Exemple transformari baza 2 in baza 16:

DEC HEX BIN

0 0 0000
1 1 0001
2 2 0010
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7 0111
8 8
9 9
10 A 1010
11 B 1011
12 C 1100
13 D
14 E 1110
15 F

7:2 = 3 (R 1)

3:2 = 1 (R 1)

1:2 = 0 (R 1)

0111 = 0 x 2^3 + 1 x 2^2 + 1 x 2^1 + 1 x 2^0 = 4 + 2 + 1 = 7

11:2=5 (R 1)

5:2 = 2 (R 1)

2:2 = 1 (R 0)

1:2 = 0 (R 1)

1011 = 1 x 2^3 + 0 x 2^2 + 1 x 2^1 + 1 x 2^0 = 8 + 2 + 1 = 11 => 0x0B

14:2 = 7 (R 0)

7:2 = 3 (R 1)

3:2= 1 (R 1)

1:2 = 0 (R 1)

1110 = 1 x 2^3 + 1 x 2^2 + 1 x 2^1 + 0 x 2^0 = 8 + 4+ 2 = 14 => 0x0E

Structura IPv6:
128bit – in hex => 32 nibbles => 8 hextet

1 nibble = 4 bit

1 hextet = 4 nibbles = 16 bit

Dupa fiecare hextet se insereaza un caracter “:”

Se da hextetul A3C1:

- 1010 0011 1100 0001

- Definim bitii cei mai semnificativi
- Definim bitii cei mai nesemnificativi

Exemplu:

- 2a00:1450:4016:805::200e => 2A00:1450:4016:0805:0000:0000:0000:200E (Forma

neprescurtata a adresei)

Adresa IPv6 este case insensitive (nu conteaza literele mici/mari)

Metode de prescurtare ale adreselor IPv6: (R1 si R2 se pot combina)

- R1: se pot omite nibbles de 0 de la inceputul fiecarui hextet

o 03A9 -> 3A9
o 03B0 -> 3B0
o 003B -> 3B
o A700 -> A700
o 0005 -> 5
o 0000 -> 0
- R2: se pot inlocui cu :: grupurile de cate 4 nibbles de 0 la nivelul intregii adrese IPv6 doar o
singura data (Daca exista mai multe zone in care putem inlocui cu ::, se alege zona astfel
incat lungimea adresei dupa prescurtare sa fie cat mai mica)
o 2004:0000:A5B9:1000:0000:0000:0509:000F
 Adresa IPv6 scrisa integral (fara prescurtari)
o R2 varianta 1: 2004::A5B9:1000:0000:0000:0509:000F
o R2 varianta 2: 2004:0000:A5B9:1000::0509:000F
 Aplicam si R1: 2004:0:A5B9:1000::509:F

Partile componente ale adresei IPv6:

- Parte de retea
o Global Routing Prefix (48 bit) [Asignat de catre IANA]
o Subnet ID (16 bit)
- Parte de host (Interface ID) (64 bit)
2a02:2f00::/28
2A02:2F00:0000:0000:0000:0000:0000:0000

2A02:2F00::1/28

OBS: Eroarea este datorata faptului ca routerul a comparat partea de retea (primii 28 biti) a IP-ului
de pe F0/0 cu partea de retea a IP-ului de la F0/1, acestia fiind identici, alocarea a fost eronata.

Subnetizarea IPv6:

- reprezinta solutia la problema erorii de mai sus

- imprumutam un numar de biti din partea de host in partea de retea

Cazul A: subnetizarea pe portiunea Subnet ID la nivel ISP:

Consideram reteaua RDS-ului 2a02:2f04:4::/48

2a02:2f04:0004::/48

Ex. 1: Cate subretele se obtin daca variem toti cei 16 biti din partea de SubnetID -> 2^16 => 65536

2a02:2f04:0004:0000:0000:0000:0000:0000/48

Ex. 2: Cate subretele se obtin daca variem doar primii 2 biti din partea de Subnet ID (primii 2 biti cei
mai semnificativi [de la stanga la dreapta]) -> 2^2 = 4 subretele

