 5 ani.
Realizarea investiţiei în regie proprie:
203 = 721 1.500
Cheltuieli de dezvoltare Venituri din producţia de

imobilizări necorporale
Amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare (1.500 lei: 60 luni = 25 lei):
6811 = 2803 25
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor de

amortizarea imobilizărilor dezvoltare
Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare complet amortizate, după 5 ani:
2803 = 203 1.500
Amortizarea cheltuielilor de Cheltuieli de dezvoltare

dezvoltare
3. Se înregistrează în contabilitate următoarele tranzacții economico–financiare:

a) achiziţia, pe baza facturii, a unui brevet, atașat unei invenții, cost de achiziţie 1.000
lei + TVA 24%. Brevetul se amortizează într-o perioadă de 5 ani după care se scoate din
evidență;
b) obținerea în regie proprie un procedeu de procesare termică a laptelui, care se
brevetează, costul de producţie fiind de 5.000 lei;
c) obţinerea cu titlu gratuit a licenței, aferente unui program de contabilitate
achiziționat anterior, la valoarea de 600 lei.
Rezolvare:
22
a) achiziţia brevetului:
% = 404 1.240
205 Furnizori de imobilizări 1.000
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci

comerciale, drepturi şi active
similare
4426 240
TVA deductibilă
Amortizarea brevetului:
6811 = 2805 16,67
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea concesiunilor,

amortizarea imobilizărilor brevetelor, licenţelor,
mărcilor comerciale, drepturi
şi active similare
Scoaterea din evidență a brevetului complet amortizat:
2805 = 205 1.000
Amortizarea concesiunilor, Concesiuni, brevete, licenţe,

brevetelor, licenţelor, mărcilor mărci comerciale, drepturi şi
comerciale, drepturi şi active active similare
similare
b) Obținerea în regie proprie a procedeului de procesare termică a laptelui:
205 = 721 5.000
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci Venituri din producţia de

comerciale, drepturi şi active imobilizări necorporale
similare
c) Obținerea cu titlu gratuit a licenței:
205 = 4753 600
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci Donaţii pentru investiţii

comerciale, drepturi şi active
similare
23
4. O entitate economică achiziționează dreptul de explorare a unui perimetru într-o
anumită zonă, pentru suma de 50.000 lei. Durata licenței este de 5 ani.
Achiziția dreptului de explorare:
206 = 404 50.000
Active necorporale de explorare și Furnizori de imobilizări

evaluare a resurselor minerale
6811 = 2806 833,33
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea activelor

amortizarea imobilizărilor necorporale de explorare și
evaluare a resurselor
minerale
5. Se achiziţionează un program informatic de consultare legislativă, cost de achiziţie

360 lei + TVA 24%. Se înregistrează amortizarea într-o perioadă de 3 ani şi scoaterea din
evidenţă la sfârșitul perioadei de amortizare. Datoria față de furnizor se achită cu ordin de
plată.
Achiziția programului informatic:
% = 404 446,40
208 Furnizori de imobilizări 360
Alte imobilizări necorporale
4426 86,4
TVA deductibilă
Amortizarea programului informatic:
6811 = 2808 10
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea altor imobilizări

amortizarea imobilizărilor necorporale
Scoaterea din evidență a programului informatic:

2808 = 208 360
Amortizarea altor imobilizări Alte imobilizări necorporale

necorporale
24
6. S-a achitat cu ordin de plată o factură de avans în valoare de 1.000 lei + TVA 24%,
în vederea achiziționării unui program informatic de calcul salarial. Ulterior, se primește
factura de achiziție a programului informatic (costul de achiziție fiind de 3.000 lei + TVA
24% ) și factura de stornare a avansului. Diferența se achită cu ordin de plată.
Înregistrarea facturii de avans:
% = 404 1.240
Avansuri acordate pentru

4426 240
TVA deductibilă
Plata facturii de avans:
404 = 5121 1.240
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei
Achiziția programului informatic:

% = 404 3.720
Alte imobilizări necorporale
4426 720
TVA deductibilă
Achitarea diferenței:
404 = 5121 2.480
Înregistrarea facturii de stornare a avansului:
25
% = 404 1.240

4426 240
TVA deductibilă
2.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale

Tratamentul contabil al imobilizărilor corporale este prescris de OMFP nr. 1802/2014
și de Standardul Internațional de Contabilitate IAS 16 Imobilizări corporale.
Imobilizările corporale sunt activele materiale deținute pentru utilizare în procesul de
producție sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru
scopuri administrative și pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. Imobilizările
corporale sunt recunoscute ca active atunci când generează beneficii economice viitoare și
costul acestora poate fi evaluat în mod credibil.
Structura imobilizărilor corporale

În categoria imobilizărilor corporale sunt cuprinse următoarele elemente:
Terenuri şi amenajări la terenuri (211)
Construcţii (212)
Instalaţii tehnice și mijloace de transport (213)
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active corporale (214)
Investiții imobiliare (215)
Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale (216)
Active biologice productive (217)
Instalaţii tehnice și mijloace de transport în curs de aprovizionare (223)
şi alte active corporale în curs de aprovizionare (224)
Active biologice productive în curs de aprovizionare (227)
Imobilizări corporale în curs de execuţie (231)
26
Investiții imobiliare în curs de execuţie (235).
211 ,,Terenuri și amenajări de terenuri”. Este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează valoarea terenurilor sau amenajărilor de terenuri intrate în entitate prin diferite
modalități: achiziționare, aport la capital, primite prin subvenții pentru investiții, primite cu
titlu gratuit, realizate pe cont propriu, creșterile de valoare rezultate în urma reevaluărilor
etc. În creditul contului se înregistrează valoarea terenurilor sau amenajărilor de terenuri
ieșite din entitate prin diferite modalități: cedare, amortizare (în situația amenajărilor de
terenuri), descreșteri de valoare rezultate în urma reevaluărilor, valoarea terenurilor retrase
de acționari sau asociați, valoarea terenurilor expropiate etc. Soldul final debitor reprezintă
valoarea terenurilor și costul amenajărilor de terenuri existente.
212 ,,Construcţii”. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea
construcțiilor intrate în entitate prin diferite modalități: achiziționare, aport la capital,
primite prin subvenții pentru investiții, primite cu titlu gratuit, realizate pe cont propriu,
creșterile de valoare rezultate în urma reevaluărilor, costurile estimate inițial cu demontarea
și mutarea activului etc. În creditul contului se înregistrează valoarea construcțiilor ieșite din
entitate prin diferite modalități: cedare, amortizare, descreșterile de valoare rezultate în urma
reevaluărilor, valoarea construcțiilor retrase de acționari sau asociați, valoarea construcțiilor
distruse de calamități etc. Soldul final debitor reprezintă valoarea construcțiilor existente.
213 „Instalaţii tehnice și mijloace de transport”
214 ,,Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale”.
Sunt conturi de activ. În debitul acestor conturi se înregistrează valoarea intrărilor de
instalaţii tehnice, mijloace de transport, mobilier, aparatură birotică și alte elemente înscrise
în aceste conturi, iar în credit se înregistrează valoarea ieșirilor de instalații tehnice, mijloace
de transport etc. Soldul final debitor reprezintă valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, mobilierului, aparaturii birotice și a altor elemente de această natură existente.
215 „Investiții imobiliare”
Investițiile imobiliare pot fi reprezentate de terenuri sau clădiri deținute în vederea
închirierii decât pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în
scopuri administrative, sau pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a
activității.
27
Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea investițiilor
imobiliare achiziționate, realizate din producție proprie, primite ca aport la capitalul social,
primite cu titlu gratuit etc. În creditul contului se înregistrează valoarea investițiilor
imobiliare scoase din evidență.
Soldul contului reprezintă valoarea investițiilor imobiliare existente.
216 „Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale”
Potrivit Ordinului 1802/2014, explorarea şi evaluarea resurselor minerale se referă la
prospectarea resurselor minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaze naturale şi resurse similare
neregenerative, după ce entitatea a obținut drepturile legale de a explora într‐o anumită
zonă, precum şi la determinarea fezabilității tehnice şi a viabilității comerciale ale extracției
resurselor minerale. Cheltuielile de explorare şi evaluare a resurselor minerale sunt
cheltuieli generate de entitate în legătură cu explorarea şi evaluarea resurselor minerale,
înainte ca fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială ale extracției resurselor minerale să
fie demonstrate. Pentru a determina dacă aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizări, o
entitate ia în considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea
resurselor minerale (OMFP nr. 1802/2014). Amortizarea activelor respective se stabilește în
funcție de durata de viață utilă corespunzătoare acestora.
Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea activelor corporale
de explorare și evaluare a resurselor minerale achiziționate, realizate din producție proprie,
primite ca aport la capitalul social, primite cu titlu gratuit, primite prin subvenții pentru
investiții, sau constatate plus la inventar. În creditul contului se înregistrează valoarea
activelor corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale scoase din evidență. Soldul
contului reprezintă valoarea activelor corporale de explorare și evaluare a resurselor
minerale existente.
217 „Active biologice productive”
Un activ biologic este un animal viu sau plantă vie. Conform OMFP nr. 1802/2014,
activele biologice productive nu sunt produse agricole ci, mai degrabă, sunt active
autoregeneratoare. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența animalelor de reproducție şi
muncă, precum şi a plantațiilor. Este un cont de activ. În debitul contului 217 "Active
biologice productive" se înregistrează valoarea activelor biologice productive achiziționate
sau realizate din producție proprie, primite prin subvenții pentru investiții, cu titlu gratuit
sau constatate plus la inventar. În creditul contului se înregistrează valoarea activelor
28
biologice productive scoase din evidență. Soldul contului reprezintă valoarea activelor
biologice productive existente.
Grupa 22 – Imobilizări corporale în curs de aprovizionare cuprinde următoarele
conturi:
Instalaţii tehnice și mijloace de transport în curs de aprovizionare (223)
şi alte active corporale în curs de aprovizionare (224)
Active biologice productive în curs de aprovizionare (227).
Conturile din această grupă țin evidența imobilizărilor corporale cumpărate, pentru
care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care, la sfârșitul perioadei de
raportare, sunt în curs de aprovizionare. Sunt conturi de activ. În debitul conturilor se
înregistrează valoarea imobilizărilor corporale în curs de aprovizionare și în creditul
conturilor valoarea imobilizărilor corporale pentru care s-a încheiat procesul de
aprovizionare. Soldul final debitor al conturilor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale
cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care, la sfârșitul
perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.
Grupa 23 - Imobilizări în curs
Imobilizările în curs sunt acele imobilizări corporale care nu sunt finalizate până la
sfârșitul unui exercițiu financiar şi se împart în: imobilizări corporale în curs de execuţie
(231) și investiții imobiliare în curs de execuţie (235).
Sunt conturi de activ. În debitul acestor conturi se înregistrează valoarea
imobilizărilor corporale în curs de execuție facturate de furnizori, efectuate în regie proprie
și neterminate, sau primite ca aport la capital, iar în creditul contului se înregistrează
valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuție recepționate, scoase din evidență sau
distruse de calamități. Soldul final debitor al conturilor reprezintă valoarea imobilizărilor
corporale în curs de execuție.
Evidența avansurilor acordate pentru imobilizări corporale se ține cu ajutorul
contului 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”. În debitul contului se
înregistrează valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale, iar în
creditul contului se înregistrează valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări
corporale, decontate. Soldul final debitor al contului reprezintă avansurile acordate
furnizorilor de imobilizări corporale, nedecontate.
29
Exemple – imobilizări corporale
1. Se achiziţionează un laptop în valoare de 3.000 lei + TVA 24%. Datoria față de

furnizor se achită cu ordin de plată. Se înregistrează amortizarea lunară a laptopului, durata
de utilizare a acestuia este de 5 ani. Metoda de amortizare folosită de entitate este cea
liniară. Laptopul se vinde după 3 ani, la preţ de vânzare de 2.000 lei + TVA 24%. Încasarea
se face cu ordin de plată. Se înregistrează descărcarea gestiunii.
Achiziția laptopului:
% = 404 3.720
Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale
4426 720
TVA deductibilă
Achitarea datoriei față de furnizor:
404 = 5121 3.720
Amortizarea lunară a laptopului:
6811 = 2814 50
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea altor imobilizări

amortizarea imobilizărilor corporale
Vânzarea laptopului:
30
461 = % 2.480
Debitori diverşi 7583 2.000
Venituri din vânzarea

activelor şi alte operaţii de
capital
4427 480
TVA colectată
Încasarea contravalorii laptopului vândut:

5121 = 461 2.480
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
Descărcarea din gestiune a laptopului vândut, incomplet amortizat:

% = 214 3.000
2814 Mobilier, aparatură birotică, 1.800

Amortizarea altor imobilizări
valorilor umane şi materiale
corporale
şi alte active corporale
6583 1.200
Cheltuieli din vânzarea activelor şi

alte operaţii de capital
2. La data de 11.12.200N s-a achiziţionat, pe bază de factură, o presă automată de la

un furnizor din ţară. Preţul de cumpărare al acesteia este de 40.000 lei + TVA 24%. Pentru a
pune în funcţiune presa, se apelează la o firmă specializată, costul acestei operaţii se ridică
la valoarea de 300 lei + TVA 24%. După ce presa automată este pusă în funcțiune are loc
recepția finală a acesteia. Pentru amortizarea presei se utilizează metoda de amortizare
liniară, pe o perioadă de 5 ani. Plata contravalorii facturii se realizează în termen de 15 zile,
din disponibilul de cont curent.
Înregistrarea facturii de achiziție:
31
% = 404 49.600
Imobilizări corporale în curs de

execuție
4426 9.600
TVA deductibilă
Montajul presei de către o firmă specializată:

% = 404 372
231 Furnizori de imobilizări 300
Imobilizări corporale în curs de

execuție
4426 72
TVA deductibilă
Punerea în funcţiune a presei automate și recepția acesteia:
2131 = 231 40.000
Echipamente tehnologice Imobilizări corporale în curs

de execuție
Plata cu ordin de plată a celor două facturi:
404 = 5121 49.972
Amortizarea presei, începând cu anul 200N+1, luna ianuarie, la cost de achiziție:

40.300/5 ani/12 luni = 671,67 lei:
6811 = 2813 671,67
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor și

amortizarea imobilizărilor mijloacelor de transport
3. S-a achiziţionat un utilaj (mașină de ambalat legume, fructe și mezeluri) de la un

furnizor din China, preţul de cumpărare este de 5.000 dolari, cursul valutar la data achiziției
fiind de 3,3 lei/$. Taxa vamală şi comisionul vamal aferente acestei achiziţii, conform
32
Tarifului Vamal de Import al României, sunt de 15%, respectiv 5%. Achitarea TVA se face
cu ordin de plată. Se plătește taxa vamală și comisionul vamal cu ordin de plată. Plata
datoriei față de furnizor se realizează ulterior la cursul de 3,4 lei/$.
Vv (Valoarea în vamă) = 5.000 dolari x 3,3 lei/$ = 16.500 lei
Tv (Taxa vamală de import) = 16.500 x 15% = 2.475 lei
Cv (Comisionul vamal) = 16.500 x 5% = 825 lei
TVA = (Vv + Tv + Cv) x 24% = 19.800 x 24% = 4.752 lei
Achiziția utilajului:
2131 = 404 16.500
Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizări
Înregistrarea taxei vamale:
2131 = 446 2.475
Echipamente tehnologice Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate
Înregistrarea comisionului vamal:
2131 = 446 825
Echipamente tehnologice Alte impozite, taxe şi

Plata TVA:
4426 = 5121 4.752
TVA deductibilă Conturi la bănci în lei
Plata datoriei față de furnizor:
% = 5124 17.000
404 Conturi la bănci în valută 16.500
Furnizori de imobilizări
665 500
Cheltuieli din diferențe de curs

valutar
33
Plata taxei vamale și a comisionului vamal:
446 = 5121 3.300
Alte impozite, taxe şi vărsăminte Conturi la bănci în lei

asimilate
4. Entitatea economică Gama SRL, înregistrată în scop de TVA, achiziționează un

utilaj de prelucrare a lemnului de la un furnizor din Germania, preţul de cumpărare este de
2.000 euro, cursul valutar la data achiziției fiind de 4,5 lei/euro. Societatea beneficiază de
regimul de taxare inversă pentru TVA (sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Codul fiscal).
Plata furnizorului se realizează ulterior, la cursul de 4,3 lei/ euro.
Achiziția utilajului (2.000 euro x 4,5 lei/euro = 9.000 lei):
2131 = 404 9.000
Aplicarea mecanismului taxării inverse la TVA (9.000 lei x 24%):

4426 = 4427 2.160
TVA deductibilă TVA colectată
Plata datoriei față de furnizor la un curs valutar mai mic:

404 = % 9.000
Furnizori de imobilizări 5124 8.600
Conturi la bănci în valută
765 400
Venituri din diferențe de curs

valutar
5. În luna ianuarie 200N s-a achiziționat un echipament tehnologic pentru care s-au
transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care la sfârșitul lunii era în curs de
aprovizionare. Costul de achiziție este de 30.000 lei + TVA 24%. Procesul de aprovizionare
s-a încheiat la jumătatea lunii februarie.
Înregistrarea facturii de achiziție a echipamentului:
34
% = 404 37.200
Instalații tehnice și mijloace de

transport în curs de aprovizionare
4426 7.200
TVA deductibilă
Finalizarea procesului de aprovizionare:
2131 = 223 30.000
Echipamente tehnologice Instalații tehnice și mijloace

de transport în curs de
aprovizionare
6. Se achită cu ordin de plată un avans, unui furnizor de imobilizări, în vederea

achiziţionării unui utilaj (maşină normală de frezat). Se înregistrează factura de avans în
valoare de 10.000 lei + TVA 24%. Se achiziționează utilajul la cost de achiziţie de 30.000
lei + TVA 24%. Diferenţa se achită cu bilet la ordin.
% = 404 12.400

imobilizări corporale
4426 2.400
TVA deductibilă
Plata contravalorii facturii reprezentând avans:
404 = 5121 12.400
Achiziţia utilajului:
35
% = 404 37.200
Echipamente tehnologice
4426 7.200
TVA deductibilă
Regularizarea avansului şi acceptarea biletului la ordin:
404 = % 37.200
Furnizori de imobilizări 405 27.200
Efecte de plătit pentru

imobilizări
4093 10.000

imobilizări corporale
Plata efectivă cu bilet la ordin:
405 = 5121 27.200
Efecte de plătit pentru imobilizări Conturi la bănci în lei
7. Se obţine în regie proprie o hală de producţie. Pentru obţinerea acesteia se

consumă materii prime (profile de oțel, grinzi cu zăbrele prefabricate, panouri izolatoare
etc.) în valoare de 40.000 lei, materiale consumabile în valoare de 30.000 lei şi salarii în
valoare de 10.000 lei. Hala de producție se amortizează liniar, într-o perioadă de 16 ani,
conform catalogului de clasificare al mijloacelor fixe (H.G. nr. 2139/2004).
Se înregistrează consumul de materii prime:

