Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema
Tema
TEMA
-se va compara numai ceea ce este comparabil ceea ce înseamnă că cercetătorul este necesar să stabilească
mai întâi dacă elementele comparate aparţin aceluiaşi tip istoric sau unor sisteme de drept diferite. În
cazul în care sistemele de drept cărora la aparţin elementele de comparat sunt antagoniste, comparaţia nu
se va realiza doar în ceea ce priveşte stabilirea diferenţelor
- comparaţia între două instituţii juridice nu se va realiza izolat, ci prin raportare la contextul legal din
care fac parte, la contextul social, politic, economic şi cultural
- cercetarea instituţiilor supuse comparaţiei se va realiza prin raportare la izvoarele de drept ale sistemului
sau sistemelor de drept din care fac parte
-- cercetarea instituţiilor supuse comparaţiei se va realiza şi prin raportare la evoluţia istorică a normei, nu
doar prin raportare la forma sa actuală.
Metoda istorică de cercetare permite cercetătorului ştiinţelor juridice să scoată în evidenţă constantele
dreptului, respectiv instituţiile, categoriile şi regulile juridice care îşi menţin existenţa de-a lungul unor
perioade mari de timp.
Termenul de sociologie a fost utilizat pentru prima oară de A. Comte pentru a desemna un studiu
sistematic, pozitiv al societăţii.
Metoda sociologică aplicată în drept oferă o perspectivă nouă în studiul realităţii juridice, ca realitate
socială, verificând modul în care societatea influenţează dreptul şi acceptă la rândul ei influenţă din partea
acestuia.
S-a mai susţinut în literatura de specialitate (I. Craiovan, op. cit., p. 258) că metoda sociologică în acţiune
pe teren juridic se particularizează şi se repliază în raport de caracteristicile, funcţiile şi problematica
sociologiei juridice, punând în evidenţă aspecte precum: fenomenul juridic ca varietate a fenomenului
social; realitatea socială a dreptului, funcţiile şi finalităţile dreptului, efectele sociale produse de drept;
geneza, evoluţia şi succesiunea sistemelor şi instituţiilor juridice, efectivitatea acestora; statutul şi rolul
actorilor juridici; dreptul ca modalitate de acţiune socială conex cu alte modalităţi de acţiune socială.
GRILE:
1.f
2.b
3.a
4.b
5.a