FORMULAREA COMPETENŢELOR ÎN GEOGRAFIE, ÎN PROGRAMELE ŞCOLARE DE

LICEU

MARIA ELIZA DULAMĂ1, OANA-RAMONA ILOVAN2, FLORIN BUCILĂ3

ABSTRACT. – Phrasing Competences in Geography in High School Curricula. The purpose of our paper
was to analyse phrasing competences in Geography, in several syllabi of university courses, in course and
seminar materials. After analysing those materials and discussing with professors, we started rephrasing
competences according to contemporary theories on competences. At the end of our paper, after studying the
correctness of phrasing competences in Geography school curricula, we realised a selection of competences
that students could achieve in high school. We wanted to offer authors of school curricula and textbooks as well
as to Geography teachers and professors the theoretical and methodological support necessary in order to
phrase correctly competences in Geography.

Keywords: general competences, particular competences, learning units, purpose, needs of the
society.

INTRODUCERE
Scopul lucrării este de a analiza formularea competenţelor în Geografie, în syllabii cursurilor
universitare, în suporturile de curs şi pentru lucrări practice. Pe baza acestei analize, prin dialog cu
profesorii universitari, s-a urmărit reformularea competenţelor, în concordanţă cu teoriile actuale despre
competenţe. Al doilea scop al lucrării este de a formula competenţe în geografie, care ar putea fi dobândite
de către elevi în liceu, ca urmare a studierii anterioare a corectitudinii formulării competenţelor din
programa şcolară. Al treilea scop al lucrării este de a oferi autorilor de programe şcolare, de manuale, şi
profesorilor de geografie din învăţământul universitar şi preuniversitar suportul teoretic şi metodologic
necesar în formularea competenţelor în geografie.
Aceste scopuri decurg din problemele referitoare la formularea competenţelor în geografie; astfel, în
Programele şcolare de liceu, multe competenţe nu sunt formulate în mod adecvat şi nu există o relaţie
optimă între competenţe şi conţinuturile asociate lor. Remarcăm, de asemenea, că manualele şcolare de
liceu nu facilitează formarea competenţelor şi că mulţi profesori nu definesc corect conceptul de
competenţă, nu stabilesc corect raporturile dintre competenţe şi obiective, nu pot da exemple de competenţe
care pot fi dobândite într-un domeniu al ştiinţei, au dificultăţi în a-i ajuta pe elevi să îşi formeze
competenţe.
Prin acest studiu, se testează ipoteza: competenţele în geografie pot fi formulate în mod adecvat,
corelat cu conţinuturile actuale din programele şcolare de geografie de liceu.

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
Competenţa este un ansamblu de cunoştinţe declarative, cunoştinţe procedurale şi atitudini pe care le
posedă o persoană, care sunt activate, transformate şi integrate în planificarea şi executarea unei sarcini
caracteristice, într-un domeniu dat, într-o anumită situaţie, care necesită un număr mare de operaţii (după
Brien, 1997, Dulamă, 2009).
Caracteristicile competenţei (Roegiers, 2000):
● Mobilizarea unui ansamblu de resurse (cunoştinţe de diferite tipuri, experienţe, capacităţi, scheme,
automatisme etc.) de către o persoană;
● Caracter finalizat - crearea unui produs, efectuarea unei acţiuni, rezolvarea unei probleme;
● Relaţia cu un ansamblu de situaţii bine determinat, nu într-o situaţie unică (o reproducere
finalizată cu dobândirea unei cunoştinţe procedurale sau a unei abilităţi);
● Caracter adeseori disciplinar - specifice unei discipline;
● Evaluabilitatea - se măsoară calitatea îndeplinirii sarcinii de lucru şi calitatea rezultatului;
● Nivelul competenţei - o persoană are o anumită competenţă dezvoltată la un anumit nivel (Dulamă,

1
Conf. univ. dr., Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departamentul de
Pregătire a Personalului Didactic, Cluj-Napoca, e-mail: dulama@cluj.astral.ro.
2
Lector univ. dr., Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, Catedra de Geografie Regională, Cluj-
Napoca, e-mail: ilovanoana@yahoo.com.
3
Profesor, Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Cluj-Napoca.
2009).

MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru realizarea scopurilor propuse, în prima etapă a cercetării, am analizat: obiectivele şi
competenţele formulate în syllabii unor cursuri universitare; obiectivele şi competenţele formulate în
suporturi de curs; obiectivele şi competenţele formulate în caiete de lucrări practice; obiectivele şi
competenţele formulate în programele şcolare de geografie pentru liceu; competenţele formulate de
profesori de geografie la cursurile de formare continuă (Dulamă, Ilovan, 2008).
În adoua etapă a cercetării, am reformulat competenţele generale şi competenţele specifice din
programele şcolare de geografie pentru liceu în funcţie de conţinuturile actuale menţionate la fiecare unitate
de învăţare.

REZULTATE
Am reformulat următoarele competenţe generale: Construirea unui demers ştiinţific geografic;
Colectarea, prelucrarea şi interpretarea datelor geografice; Elaborarea unor documente (hărţi, diagrame,
fotografii, texte); Interpretarea unor documente (hărţi, diagrame, fotografii, texte); Caracterizarea unor
sisteme geografice; Clasificarea unor elemente şi sisteme geografice; Explicarea unor procese geografice.
Am reformulat următoarele competenţe specifice, strict relaţionate de elementele de conţinut din
programa şcolară:

Tabel 1. Clasa a IX-a. Competenţe specifice şi conţinuturi

Competenţe specifice
Analizarea Universului
Explicarea evoluţiei Universului
Analizarea sistemului solar
Analizarea proprietăţilor Pământului
Explicarea mişcărilor Pământului
Explicarea consecinţelor mişcărilor Pământului
asupra componentelor mediului
Calcularea orei pe glob
Măsurarea distanţelor şi suprafeţelor pe hărţi
Clasificarea hărţilor
Analizarea structurii şi alcătuirii scoarţei terestre
Caracterizarea unităţilor majore de relief
Clasificarea proceselor geomorfologice
Explicarea proceselor geomorfologice
Clasificarea tipurilor de relief
Analizarea unui tip de relief
Interpretarea unui tip de relief
Analizarea reliefului orizontului local
Interpretarea reliefului orizontului local
Elaborarea unei schiţe de hartă a tipurilor de relief din
orizontul local
Analizarea atmosferei
Explicarea rolului factorilor genetici ai climei
Caracterizarea climatelor Terrei
Explicarea evoluţiei şi tendinţelor de evoluţie a climei
Analizarea hărţii climatice
Interpretarea hărţii climatice
Analizarea hărţii sinoptice
Interpretarea hărţii sinoptice
Efectuarea măsurătorilor meteorologice (măsurarea
temperaturii aerului, a solului)
Analizarea datelor meteorologice
Interpretarea datelor meteorologice
Analizarea climogramei
Interpretarea climogramei
Elaborarea climogramei
Conţinuturi
PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI
Universul şi sistemul solar
Evoluţia Universului şi a Terrei. Caracteristicile
Pământului şi consecinţele geografice
MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAŢIULUI
TERESTRU
Coordonatele geografice
Reprezentări cartografice
Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi
geografice şi în orizontul local
Reprezentările cartografice şi societatea omenească
RELIEFUL TERESTRU
Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire
petrografică
Unităţile majore ale reliefului terestru
Agenţi, procese şi forme de relief
Tipuri şi unităţi de relief
Analiza şi interpretarea reliefului
Relieful şi societatea omenească
Relieful orizontului local
Aplicaţii practice în orizontul local
ATMOSFERA TERESTRĂ
Alcătuirea şi structura atmosferei
Factorii genetici ai climei
Climatele Terrei
Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei
Hărţile climatice şi harta sinoptică. Analiza şi interpretarea
datelor
Clima şi societatea omenească
Clima orizontului local
APELE TERREI
Componentele hidrosferei
Apele continentale şi oceanice
Analiza şi interpretarea unor date hidrologice
Hidrosfera şi societatea omenească
Hidrografia orizontului local
 Analizarea climei din mediul local
Analizarea componentelor hidrosferei
Efectuarea măsurătorilor hidrologice (măsurarea
nivelului apei unui râu, a temperaturii apei râurilor)
Determinarea vitezei de curgere a apei râurilor
Analizarea nivelului apei unui râu
Monitorizarea calităţii apei unui râu (lac)
Analizarea apelor din mediul local
Aplicaţii practice în orizontul local
Clasificarea solurilor
VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA
Caracterizarea solurilor de diferite tipuri
Biosfera şi organizarea ei. Evoluţia vieţii pe Terra
Analiza învelişului de soluri al Pământului şi al
Pedosfera
României (zonalitatea, azonalitatea, intrazonalitatea,
Zonele biopedoclimatice
regionalizarea)
Biosfera, solurile şi activitatea omenească
Analizarea profilului de sol şi a orizonturilor
Aplicaţii practice în orizontul local
pedogenetice
Analizarea proprietăţilor globale ale solului (fizice,
fizico-mecanice şi chimice)
Explicarea proprietăţilor globale ale solului (fizice,
fizico-mecanice şi chimice)
Îmbunătăţirea proprietăţilor globale ale solului (fizice,
fizico-mecanice şi chimice)
Caracterizarea zonelor biopedoclimatice
Clasificarea interacţiunilor dintre elementele mediului
Analizarea interacţiunilor dintre elementele mediului
Explicarea interacţiunilor dintre elementele mediului
MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA OMENEASCĂ
Clasificarea tipurilor de mediu
Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului
Clasificarea tipurilor de peisaje
Interacţiunile dintre om şi mediul terestru
Caracterizarea mediilor de diferite tipuri
Peisajele naturale
Caracterizarea peisajelor de diferite tipuri
Factorii geoecologici naturali
Stabilirea rolului factorilor geoecologici naturali în
Tipurile de mediu natural
mediu
Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea
Analizarea mediului local
societăţii omeneşti
Identificarea problemelor în mediul local
Mediul orizontului local
Identificarea soluţiilor problemelor din mediul local
Interpretarea (explicarea) mediului local
Elaborarea unor schiţe de hartă a mediului local