601 = 302 40.000
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
Se înregistrează consumul de materiale consumabile:
36
602 = 302 30.000
Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile

consumabile
Se înregistrează salariile personalului:

641 = 421 10.000
Cheltuieli cu salariile Personal - salarii datorate

personalului
Înregistrarea obţinerii halei, în regie proprie, la cost efectiv de producţie de 80.000
lei:
231 = 722 80.000
Imobilizări corporale în curs de Venituri din producţia de

execuţie imobilizări corporale
212 = 231 80.000
Construcţii Imobilizări corporale în curs

de execuţie
Amortizarea halei (80.000/16 ani/12 luni = 416,67 lei):
6811 = 2812 416,67
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea construcțiilor

amortizarea imobilizărilor
8. Cu ocazia inventarierii, se constată plus de inventar, un utilaj, în valoare de 2.000

lei:
2131 = 4754 2.000
Echipamente tehnologice Plusuri de inventar de

natura imobilizărilor
9. Se primește mobilier cu titlu gratuit în valoare de 15.000 lei:

214 = 4753 15.000
Mobilier, aparatură birotică, Donații pentru investiții

valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale
37
10. O entitate economică a achiziționat o clădire, la data de 31.12.N, la un cost de
120.000 lei, durata de amortizare este de 25 de ani. Amortizarea calculată este cea liniară.
Entitatea închiriază clădirea începând cu data de 01.01.N+2.
Achiziția clădirii:
212 = 404 120.000
Construcţii Furnizori de imobilizări
Amortizarea clădirii în anul N+1 (120.000/25 ani = 4.800 lei/lună):
6811 = 2812 4.800
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea construcțiilor

amortizarea imobilizărilor
Trecerea clădirii în categoria investițiilor imobiliare:

215 = 212 120.000
Investiții imobiliare Construcţii
Trecerea amortizării cumulate:

2812 = 2815 4.800
Amortizarea construcțiilor Amortizarea investițiilor

imobiliare
11. O entitate economică achiziționează o livadă de pomi fructiferi, costul de

achiziție fiind de 200.000 lei, durata de amortizare este de 30 de ani. Amortizarea calculată
este cea liniară.
Achiziția livezii:
217 = 404 200.000
Active biologice productive Furnizori de imobilizări
Amortizarea livezii (200.000 lei/30/12=555,55 lei/lună):
6811 = 2817 555,55

amortizarea imobilizărilor biologice productive
38
12. O entitate economică achiziționează o instalație de foraj pentru executarea
studiilor geotehnice și prelevări probe netulburate de pământuri și roci, valoare este de
3.000.000 lei. Durata de amortizare fiind de 15 ani.
Achiziția instalației și amortizarea anuală:
216 = 404 3.000.000
Active corporale de explorare și Furnizori de imobilizări

evaluare a resurselor minerale
6811 = 2816 200.000

amortizarea imobilizărilor corporale de explorare și
evaluare a resurselor
minerale
Amortizarea și deprecierea imobilizărilor corporale

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare,
de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de
intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora.
Amortizarea se calculează începând cu luna următoare celei în care imobilizările corporale
au fost puse în funcțiune, aplicând asupra valorii lor de intrare cotele de amortizare.
Amortizarea, potrivit OMFP nr. 1802/2014, reprezintă alocarea sistematică a valorii
amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică (durată de viață utilă).
Conform OMFP nr. 1802/2014, durata de viaţă utilă reprezintă:
 perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o
entitate; sau
 numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi
obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv.
Valoarea amortizabilă poate fi reprezentată de costul activului sau poate fi valoarea
reevaluată.
Din categoria imobilizărilor corporale fac excepție de la amortizare terenurile,
acestea nu se amortizează. Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau
în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care
le are în proprietate (OMFP nr. 1802/2014).
39
Potrivit OMFP nr. 1802/2014, regimurile de amortizare pe care entitățile economice
le pot utiliza sunt: amortizarea liniară, amortizarea degresivă, amortizarea accelerată și
amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu. Amortizarea se înregistrează în
contabilitate pe seama cheltuielilor.
Amortizarea liniară se realizează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, stabilite proporţional cu duratele de utilizare ale imobilizărilor corporale. Se
calculează împărţind valoarea de intrare la numărul de ani de funcţionare.
Amortizarea degresivă fără influența uzurii morale presupune o amortizare mai
accentuată a imobilizărilor corporale în primii ani de la punerea în funcţiune. Utilizarea
acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive, prin
multiplicarea cotei de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
 1,5 dacă durata normală de utilizare a imobilizării corporale este între 2-5 ani
inclusiv;
 2 dacă durata normală de utilizare este cuprinsă între 5-10 ani, inclusiv;
 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.
Amortizarea degresivă cu influența uzurii morale permite amortizarea valorii
contabile a imobilizărilor corporale într-o perioadă mai mică decât durata normală de
utilizare, diferența reprezentând influența uzurii morale (Pântea, I.P. și Bodea, Gh., 2009).
Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare, în
cheltuielile de exploatare, a unei amortizări în cotă de 50% din valoarea de intrare.
Amortizările anuale, începând cu anul al doilea și până la expirarea duratei de utilizare, sunt
calculate după sistemul liniar, prin raportarea valorii rămase, după primul an, la numărul de
ani de utilizare rămaşi.
Amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura
imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare. Acest procedeu ia în
calcul numărul unităților produse sau numărul unităților ce se estimează că vor fi obținute
de entitate prin folosirea activului respectiv.
Amortizarea imobilizărilor corporale este evidențiată în contabilitate cu ajutorul
conturilor din grupa 281 „Amortizarea imobilizărilor corporale”, cont rectificativ al valorii
imobilizărilor corporale. În creditul contului se înregistrează valoarea amortizării
imobilizărilor corporale trecută pe seama cheltuielilor, iar în debitul contului se
40
înregistrează valoarea amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidență. Soldul
contului reprezintă valoarea amortizării.
Exemple
1. Se înregistrează în luna decembrie, anul 200N, amortizarea pentru un utilaj în

valoare de 24.000 lei achiziţionat în luna noiembrie anul 200N. Durata de utilizare a
utilajului este de 5 ani. Se foloseşte regimul de amortizare liniar. Utilajul este scos din
evidență la sfârșitul duratei de viață utile, după 5 ani.
Înregistrarea amortizării (24.000 lei/60 luni):
6811 = 2813 400
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor și

Scoaterea din evidență a utilajului complet amortizat, după 5 ani:

2813 = 2131 24.000
Amortizarea instalaţiilor și
mijloacelor de transport
2. Entitatea economică ,,Y’’ SA a achiziţionat un strung (utilaj) la valoarea de

3.000 lei, durata de utilizare fiind de 5 ani. Se calculează amortizarea utilizând regimurile de
amortizare liniară, degresivă fără influenţa uzurii morale şi accelerată.
Metoda de amortizare liniară

Amortizarea liniară se calculează împărţind valoarea de intrare la numărul de ani de
funcţionare. Valorile calculate pentru fiecare an sunt prezentate în tabelul 2.1.
Vi 3000
Al    600 lei , unde:
d 5
Al = amortizarea liniară
Vi = valoarea de intrare
d = durată de utilizare
41
Tabelul 2.1 Calculul amortizării liniare
Ani Amortizare calculată Valoare rămasă
1 600 2.400
2 600 1.800
3 600 1.200
4 600 600
5 600 0
Total 3.000
Metoda de amortizare degresivă fără influenţa uzurii morale

Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare
degresive prin multiplicarea cotei de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii stabiliţi
prin lege. Astfel, sumele calculate pentru fiecare an sunt prezentate în tabelul 2.2.
100
Cota degresivă = cota liniară x coeficientul stabilit prin lege = x 1,5  30%
5
Tabelul 2.2. Calculul amortizării degresive

1 900 (3.000 x 30%) 2.100 (3.000-900)

2 630 (2.100 x 30%) 1.470 (2.100- 630)
3 490 (1.470: 3) 980 (1.470-490)
4 490 490 (980-490)
5 490 0
Total 3.000
Metoda de amortizare accelerată

Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare, în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cotă de 50% din valoarea de intrare a
utilajului. Amortizarea pentru următorii ani se va calcula după regimul liniar, conform
tabelului 2.3.
42
Tabelul 2.3 Calculul amortizării accelerate
1 1.500 1.500
2 375 1.125
3 375 750
4 375 375
5 375 -
Total 3.000
Înregistrarea în contabilitate a amortizării aferente imobilizărilor corporale. Se

consideră valoarea amortizării accelerate în valoare de 1.500 lei, din primul an (1.500 lei/12
luni = 125 lei/lună):
6811 = 2813 125
Ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate se stabilesc prin diferenţa dintre

valoarea contabilă a imobilizărilor (mai mare) şi valoarea actuală (mai mică). Valoarea
actuală este stabilită la inventariere. Ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate se
referă la deprecierile cu caracter reversibil ale acestora. Instrumentarea contabilă a
ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se ține cu ajutorul conturilor din
grupa 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”, cont rectificativ al valorii
de înregistrare a imobilizărilor corporale. Pierderea din depreciere trebuie recunoscută în
contul de rezultate, pe seama cheltuielilor.
Exemplu
În urma evaluărilor efectuate la o clădire administrativă se constată, la sfârșitul anului

200N, o diferență între valoarea actuală și valoarea cu care a fost înregistrată clădirea în
contabilitate, astfel: valoarea contabilă este de 280.000 lei, iar valoarea actuală este de
43
260.000 lei. Se înregistrează ajustări pentru deprecierea acestei clădiri, în valoare de 20.000
lei şi anularea ulterioară a deprecierii rămasă fără obiect datorită vânzării clădirii.
Înregistrarea, la sfârșitul anului 200N, ajustărilor pentru depreciere:
6813 = 2912 20.000
ajustările pentru deprecierea construcţiilor
imobilizărilor
Anularea ajustărilor pentru depreciere:
2912 = 7813 20.000
construcţiilor deprecierea imobilizărilor
Evaluarea și reevaluarea imobilizărilor corporale

O imobilizare corporală recunoscută ca activ va fi evaluată iniţial la costul său.
Activele imobilizate sunt prezentate în bilanț la costul lor sau la valoarea reevaluată, mai
puțin pierderile și amortizările cumulate.
Potrivit reglementărilor contabile, costul de achiziţie al unei imobilizări corporale
cuprinde:
 preţul de cumpărare, după deducerea reducerilor comerciale;
 taxele nerecuperabile de la autoritățile fiscale;
 alte costuri care se pot atribui direct aducerii activului la locaţia şi condiţia
necesară pentru ca acesta să poată funcţiona (cheltuieli direct legate de punerea în funcţiune
a activului);
 estimarea iniţială a costurilor de demontare şi de mutare a activului şi restaurarea
amplasamentului (sumă recunoscută la provizioane);
 costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziţiei unui activ, conform
tratamentului alternativ permis de IAS 23 Costurile îndatorării.
Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziției, construcției sau producției
unui activ cu ciclu lung de fabricație vor fi incluse în costul acelui activ (OMFP nr.
1802/2014). Pot fi incluse dobânzile și comisioanele aferente împrumuturilor contractate.
Exemple de costuri care nu sunt incluse în costul de achiziţie:
 costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu;
 costurile administrative;
44
 pierderile iniţiale din exploatare.
Reevaluarea reprezintă înlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justă. Valoarea
contabilă netă se determină scăzând din valoarea de intrare a imobilizărilor corporale
amortizările și deprecierile cumulate. Valoarea justă se stabilește de evaluatori autorizaţi sau
de către specialişti din cadrul entităţii cu pregătire tehnică în domeniu.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă
să nu difere semnificativ de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data
bilanţului (OMFP nr. 1802/2014).
Amortizarea cumulată la data reevaluării poate fi eliminată din valoarea contabilă
brută a activului (dacă entitatea optează pentru metoda valorii nete privind reevaluarea) sau
recalculată proporțional cu schimbarea valorii contabile brute a activului (dacă entitatea
optează pentru metoda valorii brute privind reevaluarea).
Dacă prin compararea valorii juste (mai mare) cu valoarea contabilă netă (mai mică)
rezultă plus din reevaluare, atunci acesta se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare,
prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve”, dacă nu a existat o descreștere
anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui active, sau ca un venit care să
compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se
tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din
reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ sau ca o scădere a rezervei din
reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve”, cu minimul dintre valoarea
acelei rezerve şi valoarea descreșterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se
înregistrează ca o cheltuială (OMFP nr. 1802/2014).
Rezerva rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale este evidențiată cu ajutorul
contului 105 „Rezerve din reevaluare”, cont de capitaluri proprii.
Exemplu
1. Un utilaj a fost reevaluat succesiv, rezultând următoarele date:
În urma primei reevaluări se înregistrează o diferenţă pozitivă de 500 lei:
45
2131 = 105 500
În urma celei de-a doua reevaluări se înregistrează o diferenţă negativă de 1.000 lei:
% = 2131 1.000
105 Echipamente tehnologice 500
Rezerve din reevaluare
655 500
Cheltuieli din reevaluarea
imobilizărilor corporale
În urma celei de-a treia reevaluări se înregistrează o diferenţă pozitivă de 600 lei:
2131 = 755 500
Echipamente tehnologice Venituri din reevaluarea
imobilizărilor corporale
2131 = 105 100
Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare
2. O entitate economică procedează la reevaluarea construcțiilor sale. Construcțiile au

fost achiziționate la costul de 1.500.000 lei, iar la momentul reevaluării au fost amortizate în
proporție de 60%. Valoarea justă a construcțiilor determinată de evaluatori autorizați a fost
de 1.000.000 lei. Entitatea folosește atât procedeul de reevaluare a valorii brute, cât și
procedeul valorii nete.
Metoda valorii nete
(Vi) Valoarea de intrare = 1.500.000 lei
(A) Amortizarea (1.500.000 lei x 60%) = 900.000 lei
(Vcn) Valoarea contabilă netă = 1.500.000-900.000 = 600.000 lei
(Vj) Valoarea justă = 1.000.000 lei
Rezerva din reevaluare = 1.000.000-600.000= 400.000 lei, rezultă plus din reevaluare
(Vj> Vcn)
Înregistrarea plusului din reevaluarea construcțiilor:
212 = 105 400.000
Construcții Rezerve din reevaluare
46
Eliminarea amortizării cumulate din valoarea activului:
2812 = 212 900.000
Amortizarea construcțiilor Construcții
Metoda valorii brute

(Vi) Valoarea de intrare = 1.500.000 lei
(A) Amortizarea (1.500.000 lei x 60%) = 900.000 lei
(Vcn) Valoarea contabilă netă = 1.500.000-900.000 = 600.000 lei
(Vj) Valoarea justă = 1.000.000 lei
Rezerva din reevaluare = 1.000.000-600.000= 400.000 lei, rezultă plus din reevaluare
Indicele de actualizare =Vj/Vcn = 1.000.000/600.000 =1,67
Valoarea brută actualizată = 1.500.000 x 1,67 = 2.500.000 lei
Valoarea amortizării actualizată =900.000 x 1,67 = 1.500.000 lei
Diferențe din reevaluare aferente valorii brute =2.500.000-1.500.000=1.000.000 lei
Diferențe din reevaluare aferente amortizării =1.500.000 -900.000 =600.000 lei
Înregistrarea în contabilitate a operației de reevaluare:
212 = % 1.000.000
Construcții 105 400.000
Rezerve din reevaluare
2812 600.000
Amortizarea construcțiilor
Cheltuielile ulterioare punerii în funcţiune a unei imobilizări corporale

Cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale, care a
fost deja recunoscut, trebuie adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se
estimează că entitatea va obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de
performanțele estimate iniţial (se îmbunătăţeşte starea respectivului activ faţă de
performanţa estimată iniţial). Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept
cheltuieli în perioada în care au fost suportate.
Exemple de îmbunătăţiri, prevăzute în standardul IAS 16 Imobilizări corporale, care
duc la creşterea de beneficii economice viitoare, sunt:
47
 modificarea unei imobilizări pentru a-i extinde durata de viață utilă, incluzând
sporirea capacităţii acesteia;
 modernizarea unor componente ale activelor imobilizate, cu scopul de a obţine
îmbunătăţiri substanţiale ale calităţii producţiei;
 adoptarea unui nou proces de producţie care permite reducerea substanţială a
costurilor de exploatare estimate iniţial.
Cheltuielile privind reparaţiile sau întreţinerea imobilizărilor corporale sunt făcute cu
scopul de a obţine sau de a păstra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care o
întreprindere se aşteaptă să le obţină pe baza performanțelor estimate iniţial; prin urmare,
acestea sunt înregistrate în contabilitate ca şi cheltuieli, atunci când au loc.
Exemple
1. Se consideră un utilaj (fierăstrău panglică) la care este înlocuită o piesă (pânza) în

valoare de 2.000 lei. Această înlocuire duce la creşterea capacităţii de producţie cu 20% şi la
scăderea consumului de energie cu 10%. În acelaşi timp se înlocuiesc şi piese uzate (în
vederea restabilirii parametrilor iniţiali de funcţionare), în valoare de 600 lei, la care
cheltuielile cu montarea sunt de 200 lei.
Notă: Piesele de schimb înlocuite, care au ca scop creşterea capacităţii de producţie
cu 20% şi reducerea consumului cu 10%, vor fi recunoscute ca activ și capitalizate,
deoarece se aşteaptă creşterea beneficiilor viitoare (măresc valoarea utilajului):
Achiziția pieselor:
2131 = 404 2.000

Piesele de schimb care nu îmbunătăţesc performanţele iniţiale vor fi recunoscute

drept cheltuieli.
Înregistrarea pieselor de schimb înlocuite:
6024 = 3024 600

Cheltuieli privind piesele de Piese de schimb
schimb
48
Înregistrarea cheltuielilor cu montajul pieselor de schimb:
628 = 401 200

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terţi
2. Se fac modernizări la o maşină de frezat cu ax superior, valoarea contabilă a

acestei mașini este de 18.000 lei. În acest scop se cumpără componente de 2.700 lei + TVA
24%, care se încorporează în echipamentul supus modernizării. Durata de viață utilă a
maşinii este de 10 ani, iar durata rămasă de 3 ani. Amortizarea investiţiei se face pe durata
rămasă.
Notă: Lucrările de modernizare a imobilizărilor corporale au ca scop îmbunătăţirea
parametrilor tehnici iniţiali în vederea obţinerii de venituri suplimentare. Amortizarea
acestor investiţii se face fie pe durata normală de utilizare rămasă, fie pe durata normală de
utilizare rămasă, plus 10% din durata normală de utilizare. Dacă lucrările se fac după
expirarea acestei durate, o comisie tehnică va stabili o nouă durată de utilizare.
Cumpărarea accesoriilor:
% = 401 3.348
3024 Furnizori 2.700
Piese de schimb
4426 648
TVA deductibilă
Achitarea datoriei față de furnizor cu ordin de plată:
401 = 5121 3.348
Furnizori Conturi la bănci în lei
Încorporarea accesoriilor în valoarea activului modernizat:
2131 = 3024 2.700
Echipamente tehnologice Piese de schimb
Amortizarea lunară a maşinii pe durata rămasă, după efectuarea modernizării (2.700:
3 ani: 12 luni = 75 lei) + (18.000: 10 ani: 12 luni = 150 lei).
49
6811 = 2813 225
2.3. Contabilitatea imobilizărilor financiare

