Catrinel Ioana Rotaru(Gilca)

Anul I-Psihologie

Subiecte examen disciplina Introducere in psihologie

1.Explicati caracterul adaptativ al sistemului psihic uman.

2.Exemplificati rolurile pe care le au reprezentarile.

3.Inconstientul-ce este,rolul său,elemente care se găsesc la acest nivel.

1.Explicati caracterul adaptativ al sistemului psihic uman.

Sistemul psihic uman este un sistem energetic-informational de mare complexitate. Este

dinamic, poseda mecanisme de autoreglare si autoorganizare dar nu se afla aproape niciodata
intr-un echilibru perfect. Functioneaza si se formeaza prin interactiune cu structurile si
subsitemele sale,la parametrii optimi si in ceea ce se numeste normalitate atunci cand se afla
in relatie cu exteriorul si cu un intreg context social. Actioneaza ca un intreg, este evolutiv,
trece de la o stare la alta de la organizari minimaliste la organizari complexe. Datorita
interactiunii si proceselor evolutive de dezvoltare, acesta este considerat ca fiind condensarea
intregii dezvoltari a omului din punct de vedere biologic si socio-cultural. Psihicul uman are
mai „multe fete”,pe care le expune in functie de situatia in care se regaseste,in functie de
cunoastere,mediul social de apartenenta, si criteriile dupa care se conduce individul.

Se poate adapta datorita capacitatilor sale de reglare si autoreglare. Acestea se produc la nivel
mental,senzorial si social.

Adaptarea se refera la reactie, conduita organismului si activitatea psihica ce il determina sa

se plieze la conditiile mediului in care traieste. Aceasta se manifesta la toate
nivelurile,determinand omul sa se adapteze fizic si psihic la noile conditii, voluntar sau
involuntar, pentru a-si asigura supravietuirea si satisfacerea trebuintelor. Jung sustine ca in
orice relatie dintre un subiect si un obiect exista mereu un raport de adaptare ceea ce
presupune ca actiunile unuia asupra celuilalt duc la modificari reciproce ale subiectului si
obiectului care constituie adaptarea. J.Piaget sustine ca adaptarea este un rezultat al asimilarii
si acomodarii. Prin asimilare se intelege modificarea care o impune organismul obiectelor
lumii inconjuratoare, iar prin acomodare modificarea actiunii omului in raport cu lucrurile. In
fond procesul de adaptare este legat de formarea reactiilor, in conditiile de viata,de perceptia
personala a fiecarui individ si a situatiilor; toti cautam sa obtinem o armonie in interior cat si
in exterior. In contextul social , atunci cand capacitatea de adaptare a individului are un nivel
crescut, acesta este protejat si intern si extern, interactioneaza bine cu alte persoane si cu
societatea.

Traim intr-un camp informational,noi,cu totii, suntem invadati in permanenta de stimuli care
produc o incarcatura informationala mare. Vedem, auzim, mirosim, simtim insusirile
stimulilor care sunt tradusi printr-o serie de operatiuni complexe si le transpunem in
comportament.
Prin senzatii omul capteaza, inregistreaza si efectueaza o prelucrare initiala, destul de simpla,
precoce a informatiilor. Adaptarea senzoriala poate fi pozitiva si negativa. Cea negativa poate
fi caracterizata si prin disparitia totala a unei senzatii de exemplu purtarea ochelarilor pe ochi
timp indelungat ne face sa nu mai simtim prezenta lor. Adaptarea pozitiva a senzatiei
determina cresterea sensibilitatii la actiunea unor stimuli foarte slabi. De exemplu adaptarea la
intuneric.

Mentalul este un proces al mintii care imbina toate procesele existente. Activitatile mentale se
regasesc in fiecare celula a organismului uman.

2.Exemplificati rolurile pe care le au reprezentarile.

Reprezentarile constituie sablonul imaginatiei si al gandirii, sunt suma perceptiilor personale

si dau posibilitatea omului de a-si construi propriul univers interior; completeaza perceptiile
si ajuta la elaborarea si formarea notiunilor si imaginilor mentale; este un proces activ de
constructie a imaginii obiectului absent. Sunt surse de informare,planificare si reglare a
conduitei umane, mijlocite de limbaj. Sunt foarte importante in interactiune pentru ca expun
realitatea perceputa prin filtrul propriei constiinte. Pot fi de mare claritate atunci cand
imaginea care ne apare in minte are o mare incarcatura emotionala pentru noi dar pot fi si
schematizate , caz in care vrem sa recreem o imagine a unui obiect mai putin semnificativ
vazut sau nevazut pana in acel moment. In cazul in care nu am vazut fizic obiectul respectiv
practic ni-l imaginam ca forma si structura pe baza unei descrieri, cu particularitatile
mentionate. Ne ajuta sa percepem formele obiectelor; la nivel mental, sunt creatia imaginii in
minte, fie o imagine prototip fie una ce tine de viziunea si interpretarea personala . Ne ajuta sa
ne amintim anumite sunete mai mult sau mai putin placute, miscari fizice, gustul unei mancari
care ne-a placut sau invers care nu ne-a placut, evoca amintiri si imagini, si ne ajuta sa
anticipam ceea ce urmeaza. Acele imagini,gusturi amintite se regasesc in memoria de scurta
sau lunga durata. Cunoastem si reproducem imagini cu ajutorul memoriei ,bazata pe
experienta perceptiei. Calitatea si acuratetea redarii lor va depinde de prototipul mental creat
si inmagazinat. Ne ajuta sa invatam lucruri noi sau sa rezolvam anumite probleme, sunt
orientative si adaptative. Ofera continut cuvintelor, de ex invatatul pe de rost si invatatul cu
ochii mintii. Usureaza intelegerea prin schematizare, dau continut concret ideilor.