Tabel 2. Clasa a X-a. Competenţe specifice şi conţinuturi

Competenţe specifice Conţinuturi
Analizarea statelor şi a grupărilor regionale de state I. GEOGRAFIE POLITICĂ
Explicarea evoluţiei hărţii politice Statele şi grupările regionale de state
Interpretarea problemelor actuale de geografie Evoluţia în timp a hărţii politice
politică Principalele probleme actuale de geografie politică
II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR
Analizarea dinamicii populaţiei
UMANE
Explicarea dinamicii populaţiei
Geografia populaţiei
Analizarea bilanţului natural al populaţiei
Dinamica populaţiei
Explicarea bilanţului natural al populaţiei
Bilanţul natural al populaţiei
Analizarea mobilităţii teritoriale a populaţiei
Mobilitatea teritorială a populaţiei
Explicarea mobilităţii teritoriale a populaţiei
Bilanţul total al populaţiei
Analizarea bilanţului total al populaţiei
Evoluţia numerică a populaţiei
Explicarea bilanţului total al populaţiei
Tipuri de medii de viaţă
Analizarea evoluţiei numerice a populaţiei
Răspândirea geografică a populaţiei
Explicarea evoluţiei numerice a populaţiei
Structuri demografice (rasială, confesională,
Analizarea răspândirii geografice a populaţiei
etnolingvistică, pe grupe de vârstă şi sexe, socioeconomică,
Explicarea răspândirii geografice a populaţiei
pe medii)
Analizarea structurii demografice
Populaţia, protecţia mediului înconjurător şi dezvoltarea
Explicarea structurii demografice
durabilă
 Competenţe specifice
Analizarea structurii formelor de habitat
Explicarea urbanizării
Analizarea funcţiilor şi a structurii funcţionale a
aşezărilor omeneşti
Explicarea funcţiilor şi a structurii funcţionale a
aşezărilor omeneşti
Analizarea formelor de aglomerare umană
Caracterizarea formelor de aglomerare umană
Caracterizarea peisajelor rurale
Analizarea organizării spaţiului urban şi rural
Analizarea planului oraşului
Elaborarea unui proiect de amenajare locală
Analizarea resurselor naturale pe glob
Clasificarea resurselor naturale
Explicarea evoluţiei practicilor agricole
Caracterizarea tipurilor şi structurilor teritoriale
agricole
Clasificarea peisajelor agricole
Caracterizarea peisajelor agricole
Analizarea evoluţiei activităţilor industriale
Explicarea evoluţiei activităţilor industriale
Caracterizarea industriei energiei electrice
Analizarea industriei energiei electrice
Caracterizarea regiunilor industriale
Studierea comparativă a două regiuni industriale
Clasificarea serviciilor
Caracterizarea căilor de comunicaţie şi transport
Caracterizarea comerţului
Caracterizarea turismului
Analizarea marilor ansambluri economice şi
geopolitice ale lumii
Explicarea rolului marilor ansambluri economice şi
geopolitice ale lumii
Caracterizarea unui ansamblu economic şi geopolitic
Explicarea formării unui ansamblu economic şi
geopolitic
Tabel 3. Clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane
Competenţe specifice
Explicarea proceselor geografice
Clasificarea hazardurilor
Clasificarea peisajelor
Clasificarea mediilor geografice
Clasificarea factorilor geoecologici
Caracterizarea peisajelor
Caracterizarea mediilor geografice
Caracterizarea geosistemului
Caracterizarea ecosistemului
Investigarea activităţilor antropice care duc la *Mediile zonei temperate
degradarea mediului
Stabilirea măsurilor posibile de protecţie a mediului
Clasificarea ariilor protejate
Analizarea repartiţiei rezervaţiilor naturale
Analizarea unei zone protejate (studiu de caz)
Investigarea unor spaţii degradate (studiu de caz)
Elaborarea unor proiecte de dezvoltare durabilă a unor
regiuni degradate
Explicarea relaţiilor din sisteme şi dintre sisteme
Conţinuturi
Geografia aşezărilor umane
Habitatul uman: definire şi componente
Urbanizarea
Dinamica urbană şi explozia urbană
Funcţiile şi structura funcţională a aşezărilor omeneşti
Forme de aglomerare umană
Metropole - megalopolisuri
Peisaje rurale
Organizarea spaţiului urban şi rural. Planul oraşului
Amenajarea locală şi regională
III. GEOGRAFIE ECONOMICĂ
Resursele naturale