Imobilizările financiare cuprind valorile financiare investite de entitate pe termen
lung sub forma acțiunilor deţinute la entităţile afiliate/ asociate, împrumuturilor acordate
entităţilor afiliate, intereselor de participare, împrumuturilor acordate entităţilor de care
compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca
imobilizări și alte împrumuturi.
OMFP nr. 1802/2014 delimitează următoarele categorii de imobilizări financiare:
Acţiuni deţinute la entităţi afiliate (261)
Acţiuni deţinute la entităţi asociate (262)
Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun (263)
Titluri puse în echivalență (264)
Alte titluri imobilizate (265)
Certificate verzi amânate (266)
Creanţe imobilizate (267)
Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare (269).
Acţiunile deţinute la entităţile afiliate sunt reprezentate de acţiuni sau alte titluri
deţinute pe termen lung în capitalul altor entități economice. Deținerea acestora asigură
obţinerea unor venituri financiare sub formă de dividende, precum şi controlul şi influenţa
semnificativă exercitate asupra entității respective. Controlul (cu referire la societatea
mamă) există atunci când se deţine peste 50% din drepturile de vot în conducerea filialei.
Entitățile afiliate sunt cele în care societatea-mamă deține majoritatea drepturilor de vot.
Instrumentarea contabilă se realizează cu ajutorul contului 261 „Acţiuni deţinute la
entităţi afiliate”. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea
acțiunilor dobândite prin achiziție, prin aport la capitalul social al entităților afiliate etc. În
creditul contului se înregistrează cheltuielile privind valoarea acțiunilor deținute la entitățile
afiliate, cedate. Soldul final debitor al contului reprezintă valoarea acțiunilor deținute la
entitățile afiliate.
50
Acțiunile deținute la entitățile asociate sunt titlurile sub forma intereselor de
participare, pe care o entitate le deține în capitalul entităților asociate.
Interesele de participare reprezintă drepturi în capitalul altor entităţi, fără intervenţia
în gestiunea entităților la care sunt deţinute titlurile (în vederea obținerii de venituri
financiare). Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un
interes de participare, atunci când depăşeşte un procentaj de 20%. Instrumentarea contabilă
se realizează cu ajutorul contului 262 „Acţiuni deţinute la entităţi asociate”. Este un cont de
activ. În debitul contului se înregistrează valoarea participațiilor dobândite prin achiziție,
prin aport la capitalul entităților asociate etc. În creditul contului se înregistrează cheltuielile
privind valoarea participațiilor deținute la entitățile asociate, cedate. Soldul final debitor al
contului reprezintă imobilizările financiare deținute la entitățile asociate.
Acțiunile deținute la entităţi controlate în comun sunt titlurile sub forma intereselor
de participare, pe care o entitate le deține în capitalul entităților controlate în comun.
Instrumentarea contabilă se realizează cu ajutorul contului 263 „Acţiuni deţinute la entităţi
controlate în comun”. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea
participațiilor dobândite prin achiziție, prin aport la capitalul entităților controlate în comun
etc. În creditul contului se înregistrează cheltuielile privind valoarea participațiilor deținute
la entitățile controlate în comun, cedate. Soldul final debitor al contului reprezintă
imobilizările financiare deținute la entitățile controlate în comun.
Titlurile puse în echivalenţă apar în cazul consolidării conturilor. Instrumentarea
contabilă se realizează cu ajutorul contului 264 „Titluri puse în echivalenţă”, cont de activ
ce ţine evidenţa titlurilor de participare evaluate la consolidare prin metoda punerii în
echivalenţă.
Contul 265 „Alte titluri imobilizate” ţine evidenţa altor titluri de valoare deţinute pe
o perioadă îndelungată, în vederea realizării de venituri financiare. În debitul contului se
înregistrează valoarea altor titluri imobilizate dobândite prin achiziție, prin aport la capitalul
social al altor entități etc. În creditul contului se înregistrează cheltuielile privind valoarea
altor titluri imobilizate deținute în capitalul social al altor entități la care se dețin participații,
cedate. Soldul final debitor al contului reprezintă alte titluri imobilizate existente.
Certificate verzi amânate
Producătorii de energie din surse regenerabile, care beneficiază de certificate verzi
emise de operatorul de transport şi sistem, potrivit legii, evidențiază lunar dreptul de a primi
51
certificate verzi. Contravaloarea certificatelor verzi a căror tranzacționare este amânată
conform prevederilor Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, se înregistrează în contul 266 "Certificate verzi amânate", pe seama
veniturilor înregistrate în avans (contul 472 "Venituri înregistrate în avans"/analitic distinct).
Evidențierea în contabilitate a contravalorii certificatelor verzi a căror tranzacționare este
amânată se efectuează la data constatării dreptului de a le primi, la valoarea determinată în
funcție de numărul de certificate verzi şi prețul de tranzacționare al certificatelor verzi,
publicat de operatorul pieței de energie electrică (OMFP nr. 1802/2014).
Cu ajutorul contului 266 "Certificate verzi amânate" se ține evidența certificatelor
verzi a căror tranzacționare este amânată, potrivit legii. Este un cont de activ. În debitul
contului se înregistrează valoarea certificatelor verzi pentru care se constată dreptul de a le
primi, dar a căror tranzacționare este amânată. În creditul contului se înregistrează valoarea
certificatelor verzi primite admise la tranzacționare. Soldul contului reprezintă valoarea
certificatelor verzi a căror tranzacționare este amânată.
Creanţele imobilizate sunt reprezentate de împrumuturile acordate pe termen lung
terților în baza unor contracte pentru care se percep dobânzi. Instrumentarea contabilă se
realizează cu ajutorul contului 267„Creanţe imobilizate”. În debitul contului se înregistrează
valoarea împrumuturilor acordate altor entități, dobânzile aferente creanțelor imobilizate,
valoarea garanțiilor depuse la terți etc. În creditul contului se înregistrează valoarea
împrumuturilor restituite de terți; dobânzile încasate, aferente creanțelor imobilizate;
valoarea garanțiilor restituite de terți; creanța reprezentând ratele aferente leasingului
financiar; valoarea pierderilor din creanțe imobilizate etc. Soldul final debitor reprezintă
valoarea împrumuturilor acordate și a altor creanțe imobilizate.
Evidența contabilă a vărsămintelor de efectuat cu ocazia achiziționării imobilizărilor
financiare se ține cu ajutorul contului 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări
financiare”. În creditul contului se înregistrează sumele datorate pentru achiziționarea de
imobilizări financiare, iar în debitul contului sumele plătite pentru imobilizări financiare.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate pentru imobilizări financiare.
Evaluarea imobilizărilor financiare
Evaluarea inițială a unei imobilizări financiare se realizează la costul de achiziție sau
la valoarea stabilită prin contractul de dobândire a acestora. Costul unei imobilizări
52
financiare va fi recunoscut ca activ dacă este posibilă generarea de beneficii economice
viitoare și acesta (costul) poate fi evaluat în mod credibil. Imobilizările financiare sunt
prezentate în bilanț la valoarea de intrare diminuată cu ajustările pentru depreciere cumulate.
Imobilizările financiare nu sunt supuse amortizării.
Deprecierea imobilizărilor financiare
Deprecierea unui activ financiar imobilizat se calculează ca diferență între valoarea
de inventar estimată (mai mică) și valoarea sa contabilă (mai mare). Evidența contabilă se
ține cu ajutorul contului 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare”, cont rectificativ al valorii imobilizărilor financiare.
Exemple
1. Se achiziţionează pachetul majoritar de 1.000 de acţiuni de la o entitate afiliată, cu

preţul de 10 lei bucata, în vederea obţinerii unui venit anual sub formă de dividende. Se
achită datoria cu ordin de plată. Se încasează dividende cu numerar, în valoare de 300 lei.
Din cele 1.000 de acţiuni achiziţionate se vând 500 de bucăţi la preţul de 11 lei bucata, cu
încasare în numerar.
Achiziția acțiunilor:
261 = 462 10.000
Acţiuni deţinute la entităţi afiliate Creditori diverşi
Plata contravalorii acțiunilor:
462 = 5121 10.000
Creditori diverşi Conturi la bănci în lei
Încasarea dividendelor:
5311 = 7611 300
Casa în lei Venituri din acţiuni deţinute

la entităţile afiliate
Vânzarea acțiunilor:
53
461 = 7641 5.500
Debitori diverşi Venituri din imobilizări

financiare cedate
Descărcarea din gestiune a acțiunilor vândute:

6641 = 261 5.000
Cheltuieli privind imobilizările Acţiuni deţinute la entităţi

financiare cedate afiliate
Încasarea contravalorii acțiunilor vândute:

5311 = 461 5.500
Casa în lei Debitori diverşi
2. Se vând alte titluri financiare, 100 de bucăți la preţ de vânzare de 20 lei bucata.
Costul de achiziţie al titlurilor a fost de 15 lei bucata.
Vânzarea acţiunilor:
461 = 7641 2.000
Debitori diverşi Venituri din imobilizări

financiare cedate
Descărcarea gestiunii:
6641 = 265 1.500
Cheltuieli privind imobilizările Alte titluri imobilizate

financiare cedate
3. Entitatea economică IOCO acordă entității economice IOCO DOM un împrumut

pe termen lung în valoare de 10.000 lei, cu o dobândă de 1.000 lei pe an. La scadenţă se
rambursează împrumutul şi dobânda.
Acordarea împrumutului:
2675 = 5121 10.000
Împrumuturi acordate pe termen Conturi la bănci în lei

lung
Înregistrarea dobânzii de primit:

54
2676 = 766 1.000
Dobânda aferentă împrumuturilor Venituri din dobânzi

acordate pe termen lung
Încasarea dobânzii şi a împrumutului:
5121 = % 11.000
Conturi la bănci în lei 2676 1.000
Dobânda aferentă
împrumuturilor acordate pe
termen lung
2675 10.000
Împrumuturi acordate pe
termen lung
55
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE
Activele circulante reprezintă o parte a activului economic și se caracterizează prin

consumarea lor într-un singur ciclu de exploatare. Potrivit OMFP nr. 1802/2014, un activ se
clasifică drept activ circulant (activ curent) atunci când:
a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat
în cursul normal al ciclului de exploatare al entității;
b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este
restricționată.
Perioada de timp dintre achiziționarea activelor (a materiilor prime care sunt
destinate procesării) și transformarea acestora în numerar reprezintă ciclul de exploatare al
unei entități economice.
„Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem
de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii (OMFP nr. 1802/2014).
Activele circulante se evaluează la costul de achiziție sau producție, după caz.
În structura activelor circulante, potrivit reglementărilor contabile, sunt cuprinse:
a. stocurile, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită
factură;
b. creanțele;
c. investițiile financiare pe termen scurt;
d. casa și conturi la bănci.
Pot fi asimilate creanțelor și cheltuielile înregistrate în avans.
56
3.1. Contabilitatea stocurilor
Potrivit OMFP nr. 1802/2014, stocurile sunt active circulante:

 deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii
(mărfurile);
 în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a
activității (produse finite, semifabricate, producţie în curs de execuţie); sau
 sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie
folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Activele cu ciclul lung de fabricație, dar destinate vânzării, se includ tot în categoria
stocurilor, potrivit aceluiași Ordin nr. 1802/2014.
Recunoașterea bunurilor economice în categoria stocurilor se realizează luând în
calcul mai degrabă destinația și utilitatea lor decât natura acestora.
Stocurile pot fi abordate dintr-o perspectivă financiară drept investiții pe termen
scurt, care concură la atingerea obiectivului de creștere sustenabilă a valorii firmei. În
procesul de eficientizare a gestiunii capitalurilor circulante ale firmei, optimizarea
managementului stocurilor deține un rol esențial (Dincă, M.S., 2011).
Structura stocurilor
În categoria stocurilor sunt cuprinse elementele:
Materii prime (301)
Materiale consumabile (302)
Materiale de natura obiectelor de inventar (303)
Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (308)
Materii prime în curs de aprovizionare (321)
Materiale consumabile în curs de aprovizionare (322)
Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (323)
Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare (326)
Mărfuri în curs de aprovizionare (327)
Ambalaje în curs de aprovizionare (328)
Produse în curs de execuţie (331)
Servicii în curs de execuţie (332)
Semifabricate (341)
Produse finite (345)
57
Produse reziduale (346)
Produse agricole (347)
Diferenţe de preţ la produse (348)
Materii şi materiale aflate la terţi (351)
Produse aflate la terţi (354)
Active biologice de natura stocurilor aflate la terţi (356)
Mărfuri aflate la terţi (357)
Ambalaje aflate la terţi (358)
Active biologice de natura stocurilor (361)
Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor (368)
Mărfuri (371)
Diferenţe de preţ la mărfuri (378)
Ambalaje (381)
Diferenţe de preţ la ambalaje (388)
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (391)
Ajustări pentru deprecierea materialelor (392)
Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie (393)
Ajustări pentru deprecierea produselor (394)
Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi (395)
Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (396)
Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (397)
Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (398).
Materiile prime reprezintă substanţa principală a produselor finite. Acestea participă
direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în
starea lor iniţială, fie transformată. Materiile prime sunt evidențiate în contabilitate cu
ajutorul contului 301 „Materii prime”.
Materialele consumabile sunt bunurile care participă la procesul de producţie, fără a
se regăsi, de regulă, în produsul finit. În această categorie sunt incluse: materialele auxiliare,
combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, seminţele şi materialele de
plantat, furajele şi alte materiale consumabile. Materialele consumabile sunt evidențiate în
contabilitate cu ajutorul contului 302,, Materiale consumabile”.
58
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt bunurile care nu îndeplinesc
condiţiile de valoare şi/sau de durată pentru a se include în categoria imobilizărilor
corporale (mijloacelor fixe). Mijlocul fix amortizabil, potrivit Codului fiscal, legea nr.
571/2003, este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită de lege;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt evidențiate în contabilitate cu
ajutorul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”.
Stocurile în curs de aprovizionare sunt bunurile asupra cărora s-au transferat riscurile
și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare. Stocurile în curs de
aprovizionare sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 32 „Stocuri în
curs de aprovizionare”.
Producţia în curs de execuţie este producţia care nu a trecut prin toate fazele
procesului tehnologic. Producţia în curs de execuţie este evidențiată în contabilitate cu
ajutorul conturilor: 331 „Produse în curs de execuţie” și 332,,Lucrări şi servicii în curs de
execuţie”.
Produsele sunt reprezentate de semifabricate, produse finite şi produse reziduale.
Produsele sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor: 341,, Semifabricate”, 345
„Produse finite” și 346 „Produse reziduale”.
Stocurile aflate la terți sunt bunurile date spre prelucrare la terți, lăsate în custodia
furnizorilor, trimise pentru depozitare temporară etc. Stocurile aflate la terți sunt evidențiate
în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 35 „Stocuri aflate la terți”.
Active biologice de natura stocurilor și produse agricole
Un activ biologic este un animal viu sau plantă vie. Activele biologice de natura
stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active
biologice (OMFP nr. 1802/2014). Ordinul furnizează câteva exemple de active biologice de
natura stocurilor, astfel: animalele deținute în vederea vânzării, animalele destinate
producției de carne, peștii din fermele piscicole, culturile de porumb sau grâu și copacii
crescuți pentru cherestea. Activele biologice de natura stocurilor sunt evidențiate în
contabilitate cu ajutorul contului 361,, Active biologice de natura stocurilor”.
59
Produsele agricole rezultă de la activele biologice (la momentul recoltării: lâna,
copacii tăiați, laptele, bumbacul etc.). Produsele agricole sunt evidențiate în contabilitate cu
ajutorul contului 347,,Produse agricole”.
Mărfurile sunt bunurile cumpărate în vederea vânzării acestora în aceeaşi stare.
Mărfurile sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 371 „Mărfuri”.
Ambalajele sunt stocurile utilizate pentru păstrarea şi transportul bunurilor.
Ambalajele sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 381,,Ambalaje”.
Conturile de stocuri au funcție contabilă de activ și se debitează cu valoarea
stocurilor intrate în entitate prin diferite modalități: achiziții, producție proprie, aporturi în
natură la capitalul social, plusuri cantitative la inventar, donații etc. În creditul conturilor de
stocuri se înregistrează valoarea stocurilor ieșite din entitate prin consum, vânzare, minusuri
cantitative la inventariere, donații sau alte ieșiri. Soldul final debitor al conturilor de stocuri
reflectă valoarea stocurilor și serviciilor existente în cadrul entității economice la un
moment dat.
Evaluarea şi costul stocurilor

Stocurile intrate în entitate sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate în funcţie de
modul lor de dobândire, astfel:
 stocurile procurate cu titlu oneros (cumpărate) se evaluează la costul de achiziţie;
 stocurile obţinute din producţie proprie se evaluează la costul de producţie;
 stocurile obţinute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justă, care reprezintă
preţul presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale;
 stocurile aduse ca aport în natură se evaluează la valoarea de aport, stabilită în
urma evaluării.
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării,
precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care ele se
găsesc.
Costul de achiziție al stocurilor cuprinde: preţul de cumpărare; taxe de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale);
costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de
produse finite, materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente
similare sunt deduse din costul de achiziţie.
60
Costul de producţie al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei şi
anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte
cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în
mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
La ieşirea din gestiune a stocurilor prin vânzare, donaţii, distrugere, stocurile se
evaluează prin aplicarea uneia din următoarele metode: CMP, FIFO, LIFO (prezentate în
capitolul 1).
La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului stocurile se evaluează la valoarea actuală
sau de utilitate, denumită şi valoare de inventar. Cu acest prilej se stabilesc diferenţele, în
plus sau în minus, între situaţia faptică şi scriptică. Pentru diferenţele nefavorabile se
constituie ajustări pentru deprecierea stocurilor.
Stocurile sunt recunoscute în bilanț la valoarea contabilă mai puțin ajustările pentru
depreciere constatate.
Ajustările pentru deprecierea stocurilor reprezintă corecţii generate de scăderea
conjuncturală a valorii acestora (se calculează ca diferenţă între valoarea actuală a stocurilor
şi valoarea contabilă a acestora, mai mare). Ajustările pentru deprecierea stocurilor se
înregistrează pe seama cheltuielilor de exploatare şi se anulează pe seama veniturilor din
exploatare.
Entitățile economice trebuie să asigure o gestiune corespunzătoare a stocurilor,
respectiv achiziția stocurilor în cantitățile necesare, de calitate corespunzătoare și la
momentul potrivit.
Fiind un proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de
cuprindere, aceasta incluzând atât probleme de dimensionare, de optimizare a amplasării
stocurilor, de formare și evidență a acestora cât și probleme de recepție, de depozitare și
păstrare, de urmărire și control, de redistribuire și mod de utilizare (Busuioceanu, S., 2010).
Conform OMFP nr. 1802/2014, activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în
bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În
acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin
reflectarea unei ajustări pentru depreciere.
Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea
bunului şi a costurilor estimate necesare vânzării.
61
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie, sau metoda preţului cu
amănuntul, în comerţul cu amănuntul. Costul standard ia în considerare nivelurile normale
ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste
niveluri trebuie actualizate periodic şi ajustate în funcţie de condiţiile existente la un
moment dat (OMFP nr. 1802/2014).
Diferenţele între costul standard şi costul efectiv se înregistrează distinct în
contabilitate, incluzându-se în costuri pe măsura consumului productiv sau vânzării
bunurilor respective. Diferenţele de preţ se repartizează asupra bunurilor ieşite cu ajutorul
unui coeficient de repartizare. Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din
gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile
corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.
SI  Dpret
K  ,
Sis  Vi
unde:
K = coeficient de repartizare;
SI = soldul iniţial al diferenţelor de preţ;
D pret = diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de la
începutul exercițiului financiar până la finele perioadei de referință;

S is = soldul iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare;
Vi = valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare, cumulat de la
începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă.