Practic in majoritatea actiunilor din parcursul unei zile consider ca exista o reprezentare
mentala care se deruleaza si se schimba la nesfarsit.
3.Inconstientul-ce este,rolul său,elemente care se găsesc la acest nivel.

Inconstientul este definit ca fiind zona de granita dintre constient si subconstient. Notiunea de
inconstient este una din cele mai controversate din literatura de specialitate. Cert este ca exista
un numar mare de fenomene si reactii cat si posibilitati in viata de zi cu zi de care nu ne dam
seama. Ansamblul acestora poate fi denumit inconstient. Putem spune ca se regaseste sub
forma informatiei universale, a intregii omeniri in stare latenta in fiecare dintre noi cu un
potential de acces. Eu il privesc ca pe o memorie externa care are inmagazinata toata
experienta vietii pamantului care poate fi accesata prin diferite tehnici de meditatie sau
hipnoza. Un loc unde se regaseste toata informatia ADN ,constiinta colectiva,informatia si
vibratia energetica cat si toate raspunsurile. Akasha ,unde informatia e pe mai multe niveluri,
structurata in dimensiuni diverse. Ca o mare,mare biblioteca la care avem acces cu totii atunci
cand sinele inalt preia conducerea.

Ca sa revin la notiune, inconstiente sunt si anumite perceptii ce se afla sub pragul de a deveni
constiente, afectivitatea este inconstienta in unele ipostaze.(de ex iubirea-stim ca iubim un
anumit lucru sau persoana dar inca nu suntem constienti de sacrificiile pe care suntem dispusi
sa le facem in anumite situatii), rationamentele pot fi inconstiente. Afirmarea inconştientului
se sprijina, in principal, pe concepţia lui Sigmund Freud, care, deşi nu a introdus noţiunea in
psihologie a delimitat structura ,continutul si rolul inconstientului. A descoperit un inconstient
dinamic,conflictual si tensional. Sinele sau inconstientul propriu-zis, (refulat)o parte a Eului si
supereul(nerefulat.). Şinele, principalul sediu al inconştientului, locul unde se afla
dorintele,instinctele, eul, locul constiintei, cu dorinte prezente, si supraeul format din idealul
eului. Din multitudinea de idei asupra inconstientului doua sunt de interes mai mare:prin
natura sa inconştientul este iraţional, si a doua inconstientul guverneaza intreaga existenta
umana. Psihologia contemporană defineşte inconştientul intr-o maniera pozitiva, ca fiind o
formaţiune psihica, ce cuprinde procesarea informatiilor si solutionarea problemelor.
(psihologia transpersonala)

Are rol de energizare şi dinamizare a intregii vieţii psihice a individului, faciliteaza procesul
creator,contribuie la combinarea si recombinarea spontana, asigura unitatea eului este
principalul depozitar al programelor informaţionale şi al tensiunilor motivaţionale pe baza
carora, prin organizare specifica, se emancipeaza conştiinţa.
Freud deosebea trei tipuri de inconştient: latent-stari psihice ce au probabilitatea de a deveni
constiente, refulat si eul ideal.

O alta clasificare a inconstientului facuta de Ralea ne spune ca exista 3 tipuri de inconstient in

raport cu functiile indeplinite:

Inconstientul cerebral-reflexul, automatismul, inconstientul colectiv-ereditar, zestrea spirituala

ereditara si inconstientul cognitiv cand acesta devine o consecinta de importanta functionala a
automatizarii proceselor care erau la inceput reflectate de constiinta.

In cadrul inconstientului colectiv avem delimitate arhietipurile, predispozitiile innascute si

transmise pe cale ereditara. Carl Jung considera ca avem un singur inconstient colectiv si nu
minti inconstiente personale. Suntem modelati de societate,de parinti, suntem crescuti cu un
anumit set de credinte care consideram ca sunt personale.

Tiparul sufletului Animus si Anima, idealul sufletului pereche, umbra, latura inconstienta a
pesonalitatii noastre simbolul haosului, arhietipul mamei, venim cu nevoia de a evolua langa
mama sau un substitut al ei,copilul simbol al regenerarii, tatal, figura autoritara,
persoana,imaginea noastra in public, sinele , intoarcerea omului la esenta si Divinitate. Toate
acestea si alte arhietipuri, credinte constiente sau inconstiente,transmise sau dobandite ne
modeleaza si ne ghideaza intreaga existenta.