Resursele extraatmosferice şi ale atmosferei
Resursele litosferei
Resursele hidrosferei
Resursele biosferei
Agricultura
Evoluţia în timp şi spaţiu a practicilor agricole
Tipuri şi structuri teritoriale agricole
Regiuni şi peisaje agricole
Industria
Evoluţia activităţilor industriale
Industria energiei electrice
Regiunile industriale
Studiu de caz: analiza a două regiuni industriale (o regiune
din Europa şi o regiune din continentele extraeuropene)
Serviciile
Definire şi tipuri
Căi de comunicaţie şi transporturi
Comerţ, turism
IV. ANSAMBLURILE ECONOMICE ŞI GEOPOLITICE
ALE LUMII
Marile ansambluri economice şi geopolitice ale lumii
Uniunea Europeană şi un ansamblu extraeuropean
Conţinuturi
I. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ
FUNDAMENTALĂ A LUMII CONTEMPORANE
Mediul înconjurător – aspecte generale
*Modificări recente ale mediului terestru
Factorii geoecologici – aspecte generale
Geosistemul, ecosistemul şi peisajul geografic
*Factori geoecologici – caracteristici şi funcţionalitate
Tipurile de medii geografice
Tipurile de peisaje geografice
Hazarde naturale şi antropice
Despăduririle, deşertificarea şi poluarea – efecte ale
activităţilor umane asupra mediului
*Scenarii despre evoluţia mediului
Protecţia, conservarea şi ocrotirea mediului
Managementul mediului înconjurător
 Competenţe specifice
Analizarea managementului mediului
Elaborarea unui proiect de management al mediului
local
Explicarea regionalizării/regionării
Explicarea globalizării
Analizarea diversităţii lumii contemporane
Explicarea evoluţiei geodemografice contemporane
Analizarea diferenţierilor regionale
Explicarea diferenţierilor regionale
Explicarea tendinţelor evoluţiei aşezărilor umane
Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă la nivel
regional
Analizarea evoluţiei economiei mondiale şi a sistemului
economic mondial
Explicarea evoluţiei economiei mondiale şi a sistemului
economic mondial
Analizarea sistemului geopolitic mondial actual
Analizarea ansamblurilor economice şi geopolitice
mondiale actuale
Explicarea rolului statelor în sistemul mondial actual
Analizarea organizării spaţiului mondial
Explicarea organizării spaţiului mondial
Identificarea tipurilor de regiuni în teritoriu, după
diferite criterii
Analizarea vieţii sociale în spaţiul geografic
Analizarea organizării spaţiului umanizat
Analizarea spaţiului geografic
Analizarea civilizaţiei în spaţiul geografic
Analizarea mobilităţii geografice a populaţiei
Analizarea structurilor de bază ale vieţii sociale
Analizarea raporturilor dintre rasă, etnie, religie, cultură
şi viaţa socială
Explicarea proceselor geografice (mondializare,
occidentalizare)
Tabel 4. Clasa a XII –a. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale
Competenţe specifice
Analizarea comparativă a spaţiului unui stat (România) şi a EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE
spaţiului unui continent (Europa)
Analizarea integrată a reliefului unui stat (România), în succesivă, de la Europa la România)
relieful unui continent (Europa)
Caracterizarea tipurilor de relief
Caracterizarea unităţilor de relief
Caracterizarea integrată a climei unui stat (România), în - relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de
clima unui continent (Europa)
Analizarea climatelor unui continent (Europa)
Caracterizarea climatelor unui continent (Europa)
Caracterizarea integrată a hidrografiei unui stat (România), în României;
Conţinuturi
II. REGIONALIZAREA ŞI GLOBALIZAREA LUMII
CONTEMPORANE
Dimensiunile şi domeniile regionalizării şi globalizării
*Spaţiul geografic şi globalizarea
Identitatea, uniformizarea şi diversitatea lumii
contemporane
III. POPULAŢIA, RESURSELE NATURALE ŞI
DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
Evoluţii geodemografice contemporane
Diferenţieri regionale
Resursele umane şi dezvoltarea
Raportul dintre aşezări şi dezvoltare. Tendinţe ale
evoluţiei aşezărilor umane
Resursele naturale şi agricole. Impactul exploatării şi
valorificării resurselor asupra mediului.