Diferențele de preț sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor prezentate
în cele ce urmează.
308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale” ține evidența diferențelor de preț
nefavorabile (în plus) sau favorabile (în minus) dintre costul de achiziție și prețul standard
aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de
inventar. Diferențe nefavorabile (în plus) rezultă atunci când costul de achiziție este mai
mare decât prețul standard.
348 „Diferențe de preț la produse” ține evidența diferențelor de preț nefavorabile (în
plus) sau favorabile (în minus) dintre costul de producție și prețul standard (prestabilit) al
62
produselor. Diferențe nefavorabile (în plus) rezultă atunci când costul de producție este mai
mare decât prețul standard.
368 „Diferențe de preț la active biologice de natura stocurilor” ține evidența
diferențelor de preț nefavorabile (în plus) sau favorabile (în minus) dintre costul de
producție sau achiziție și prețul standard (prestabilit) al active biologice de natura stocurilor.
378 „Diferențe de preț la mărfuri” ține evidența adaosului comercial aferent
mărfurilor existente în gestiunea entității.
388 „Diferențe de preț la ambalaje” ține evidența diferențelor de preț nefavorabile (în
plus) sau favorabile (în minus) dintre costul de achiziție și prețul standard al ambalajelor.
Preţul cu amănuntul este folosit în comerţul cu amănuntul, pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje de adaos comercial
similare şi pentru care nu există posibilitatea utilizării altor metode. Costul stocurilor
vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor.
Contabilitatea sintetică a stocurilor se poate organiza folosind metoda inventarului
permanent sau metoda inventarului intermitent.
Metoda inventarului permanent. În condiţiile folosirii inventarului permanent, în
contabilitate se înregistrează toate operațiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea
şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric (OMFP nr.
1802/2014).
Metoda inventarului intermitent. Inventarul intermitent presupune stabilirea ieşirilor
şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul lunii. Ieșirile de
stocuri se determină ca diferență între valoarea stocurilor inițiale plus valoarea intrărilor și
valoarea stocurilor determinată la sfârșitul perioadei (Stoc inițial + Intrări – Stoc final). În
condițiile utilizării metodei inventarului intermitent, conturile de stocuri se debitează la
sfârşitul lunii (cu soldurile determinate la inventariere) şi se creditează la începutul lunii
următoare (cu ocazia includerii în cheltuieli a soldurilor constatate la sfârşitul perioadei
precedente). Intrările de stocuri, în cursul perioadei, se înregistrează direct în conturile de
cheltuieli.
Exemple
63
1. Entitatea economică MobCom SRL achiziţionează material lemnos pentru
începerea activităţii de producţie, cost de achiziţie 5.000 lei + TVA 24%. Materialul lemnos
se folosește în procesul de producție. Se achită datoria faţă de furnizor cu ordin de plată. Se
înregistrează cheltuieli cu serviciile bancare în valoare de 100 lei.
Achiziția de materii prime:
301 = 401 5.000
Materii prime Furnizori
Se aplică regimul taxării inverse pentru TVA:

4426 = 4427 1.200
Consumul de material lemnos:

601 = 301 5.000

401 = 5121 5.000
Achitarea comisionului bancar:

627 = 5121 100
Cheltuieli cu serviciile bancare Conturi la bănci în lei
Notă: potrivit Codului fiscal, Legea nr. 571/2003, art. 160, în cazul livrărilor de
deşeuri şi material lemnos, furnizorii întocmesc facturi fără TVA pe care înscriu menţiunea
„taxare inversă”.
2. Entitatea economică Dumbrava Carpet SRL achiziționează din Italia materii prime
(lână pentru confecţionat covoare) 100 kg la preţul de 60 euro/kg, cursul valutar la data
achiziției fiind de de 4,21 lei/euro. Se achită datoria, faţă de furnizorul extern, cu ordin de
plată, la cursul de 4,15 lei/euro.
Achiziția de materii prime (100 kg x 60 euro/kg x 4,21 lei/euro):
301 = 401 25.260
Materii prime Furnizori
64
Sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea regimului taxării inverse aferente
achizițiilor din Uniunea Europeană:
4426 = 4427 6.024
Consumul de materii prime:

601 = 301 25.260
Se achită obligația față de furnizor cu ordin de plată (100 kg x 60 euro/kg x 4,15

lei/euro):
401 = % 25.260
Furnizori 5124 24.900
Conturi la bănci în valută
765 360

valutar
3. Entitatea economică Dumbrava Carpet SRL achiziţionează piese de schimb pentru

mașinile de cusut, conform facturii, în valoare de 700 lei + TVA 24%, datoria față de
furnizor se achită prin virament bancar.
Achiziția pieselor de schimb:
% = 401 868
3024 Furnizori 700
Piese de schimb
4426 168
TVA deductibilă
Consumul de piese:
6024 = 3024 700
Cheltuieli privind piesele de schimb Piese de schimb
65
401 = 5121 868
4. Entitatea economică MobCom SRL achiziţionează carton pentru ambalat mobilier,

pe bază de factură, cost de achiziţie 2000 lei + TVA 24%. Se dau în consum materialele
pentru ambalat, la cost de achiziţie.
Achiziția materialelor pentru ambalat:
% = 401 2.480
Materiale pentru ambalat
4426 480
TVA deductibilă
Consumul de materiale:
6023 = 3023 2.000
Cheltuieli privind materialele Materiale pentru ambalat

pentru ambalat
5. S-au achiziţionat materiale de natura obiectelor de inventar, astfel: scule: 10 seturi

la 30 lei/set; fleps: 1 set la 300 lei/set. La aceste preţuri se adaugă TVA de 24%. Factura de
transport aferentă acestor materiale a fost de 100 lei + TVA 24%. Ambele facturi se achită
cu numerar. Materialele de natura obiectelor de inventar se eliberează spre utilizare.
Achiziția materialelor de natura obiectelor de inventar:
% = 401 744
303 Furnizori 600
Materiale de natura obiectelor de

inventar
4426 144
TVA deductibilă
Înregistrarea facturii de transport (cheltuielile de transport reprezintă o componentă a

costului de achiziție al materialelor):
66
% = 401 124
303 Furnizori 100

inventar
4426 24
TVA deductibilă
Plata contravalorii ambelor facturi:

401 = 5311 868
Furnizori Casa în lei
Eliberarea spre utilizare a materialelor, la cost de achiziție (preț de cumpărare de 600

lei + cheltuieli de transport de 100 lei):
603 = 303 700
Cheltuieli privind materialele de Materiale de natura

natura obiectelor de inventar obiectelor de inventar
Evidența extrabilanțieră a materialelor de natura obiectelor de inventar:

Debit 8035 “Stocuri de natura obiectelor de inventar în folosință”/ 700 lei
Scoaterea din evidența extracontabilă a materialelor de natura obiectelor de inventar
la data uzurii complete a acestora:
Credit 8035 “Stocuri de natura obiectelor de inventar în folosință”/ 700 lei
6. La inventarierea efectuată la sfârşitul anului 200N se constată următoarele: a) un
plus cantitativ, la stocul de materii prime, în valoare de 100 lei; b) o lipsă, la depozitul de
materiale, în valoare de 30 lei, care se impută gestionarului la valoarea de 50 lei + TVA
24%, creanţa încasându-se cu numerar; c) un minus cantitativ, la stocul de produse finite, în
valoare de 12 lei; d) un minus cantitativ, la stocul de marfă, în valoare de 14 lei.
Plus la stocul de materii prime:

301 = 601 100
Materii prime Cheltuieli cu materiile prime
Lipsă la depozitul de materiale:
67
602 = 302 30

consumabile
Imputarea lipsei:
4282 = % 62
Alte creanțe în legătură cu 7588 50

personalul
Alte venituri din exploatare
4427 12
TVA colectată
Încasarea cu numerar a creanței:

5311 = 4282 62
Casa în lei Alte creanțe în legătură cu

personalul
Minus la stocul de produse finite:

711 = 345 12
Venituri aferente costurilor Produse finite

stocurilor de produse
Minus la stocul marfă:

607 = 371 14
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
7. Entitatea economică Dumbrava Carpet SRL achiziționează, în cursul lunii iunie

200N, vopsele (materiale consumabile), costul de achiziție este de 1.000 lei + TVA 24%.
Societatea utilizează metoda inventarului intermitent pentru evidenţa materialelor
consumabile. La începutul lunii iunie exista un sold de 300 lei, iar la sfârşitul lunii, cu
ocazia inventarierii, rezultă un sold de materiale în valoare de 200 lei.
Includerea pe seama cheltuielilor a soldului inițial al materialelor:
602 = 302 300

consumabile
68
Achiziția de materiale:
% = 401 1.240
602 Furnizori 1.000
Cheltuieli cu materialele
consumabile
4426 240
TVA deductibilă
Înregistrarea stocului final de materiale stabilit la inventariere:

302 = 602 200
Materiale consumabile Cheltuieli cu materialele

consumabile
Consumul de materiale se determină astfel: Sold inițial + Intrări – Sold final = 300 lei
+ 1.000 lei – 200 lei= 1.100 lei.
8. Se calculează şi se înregistrează în contabilitate, în luna ianuarie anul 200N,
consumul a 100 kg de făină (materii prime), folosind metodele de evaluare la ieşire a
stocurilor: CMP, FIFO şi LIFO. De asemenea se mai cunosc următoarele date:
 Sold inițial (Si) = 200 kg x 1,5 lei/kg;
 Intrări (I) în data de 08.01.N = 50 kg x 1,6 lei/kg;
 Intrări (I) în data de 15.01.N = 150 kg x 1,7 lei/kg;
 Intrări (I) în data de 19.01.N= 50 kg x 1,8 lei/kg.
 Consum 100 kg în data de 25.01.N.
Rezolvare:
Metoda de evaluare la ieșire CMP:
Si  I (200 x 1,5)  ( 50 x 1,6)  (150 x 1,7)  (50 x 1,8)
CMP  =  1,6 lei ,
Qi  Q 200  50  150  50
unde:
Si = sold iniţial valoare în lei;
I = intrări valoare în lei;
69
Qi = cantitate iniţială;
Q = cantitate intrată în cursul unei perioade.
Înregistrarea consumului de materii prime utilizând medoda de evaluare la ieșire
CMP (100 kg x 1,6 lei/kg = 160 lei):
601 = 301 160
Conform metodei de evaluare la ieşire FIFO, se va epuiza primul lot, cel din soldul
inițial, după care se epuizează loturile următoare, în ordine cronologică.
Înregistrarea consumului de materii prime utilizând metoda de evaluare la ieșire
FIFO (100 kg x 1,5 lei/kg = 150 lei):
601 = 301 150
Conform metodei de evaluare la ieşire LIFO, consumul de materie primă se

evaluează la costul ultimului lot intrat, după care se epuizează loturile anterioare, în ordine
cronologică. În consecință, consumul de materie primă va fi de 175 lei (50 kg x 1,8 lei/kg +
50 kg x 1,7 lei/kg = 175 lei).
Consumul de materii prime utilizând metoda de evaluare la ieșire LIFO:
601 = 301 175
9. Entitatea economică MobCom SRL obține produse finite (mobilier, colţari) la

cost de producţie de 15.000 lei. Pe baza bonurilor de predare se înregistrează obținerea
acestui mobilier. Ulterior, se livrează mobilierul la preţul de vânzare 20.000 lei + TVA 24%.
Încasarea contravalorii facturii emise se realizează cu filă CEC.
Obținerea de produse finite:
345 = 711 15.000
Produse finite Venituri aferente costurilor

Livrarea produselor obținute la preț de vânzare + TVA:
70
4111 = % 24.800
Clienți 7015 20.000

produselor finite
4427 4.800
TVA colectată
Descărcarea din gestiune a produselor finite vândute, la cost de producție:

711 = 345 15.000

Încasarea cu filă CEC:

5112 = 4111 24.800
Cecuri de încasat Clienți
5121 = 5112 24.800
Conturi la bănci în lei Cecuri de încasat
10. Se donează produse finite unei Școli Generale, în valoare de 300 lei:
6582 = 345 300
Donații acordate Produse finite
11. Entitatea economică „Y” SRL obține, în cursul lunii august 200N, 150 scaune de
birou (produse finite). În scopul obținerii acestor scaune s-au efectuat o serie de cheltuieli:
cheltuieli cu materiile prime 4.000 lei, cheltuieli cu materialele consumabile 3.000 lei,
cheltuieli salariale 8.000 lei. La începutul lunii august existau în stoc 400 de scaune evaluate
la preț standard de 90 lei/scaun. Diferențele de preț aferente stocului inițial au fost de 1.200
lei. La sfârșitul lunii august se vând 60 de scaune cu prețul de vânzare de 120 lei/buc + TVA
24%.
Se înregistrează consumul de materii prime:
601 = 301 4.000
Se înregistrează consumul de materiale consumabile:
71
602 = 302 3.000

consumabile
Se înregistrează salariile aferente angajaților din producție:

641 = 421 8.000
Cheltuieli cu salariile personalului Personal –salarii datorate
Obținerea de produse finite evaluate la preț standard (150 scaune x 90 lei/scaun):

345 = 711 13.500
Produse finite Venituri aferente costurilor

Se înregistrează diferențele de preț dintre costul efectiv și prețul standard aferent

produselor finite obținute (costul de producție efectiv: 15.000 lei – prețul standard: 13.500
lei = 1.500 lei, diferență de preț nefavorabilă):
348 = 711 1.500
Diferențe de preț la produse Venituri aferente costurilor

Livrarea produselor obținute la preț de vânzare + TVA (60 scaune x 120 lei/buc):
4111 = % 8.928
Clienți 7015 7.200

produselor finite
4427 1.728
TVA colectată
Descărcarea din gestiune a produselor finite vândute, la preț standard (60 buc x 90
lei/buc):
711 = 345 5.400

Se înregistrează diferențele de preț aferente produselor finite vândute:

72
711 = 348 292
Venituri aferente costurilor Diferențe de preț la produse

Diferențele de preț aferente produselor finite vândute se calculează astfel: valoarea la

preț standard a produselor livrate x K = 5.400 lei x 0,054 = 292 lei.
Coeficientul diferențelor de preț se calculează astfel:

S i 348  Rd 348 1.200  1.500 2.700
K   0,054 ;
S i 345  Rd 345 36.000  13.500 49.500
unde:
Si348 =soldul inițial al diferențelor de preț;
Rd348 = rulajul debitor al diferențelor de preț;
Si345 = soldul inițial al produselor finite;
Rd345= rulajul debitor al produselor finite.
12. Se trimit la terţi pentru reparare materiale de natura obiectelor de inventar (un
aparat foto) în valoare de 100 lei. După achitarea reparaţiei, cu numerar, în valoare de 20 lei
+ TVA 24% materialele de natura obiectelor de inventar sunt readuse în entitate.
Materiale de natura obiectelor de inventar trimise la terți:

351 = 303 100
Materii prime și materiale trimise Materiale de natura

la terți obiectelor de inventar
Înregistrarea facturii de reparații primită de la furnizor:

% = 401 24,80
611 Furnizori 20
Cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile
4426 4,80
TVA deductibilă
Achitarea contravalorii reparației:
73
401 = 5311 24,80
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt readuse în entitate:

303 = 351 100
Materiale de natura obiectelor de Materii prime și materiale

inventar trimise la terți
13. S-au achiziţionat mărfuri, 30m3 la preţ de 1000 lei/m3, în vederea revânzării la
preţ cu amănuntul de 48.360 lei, adaos comercial 30%.
Înregistrarea achiziţiei de mărfuri:
% = 401 37.200
Mărfuri
4426 7.200
TVA deductibilă
Înregistrarea adaosului comercial de 30% :

371 = % 18.360
Mărfuri 378 9.000
Diferențe de preț la mărfuri
4428 9.360
TVA neexigibilă
Vânzarea mărfurilor:
5311 = % 48.360
Casa în lei 707 39.000

mărfurilor
4427 9.360
TVA colectată
74
Descărcarea gestiunii de marfă:
% = 371 48.360
607 Mărfuri 30.000
Cheltuieli privind mărfurile
378 9.000
4428 9.360
TVA neexigibilă
14. Entitatea economică ,,Y” SRL achiziționează mărfuri pentru magazinul propriu la
cost de achiziţie de 800 lei + TVA 24%, pentru a fi vândute la preţ cu amănuntul de 940 lei,
adaos comercial de 25%. La începutul perioadei societatea avea un sold de marfă evaluat la
preţ de vânzare cu amănuntul de 620 lei (400 lei preţul de facturare, 100 lei adaosul
comercial și 120 TVA neexigibilă).
Achiziția de mărfuri:
% = 401 992
371 Furnizori 800
Mărfuri
4426 192
TVA deductibilă
Înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor achiziționate:
371 = % 440
Mărfuri 378 200
4428 240
TVA neexigibilă
75
5311 = % 940
Casa în lei 707 758

mărfurilor
4427 182
TVA colectată
Coeficientul mediu de rabat se calculează astfel:
S i 378  Rc 378 100  200 300

K    0,2 ;
S i 371  Rd 371 excluzand din calcul 4428 500  1.000 1.500
unde:
Si378 =soldul inițial al diferențelor de preț;
Rc378 = rulajul creditor al diferențelor de preț;
Si371 = soldul inițial al mărfurilor;
Rd371 = rulajul debitor al mărfurilor.
Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se calculează cu relația:
Rc707 x K = 758 x 0,2 = 152 lei ,

% = 371 940
607 Mărfuri 606
Cheltuieli privind mărfurile
378 152
4428 182
TVA neexigibilă
76
15. Entitatea economică ,,Y” SRL achiziționează oi la cost de achiziţie de 800 lei +
TVA 24%, care sunt crescute pentru a fi sacrificate. Ulterior obține în regie proprie animale
tinere în valoare de 1.000 lei.
Achiziția de oi:
% = 401 992
361 Furnizori 800
Active biologice de natura

stocurilor
4426 192
TVA deductibilă
Obținerea de animale tinere:

