Modelarea sistemului de

prelucrare a pieselor cu
maşini unelte
 Modelarea Sistemului de Prelucrare a Pieselor cu Masini Unelte

Modelarea sistemului de prelucrare a pieselor cu maşini unelte

1. Obiectiv
Construirea unei retele Petri reprezentand un sistem de productie, simularea
functionarii acestuia si efectuarea unor studii de simulare privind parametrii de desfasurare
ai procesului de productie.

2. Descrierea sistemului de productie

Sistemul analizat este alcatuit din:
3 masini unelte;
4 transportoare;
7 magazii.
Schema de principiu a sistemului de productie ce urmeaza a fi modelat prin
intermediul unei retele Petri este prezentat in figura 1, in care:
MU1 ... MU3 - masini unelte;
M1 ... M7 – magazii;
TR1 ... TR4 – transportoare.

TR1
MU1 MU2

M1 M2 M3 M4 TR3

TR2
M7
MU3 TR4

M5 M6

Figura 1: Sistemul de productie studiat

Doua tipuri de piese (A si B) sosesc din exteriorul sistemului in magazia M1. Atat
piesele de tip A cat si cele de tip B sunt preluate de masina unealta MU1, prelucrate de catre
aceasta si depuse in magazia M2.

2
 Modelarea Sistemului de Prelucrare a Pieselor cu Masini Unelte

Din magazia M2, piesele de tip A sunt preluate de transportorul TR1 si deplasate in
magazia M3, iar piesele de tip B sunt preluate de transportorul TR2 si deplasate in magazia
M5.
Piesele de tip A sunt preluate din magazia M3 de masina unealta MU2, prelucrate de
catre aceasta si depuse in magazia M4. Piesele de tip B sunt preluate din magazia M5 de
masina unealta MU3, prelucrate de catre aceasta si depuse in magazia M6.
Piesele de tip A din magazia M4 sunt preluate de transportorul TR3 si deplasate in
magazia M7. Tot in magazia M7 sunt deplasate si piesele de tip B preluate de transportorul
TR4 din magazia M6. Din magazia M7 piesele de ambele tipuri parasesc sistemul.

3. Construirea retelei Petri

Pentru a modela sistemul de productie descris anterior, utilizand programul
VisObjNet, se va construi reteaua Petri din figura 6.
Pozitiile dintr-o retea Petri reprezinta fie zone din sistem in care se formeaza cozi
de asteptare, fie stari ale elementelor sistemului.
Numarul de marcaje dintr-o pozitie reprezentand o coada de asteptare corespunde
numarului de piese din zona respectiva a sistemului. Prezenta sau absenta unui marcaj dintr-
o pozitie reprezentand o stare corespunde variantelor de existenta a starii respective.
Modelul prin retele Petri a sistemului de prelucrare a pieselor cu masini unelte a fost
realizat aplicand sinteza hibrida.

Etapa I
În prima etapa se modeleaza operatiile principale efectuate pe masinile unelte (MU1,
MU2, MU3).
Rețeaua Petri ce modeleaza operatiile principale efectuate pe masina unelte MU1 este
prezentata în figura alaturata.

P4 0 T5

P3
4

1,6 T1
T3
P1
0,2
P2

4
1,2 T2
0,15 T4

Figura 2: Reteaua Petri corespunzatoare prelucrarii masinii unelte MU1

Tranzitiile T1 si T2 reprezinta activitatile de sosire a loturilor de piese de tip A,

respectiv B, in magazia M1.

3
 Modelarea Sistemului de Prelucrare a Pieselor cu Masini Unelte

Arcele T1-P1 si T2-P1 provoca aparitia in locul P1 a doua tipuri de marcaje.