Gestionarea resurselor, dezvoltarea economică şi
dezvoltarea durabilă
IV. SISTEMUL ECONOMIC ŞI SISTEMUL
GEOPOLITIC
Evoluţia economiei mondiale şi sistemul economic
mondial
Sistemul geopolitic mondial actual
Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actuale
(Uniunea Europeană, OPEC etc.) – aspecte generale
Rolul unor state în sistemul mondial actual: Statele
Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia, China,
India, Brazilia. *Alte state: Republica Africa de Sud,
Israel, Australia
Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare, ţări
dezvoltate, alte categorii de ţări). Raportul Nord-Sud
*Spaţiul mediteranean la interfaţa Nord-Sud
De la lumea unipolară la lumea multipolară
*V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALĂ ŞI
CULTURALĂ
*Viaţa socială şi organizarea spaţiului umanizat
*Spaţiul geografic şi civilizaţia
*Mobilitatea geografică a populaţiei şi spaţiul social
*Structuri de bază ale vieţii sociale
*Raportul dintre rasă, etnie, religie, cultură şi viaţa
socială
*Elemente de geografie culturală: originea, geneza şi
evoluţia ariilor culturale
*Mondializarea, occidentalizarea şi impactul acestora
asupra vieţii sociale
Conţinuturi
GEOGRAFICE DE BAZĂ (tratare comparativă şi
Spaţiul românesc şi spaţiul european.
Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi
ale României:
relief);
- clima (factorii genetici, elementele climatice,
regionarea climatică); harta sinoptică a Europei şi a
hidrografia unui continent (Europa)
Caracterizarea integrată a învelişului biopedogeografic al
- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea
unui stat (România), în învelişul biopedogeografic al unui
Neagră;
continent (Europa)
- învelişul biopedogeografic;
Analizarea integrată a resurselor naturale ale unui stat
- resursele naturale.
(România), în resursele naturale ale unui continent (Europa)
Elemente de geografie umană ale Europei şi ale
Analizarea hărţii politice a unui continent (Europa)
României:
Analizarea integrată a populaţiei unui stat (România), în
- harta politică a Europei; România ca stat al
populaţia unui continent (Europa)
Europei;
Analizarea sistemului de oraşe al unui continent (Europa)
- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice;
Analizarea unui oraş european
- sistemul de oraşe al Europei; analiza geografică a
Analizarea integrată a unei ramuri industriale dintr-un stat
unor oraşe (patru oraşe europene, oraşul Bucureşti
(România), în industria unui continent (Europa)
şi alte două oraşe din România);
Caracterizarea economiei unui stat (România)
- activităţile economice – caracteristici generale;
Caracterizarea economiei unui continent (Europa)
analiza unei ramuri industriale (la nivel european şi
Analizarea integrată a sistemelor de transport dintr-un stat
în România);
(România), în sistemele de transport ale unui continent
- sisteme de transport.
(Europa)
Mediu înconjurător şi peisaje.
Caracterizarea comparativă a tipurilor de medii dintr-un stat
Regiuni geografice în Europa şi în România:
(România) şi dintr-un continent (Europa)
- caracteristici ale unor regiuni geografice din
Caracterizarea comparativă a tipurilor de peisaje dintr-un stat
Europa şi din România*;
(România) şi dintr-un continent (Europa)
- Carpaţii – studiu de caz al unei regiuni geografice.
Caracterizarea unor regiuni geografice dintr-un stat
Ţările vecine României (caracterizare geografică
(România) şi dintr-un continent (Europa)
succintă).
Caracterizarea unei unităţi de relief (Carpaţii)
Caracterizarea unui stat (vecinii României)
ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării
europene.
Caracteristici geografice, politice şi economice
actuale ale U.E.
Analizarea formării unei uniuni de state (UE)
Statele Uniunii Europene:
Analizarea evoluţiei integrării statelor într-o uniune de state
- privire generală şi sintetică;
(UE)
- studii de caz: Franţa, Germania, Regatul Unit,
Caracterizarea unei uniuni de state (UE)
Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria;