361 = 711 1.000
Active biologice de natura Venituri aferente costurilor

stocurilor stocurilor de produse
16. Entitatea economică ,,Y” SRL a înregistrat, la sfârșitul anului 200N, ajustări
pentru deprecierea materialelor auxiliare, în valoare de 300 lei, datorită scăderii prețului de
piață al acestora față de costul lor de achiziție. Ulterior, datorită faptului că materialele s-au
dat în consum, ajustările constituite anterior s-au anulat, prin trecerea pe seama veniturilor.
Constituirea ajustării pentru depreciere:

6814 = 392 300

ajustările pentru deprecierea materialelor
activelor circulante
Anularea ajustărilor pentru depreciere rămase fără obiect:

392 = 7814 300

materialelor deprecierea activelor
circulante
77
3.2. Contabilitatea creanțelor
Creanţele pe termen scurt sunt active curente, reprezintă drepturi generate de

vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Entitatea (furnizorul, creditorul) care a livrat
bunuri sau a prestat servicii (clientului, debitorului) are dreptul, ca urmare a vânzărilor de
bunuri sau prestării de servicii, la un echivalent valoric, la o contraprestație, iar acest drept
al entității se numește creanță.
Creanțele sunt structurate (în cadrul bilanțului) astfel: 1) creanțe comerciale; 2) sume
de încasat de la entitățile afiliate; 3) sume de încasat de la entitățile de care compania este
legată în virtutea intereselor de participare; 4) alte creanțe și 5) capital subscris și nevărsat.
Creanțele comerciale
În structura creanțelor comerciale sunt cuprinse: avansurile acordate furnizorilor de
stocuri, clienții, efectele de primit etc.
Avansurile acordate furnizorilor de stocuri, imobilizări, lucrări și servicii, sunt
evidențiate cu ajutorul contului de activ 409 „Furnizori – debitori”.
Clienţii reprezintă creanţele curente faţă de terţi, sunt evidențiate în contabilitate cu
ajutorul contului 4111 ,,Clienţi”. Creanţele faţă de clienţii care se dovedesc rău platnici,
incerţi sau litigioşi se transferă în contul 4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu”.
Operaţiunile privind vânzările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii
efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile
corespunzătoare de efecte de primit. Efectele comerciale sunt titluri de valoare negociabile,
pe termen scurt, care atestă creditele comerciale acordate sau primite în relaţiile comerciale.
Efectele de primit sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 413 ,,Efecte de primit
de la clienţi”.
Livrările de bunuri, lucrări și servicii pentru care nu s-au întocmit facturi sunt
evidențiate cu ajutorul contului 418 „Clienți – facturi de întocmit”.
Sume de încasat de la entitățile afiliate
Tranzacțiile între entitățile din cadrul grupului pot genera creanțe rezultate din:
acordări de ajutoare financiare, acordări de resurse bănești etc. Contabilitatea creanțelor din
relațiile în cadrul grupului se realizează cu ajutorul contului 451 „Decontări între entitățile
afiliate”, cont bifuncțional, de datorii și creanțe față de societățile din cadrul grupului.
Soldul final debitor al contului reprezintă creanțele față de entitățile din cadrul grupului
rezultate din sumele virate entităților afiliate, sumele cuvenite din vânzări de bunuri și
78
prestări de servicii către entitățile afiliate, dividendele aferente investițiilor deținute la
entitățile afiliate etc. Dobânzile cuvenite, aferente împrumuturilor acordate entităților
afiliate, sunt evidențiate cu ajutorul contului 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între
entitățile afiliate”, cont bifuncțional.
Sume de încasat de la entitățile de care compania este legată în virtutea intereselor
de participare
Interesele de participare reprezintă drepturi în capitalul altor entități, care prin crearea
unor legături durabile cu acele entități sunt destinate să contribuie la activitățile entității.
Deținerea unui procent mai mare de 20% din capitalul altei entități reprezintă interes de
participare. Contabilitatea decontărilor privind interesele de participare se realizează cu
ajutorul contului 453 „Decontări cu entitățile asociate și entitățile controlate în comun”.
Soldul final debitor al contului exprimă creanțele privind interesele de participare rezultate
din: sumele virate entităților legate prin interese de participare, sumele cuvenite din vânzări
de bunuri și prestări de servicii către entități legate prin interese de participare, prețul de
vânzare a imobilizărilor corporale și necorporale cedate entităților legate prin interese de
participare etc. Dobânzile cuvenite, privind decontările din interese de participare, sunt
evidențiate cu ajutorul contului 4538 „Dobânzi aferente decontărilor cu entitățile asociate și
entitățile controlate în comun”, cont bifuncțional.
Alte creanțe
Creanțele față de personalul angajat, privind avansurile achitate acestora, sunt
evidențiate cu ajutorul contului 425 „Avansuri acordate personalului”.
Alte creanțe în legătură cu personalul, reprezentând chirii, imputații sau alte debite
sunt evidențiate cu ajutorul contului de activ 4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”.
Creanțele fiscale, privind taxa pe valoarea adăugată, sunt evidențiate cu ajutorul conturilor
4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”, 4426 „Taxa pe valoarea adăugată
deductibilă”, sau 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”, în situația achizițiilor de
bunuri și servicii care nu sunt însoțite de facturile furnizorilor.
Creanţele entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu sau clienţii, se
înregistrează în contul de debitori diverşi 461 ,,Debitori diverşi”.
79
Capital subscris și nevărsat
Creanțele față de acționari sau asociați privind capitalul social subscris și aporturile
depuse sunt evidențiate cu ajutorul contului 456 „Decontări cu acționarii/asociații privind
capitalul”.
Conturile de creanțe au funcție contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează
creanțele înregistrate ca urmare a: vânzărilor de bunuri, executări de lucrări sau prestări de
servicii; avansurilor acordate furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii; avansurilor acordate
salariaților; drepturilor entității față de bugetul statului, terțe persoane sau acționari/asociați
etc. În creditul conturilor se înregistrează valoarea creanțelor încasate. Soldul final debitor al
conturilor reflectă creanțele existente.
Creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală înscrisă în
documente.
Pentru deprecierea creanţelor clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu
ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se înregistrează ajustări pentru
depreciere. Se compară valoarea actuală a creanţelor cu valoarea lor de intrare, iar pentru
diferenţa rezultată se constituie ajustări. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea
creanțelor se realizează cu ajutorul grupei 49 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor”,
conturi rectificative ale valorii creanțelor.
Exemple
1. Se plăteşte un avans unui furnizor, cu ordin de plată, în vederea achiziţionării de

materiale auxiliare (poliţe din sticlă). Valoarea avansului este de 100 lei + TVA 24%.
Materialele auxiliare achiziţionate au fost înregistrate la un cost de achiziţie de 300 lei +
TVA 24%. Ulterior se plăteşte diferenţa, cu ordin de plată.
80
% = 401 124
4091 Furnizori 100
Furnizori –debitori pentru

cumpărări de bunuri de natura
stocurilor
4426 24
TVA deductibilă
Plata contravalorii facturii de avans:

401 = 5121 124
Achiziția materialelor auxiliare:

% = 401 372
3021 Furnizori 300
Materiale auxiliare
4426 72
TVA deductibilă
Plata diferenței:
401 = 5121 248
Înregistrarea facturii de stornare a avansului:

% = 401 124
4091 Furnizori 100
Furnizori –debitori pentru

cumpărări de bunuri de natura
stocurilor
4426 24
TVA deductibilă
81
2. Entitatea economică „Y” SRL livrează mărfuri, pe bază de aviz de însoțire a
mărfii, la prețul de vânzare de 800 lei + TVA 24%. După 3 zile se emite factura care se va
deconta pe bază de bilet la ordin. Costul de achiziție al mărfii livrate a fost de 600 lei.
418 = % 992
Clienți – facturi de întocmit 707 800

mărfurilor
4428 192
TVA neexigibilă

607 = 371 600
Emiterea facturii către clienți:

4111 = 418 992
Clienți Clienți – facturi de întocmit
Regularizarea TVA:
4428 = 4427 192
TVA neexigibilă TVA colectată
Acceptarea biletului la ordin:

413 = 4111 992
Efecte de primit de la clienți Clienți
Primirea biletului la ordin și depunerea acestuia la bancă pentru încasare:

5113 = 413 992
Efecte de încasat Efecte de primit de la clienți
Încasarea efectului comercial la scadență:

5121 = 5113 992
Conturi la bănci în lei Efecte de încasat
82
3. Se prestează servicii de transport clienţilor, în valoare de 5.400 + TVA 24%,
creanţa încasându-se prin contul de disponibil.
Se înregistrează factura de prestări servicii:
4111 = % 6.696
Clienți 704 5.400
Venituri din prestări servicii
4427 1.296
TVA colectată
Încasarea creanței:
5121 = 4111 6.696
Conturi la bănci în lei Clienți
4. Entitatea economică ,,Y” SRL se află în imposibilitatea recuperării creanței față de

entitatea ,,Z” SRL. Astfel, creanța în valoare de 300 de lei se transferă în categoria celor
incerte, concomitent, constituindu-se și ajustări pentru deprecierea creanței în valoare de
300 lei.
Transferul creanței certe în categoria creanțelor incerte:
4118 = 4111 300
Clienți incerți sau în litigiu Clienți
Constituirea ajustării pentru depreciere:

6814 = 491 300

ajustările pentru deprecierea creanțelor –clienți
activelor circulante
Ajustările pentru deprecierea creanțelor se anulează în momentul în care rămân fără

obiect (cu ocazia încasării creanței, sau cu ocazia înregistrării pierderii din creanța
nerecuperată):
491 = 7814 300

creanțelor –clienți deprecierea activelor
circulante
83
5. Entitatea economică ,,Z” SRL plătește, la începutul lunii iunie 200N, avansuri
salariale în valoare de 1.000 lei. Plata se realizează prin casieria entității, cu numerar. Se
înregistrează în contabilitate și reținerea avansurilor cu ocazia calculării chenzinei I.
Plata avansurilor salariale:

425 = 5311 1.000
Avansuri acordate personalului Casa în lei
Reținerea avansurilor:
421 = 425 1.000
Personal –salarii datorate Avansuri acordate

personalului
3.3. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt
Investiţiile pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în acțiuni,

obligațiuni sau alte investiții financiare achiziționate în scop speculativ (în vederea obținerii
de venituri financiare pe termen scurt).
Conturile din această grupă sunt prezentate în cele ce urmează.
501 ,,Acţiuni deţinute la entităţi afiliate” sunt concretizate în acţiuni cumpărate în
vederea obţinerii unui câştig pe termen scurt prin vânzarea acestora la un preţ mai mare
decât cel de cumpărare. Entitățile afiliate fac parte dintr-un grup constituit din societatea
mamă și filialele acesteia.
505 ,,Obligaţiuni emise şi răscumpărate” se concretizează în obligaţiuni emise de o
entitate care sunt răscumpărate în vederea anulării acestora.
506 ,,Obligaţiuni” se referă la obligaţiunile cumpărate în vederea obţinerii unui câştig
pe termen scurt.
507 ,,Certificate verzi primite”. Contul 507 ține evidența certificatelor verzi primite
de entitate, cu excepția celor a căror tranzacționare a fost amânată. Producătorii de energie
din surse regenerabile, care beneficiază de certificate verzi emise de operatorul de transport
şi sistem, potrivit legii, evidențiază lunar dreptul de a primi certificate verzi. Dreptul de a
primi certificate verzi se reflectă în contabilitate prin debitarea contului 4458 ,,Alte sume
primite cu caracter de subvenții”, în corespondență cu 7411 ,,Venituri din subvenții de
exploatare aferente cifrei de afaceri”. Se folosesc conturile de 768 ,,Alte venituri financiare”
84
sau 668 ,,Alte cheltuieli financiare”, în situația în care valoarea certificatelor verzi
evidențiate în contul de subvenții de primit este mai mică/mare decât valoarea acestora la
data primirii.
5081 ,,Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate” ţine evidenţa altor titluri de
plasament cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare.
Conturile mai sus enunţate au funcţie contabilă de activ. Se debitează cu valoarea
titlurilor achiziționate și se creditează cu valoarea titlurilor cedate. Soldul final debitor al
conturilor reflectă valoarea titlurilor existente.
509 ,,Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” este un cont de
datorii pe termen scurt, ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru investiţii pe termen
scurt cumpărate. În creditul contului se înregistrează valoarea datorată pentru investițiile pe
termen scurt cumpărate, iar în debit valoarea achitată a investițiilor pe termen scurt
cumpărate. Soldul final creditor al contului reflectă valoarea datorată pentru investițiile pe
termen scurt cumpărate.
În categoria investiţiilor financiare pe termen scurt intră şi bonurile de tezaur (titluri
emise de stat) şi certificatele de depozit (hârtii de valoare emise de către o bancă şi care
atestă depunerea unei sume de bani la o rată a dobânzii fixă pe o anumită perioadă de timp).
Deprecierea investițiilor financiare pe termen scurt
În cazul în care, cu ocazia inventarierii, se constată că valoarea de piață a investițiilor
financiare pe termen scurt este mai mică decât valoarea de cumpărare a acestora, se
constituie ajustări pentru pierderea de valoare a acestor active.
Ajustările pentru deprecierea investițiilor financiare pe termen scurt sunt evidențiate
în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie”, conturi rectificative a valorii investițiilor financiare pe termen
scurt. Se creditează cu sumele reprezentând constituirea ajustărilor pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie și se debitează cu sumele reprezentând anularea ajustărilor
pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie. Soldul conturilor reprezintă valoarea
ajustărilor constituite pentru pierderile de valoare, existente la sfârșitul perioadei.
85
Exemple
1. Entitatea economică „T” S.A. din Braşov achiziţionează, cu plata în numerar, de

la o entitate afiliată din Bucureşti, 20 de acţiuni la 10 lei bucata pe care le revinde în aceeaşi
lună, la preţ de 15 lei bucata, cu încasare prin contul de disponibil. Se înregistrează în
contabilitate şi situaţia în care acţiunile se vând la preţul de 8 lei/acţiune.
Achiziția acțiunilor:
501 = 5311 200
Acțiuni deținute la entități afiliate Casa în lei
Se înregistrează vânzarea acțiunilor la un preț mai mare decât cel de cumpărare:

461 = % 300
Debitori diverși 501 200
Acțiuni deținute la entități

afiliate
7642 100
Câștiguri din investiții pe

termen scurt cedate
Încasarea contravalorii acțiunilor vândute:

5121 = 461 300
Conturi la bănci în lei Debitori diverși
Se înregistrează vânzarea acțiunilor la un preț mai mic decât cel de cumpărare:

% = 501 200
5121 Acțiuni deținute la entități 160

afiliate
Conturi la bănci în lei
6642 40
Pierderi din investițiile pe termen

scurt cedate
2. Entitatea economică „Y” SA răscumpără, în numerar, 800 de obligațiuni la prețul

de 8 lei/bucată. Obligațiunile emise și răscumpărate se anulează.
Răscumpărarea obligațiunilor:
86
505 = 5311 6.400
Obligațiuni emise și răscumpărate Casa în lei
Anularea obligațiunilor emise și răscumpărate:

1618 = 505 6.400
Alte împrumuturi din emisiuni de Obligațiuni emise și

obligațiuni răscumpărate
3. Entitatea economică. „T” S.A. din Braşov achiziţionează obligațiuni, cu plata

ulterioară, în valoare de 1.500 lei. Ulterior, se realizează plata prin contul de disponibil.
Achiziția obligațiunilor:
506 = 5092 1.500
Obligațiuni Vărsăminte de efectuat pentru

alte investiții pe termen scurt
Plata ulterioară a contravalorii obligațiunilor:

506 = 5121 1.500
Vărsăminte de efectuat pentru alte Conturi la bănci în lei

investiții pe termen scurt
3.4. Contabilitatea disponibilităților bănești
Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcării lichidităților

(numerarului din casieria entității, disponibilului de la bancă, avansurilor de trezorerie) și a
echivalentelor de lichidități (valorilor de încasat, titlurilor de plasament și a altor valori).
Disponibilitățile aflate în conturi la bănci și numerarul din casieria entității
economice sunt evidențiate distinct în cadrul bilanțului, în categoria „Casa și conturi la
bănci”. În această categorie sunt incluse: valorile de încasat, operaţiunile de încasări şi plăţi
derulate prin contul de disponibil de la bancă, operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar,
acreditivele, avansurile de trezorerie și alte valori.
Valorile de încasat sunt documente utilizate în cadrul relațiilor de decontare dintre
furnizor şi cumpărător, instrumente de plată la termen, primite de la clienţi şi depuse la
bancă pentru încasare. În categoria valorilor de încasat se includ cecurile de încasat, efectele
comerciale de încasat şi efectele remise spre scontare.
87
Cecuri de încasat. Cecul reprezintă efectul comercial, cu ajutorul căruia o persoană
(trăgător) poate să retragă anumite sume de bani de la o societate bancară numită tras, în
folosul său sau al unei alte persoane numite beneficiar. Instrumentul de plată folosit este
carnetul de cecuri (instrument de plată la termen primit de la clienți și depus la bancă pentru
încasare). Cecul este valabil numai dacă în momentul emisiunii sale există disponibil, o
provizie (un depozit de bani sau credit deschis la bancă).
Efecte de încasat sunt valori (bilete la ordin sau cambii) depuse, de entitatea
economică la bancă, pentru încasarea acestora la scadență.
Efectele remise spre scontare sunt instrumente de plată la termen depuse la bănci în
vederea încasării acestora înainte de scadenţă.
Instrumentarea contabilă a valorilor de încasat se ţine cu ajutorul contului 511
„Valori de încasat”, cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea cecurilor şi a
efectelor comerciale primite de la clienţi, iar în creditul contului se înregistrează valoarea
cecurilor şi a efectelor comerciale încasate. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea
cecurilor şi a efectelor comerciale neîncasate.
Conturile utilizate sunt:
5112 ,,Cecuri de încasat”
5113 ,,Efecte de încasat”
5114 ,,Efecte remise spre scontare”.
Operaţiunile de încasări şi plăţi fără numerar, efectuate prin intermediul societăților
bancare, sunt consemnate de bancă în documentul numit extrasul de cont.
Conturile prin care se efectuează încasările și plățile fără numerar sunt:
5121 ,,Conturi la bănci în lei”
5124 ,,Conturi la bănci în valută”
5125 ,,Sume în curs de decontare”.
Contul 5121 ,,Conturi la bănci în lei” este bifuncţional, se debitează cu încasările şi
se creditează cu plăţile. Soldul final debitor reprezintă disponibilităţile existente în lei, iar
soldul final creditor arată creditele de rambursat băncii.
Dobânzile de încasat sau de plătit băncilor sunt înregistrate pe măsură ce apar în
extrasele de cont, evidențiate cu ajutorul conturilor 5186 ,,Dobânzi de plătit” sau 5187
,,Dobânzi de încasat”.
88
Transferul de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, dar şi între conturile la
bănci şi casieria entităţii se înregistrează în contul de viramente interne. Evidenţa contabilă
se ţine cu ajutorul contului 581 ,,Viramente interne”, cont bifuncţional.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci sau în casierie se ţine distinct în lei şi
în valută. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate
la cursul zilei, comunicat de Banca Națională a României.
Sumele în curs de decontare sunt evidențiate cu ajutorul contului 5125 ,,Sume în curs
de decontare”. Contul ține evidența sumelor virate băncilor dar care nu apar în extrasele de
cont.
Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se realizează prin casieriile entităților
economice și sunt evidențiate în Registrul de casă. Contabilitatea decontărilor în numerar se
realizează cu ajutorul contului 531 ,,Casa”, cont de activ, care înregistrează în debit
încasările în numerar iar în credit plățile în numerar. Soldul final debitor al contului
reprezintă numerarul în lei sau în valută aflat la casieria societății. Conturile prin care se
efectuează încasările și plățile cu numerar, în lei și în valută, sunt:
5311 ,,Casa în lei”
5314 ,,Casa în valută”.
În casieriile societăţii se pot păstra şi alte valori precum: timbre poştale şi fiscale,
bilete de tratament şi odihnă, tichete de călătorie, bonuri de combustibil, tichete de masă etc.
Contabilitatea acestora se realizează cu ajutorul conturilor:
5321 ,,Timbre fiscale şi poştale”
5322 ,,Bilete de tratament şi odihnă”
5323 ,,Tichete şi bilete de călătorie”
5328 ,,Alte valori”.
În debitul conturilor reprezentând alte valori se înregistrează valoarea timbrelor,
biletelor și a altor valori achiziționate, iar în credit se înregistrează valoarea timbrelor,
biletelor și a altor valori consumate. Soldul debitor al contului 532 „Alte valori” reprezintă
alte valori existente în cadrul entității economice.
Contabilitatea acreditivelor
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, entităţile pot solicita deschiderea
de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora. Acreditivul reprezintă o
modalitate de decontare solicitată de furnizor. Contabilitatea se realizează cu ajutorul
89
conturilor: 5411,, Acreditive în lei” şi 5412,, Acreditive în valută”, conturi cu funcţie
contabilă de activ. În debit se înregistrează valoarea acreditivelor deschise la dispoziția
terților, iar în credit se înregistrează valoarea plăților efectuate din conturile de acreditive.
Soldul final debitor al contului reflectă valoarea acreditivelor deschise la bănci.
Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Avansurile de trezorerie sunt sume acordate salariaţilor sau a administratorilor în
vederea aprovizionării cu materiale, efectuării unor cheltuieli de transport, protocol, diurnă
etc. Avansurile de trezorerie sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 542
,,Avansuri de trezorerie”, având funcţie contabilă de activ. În debitul contului se evidențiază
sumele acordate ca avansuri de trezorerie, iar în creditul contului sunt evidențiate avansurile
de trezorerie justificate (plățile efectuate din avasuri de trezorerie). Soldul final debitor
reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Exemple
1. Entitatea economică „Y” SRL facturează, către entitatea economică „Z” SRL,
lucrări de reparaţii, efectuate în service-ul auto, în valoare de 800 lei + TVA 24%. Plata se
face prin remiterea de către beneficiar a unei file cec.
Se înregistrează factura de reparații:

