Acad. prof.

GHEORGHE VRANCEANU

GEOMETRIE
ANALITICA
PROIECTIVA.
SI DIFERENTIAU

EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA

BUCURESTl-1962
 GRUPUL PROIECTIV PE DREAPTA 39

Ecuatiile (27) �i (27') ne arata ea proiectivitatile intre forme de prima

speta se exprima - in coordonate omogene - prin transformari liniare �i
intregi.
Invers, fiind date doua perechi de variabile x1, x2 ; x'1, x'2, legate de
relatii de forma
px{= a11X1 + ll12X2, (28)
P� = �1X1 + �2X2,
}

unde a11, a12, a21, a22 stnt ni�te constante, iar determinantul

(28')

este diferit de zero, putem interpreta relatiile (28) ea fiind ecuatiile unei
proiectivitati tntre doua forme de prima speta, ale caror elemente stnt res­
pectiv determinate de coordonatele ornogene X1, x2 �i x'1, x'2 •
Daca trecem de la coordonate omogene la coordonate neomogene punind
,
X =1, X1 X1
=-, ,
X1 X2

din ecuatiile (28) rezulta

x' = aux + llis (29)

a21X+ llss
ecuatie care ne da o proiectivitate tntre doua forme de prima speta ale carei
elemente sint determinate respectiv de coordonatele x �i x'.

§ 8. Grupul proiectiv pe dreapta

Mai multe transformari formeaza un grup, daca contin printre ele trans­
formarea identica, daca orice transformare are o inversa ce apartine mul­
timii de transformari date �i daca produsul a doua transformari este tot o
transformare din multimea data. Este u�or de vazut ea aceste proprietati sint
realizate pentru transformarile (28) sau echivalentele lor (29), daca tinem seama
de interpretarea lor geometrica ea proiectivitati intre doua forme de prima
speta distincte sau suprapuse. Analitic, se vede ea (29) - de exemplu -
se obtine transformarea identica daca punem

�i orice transformare (29) are o inversii, adica o putem rezolva in raport cu x,

deoarece determinantul (28') este presupus diferit de zero.
 ECUATIILE DREPT£1. ECUATIA PLANULUI 203

axe. Daca planul nu intiln�te axa z, insa intiln�te axa y, partea pozitiva
a planului este aceea care priv�te spre partea pozitiva a axei y �i in sfir�it
daca planul este paralel cu planul Oyz, partea pozitiva a planului este aceea
care priv�te spre partea pozitiva a axei x.

§ 2. Ecuatiile dreptei. Ecuatia planului

Dreapta care trece prin doua puncte. Fiind date doua puncte P1, P2
ale caror coordonate in raport cu un sistern de axe stnt respectiv x1,. y1, z1 ;
x2, y2, z2, sa cautam conditiile pe care trebuie sa le satisfaca coordonatele
unui punct P(x, y, z) pentru a se gasi pe dreapta P 1P2• Pentni aceasta,
putem schimba rationamentul adoptat in cap. II, § 3 proiecttnd terna de
puncte Pi, P2 , P pe axele de coordonate. Vom obtine formule analoge formule­
lor din acel capitol, cu diferenta ea vom avea tn acest caz un raport tn plus
datorit coordonatei z. Deci, coordonatele x, Y,. z ale punctului P situat pe
dreapta determinata de P1 (x1, Yi, z1) �i P2 (x2 , y2, z2) vor satisface conditHle
X - Xi = Y - Yi
= Z - Zi •
(2)
X2 - X1 Ya - Y1 Z2 - Z1

-Aceste conditii, exprimind egalitatea a trei rapoarte, reprezinta doua ecuati

independente, care se obtin scriind de exemplu ea primul �i al doilea raport
stnt respectiv egale cu al treilea. Introductnd �i in acest caz coordonata bari-
PiP
centnca• " r, punm
" d --=- = r, dec1•
PP2
y - Yi
-- = ,, -. - = ,, -- = ,,
X i -X Z Zi -:-
�- X Y2 - Y Z2 Z -

se pot obtine coordonatele ·punctului P al dreptei P1 P2 sub forma para­

metrica
. �+�
x= �+� y= z= �+� (3)
l +r ' I +r ' I +r •
Cind r parcurge toate valorile reale de la - oo la oo , punctul P descrie +
dreapta inceptnd din P2 �i revenind: Pentru r = 1, punctul P se gas�te
tn mijlocul segmentului P 1P2, care are coordonatele

X = Xi + Xz y = Yi + Ya z = Zi + Z2
2 ' 2 ' 2
iar pentru r =-
1, punctul P se gase�te la infinit.
Daca in formulele (3) punem r = : ,. obtinem coordonatele dreptei
sub forma

(4)
 FORMULE TRrGONOMETRICE IN PLANUL' HIPERBOLIC 601

Putem deci scrie

sinCcos A cos B=

eh2 .!:.... eh � eh ..!!..

R R R
- eh �(eh2 .!!.. + eh2
R R
!!..)
R +
eh � eh !!..
R R M
= (2l ')
a b c
sh-sh- sh-
R R R
unde M este dat de formula (19). Permutind circular A, B, C �i aduntnd,
se obtin primii termeni din membrul al doilea al formulei (21). Puntnd

ot=eh �+eh ..!!..+ eh E...

R R R
a b · a c b c
�=eh-eh-+eh-eh-+ eh -ch- (21 ")
R R R R R R
a c
y = ch-ch-
b
ch-
R R R
�i tintnd seama de formula (20), care ne da
2 2
sin A sin B sin C= MSsh..!!...sh .!!...sh�= M (2y- « + � + l),
R R R sh � sh .!_sh �
R R R
rezulta formula
2+oty-ot�+r-2 �+ I) V2y-cx + 2�+I. (22)
2
sin�=(ot
R 1
sh -!:.sh !!_sh ..E...
R R R
Tintnd seama ea avem

sh ; sh ! sh ; = V( eh' ; - I J (eh' ! - I ) (eh' ; - 1]

rezulta ea putem exprima �i numitorul formulei (22) cu ajutotul canti­
tatilor ot, �, y. Formula (22) ne da astfel aria S a triunghiului in functie de
cosinusurile hiperbolice ale laturilor.
In sftr�it, ea o ultima aplicatie sa consideram cazul unui .triunghi
echilateral, deci pentru care avem A = B = C �i a= b== c. In acest caz,
formula (18) ne da

eh2 !!...-eh.!!..
cos·A = R R
sh2