Caracterizarea unui stat (Franţa, Germania, Regatul Unit,
- celelalte ţări ale U.E.*.
Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, România)
Diviziuni regionale şi organizarea
Analizarea statelor unei uniuni de state (UE)
spaţiuluigeografic în U.E.*.
Sinteza statelor unei uniuni de state (UE)
România ca parte a Uniunii Europene:
Analizarea diviziunii spaţiului unei uniuni de state (UE)
- Oportunităţi geografice ale României cu
Analizarea organizării spaţiului unei uniuni de state (UE)
semnificaţie pentru U.E.
Analizarea relaţiilor unui stat cu celelalte state dintr-o uniune
- România şi ţările U.E. – interdependenţe
de state (UE)
geografice, economice şi culturale.
Analizarea problemei energiei într-un stat (România) integrat
- Organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în
într-o uniune de state (UE)
U.E. şi în România*.
Rezolvarea situaţiilor-problemă (identificare, diagnosticare,
- Problema energiei în U.E. şi în România.
soluţionare, prognoză) (migraţia populaţiei; disparităţi
- Alte probleme comune – la alegere, două studii
regionale)
de caz dintre: mediu înconjurător, dezvoltare
economică, migraţia populaţiei şi a forţei de
muncă, organizare teritorială, disparităţi
regionale, evoluţii geodemografice, agricultură,
dezvoltare urbană*.
Investigarea (analizarea) problemelor fundamentale ale lumii EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN
contemporane LUMEA CONTEMPORANĂ
Analizarea rolului unui continent (Europa) în construirea Problemele fundamentale ale lumii contemporane
lumii contemporane (prezentare sintetică).
Analizarea comparativă a unor ansambluri economice şi Rolul Europei în construirea lumii contemporane.
geopolitice ale lumii U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale
Explicarea proceselor geografice (mondializarea, lumii contemporane – privire comparativă.
internaţionalizare, globalizare) Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din
Prognoza evoluţiei unui stat (România), a unei uniuni de state perspectivă europeană.
(UE) şi a unui continent (Europa), în următoarele decenii Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul
 de evoluţie al lumii contemporane în următoarele
decenii.
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALĂ ŞI
Analizarea tipurilor tradiţionale de utilizare a spaţiului
CULTURALĂ A EUROPEI ŞI A ROMÂNIEI*
geografic
Tipuri tradiţionale de utilizare a spaţiului
Analizarea tipurilor de comunităţi
geografic*;
Analizarea mentalităţilor în spaţiul geografic
Tipuri de comunităţi umane şi mentalităţi*;
Analizarea diversităţii umane într-un continent
Diversitatea umană a Europei (lingvistică,
Analizarea structurilor teritoriale într-un stat (România) şi
religioasă, etnică)*;
într-un continent (Europa)
Structuri teritoriale şi dinamica socială*;
Analizarea dinamicilor sociale într-un stat (România) şi într-
Raportul dintre elemente de geografie socială şi
un continent (Europa)
culturală ale Europei şi României*.
Analizarea comparativă şi integrată a căilor de comunicaţie
dintr-un stat (România) şi dintr-un continent (Europa)
Analizarea comparativă şi integrată a mijloacelor de
ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR ŞI
comunicaţie dintr-un stat (România) şi dintr-un continent
ADMINISTRAŢIE ÎN EUROPA ŞI ÎN ROMÂNIA**
(Europa)
Căi de comunicaţie şi mijloace de transport**.
Analizarea comparativă şi integrată a relaţiilor economice
Relaţii economice**.
dintr-un stat (România) şi dintr-un continent (Europa)
Turism, comerţ, activităţi complementare**.
Analizarea comparativă şi integrată a turismului dintr-un stat
Elemente de geografie administrativă: organizarea
(România) şi dintr-un continent (Europa)
administrativă în ţări din Europa şi organizarea
Analizarea comparativă şi integrată a comerţului dintr-un stat
administrativă a României**.
(România) şi dintr-un continent (Europa)
Analizarea comparativă a organizării admnistrative a unor
state (România şi altele) şi a unui continent (Europa)