4111 = % 992
Clienți 704 800
Venituri din prestări servicii
4427 192
TVA colectată
Primirea cecului și depunerea lui la bancă pentru încasare:
5112 = 4111 992
Cecuri de încasat Clienți
Încasarea cecului:
90
5121 = 5112 992
Conturi la bănci în lei Cecuri de încasat
2. Se achiziţionează, cu plata în numerar, 100 de timbre poştale la preţul de 1,5

lei/bucată. O parte din timbrele poştale se utilizează pentru trimiterea corespondenţei,
respectiv 30 de timbre.
Achiziția timbrelor poștale:

5321 = 5311 150
Timbre fiscale și poștale Casa în lei
Folosirea timbrelor pentru trimiterea corespondenței:

625 = 5321 45
Cheltuieli poștale și taxe de Timbre fiscale și poștale

telecomunicații
3. Se încasează de la un client extern, în numerar, suma de 300 euro reprezentând

livrare de produse finite (încălţăminte). Cursul valutar la data livrării a fost de 4,43 lei/euro
iar la data încasării a fost de 4,36 lei/euro.
Încasarea cu numerar a creanței:
% = 4111 1329
5314 Clienți 1308
Casa în valută
665 21
Cheltuieli din diferențe de curs

valutar
4. Se încasează de la un client extern suma de 1000 euro, reprezentând livrarea de

marfă. Cursul valutar la data livrării de marfă a fost de 4,46 lei/euro, iar la data încasării
contravalorii mărfii vândute a fost de 4,58 lei/euro.
Se înregistrează încasarea creanței:
91
5124 = % 4.580
Conturi la bănci în valută 4111 4.460
Clienți
765 120

valutar
5. Se ridică de la bancă suma de 500 lei şi se depune în casieria societăţii.

Transferarea sumei, din contul curent, în casieria entității:
581 = 5121 500
Viramente interne Conturi la bănci în lei
Depunerea sumei în casieria entității:

5311 = 581 500
Casa în lei Viramente interne
6. Se înregistrează cheltuielile aferente delegației, nr. 123 din 28.02.200N, în sumă de

129 lei. Avansul de trezorerie acordat iniţial a fost de 200 lei. Diferenţa se restituie la
casierie cu dispoziţia de încasare către casierie nr.1. Cheltuielile aferente delegației sunt:
 factură cazare nr. 71/28.02.200N: 100 lei + TVA 9%;
 diurna în valoare de 20 lei.
Acordarea avansului de trezorerie:
542 = 5311 200
Avansuri de trezorerie Casa în lei
Justificarea avansului de trezorerie/ cazarea:

% = 542 109
625 Avansuri de trezorerie 100
Cheltuieli cu deplasări, detașări și

tranferări
4426 9
TVA deductibilă
Justificarea avansului de trezorerie/ diurna:

92
625 = 542 20
Cheltuieli cu deplasări, detașări și Avansuri de trezorerie

tranferări
Restituirea la casierie a sumei neutilizate (200 lei – 129 lei = 71 lei):

5311 = 542 71
Casa în lei Avansuri de trezorerie
7. Se acordă un avans spre decontare, cu dispoziţia de plată nr. 1, în valoare de 2.000

lei, în vederea achitării unei facturi, reprezentând materiale de ambalat mobilier.
Acordarea avansului de trezorerie:

542 = 5311 2.000
Avansuri de trezorerie Casa în lei
Plata datoriei, față de furnizor, din avansuri de trezorerie:

401 = 542 2.000
Furnizori Avansuri de trezorerie
8. Se deschide un acreditiv, în sumă de 15.000 lei, din care se achită o datorie față de
un furnizor intern.
Transferarea sumei, din contul curent, în contul de acreditive:
581 = 5121 15.000
Viramente interne Conturi la bănci în lei
Deschiderea contului de acreditive în lei:

5411 = 581 15.000
Acreditive în lei Viramente interne
Achitarea obligației, față de furnizor, din contul de acreditive:

401 = 5411 15.000
Furnizori Acreditive în lei
93
3.5. Contabilitatea cheltuielilor înregistrate în avans
Cheltuielile în avans reprezintă cheltuieli efectuate în exercițiul financiar curent, dar

care se referă la exercițiile financiare următoare. Cheltuielile care se plătesc, de regulă,
anticipat sunt cheltuielile cu chiriile, asigurările, abonamentele etc. Cheltuielile în avans
sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”,
cont de active de regularizare. În debitul contului se înregistrează cheltuielile de achitat sau
achitate anticipat, iar în creditul contului se înregistrează cheltuielile înregistrate în avans
integrate în rezultatul exercițiului financiar curent. Soldul final debitor reprezintă
cheltuielile înregistrate în avans, de repartizat în perioadele următoare.
Exemple
1. Entitatea economică „Y” SRL achită cu numerar, în decembrie anul 200N, un

abonament la revista „Economistul” în valoare de 500 lei + TVA 24%, pentru anul 200N+1.
Plata contravalorii facturii reprezentând abonamentul la revistă:

% = 5311 620
471 Casa în lei 500
Cheltuieli înregistrate în avans
4426 120
TVA deductibilă
Trecerea lunară, pe seama cheltuielilor, a cotei părți din valoarea abonamentului (500
lei/12 luni = 41,66 lei):
628 = 471 41,66
Alte cheltuieli cu serviciile Cheltuieli înregistrate în

executate de terți avans
94
CAPITOLUL 4
CONTABILITATEA DATORIILOR
Datoriile reprezintă surse externe de finanţare puse la dispoziţia entităţii economice

de către creditori. Creditorul este persoana care urmează să primească un echivalent valoric
sau o contraprestaţie, datorită faptului că a livrat bunuri, a prestat servicii sau a avansat alte
valori economice. Potrivit OMFP nr. 1802/2014, datoriile reprezintă obligații actuale ce
decurg din evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de
resurse care încorporează beneficii economice.
Datoriile curente, pe termen scurt, sunt exigibile în termen de 12 luni de la data
bilanțului și se așteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare al entității.
Datoriile care nu pot fi clasificate ca și datorii curente sunt încadrate în structura datoriilor
pe termen lung, necurente. În structura bilanțului, datoriile sunt clasificate după termenul de
decontare în: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an și sumele care
trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.
O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este
probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea
unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi
evaluată în mod credibil (OMFP nr. 1802/2014).
4.1. Contabilitatea datoriilor financiare
În structura datoriilor financiare sunt cuprinse: împrumuturile din emisiuni de

obligațiuni, creditele bancare, datoriile ce privesc imobilizările financiare și alte
împrumuturi și datorii asimilate.
Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni
Împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni reprezintă contravaloarea obligaţiunilor
emise, potrivit legii. Obligaţiunea reprezintă un titlu de credit iar posesorul acesteia poate
95
obţine o dobândă fixă sau variabilă. Obligaţiunile pot fi cu dobândă sau cu primă de
rambursare. Prima de rambursare reprezintă diferența dintre valoarea de rambursare a
obligațiunilor și valoarea de emisiune a acesteia. Prima de rambursare se amortizează pe
durata împrumutului, iar evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului 169 ,,Prime privind
rambursarea obligaţiunilor” cu funcţie contabilă de activ .
Evidenţa contabilă a împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni se ţine cu ajutorul
contului 161 ,,Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”, cont de surse împrumutate. În
creditul contului se înregistrează împrumuturile de primit sau primite din emisiuni de
obligațiuni, suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiuni de
obligațiuni etc. În debitul contului se înregistrează suma împrumuturilor din emisiuni de
obligațiuni rambursate; valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, anulate etc. Soldul
final creditor al contului reprezintă împrumuturile din emisiuni de obligațiuni nerambursate.
Exemplu
Se emit 5.000 de obligaţiuni la o valoare nominală de 5 lei/bucată. Rata anuală a

dobânzii este de 10%. Împrumutul se rambursează la scadenţă.
Emisiunea obligaţiunilor:
461 = 1618 25.000
Debitori diverşi Alte împrumuturi din

emisiuni de obligaţiuni
Încasarea contravalorii obligaţiunilor emise:
5121 = 461 25.000
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
Înregistrarea obligaţiei anuale de plată a dobânzii:
666 = 1681 2.500
Cheltuieli cu dobânzile Dobânzi aferente

împrumuturilor din emisiuni
de obligaţiuni
96
Plata dobânzii:
1681 = 5121 2.500
Dobânzi aferente împrumuturilor Conturi la bănci în lei

din emisiuni de obligaţiuni
Rambursarea împrumutului la scadență:
1618 = 5121 25.000
Alte împrumuturi din emisiuni de Conturi la bănci în lei

obligaţiuni
Contabilitatea creditelor bancare

Creditele bancare reprezintă sume contractate de la bănci pentru finanţarea activităţii
curente, sau pentru finanţarea investiţiilor. Creditele bancare pe termen lung sunt evidențiate
în contabilitate cu ajutorul contului 162 ,,Credite bancare pe termen lung”, iar cele pe
termen scurt sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 519 ,,Credite bancare pe
termen scurt”. Sunt conturi de surse împrumutate care înregistrează în credit sumele primite
pe termen scurt, mediu sau lung de la entitățile bancare, iar în debit sumele rambursate
instituțiilor de credit. Soldul final creditor evidențiază creditele pe termen scurt, mediu sau
lung, nerambursate.
Dobâzile aferente creditelor bancare pe termen lung sunt evidențiate cu ajutorul
contului 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”, iar dobânzile aferente
creditelor bancare pe termen scurt cu ajutorul contului 5198 „Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt”.
În cazul unor împrumuturi contractate în valută, rambursarea lor presupune
contabilizarea unor diferenţe de curs valutar (765 ,,Venituri din diferenţe de curs valutar”
sau 665 ,,Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”), ca urmare a modificării raportului dintre
moneda naţională şi valuta în care s-a obţinut creditul respectiv.
Exemple
97
1. Entitatea economică „Z” SRL contractează un credit bancar pe termen de 5 ani,
destinat finanțării unor investiții, în valoare de 100.200 lei, cu o dobândă de 10% pe an.
Rambursarea creditului se face în tranșe lunare egale.
Contractarea creditului:
5121 = 1621 100.200
Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen

lung
Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii (100.200 lei x 10% /12 luni):
666 = 1682 835
Cheltuieli cu dobânzile Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung
Plata dobânzii aferente primei luni:
1682 = 5121 835
Dobânzi aferente creditelor Conturi la bănci în lei

bancare pe termen lung
Rambursarea primei rate (100.200 lei/60 luni):
1621 = 5121 1.670
Credite bancare pe termen lung Conturi la bănci în lei
2. Entitatea economică „Y” SRL contractează un credit bancar pe termen de 6 luni,

destinat finanțării curente, în valoare de 60.000 lei, cu o dobândă de 8% pe an. Rambursarea
creditului se face în tranșe, lunare, egale.
Contractarea creditului:
5121 = 5191 60.000
Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen

scurt
Înregistrarea lunară a obligaţiei de plată a dobânzii (60.000 lei x 8%/12 luni):
666 = 5198 400
Cheltuieli cu dobânzile Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt
98
Plata dobânzii aferente primei luni:
5198 = 5121 400
Dobânzi aferente creditelor Conturi la bănci în lei

bancare pe termen scurt
Rambursarea primei rate (6.000 lei/6 luni):
5191 = 5121 10.000
Credite bancare pe termen scurt Conturi la bănci în lei
Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare

Acţiunile unei societăţi comerciale pot fi cumpărate de către o altă entitate sub formă
de titluri imobilizate. Societatea care a cumpărat titlurile poate acorda societăţii care le-a
emis ajutoare financiare sub formă de împrumuturi în condiţii avantajoase, preferenţiale
(Pântea, P., Bodea, Gh., 2009).
Datoriile ce privesc imobilizările financiare sunt evidențiate cu ajutorul contului 166
,,Datorii ce privesc imobilizările financiare”, cont de surse împrumutate. În creditul contului
se înregistrează sumele încasate de la entitățile afiliate sau entitățile de care compania este
legată prin interese de participare, iar în debit se înregistrează sumele restituite. Soldul
creditor al contului reprezintă sumele primite, dar nerestituite.
Exemplu
Entitatea economică „G” SA primeşte un împrumut, de la o entitate afiliată, în sumă

de 10.000 lei, cu o dobândă de 5% pe an.
Primirea împrumutului:
5121 = 1661 10.000
Conturi la bănci în lei Datorii faţă de entităţile

afiliate
Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii/valoare anuală:
99
666 = 1685 500
Cheltuieli cu dobânzile Dobânzi aferente datoriilor

faţă de entităţile afiliate
Plata dobânzii:
1685 = 5121 500
Dobânzi aferente datoriilor faţă de Conturi la bănci în lei

entităţile afiliate
Rambursarea împrumutului la scadență:
1661 = 5121 10.000
Datorii faţă de entităţile afiliate Conturi la bănci în lei
Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate

Depozitele, garanțiile primite și alte împrumuturi şi datorii asimilate sunt evidențiate
cu ajutorul contului 167 ,,Alte împrumuturi şi datorii asimilate”, cont de surse împrumutate.
Se creditează cu valoarea împrumuturilor și a datoriilor asimilate încasate/de încasat, cu
valoarea concesiunilor primite, cu valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing
financiar, cu sumele reprezentând garanțiile de bună execuție reținute etc. Se debitează cu
valoarea împrumuturilor și datoriilor asimilate rambursate, cu valoarea imobilizărilor
aferente contractului de leasing financiar restituite, garanțiile de bună execuție restituite
terților etc. Soldul final creditor reflectă alte împrumuturi şi datorii asimilate, nerestituite.
O modalitate des întâlnită de finanţare pe termen lung o reprezintă leasingul. Acesta
se realizează prin transmiterea de către proprietar (locator, finanţator) a dreptului de utilizare
asupra unui bun unei alte părţi denumită utilizator (locatar) la solicitarea acestuia.
Leasingul financiar este operaţiunea care transferă, în mare măsură, toate riscurile şi
avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau
nu, transferat, în cele din urmă. Leasingul operaţional este orice operaţiune de leasing care
nu este clasificată drept leasing financiar.
Exemplu
100
Se înregistrează preluarea unui echipament tehnologic, în valoare de 15.000 lei, prin
leasing financiar şi dobânda aferentă de 1.500 lei:
2131 = 167 15.000

Echipamente tehnologice Alte împrumuturi si datorii
asimilate
666 = 1687 1.500

Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente altor
împrumuturi si datorii
asimilate
4.2. Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale se delimitează sub forma furnizorilor şi a efectelor de plătit.