Masina unealta MU1 este libera daca exista un marcaj in locul P4. Tranzitiile T3 si T4
reprezinta prelucrarea de catre masina unealta MU1 a unei piese de tip A, respectiv B.
Piesele de tipul A sosesc in magazia M1 pe loturi. Timpul dintre momentele sosirilor
a doua loturi succesive urmeaza o distributie normala cu media 160 minute. Marimea unui
lot urmeaza de asemenea o distributie normala, cu media 4 bucati.
Piesele de tipul B sosesc in magazia M1 de asemenea pe loturi. Timpul dintre
momentele sosirilor a doua loturi succesive urmeaza o distributie normala cu media 120
minute. Marimea unui lot urmeaza de asemenea o distributie normala, cu media 4 bucati.
Capacitatea magaziei M1 este de 25 bucati, indiferent de tipul pieselor.
Atunci cand este libera, masina unealta MU1 preia pentru prelucrare din magazia M1
piesa care a asteptat cel mai mult in magazie.
Timpul necesar prelucrarii unei piese de tip A pe masina unealta MU1 urmeaza o lege
de distributie normala cu media 20 minute.
Timpul necesar prelucrarii unei piese de tip B pe masina unealta MU1 urmeaza o lege
de distributie normala cu media 15 minute.
Capacitatea magaziei M2 este de 100 bucati, indiferent de tipul pieselor.
Pentru transportul pieselor intre magazii folosim patru sisteme de transport automat
a caror functionare poate fi descrisa prin modelul din figura urmatoare.

P6 0,25 T7 P5

0,25 T6 P7

Figura 3: Reteaua Petri corespunzatoare transportorului TR1

Transportoarele TR1 si TR2 preiau fiecare cate o piesa din magazia M2 in mod
aleator. Timpii necesari transportoarelor TR1 si TR2 pentru a deplasa o piesa de la magazia
M2 la magaziile M3, respectiv M5, urmeaza fiecare o lege de distributie normala cu media 25
minute. Timpii necesari acelorasi transportoare pentru a se intoarce goale urmeaza fiecare o
lege de distributie normala cu media 25 minute.
Capacitatile magaziilor M3 si M5 sunt de cate 10 bucati fiecare.
Atunci cand este libera, masina MU2 preia din magazia M3 o piesa de tipul A, in mod
aleator. Timpul care ii este necesar pentru a o prelucra urmeaza o lege de distributie normala
cu media 70 minute.
Atunci cand este libera, masina MU3 preia din magazia M5 o piesa de tipul B, in mod
aleator. Timpul care ii este necesar pentru a o prelucra urmeaza o lege de distributie normala
cu media 60 minute.
Capacitatile magaziilor M4 si M6 sunt de cate 100 bucati. fiecare.

4
 Modelarea Sistemului de Prelucrare a Pieselor cu Masini Unelte

P9 0 T9

P8

0,7 T8 P10

Figura 4: Reteaua Petri corespunzatoare prelucrarii de catre masina unealta MU2 a

unei piese de tip A din magazia M3

Transportoarele TR3 si TR4 preiau fiecare cate o piesa din magazia M4, respectiv M6,
in mod aleator.
Timpii necesari transportoarelor T3 si T4 pentru a deplasa o piesa de la magazia M4,
respectiv M6, la magazia M7 urmeaza fiecare o lege de distributie normala cu media 30
minute.
Timpii necesari acelorasi transpotoare pentru a se intoarce goale urmeaza fiecare o
lege de distributie normala cu media 25 minute.
Capacitatea magaziei M7 este de 10 bucati, indiferent de tipul pieselor.
Rețeaua Petri ce modeleaza operatiile de extragere din magazia M7 este prezentata
în figura alaturata.

4 4

P21 0,2 T18 P21 0,2 T18

Figura 5: Reteaua Petri corespunzatoare extragerii pieselor din magazia M7

Piesele din magazia M7 sunt extrase din sistem la intervale de timp care urmeaza o
distributie normala cu media 20 minute.
Ordinea de extragere din magazia M7 este aleatoare.
Cantitatile de piese extrase din magazia M7 urmeaza o distributie normala cu media
4 bucati.