DISCUŢII
Competenţele generale au fost reformulate în funcţie de competenţele specifice reformulate şi de
conţinuturile actuale din programele şcolare, motiv pentru care lista lor poate fi completată sau schimbată,
ţinând cont de cerinţele actuale ale societăţii, de finalităţile sistemului de învăţământ din România şi de
modul în care se pot dodândi competenţele necesare prin studierea geografiei.
Pentru fiecare unitate de învăţare au fost reformulate competenţe specifice, pornindu-se de la fiecare
element de conţinut. Aceste competenţe specifice sunt derivate din competenţele generale. În formularea
competenţelor specifice, corelate cu fiecare unitate de învăţare, se remarcă faptul că se repetă unele cuvinte
cheie, de exemplu, analizarea, interpretarea, clasificarea, caracterizarea etc. Aceste repetări pot fi evitate
prin integrarea competenţelor. De exemplu, pentru a interpreta un proces geografic, mai întâi se face
analizarea lui, iar această competenţă poate fi integrată competenţei de a interpreta sau explica procesul
respectiv.
Pentru formularea şi selectarea riguroasă competenţelor, ar trebui parcurs următorul demers:
- alegerea competenţelor generale care ar trebui dobândite de către elevi în liceu, prin studierea
geografiei;
- detalierea conţinutului fiecărei competenţe generale (cunoştinţe declarative, cunoştinţe procedurale,
cunoştinţe atitudinale, capacităţi dezvoltate);
- formularea competenţelor specifice derivate din fiecare competenţă generală şi corelate cu fiecare
element de conţinut dintr-o unitate de învăţare;
- detalierea conţinutului fiecărei competenţe specifice.
Pentru ca autorii de manuale şcolare să poate elabora materialele suport (documente în manuale)
necesare în formarea competenţelor şi pentru ca profesorii să poată dezvolta aceste competenţe la elevi, în
programele şcolare ar trebui să fie precizate competenţele specifice corelate cu fiecare unitate de conţinut
(titlul unei lecţii) şi să fie detaliat conţinutul fiecărei competenţe generale şi specifice. Această schimbare şi
completare a programelor şcolare se poate realiza fără schimbarea manualelor şcolare actuale, deci fără
costuri financiare. Faptul că aceste competenţe specifice nu sunt formulate în mod adecvat în programele
şcolare, absenţa unor detalieri şi a corelării cu un anumit element de conţinut face dificilă proiectarea
lecţiilor şi punerea lor în practică de către profesori. Cu siguranţă că dacă profesorii ar fi întrebaţi ce
competenţe specifice au dobândit elevii de liceu într-o lecţie, ei ar avea dificultăţi în formularea
răspunsurilor, fapt ce plasează demersul educaţional într-un context întâmplător, nu planificat. Ar trebui
precizat că o competenţă nu se poate dobândi într-o singură lecţie, aspect menţionat în lucrările de
specialitate, chiar dacă o anumită competenţă este „vizată” ca ţintă de realizat într-o lecţie.
 Pentru ca autorii de programe şcolare şi de manuale să poate realiza produse de bună calitate, ar
trebui să aibă competenţe de nivel superior (expert) în specialitate şi în didactica specialităţii -
competenţele în didactica specialităţii incluzând şi anumite competenţe specifice psihologiei, pedagogiei,
epistemologiei, logicii şi altor discipline. Pentru ca profesorii să fie capabili să organizeze optim situaţii de
învăţare, în care elevii să îşi dezvolte competenţele, ei ar trebui să cunoască conceptul de competenţă,
conţinutul fiecărei competenţe din programa şcolară şi modul de formare a competenţelor la elevi. Pentru
dobândirea competenţelor necesare, menţionate anterior, autorii de programe şcolare, de manuale, şi
profesorii ar trebui să studieze lucrările din domeniul pedagogiei şi al didacticii specialităţii şi să participe
la cursuri de formare continuă care abordează această tematică.

CONCLUZII
În acest studiu, se confirmă ipoteza cercetării: competenţele în geografie pot fi formulate în mod
adecvat, corelat cu conţinuturile actuale din programele şcolare de geografie de liceu. Pe baza studiului
realizat, am ajuns la următoarele concluzii:
- competenţele formulate permit reformulări pentru optimizare;
- unele competenţe formulate integrează alte competenţe;
- fiecare competenţă ar trebui detaliată la nivelul cunoştinţelor şi capacităţilor integrate;
- competenţele generale ar trebui formulate ţinând cont de nevoile actuale ale societăţii, nu pornind
de la conţinuturi (traseul invers urmat în această cercetare);
- în programele şcolare ar trebui: să existe concordanţă între competenţele generale, competenţele
specifice şi conţinuturi; să fie detaliate competenţele generale şi competenţele specifice;
- persoanele care elaborează programele şcolare şi manualele şcolare ar trebui să aibă competenţe de
nivel superior (expert) în specialitate şi în didactica specialităţii;
- profesorii ar trebui să cunoască conceptul de competenţă, conţinutul fiecărei competenţe şi modul
de formare a competenţelor la elevi.

BIBLIOGRAFIE

Brien, R. (1997), Science cognitive & formation, Presses de l’Université de Québec

Dulamă, Maria Eliza (2009), Caracteristicile şi competenţele profesorului într-o societate a cunoaşterii, în Maria Eliza
Dulamă, F. Bucilă, Oana-Ramona Ilovan, Tendinţe actuale în predarea şi învăţarea geografiei/Contemporary
Trends in Teaching and Learning Geography, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Dulamă, Maria Eliza, Ilovan, Oana-Ramona, (2008), On Competencies Characteristic of Geography in High School
(Observaţii asupra competenţelor specifice Geografiei din ciclul liceal. Observationen über spezifische
Konzepte in Geographie im Gymnasium), in Acta Didactica Napocensia, nr. 2, p. 86-95, http://adn.teaching.ro/.
Roegiers, X. (2000), Une pédagogie de l'integration, Paris-Bruxelles: De Boeck Université.

Lucrarea apare în volumul Liliana Ciascai, Maria Eliza Dulamă, Oana-Ramona Ilovan (coord.)
,,Învăţarea eficientă. Actualitate, dezvoltări şi perspective. Studii, cercetări şi sinteze, Editura Presa
Universitară Clujeană, Clun-Napoca, 2009