Contabilitatea decontărilor cu furnizorii se realizează cu ajutorul grupei 40 „Furnizori şi
conturi asimilate”. Această grupă cuprinde următoarele conturi de datorii: 401 ,,Furnizori”,
403 ,,Efecte de plătit”, 404 ,,Furnizori de imobilizări”, 405 ,,Efecte de plătit pentru
imobilizări”, 408 ,,Furnizori – facturi nesosite”.
Datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu sau furnizorii (datorii
care nu apar în legătură cu obiectul de bază al activității entității economice) se înregistrează
în contul 462 ,,Creditori diverşi”.
Conturile de datorii comerciale se creditează cu constituirea datoriilor din achiziții,
avansuri încasate, valoarea acceptată a efectelor de plătit și se debitează cu plata
contravalorii bunurilor, a serviciilor, plățile efectuate pe bază de efecte comerciale etc.
Soldul final creditor reflectă datoriile entității economice față de terți.
Potrivit OMFP nr. 1802/2014, reducerile de preţuri care se pot acorda, de către
furnizori, clienţilor se clasifică astfel:
 reduceri comerciale: rabaturile, remizele și risturnele;
 reduceri financiare: scontul.
Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate.
Remizele se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit, sau pentru
consideraţie faţă de client, pentru un statut preferențial al clientului.
Risturnele sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate
cu același terț, în decursul unei perioade determinate.
101
Scontul este reducerea de care poate beneficia clientul dacă îşi plăteşte datoria înainte
de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizori sunt
evidențiate cu ajutorul contului 767 „Venituri din sconturi”, iar reducerile financiare
acordate clienților sunt evidențiate cu ajutorul contului 667 „Cheltuieli din sconturi”.
Aceste reduceri nu se cuprind în baza de impozitare a TVA.
Potrivit OMFP nr. 1802/2014, dacă reducerile comerciale acordate, de către furnizori
clienților, sunt înscrise pe factura de achiziție, atunci acestea se deduc din prețul de
cumpărare al bunurilor achiziționate. Reducerile comerciale primite/acordate ulterior
facturării sunt evidențiate distinct în contabilitate, cu ajutorul conturilor: 609 „Reduceri
comerciale primite” și 709 „Reduceri comerciale acordate”. În creditul contului 609
„Reduceri comerciale primite” se înregistrează reducerile comerciale primite ulterior
facturării, în corespondență cu 401 „Furnizori”. În debitul contului 709 „Reduceri
comerciale acordate” se înregistrează valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior
facturării, în corespondență cu 4111 „Clienți”.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează costul de achiziție al
bunurilor, în situația în care achiziția de bunuri și primirea reducerii comerciale sunt tratate
împreună (și dacă stocurile mai sunt în gestiune). Reducerile comerciale primite ulterior
facturării, în situația în care stocurile nu mai sunt în gestiune, se evidențiază distinct în
contabilitate (în contul 609 ”Reduceri comerciale primite”).
Exemple
1. Se achiziţionează pe bază de factură, 5 extensometre digitale (aparate de măsură),

cu preţul de facturare de 1.400 lei/bucată + TVA 24%. Se acceptă plata cu bilet la ordin. Se
dau în folosinţă extensometrele digitale, pe baza bonului de consum nr. 10.
Achiziția aparatelor de măsură:
102
% = 401 8.680
303 Furnizori 7.000

inventar
4426 1.680
TVA deductibilă
Acceptarea biletului la ordin:

401 = 403 8.680
Furnizori Efecte de plătit
Plata efectivă pe baza biletului la ordin:

403 = 5121 8.680
Efecte de plătit Conturi la bănci în lei
Darea în consum a aparatelor de măsură (5 buc x 1.400 lei/buc):

603 = 303 7.000
Cheltuieli privind materialele de Materiale de natura

natura obiectelor de inventar obiectelor de inventar
Evidența extracontabilă a materialelor de natura obiectelor de inventar:

8035 7.000
Stocuri de natura obiectelor de

inventar date în folosinţă
2. S-a achiziţionat un bloc motor pentru maşina societății (piese auto) pe baza
avizului de însoţire a mărfii nr. 300, cost de achiziţie 800 lei + TVA 24%. După 3 zile se
primeşte factura de la furnizor. Datoria față de furnizor se achită cu numerar.
Achiziţia pieselor de schimb pe baza avizului de însoţire al mărfii:
103
% = 408 992
3024 Furnizori - facturi 800

nesosite
Piese de schimb
4428 192
TVA neexigibilă
Primirea facturii de la furnizor și regularizarea TVA:
408 = 401 992
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
4426 = 4428 192
TVA deductibilă TVA neexigibilă
Achitarea datoriei față de furnizor:

401 = 5311 992
3. Se achiziționează de la entitatea economică Nyv Anveloppe SRL, pe baza facturii

nr. 1300, anvelope (în scopul revânzării) în valoare de 3.500 lei + TVA 24%, pentru care se
beneficiază de un rabat de 5%. Rabatul este înscris în factura primită de la furnizor.
Prețul de achiziție al anvelopelor = 3.500 lei
Rabat: 3.500 lei x 5% = 175 lei
Valoarea netă comercială: 3.325 lei
TVA: 798 lei.
Achiziția de anvelope:
% = 401 4.123
371 Furnizori 3.325
Mărfuri
4426 798
TVA deductibilă
104
4. O entitate economică, neplătitoare de TVA, achiziționează materiale consumabile,
pe baza facturii nr. 3, în valoare de 500 lei. Ulterior facturării entitatea beneficiază de un
rabat de 2%. Rabatul nu este înscris în factura inițială primită de la furnizor.
Achiziția de materiale consumabile:
302 = 401 500
Materiale consumabile Furnizori
Înregistrarea reducerii comerciale primite ulterior facturării:

401 = 609 10
Reduceri comerciale
Furnizori
primite
5. Se încasează cu ordinul de plată nr. 10, de la un client, un avans în valoare de 300

lei + TVA 24%. Către acest client urmează a se realiza o vânzare de marfă (amortizor spate
pentru Lancia Prisma Diesel) în valoare de 600 lei + TVA 24%. Preţul de înregistrare al
mărfurilor fiind de 400 lei.

4111 = % 372
Clienţi 419 300
Clienţi - creditori
4427 72
TVA colectată
Încasarea avansului de la client:

5121 = 4111 372
Conturi la bănci în lei Clienţi
105
4111 = % 744
Clienţi 707 600

mărfurilor
4427 144
TVA colectată
Descărcarea gestiunii:
607 = 371 400
Încasarea diferenţei:
5121 = 4111 372
Conturi la bănci în lei Clienţi
Regularizarea avansului primit anterior:

4111 = % 372
Clienţi 419 300
Clienţi - creditori
4427 72
TVA colectată
4.3. Contabilitatea datoriilor față de personalul entității și bugetele

de asigurări sociale
Entitățile economice au obligația legală de a remunera angajații, pentru munca
prestată de aceștia, prin plata salariilor lunare, sporurilor, indemnizațiilor etc.
Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de muncă (Legea nr. 53/2003 - Codul muncii).
Salariile se stabilesc prin negocieri individuale între angajator și angajat.
Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc
de realizare a venitului. Venitul impozabil din salarii se determină prin deducerea din
106
venitul brut a următoarelor sume: contribuţiile personalului la asigurările sociale (CAS
10,5%), la asigurările sociale de sănătate (CASS 5,5%), la fondul de şomaj (CFS 0,5%),
cotizaţia de sindicat (plătită conform legii), contribuţiile la schemele facultative de pensii
ocupaţionale (în limita stabilită prin lege) și deducerea personală.
Fiecare persoană încadrată în muncă are dreptul, conform Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, la deduceri personale. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice
care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel: contribuabilii care nu au
persoane în întreţinere: 250 lei; contribuabilii care au o persoană în întreţinere: 350 lei;
contribuabilii care au 2 persoane în întreţinere: 450 lei; contribuabilii care au 3 persoane în
întreţinere: 550 lei și contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane în întreţinere: 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
1.001 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele menționate
mai sus. Nu se acordă deduceri personale pentru salariaţii care obţin venituri brute lunare
mai mari de 3.000 lei. Deducerile personale se acordă pentru fiecare lună a perioadei
impozabile, doar pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Persoana
în întreţinere poate fi o rudă a salariatului până la gradul al II- lea inclusiv, ale cărei venituri
nu depăşesc 250 lei lunar.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină prin aplicarea
cotei de 16% asupra venitului lunar impozabil. Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate
salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni,
precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei
pentru care se plătesc aceste venituri.
Entitățile economice trebuie să suporte o serie de cheltuieli privind personalul,
asigurările şi protecţia socială, prezentate în cele ce urmează.
Contribuția angajatorului la asigurările sociale (CAS). Contribuția datorată de
angajator este de 15,8% pentru condiții normale de muncă; 20,8% pentru condiții deosebite
de muncă și 25,8% pentru condiții speciale de muncă. Evidența decontărilor privind
contribuția entității la asigurările sociale se ține cu ajutorul contului 4311 „Contribuția
unității la asigurările sociale”.
107
Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate datorată de angajator este de 5,2%.
Evidența decontărilor privind contribuția entității la asigurările sociale de sănătate se ține cu
ajutorul contului 4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.
Contribuția pentru concedii și indemnizații datorată de angajator este de 0,85% ,
aplicabilă la fondul brut lunar de salarii. Evidența decontărilor privind contribuția entității
pentru concedii și indemnizații se ține cu ajutorul contului 4313/analitic „Contribuția
angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.
Contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator este de 0,5%. Evidența
decontărilor privind contribuția entității la fondul de șomaj se ține cu ajutorul contului 4371
„Contribuția unității la fondul de șomaj”.
Contribuția datorată de angajator la fondul de garantare pentru plata creanțelor
salariale este de 0,25%. Evidența decontărilor privind fondul de garantare pentru plata
creanțelor salariale se ține cu ajutorul contului 437/analitic „Contribuția unității la fondul de
șomaj”.
Contribuția datorată de angajator în funcție de clasa de risc, privind asigurarea
pentru accidente de muncă și boli profesionale, se stabilește în funcție de codul CAEN, al
activității principale, a unei entități economice. Evidența decontărilor privind contribuția
entității privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale de se ține cu
ajutorul contului 4311/analitic „Contribuția unității la asigurările sociale”.
În creditul conturilor de datorii privind contribuțiile angajatorului la asigurările
sociale și protecția socială se înregistrează angajarea acestor datorii, constituirea lor. În
debitul conturilor se înregistrează decontarea acestor datorii. Soldul final creditor al
conturilor reflectă sumele datorate de entitatea economică.
Contabilitatea decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei de conturi
42 „Personal şi conturi asimilate”.
421 „Personal – salarii datorate” este un cont de datorii salariale utilizat pentru
evidenţa datoriilor faţă de personalul angajat. Se creditează în momentul constituirii
datoriilor privind salariile și se debitează cu ocazia reținerilor din salariile personalului sau
la decontarea salariilor. Soldul final creditor al contului reflectă datoriile față de personalul
angajat.
423 „Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont de datorii salariale utilizat
pentru evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă. Se creditează
108
cu indemnizațiile sociale datorate personalului și se debitează cu reținerile din indemnizații
sau cu indemnizațiile plătite. Soldul final creditor al contului reprezintă datoriile față de
personal privind indemnizațiile de plătit.
424 „Participarea personalului la profit” este un cont de datorii salariale utilizat
pentru evidenţa stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Se creditează cu
stimulentele repartizate personalului din profitul net și se debitează cu reținerile din
stimulente sau cu stimulentele plătite. Soldul final creditor al contului reprezintă datoriile
față de personal privind stimulentele din profit datorate.
426 „Drepturi de personal neridicate” este un cont de datorii salariale utilizat pentru
evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal. Se creditează cu sumele
datorate personalului (reprezentând salarii, indemnizații etc.) și se debitează cu sumele
achitate personalului, sau drepturile de personal neridicate, prescrise. Soldul final creditor
al contului reprezintă drepturile de personal neridicate.
427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” este un cont de datorii salariale utilizat
pentru evidenţa reţinerilor din salarii, datorate terţilor. În creditul contului se înregistrează
sumele reținute personalului angajat și datorate terților (chirii, rate etc.). În debitul contului
se înregistrează sumele achitate terților. Soldul final creditor reprezintă sumele datorate
terților, reținute de entitate.
4281 „Alte datorii în legătură cu personalul” este un cont de datorii salariale, utilizat
pentru evidenţa altor datorii în legătură cu personalul.
Exemple
1. Se calculează salariul impozabil, impozitul pe salarii şi restul de plată aferente
lunii decembrie anul 200N, pentru salariatul Mocănescu Ion, având la bază următoarele
informaţii: salariul brut este de 924 lei și nu are persoane în întreţinere.
Modalitatea de calcul a restului de plată:
1. Salariul brut = 924 lei
2. Contribuţii personale: 153 lei
a. CAS 10,5% x 924 lei = 97 lei
b. CASS 5,5% x 924 lei = 51 lei
109
c. CFS 0,5% x 924 = 5 lei
3. Venit salarial net [(1)- (2)] = 771 lei
4. Deducere personală = 250 lei
5. Venitul ca bază de calcul a impozitului [(3)-(4)] = 521 lei
6. Impozit pe salarii [(5) x 16%] = 83 lei
7. Rest de plată [(1)-(2)-(6)] = 688 lei.
Înregistrarea fondului de salarii:

641 = 421 924
Personal –salarii
Cheltuieli cu salariile personalului
datorate
Înregistrarea reținerilor din salariul angajatului:
421 = % 236
Personal –salarii datorate 4312 97
Contribuția
personalului la
asigurările sociale
4314 51
Contribuția angajaților
pentru asigurările
sociale de sănătate
4372 5
Contribuția
personalului la fondul
de șomaj
444 83
Impozitul pe venituri de
natura salariilor
Achitarea cu numerar a salariilor:
421 = 5311 688
Personal –salarii datorate Casa în lei
110
Înregistrarea contribuțiilor angajatorului:
Contribuția entității la asigurările sociale:
6451 = 4311 146
Contribuția unității la asigurările Contribuția unității la

sociale asigurările sociale
Contribuția entității pentru accidente de muncă și boli profesionale (se consideră

0,4% procentul de risc, corespunzător codului CAEN al entității economice):
6451 = 4311/analitic 4
Contribuția unității la asigurările Contribuția unității la

sociale asigurările sociale
Contribuția entității la asigurările sociale de sănătate:
6453 = 4313 48
Contribuția angajatorului pentru Contribuția angajatorului

asigurările sociale de sănătate pentru asigurările sociale de
sănătate
Contribuția entității pentru concedii și indemnizații:
6453 = 4313/analitic 8
Contribuția angajatorului pentru Contribuția angajatorului

asigurările sociale de sănătate pentru asigurările sociale de
sănătate
Contribuția entității la fondul de șomaj:

6452 = 4371 5
Contribuția unității pentru ajutorul Contribuția unității la fondul

de șomaj de șomaj
Contribuția entității la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale:

6452 = 437/analitic 2
Contribuția unității pentru ajutorul Contribuția unității la fondul

de șomaj de șomaj
Achitarea datoriilor privind asigurările sociale și protecția socială:
111
% = 5121 213
4311 146
Contribuția unității la asigurările

sociale
4311/analitic 4
Contribuția unității la asigurările

sociale
4313 48
Contribuția angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate
4313/analitic 8
Contribuția angajatorului pentru

4371 5
Contribuția unității la fondul de

șomaj
437/analitic 2
Contribuția unității la fondul de

șomaj
% = 5121 153
4312 Conturi la bănci în lei 97
Contribuția personalului la
asigurările sociale
4314 51
Contribuția angajaților pentru

4372 5
Contribuția personalului la fondul

de șomaj
112
Achitarea impozitului pe salarii:
444 = 5121 83
Impozitul pe venituri de natura

Conturi la bănci în lei
salariilor
2. Unul dintre salariații entității „Z” SRL nu își ridică la timp salariul, în sumă de
1.200 lei.
Drepturi de personal neridicate în termen:
421 = 426 1.200
Drepturi de personal
Personal –salarii datorate
neridicate
Achitarea drepturilor de personal neridicate:

426 = 5311 1.200
Drepturi de personal neridicate Casa în lei
3. O entitate economică reține lunar unui angajat o rată CAR (Casa de Ajutor
Reciproc) în valoare de 20 de lei.
Reținerea ratei CAR din salariul angajatului:

421 = 427 20
Rețineri din salarii

Personal –salarii datorate
datorate terților
Achitarea ratei:
427 = 5121 20
Rețineri din salarii datorate terților Conturi la bănci în lei
4.4. Contabilitatea datoriilor față de bugetul statului
Entitățile economice sunt obligate să evidenţieze şi să vireze la bugetul statului

impozite şi taxe, care se pot clasifica în directe şi indirecte. În categoria impozitelor directe
se încadrează: impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul
pe veniturile din salarii, impozitul pe dividende, impozite şi taxe locale etc. În categoria
113
impozitelor directe sunt incluse: taxa pe valoarea adăugată, accize, taxe vamale, taxe pentru
jocuri de noroc etc.
Contabilitatea impozitului pe profit
Contribuabilii care intră în sfera de aplicare a impozitului pe profit sunt cei care, prin
activitatea desfăşurată, obţin profit atât pe teritoriul României cât şi în străinătate. Cota de
impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Profitul impozabil
se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la
care se adaugă cheltuielile nedeductibile fiscal. Rezultatul impozabil se obţine prin
corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal
şi cu deducerile fiscale, conform relaţiei:
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile fiscal – venituri
neimpozabile – deduceri.
Veniturile neimpozabile la calculul impozitului pe profit sunt considerate dividendele
primite, veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere etc.
Pierderile fiscale din anii precedenţi și rezerva legală, în limita unei cote de 5%, sunt
considerate deduceri. Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt acele cheltuieli care nu se iau în
considerare atunci când se calculează impozitul pe profit, nu sunt aferente realizării
veniturilor. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi să
întocmească un Registru de evidenţă fiscală, compus din 100 de file.
Contabilitatea decontărilor privind impozitul pe profit se realizează cu ajutorul
contului 4411 „Impozitul pe profit”, iar a decontărilor privind impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor cu ajutorul contului 4418 „Impozitul pe venit”. În creditul contului
441 „Impozitul pe profit/venit” se înregistrează sumele datorate de entitate bugetului
statului/bugetelor locale, iar în debitul contului se înregistrează sumele virate bugetului
statului/bugetelor locale. Soldul final creditor reflectă sumele datorate de entitate, iar soldul
debitor reprezintă sumele virate în plus.
Exemple
114
1. Entitatea economică „Z” SA a înregistrat în contabilitate, în cursul anului 200N,
venituri totale în valoare de 45.000 lei (din care venituri din dividende primite de la o
persoană juridică română, în valoare de 600 lei) și cheltuieli totale în valoare de 23.500 lei
(din care cheltuieli cu penalități în valoare de 300 lei). Se determină impozitul pe profit
datorat de entitatea economică.
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 45.000 lei - 23.500 lei =
21.500 lei.
Rezultatul impozabil = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile fiscal – venituri
neimpozabile = 21.500 lei + 300 lei – 600 lei = 21.200 lei.
Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil x 16% = 21.200 lei x 16% = 3.392 lei.
Înregistrarea impozitului pe profit:
691 = 4411 3.392
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit
Închiderea contului de cheltuială cu impozitul pe profit:

121 = 691 3.392
Cheltuieli cu impozitul
Profit sau pierdere
pe profit
Virarea cu ordin de plată a impozitului pe profit, până în data de 25.01.200N+1:

4411 = 5121 3.392
Impozitul pe profit Conturi la bănci în lei
Contabilitatea impozitului pe veniturile microîntreprinderii

Microîntreprinderea, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codului fiscal, este o
persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție
de peste 80% din veniturile totale;
- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei al unui plafon valoric (în
prezent, 65.000 euro)
- capitalul social al acesteia este este deținut de persoane, altele decât statul și
autoritățile locale.
- nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la
instanțele judecătorești.
115
Cota de impozitare pentru veniturile microîntreprinderii este de 3%. Baza de
impozitare o constituie:
 veniturile din orice sursă din care se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711)
- veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție (contul 712)
- venituri din producţia de imobilizări (grupa 72)
- venituri din subvenții (grupa 74 și contul 7584)
- venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
(contul 781)
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități
de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil (contul 7581)
- veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare,
pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau activelor corporale
proprii (contul 7581)
- veniturile din diferențe de curs valutar (contul 765)
- veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor
în lei în functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate
inițial (contul 768)
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709)
+ valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609)
+ în trimestrul IV, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs
valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și
datoriilor în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate inițial și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului
+ în cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de
achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul
justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune.
116
Exemple
Entitatea economică „Y” SRL, microîntreprindere, a înregistrat în contabilitate, în

trimestrul I al anului 200N, venituri impozabile în valoare de 15.000 lei.
Înregistrarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (15.000 lei x 3%):