Ex. 3: Sa se scrie care sunt cele 4 combinatii de subretele de la exercitiul anterior:

0000 0000 0000 0000 => 0000

0100 0000 0000 0000 => 4000

1000 0000 0000 0000 => 8000

1100 0000 0000 0000 => C000

2a02:2f04:0004:0000:0000:0000:0000:0000/64

2a02:2f04:0004:4000:0000:0000:0000:0000/64

2a02:2f04:0004:8000:0000:0000:0000:0000/64

2a02:2f04:0004:C000:0000:0000:0000:0000/64
Ex. 4: Sa se scrie cate subretele obtinem si care sunt acelea, daca folosind pentru subnetizare, ultimii
3 nibbles din SubnetID.

2a02:2f04:0004:0000:0000:0000:0000:0000/48

0000 0000 0000 0000 -> 0000

0000 0000 0000 0001 -> 0001

0000 0000 0000 0010 -> 0002

0000 0000 0000 0011 -> 0003

0000 0000 0000 0100 -> 0004

… ~4k

0000 1111 1111 1110 -> 0ffe

0000 1111 1111 1111 -> 0fff

3 nibbles = 12bit -> putem forma un numar de 2^12 combinatii folosind 12 biti -> 4096

Ex. 5: Din lista de mai sus sa se scrie a 11-a, a 20-a si a 35-a subretea:

0000 0000 0000 1010 -> 000A => 2a02:2f04:0004:000A:0000:0000:0000:0000/64

0000 0000 0001 0011 -> 0013 => 2a02:2f04:0004:0013:0000:0000:0000:0000/64

0000 0000 0010 0010 -> 0022 => 2a02:2f04:0004:0022:0000:0000:0000:0000/64

OBS: Pentru ca in IPv6 routerul nu stie in mod implicit sa forwardeze pachetele primite pe o interfata
catre o alta interfata, vom activa routarea IPv6 folosid commanda:

Router(config)#ipv6 unicast-routing
Cazul 2: Subnetizare pe portiunea Interface ID

Consideram ultima retea din Ex. 5:

2a02:2f04:0004:0022:0000:0000:0000:0000/64

Ex. 1: Imprumutand 3 biti din partea de host in partea de retea, masca devenim 64 -> 67, cate retele
obtinem si care sunt acelea

2a02:2f04:0004:0022:0000:0000:0000:0000/64

0000 0000 0000 0000 -> 0000 => 2a02:2f04:0004:0022:0000:0000:0000:0000/67

0010 0000 0000 0000 -> 2000 => 2a02:2f04:0004:0022:2000:0000:0000:0000/67
0100 0000 0000 0000 -> 4000 => 2a02:2f04:0004:0022:4000:0000:0000:0000/67
0110 0000 0000 0000 -> 6000 => 2a02:2f04:0004:0022:6000:0000:0000:0000/67

1000 0000 0000 0000 -> 8000 => 2a02:2f04:0004:0022:8000:0000:0000:0000/67

1010 0000 0000 0000 -> A000 => 2a02:2f04:0004:0022:A000:0000:0000:0000/67

1100 0000 0000 0000 -> C000 => 2a02:2f04:0004:0022:C000:0000:0000:0000/67

1110 0000 0000 0000 -> E000 => 2a02:2f04:0004:0022:E000:0000:0000:0000/67

Ex. 2: Cate IP-uri obtine clientul intr-un LAN cu masca 67?

R: biti de retea: 67 -> biti de host: 61 => 2^61 IP-uri alocabile

Ex. 3: Sa se scrie al10-lea si al14-lea IP alocabil din primul subnet din cele 8.

10: 2a02:2f04:0004:0022:0000:0000:0000:0009/67

14: 2a02:2f04:0004:0022:0000:0000:0000:000D/67

Ex. 4: Sa se scrie penultimul si ultimul IP alocabil din primul subnet din cele 8.

0001 1111 11111 1111 -> 1fff => 2a02:2f04:0004:0022:1fff:ffff:ffff:fffe/67

0001 1111 11111 1111 -> 1fff => 2a02:2f04:0004:0022:1fff:ffff:ffff:ffff/67