Etapa II
În etapa a doua de modelare vom atasa pozitiile ce modeleaza resursele.
Prin atasarea resurselor de transport partajate paralel obtinem reteaua din figura
urmatoare.

5
 Modelarea Sistemului de Prelucrare a Pieselor cu Masini Unelte

P9 0 T9

0
P4 T5
P6 0,25 T7 P5 P8 P12 0,25 T11 P11

P3
4
0,25 T6 P7 0,7 T8 P10 0,3 T10
1,6 T1
T3 4
P1
0,2 0,2 T18
P2 P21

4
1,2 T2
T14
0,15 T4 0,25 T12 P15 0,6 0,3 T16
P18

P14 0,25 T13 P13 P16 P20 0,25T17 P19

P17 0 T15

Figura 6: Reteaua Petri corespunzatoare sistemului de productie

Aceasta retea este viabilă, limitata (nici o pozitie nu are mai mult de 100 de marcaje),
este reversibilă si nu este reinitializabila.
Pentru modelarea prin retele Petri a sistemului de productie s-au utilizat urmatoarele
notatii:
T3, t6 - incarcare cu piese;
T3, T4 - prelucrarea de catre masina unealta MU1 a unei piese de tip A, respectiv B;
T5 - trecerea masinii unelte MU1 in starea “liber”;
P1, P2, P7, P10, P15, P18, P21 - magazii M1 ... M7;
T6, T7 - deplasarile transportorului TR1 de la magazia M2 la magazia M3 si inapoi;
T12, T13 - deplasarile transportorului TR2 de la magazia M2 la magazia M5 si inapoi;
P6, P5 - transportorul TR1 a ajuns la magazia M2, respectiv la magazia M3;
P14, P13 - transportorul TR2 a ajuns la magazia M2, respectiv la magazia M5;
T8, T9 - prelucrarea de catre masina unealta MU2 a unei piese de tip A din magazia M3;
T14, T15 prelucrarea de catre masina unealta MU3 a unei piese de tip B din magazia M5;
T10, T11 - deplasarile transportorului TR3 de la magazia M4 la magazia M7 si inapoi;
T16, T17 - deplasarile transportorului TR4 de la magazia M6 la magazia M7 si inapoi;
P11, P12 - transportorul TR3 a ajuns la magazia M4, respectiv la magazia M7;
P19, P20 - transportorul TR4 a ajuns la magazia M6, respectiv la magazia M7;
T18 - evacuare piesa;
Un marcaj in locul P3 reprezinta starea masinii unelte MU1 din momentul imediat
urmator incheierii prelucrarii unei piese, indiferent de tipul acesteia.
Tranzitia T5 reprezinta trecerea masinii unelte MU1 in starea “liber”. Durata de
activare a tranzitiei T5 este nula deoarece se considera ca trecerea in starea “liber” are loc
imediat ce s-a incheiat prelucrarea unei piese.
Arcele T3-P2 si T4-P2 provoca aparitia in locul P2 a doua tipuri de marcaje.

6
 Modelarea Sistemului de Prelucrare a Pieselor cu Masini Unelte

Tranzitiile T6 si T7 reprezinta deplasarile transportorului TR1 de la magazia M2 la

magazia M3 si inapoi. Tranzitiile T12 si T13 reprezinta deplasarile transportorului TR2 de
la magazia M2 la magazia M5 si inapoi.
Un marcaj in unul din locurile P6 sau P5 reprezinta faptul ca transportorul TR1 a
ajuns la magazia M2, respectiv la magazia M3. Un marcaj in unul din locurile P14 sau P13
reprezinta faptul ca transportorul TR2 a ajuns la magazia M2, respectiv la magazia M5.
Celelalte elemente ale retelei Petri din figura de mai sus au semnificatii ce pot fi
deduse pe baza celor prezentate anterior.