691 = 4418 450
Cheltuieli cu impozitul pe venit Impozitul pe venit
Virarea cu ordin de plată a impozitului pe venit până în data de 25.04.200N:

4418 = 5121 450
Impozitul pe venit Conturi la bănci în lei
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, calculat pe valoarea adăugată
realizată de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA şi suportat de către
consumatorii finali. Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru a putea fi
cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, toate operaţiunile trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
 să constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă, adică orice persoană, indiferent de statutul său juridic, care efectuează de o
manieră independentă activităţi economice;
 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate economică.
Obligaţia de plată a TVA ia naştere la data efectuării livrării de bunuri, schimburilor
de bunuri sau servicii sau prestării serviciilor. Baza de impozitare este dată de
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv TVA.
În cazul importului de bunuri, baza de impozitare este constituită din valoarea în
vamă, determinată potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele
şi alte taxe datorate legii. În baza de impozitare sunt cuprinse şi cheltuielile accesorii care
intervin după introducerea bunurilor în ţară, respectiv comisioanele, cheltuielile de
ambalare, transport şi asigurare.
117
În România cota standard de TVA este 24% şi se aplică operaţiunilor impozabile, cu
excepţia celor scutite de TVA. Codul fiscal prevede şi o cotă redusă de 9%, respectiv 5%.
Cota de 9% se aplică, asupra bazei de impozitare, pentru anumite prestări de servicii sau
livrări de bunuri: livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor
destinate exclusiv publicităţii; medicamente de uz uman şi veterinar; cazarea în cadrul
sectorului hotelier, alimente etc. Cota redusă de 5% se aplică, asupra bazei de impozitare,
pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale (locuințe destinate a fi utilizate drept
cămine de bătrâni și de pensionari, drept case de copii etc.), inclusiv a terenului pe care sunt
construite.
O situaţie specială se întâlneşte pentru bunurile şi serviciile cărora li se aplică măsuri
de simplificare, acestea sunt: deşeurile şi materiile prime secundare rezultate din
valorificarea acestora; livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase; livrarea de cereale
și plante tehnice, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
Mecanismul taxării inverse
Pe facturile emise, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii, pentru care se
aplică măsurile de simplificare, furnizorii/prestatorii nu vor înscrie taxa pe valoarea
adăugată colectată (vor menționa pe factură faptul că au aplicat taxarea inversă).
Beneficiarul evidențiază taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxă deductibilă, cât și ca taxă
colectată (evidențierea contabilă: 4426 = 4427).
Societăţile înregistrate în scop de TVA nu au obligaţia de a plăti TVA aferentă
achiziţiilor intracomunitare, taxa se va înregistra în decontul de TVA, prin mecanismul
taxării inverse. Mecanismul taxării inverse se aplică în anumite condiții cerute de Codul
fiscal.
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa
pe valoarea adăugată”, care se detaliază pe următoarele conturi:
4423 „TVA de plată” este cont de datorii fiscale. În creditul contului se înregistrează
diferența dintre TVA colectată (mai mare) și TVA deductibilă (mai mică). În debitul
contului se înregistrează TVA de plată virată bugetului statului. Soldul final creditor al
contului reprezintă TVA de plătit bugetului statului.
4424 „TVA de recuperat” este un cont de creanțe fiscale, de activ. În debit se
înregistrează diferența dintre TVA colectată (mai mică) și TVA deductibilă (mai mare). În
118
credit se înregistrează TVA de recuperat încasată de la bugetul statului. Soldul debitor al
contului reprezintă TVA de recuperat de la bugetul statului.
4426 „TVA deductibilă” este un cont de creanțe fiscale, de activ. În debit se
înregistrează TVA înscrisă în documentele primite de la furnizori, iar în credit sumele care
se compensează cu TVA colectată. Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
4427 „TVA colectată” este cont de datorii fiscale. În credit se înregistrează TVA
aferent vânzărilor de bunuri și prestărilor de servicii. În debit se înregistrează TVA
compensată, potrivit legii. Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
4428 „TVA neexigibilă”, este un cont de creanţe fiscale (TVA aferentă cumpărărilor
de bunuri sau servicii pentru care nu s-au primit facturi, TVA aferentă mărfurilor evidențiate
la prețul cu amănuntul) sau de datorii fiscale (TVA aferentă vânzărilor de bunuri sau servicii
pentru care nu s-au emis facturi, TVA aferentă mărfurilor evidențiate la prețul cu
amănuntul), iar după funcţia contabilă este cont bifuncțional. Soldul final debitor al contului
reprezintă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor de bunuri sau servicii pentru care nu s-au
primit facturi, iar soldul creditor reprezintă TVA neexigibilă aferentă mărfurilor din stoc
evaluate la prețul de vânzare cu amănuntul sau livrărilor pentru care nu s-au primit facturi.
La sfârşitul lunii, sau trimestrului, se totalizează TVA deductibilă din Jurnalul de
cumpărări şi TVA colectată din Jurnalul de vânzări. În situaţia în care TVA deductibilă
(4426) este mai mare decât TVA colectată (4427) rezultă TVA de rambursat (4424), iar în
situaţia în care TVA colectată (4427) este mai mare decât TVA deductibilă (4426) rezultă
taxă de plată la bugetul de stat (4423).
Exemple
1. În data de 03.03.200N se achiziţionează bumbac, pe bază de aviz de însoţire a

mărfii, 50 m la prețul de 6 lei/m + TVA 24%. După 5 zile se primeşte factura nr. 65333 de
la furnizor. În data de 28.03.200N se vând cei 50 m de bumbac cu prețul de 7 lei/m + TVA
24%, pe bază de aviz de însoţire. După 3 zile se emite factura clientului. Se regularizează
TVA la sfârșitul lunii martie.
Achiziţia mărfurilor pe baza avizului de însoţire al mărfii:
119
% = 408 372
371 Furnizori - facturi 300
nesosite
Mărfuri
4428 72
TVA neexigibilă
Primirea facturii de la furnizor și regularizarea conturilor:
408 = 401 372
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
4426 = 4428 72
TVA deductibilă TVA neexigibilă
Vânzarea mărfurilor pe baza avizului de însoţire al mărfii:
418 = % 434
Clienţi - facturi de întocmit 707 350
mărfurilor
4428 84
TVA neexigibilă
Descărcarea gestiunii (50 metri x 6 lei/metru):

607 = 371 300
Emiterea facturii clientului și regularizarea conturilor:
4111 = 418 434
Clienţi Clienţi - facturi de
întocmit
4428 = 4427 84
TVA neexigibilă TVA colectată
Regularizarea TVA (4427>4426 rezultă TVA de plată, evidențiat în contul 4423):
120
4427 = % 84
TVA colectată 4426 72
TVA deductibilă
4423 12
TVA de plată
2. În data de 08.12.200N, se achiziţionează stofă din lână, 150 m cu prețul de 3

lei/metru + TVA 24%, cu factura nr. 100. În data de 20.12.200N se vând 80 m stofa cu
prețul de 4 lei/m + TVA 24%, pe baza facturii nr. 300. Se regularizează TVA la sfârșitul
lunii decembrie.
Achiziţia mărfurilor:
% = 401 558
371 Furnizori 450
Mărfuri
4426 108
TVA deductibilă
4111 = % 396,80
Clienţi 707 320
mărfurilor
4427 76,80
TVA colectată
Descărcarea gestiunii (80 metri x 3 lei/metru):
607 = 371 240
Regularizarea TVA (4427<4426 rezultă TVA de recuperat, 4424):
121
% = 4426 108
4427 TVA deductibilă 76,80
TVA colectată
4424 31,2
TVA de recuperat
Contabilitatea altor datorii fiscale

Instrumentarea contabilă a altor impozite, taxe și vărsminte asimilate se realizează cu
ajutorul contului 446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”, cont de datorii fiscale .
În credit se înregistrează valoarea altor impozite, taxe și vărsminte asimilate datorate
bugetului statului sau bugetelor locale, iar în debit se înregistrează plățile efectuate la
bugetul de stat privind alte impozite, taxe și vărsminte asimilate. Soldul final creditor al
contului reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.
Impozitele și taxele care se includ în această categorie sunt: impozitul pe dividende,
accizele, impozitele și taxele locale, taxele vamale și alte fonduri speciale taxe și vărsăminte
asimilate.
Exemple
Se înregistrează în contabilitate impozitul pe clădiri, în valoare de 200 lei, precum și

plata acestuia cu ordin de plată.
Înregistrarea impozitului pe clădiri:
635 = 446 200

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
Achitarea impozitului pe clădiri:
446 = 5121 200

Alte impozite, taxe și vărsăminte Conturi la bănci în lei
asimilate
122
4.5. Contabilitatea datoriilor din relațiile cu grupul și cu
acționarii/asociații
Grupul este constituit dintr-un ansamblu de entități economice, independente din
punct de vedere juridic, între care există legătură de participație, iar una dintre entități
(denumită entitatea mamă) exercită un control sau influență asupra celorlalte entități
(denumite filiale).
Tranzacțiile între entitățile din cadrul grupului pot genera datorii sau creanțe rezultate
din: acordări sau restituiri de ajutoare financiare, acordări și retrageri de resurse bănești etc.
Contabilitatea datoriilor și a creanțelor din relațiile în cadrul grupului se realizează cu
ajutorul contului 451 „Decontări între entitățile afiliate”, cont bifuncțional, de datorii și
creanțe față de societățile din cadrul grupului. Soldul final creditor al contului înregistrează
datoriile față de entitățile din cadrul grupului rezultate din: sumele primite de la entitățile
afiliate, valoarea stocurilor primite de la entitățile afiliate, dividendele încasate etc.
Dobânzile datorate entităților afiliate sunt evidențiate cu ajutorul contului 4518 „Dobânzi
aferente decontărilor între entitățile afiliate”, cont bifuncțional.
Interesele de participare reprezintă drepturi în capitalul altor entități, care prin crearea
unor legături durabile cu acele entități sunt destinate să contribuie la activitățile entității.
Deținerea unui procent mai mare de 20%, din capitalul altei entități economice, reprezintă
interes de participare.
Contabilitatea decontărilor privind interesele de participare se realizează cu ajutorul
contului 453 „Decontări cu entitățile asociate și entitățile controlate în comun” cont
bifuncțional. În creditul contului se înregistrează sumele încasate de la entitățile asociate și
entitățile controlate în comun, valoarea stocurilor primite de la entitățile asociate și entitățile
controlate în comun etc. Soldul final creditor al contului reprezintă datoriile față de entitățile
asociate și entitățile controlate în comun. Dobânzile datorate privind decontările din interese
de participare sunt evidențiate cu ajutorul contului 4538 „Dobânzi aferente decontărilor cu
entitățile asociate și entitățile controlate în comun”, cont bifuncțional.
Contabilitatea decontărilor cu acționarii/asociații se realizează cu ajutorul contului
455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”, cont de datorii. În creditul contului se
înregistrează sumele lăsate temporar la dispoziția entității de către acționari/asociați,
dobânzile aferente, iar în debitul contului se înregistrează sumele restituite
acționarilor/asociaților. Soldul final creditor al contului reprezintă sumele datorate de
123
entitate acționarilor/asociaților. Dobânzile datorate acționarilor/asociaților sunt evidențiate
cu ajutorul contului 4558 „Acționari/asociați – dobânzi la conturi curente”, cont de datorii.
Dividendele datorate acționarilor/asociaților ca urmare a aportului acestora la
capitalul social sunt evidențiate cu ajutorul contului 457 „Dividende de plată”, cont de
datorii. În creditul contului se înregistrează dividendele datorate acționarilor/asociaților, iar
în debitul contului se înregistrează dividendele plătite acționarilor/asociaților. Soldul final
creditor al contului reprezintă dividendele datorate acționarilor/asociaților.
Asocierea entităților economice, în vederea realizării în comun a unor afaceri, poate
fi denumită „asociere în participație”. Contabilitatea decontărilor din operații în participație
se realizează cu ajutorul contului bifuncțional 4581 „Decontări din operații în participație”.
În credit se înregistrează sumele primite de la coparticipanți, iar în debitul contului se
înregistrează sumele achitate coparticipanților. Soldul final creditor reprezintă datoriile
entității privind tranzacțiile în participație.
Exemple
1. Se înregistrează încasarea sumei de 3.000 lei de la o entitate afiliată și înregistrarea

dobânzii de plătit în valoare de 100 lei.
Primirea ajutorului financiar:
5121 = 4511 3.000
Conturi la bănci în lei Decontări între entitățile

afiliate
Înregistrarea dobânzii de plătit:
666 = 4518 100
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente

decontărilor între entitățile
afiliate
2. Se întocmește dispoziție de încasare și chitanță pentru un asociat al entității

economice „Y” SRL care împrumută entitatea cu suma de 4.000 lei. Dobânda datorată
asociatului este de 300 lei.
124
Depunerea sumei de către asociat la casieria entității:
5311 = 4551 4.000
Casa în lei Acționari/asociați –conturi

curente
Înregistrarea dobânzii de plătit:
666 = 4558 300
Cheltuieli privind dobânzile Acționari/asociați –dobânzi

la conturi curente
3. Adunarea Generală a Asociaților decide repartizarea la dividende a unei părți din

profitul reportat, din anii precedenți, în valoare de 3.000 lei. Dividendele se distribuie unor
asociați, persoane fizice. Se reține impozitul pe dividende.
Repartizarea rezultatului reportat la dividende:
1171 = 457 3.000
Rezultatul reportat reprezentând Dividende de plată

profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită
Reținerea impozitului pe dividende (3.000 lei x 16%):
457 = 446 480
Dividende de plată Alte impozite, taxe și

4.6. Contabilitatea provizioanelor
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Un provizion va fi

recunoscut numai în momentul în care o entitate are o obligaţie curentă generată de un
eveniment anterior, este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora
obligaţia respectivă şi poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei (OMFP nr.
1802/2014).
Provizioanele se constituie pentru: litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, cheltuieli
legate de activitatea de service în perioada de garanţie, acţiuni de restructurare, pensii,
dezafectare imobilizări corporale, impozite şi alte provizioane.
125
Provizioanele sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor:
1511 ,,Provizioane pentru litigii”
1512 ,,Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”
1513 ,,Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acțiuni similare
legate de acestea”
1514 ,,Provizioane pentru restructurare”
1515 ,,Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare”
1517 ,,Provizioane pentru terminarea contractului de muncă”
1516 ,,Provizioane pentru impozite”
1518 ,,Alte provizioane”.
Conturile de provizioane se creditează cu valoarea provizioanelor constituite, sau
majorate și se debitează cu valoarea provizioanelor anulate, sau diminuate. Soldul final
creditor al conturilor reprezintă provizioanele existente la un moment dat.
Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor şi se diminuează, sau se anulează
(când nu mai au obiect), pe seama veniturilor.
Exemple
Entitatea economică „G” SA constituie, la sfârșitul exercițiului financiar 200N, un

provizion pentru litigii în valoare de 600 lei, entitatea aflându-se în litigiu cu un client.
Provizionul se anulează în exercițiul financiar următor, anul 200N+1, când se soluționează
litigiul.
Constituirea provizionului:
6812 = 1511 600

Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru litigii
provizioanele
Anularea provizionului pentru litigii rămas fără obiect:
1511 = 7812 600

Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane
126
4.7. Contabilitatea veniturilor înregistrate în avans și a subvențiilor
Veniturile înregistrate în avans reprezintă sume încasate în exercițiul financiar

curent, dar care se referă la exercițiile financiare următoare, cum ar fi: chiriile, asigurările,
abonamentele etc.
Veniturile înregistrate în avans sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului
472 „Venituri înregistrate în avans”. Este un cont de regularizare care înregistrează în credit
veniturile de încasat, sau încasate anticipat, iar în debitul contului se înregistrează veniturile
înregistrate în avans, integrate în rezultatul exercițiului financiar curent. Soldul final creditor
reprezintă veniturile înregi

Limbă

Contabilitate-Financiara Baba M 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate-Financiara Baba M 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII

1.1. Organizarea contabilității entităților economice

1.2. Conducerea contabilității entităților economice

1.3. Principiile contabile generale

1.4. Reguli generale de evaluare

Planul de conturi general este elaborat de către Ministerul Finanțelor Publice și se

1.6. Utilizatorii de informaţii contabile

1.7. Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiar - contabile

Potrivit reglementărilor, OMFP nr. 1802/2014, activele imobilizate sunt active

2.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Structura imobilizărilor necorporale

Înregistrarea la sfârșitul anului N a deprecierii unui activ necorporal (licență),

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea

Reluarea pierderii din depreciere în anul N+1

Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru

1. Se întocmeşte dispoziţie de încasare către casierie şi chitanţă pentru unul dintre

Casa în lei Acționari/asociaţi - conturi

Achitarea cu numerar a cheltuielilor de constituire la ONRC:

201 = 5311 780

Cheltuieli de constituire Casa în lei

Amortizarea lunară a cheltuielilor de constituire: 780/12 luni = 65 lei:

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor de

Scoaterea din evidenţă, după un an, a cheltuielilor de constituire complet amortizate:

2801 = 201 780

Amortizarea cheltuielilor de Cheltuieli de constituire

Restituirea către asociat a sumei de 780 lei:

4551 = 5311 780

Acționari/asociaţi - conturi curente Casa în lei

Cheltuieli de dezvoltare Venituri din producţia de

Amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare (1.500 lei: 60 luni = 25 lei):

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor de

Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare complet amortizate, după 5 ani:

2803 = 203 1.500

Amortizarea cheltuielilor de Cheltuieli de dezvoltare

3. Se înregistrează în contabilitate următoarele tranzacții economico–financiare:

205 Furnizori de imobilizări 1.000

Concesiuni, brevete, licenţe, mărci

6811 = 2805 16,67

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea concesiunilor,

Scoaterea din evidență a brevetului complet amortizat:

2805 = 205 1.000

Amortizarea concesiunilor, Concesiuni, brevete, licenţe,

b) Obținerea în regie proprie a procedeului de procesare termică a laptelui:

205 = 721 5.000

Concesiuni, brevete, licenţe, mărci Venituri din producţia de

c) Obținerea cu titlu gratuit a licenței:

205 = 4753 600

Concesiuni, brevete, licenţe, mărci Donaţii pentru investiţii

Active necorporale de explorare și Furnizori de imobilizări

6811 = 2806 833,33

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea activelor

5. Se achiziţionează un program informatic de consultare legislativă, cost de achiziţie

208 Furnizori de imobilizări 360

Alte imobilizări necorporale

Amortizarea programului informatic:

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea altor imobilizări

Scoaterea din evidență a programului informatic:

Amortizarea altor imobilizări Alte imobilizări necorporale

4094 Furnizori de imobilizări 1.000

Avansuri acordate pentru

Plata facturii de avans: