Sunteți pe pagina 1din 160

4 SANATATE PUBLICA �I MANAGEMENT SA"IITAR

5. Aplicabilitate general11: 5. Aplicabilitate individual1i


cercetare asupra problemelor de bolnaml iwlar; cercetare
si\ni'ltate-boali\ colective �i intraorganica.
ncvoilor ex.primate <.le
comunitate.
6. Prcocupare pr iotitarll pentru 6. Preocupare secundara pentru
mediu: fizic, biologic, psiho­ medi11I bolnavului.
logic, social, economic.
7. Pla11ificarea acrivitc7Jilor i'n 7. Fara planificare; Iara epi­
raport cu problemele �i nevoile; demiologie; Hua paniciparea
epidemiologia ca instrument utilizatorilor (medicalizarea).
prioritar; participarea
utilizatorilor.
8. Re::.ultarele sunt apreciate mai 8. Re�ultatele sunt apreciate de
mult de cei care nu sunt bol­ bolnavii i'ngriji\i.
navi.
9. Echipa de slin1itate trebuie sa 9. Raportul c11 indivizii nu existli
preia ini\ialiva; exist11 un rapon clac11 nu �unt bolnavi.
permanent cu comunitatea.
I 0. Preventia sociala �i medical1\ 10. Prioritate: tracamemul bolii.
�i educa\ia pentru slln1\tate
sunt prioritarc.

SCOPURILE SANATATII PUBLICE:


I. Promovarea slinata\ii, care vizeazli ca oamenii sli fie tot mai sanlito�i.
ap\i de a panicipa la via\a social1i (se realizeazl\ prin dezvoltarea miisurilor
sanogenetice cu contribujia tuturor sectoarelor comunillltii �i a grupurilor sociale).
TI. Ocrotirea slinlitaµi prin mentinerea slin1it1i\ii �i prevenirea bolilor.
ill. Controlul morbidit11\ii prin combaterea bolilor §i a consecintelor !or.
N. Redobiindirea s5.n1\t5.pi, la a carei realizare, contribu\ia medicilor, a
serviciilor sanitare �i sociale este substantiali!.
DOMENHLE PRINCIPALE ALE SANATATII PUBLTCE:
- demografia:
- biostalistica;
- epidemiologia:
- aplicarea �tiin�elor sociale �i compo11amentale la c;5.nlltate, deoarece
o parte din boli au un determinism �ocial:
- conduccrea serviciilor medico-socialc:
Starea de s5.n5.tate 5

- dreptul;
- etica.
*
* *

DEFINlTIA sANATATJl.
Nu exista o definitie unica ci o pluralitate de defini\ii, pluralitate care \ine de
cuno�tintele acumulate, de dinam.ica �i specificul valorilor culturale §i pentru ca sa­
nl:\tatca are un caracter procesual, evolutiv. De aici rezulta �i tentativa de a defini
sanatatea multic1ite1ial �i de a fi masurata in functie de ni�te eriterii de referintli.
In lista foarte larga a defini\iior date slinati'qii se folosesc mai multe cri­
terii pentru definirea sanata\ii, fiecare �coala adoptand unul, doua sau toate
cele trei eriterii utilizate eel mai freevent.
Criteriile utilizate pentru definirea sanata\ii sunt:
- bunastarea funqionala;
- capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata
§i munca;
- condit.ia umana care YI face pe individ creativ (criteriul utilizat free-
vent de francezi).
Definitia siiniitatii individuate din Constitutia OMS: "stare de bine
completli din punct de vedere fizic. mintal �i social �i nu numai absenta bolii
sau a infirmitat.ii" este cea mai frecvent utilizata.
Caracteristicile acestei defin.itii sunt:
- este acceptatA de toalli lumea ca o "aspira{ie";
- rcalizarea ei presupune responsabilitatea socieU\tii;
- subliniaza caracterul pozitiv §i multiaxial al si'\natatii.
Siiniitatea grupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza a
sanatatilor individuale apreciata 1'ntr-o viziune sistemica, globarn (ecosiste�
mica).
FACTORII CARE INFLLJENfEAZA STAREA DE SANATATE A POPULA'flEI
Factorii care influenteaza starea de sanatate a popula\iei au fost descri�i
in diferite feluri.
Gruparea acestora, care va fi prezentata, mai jos deriva de la un concept
al lui Lalonde:
I. Factorii biologici (ereditate, caracteristici demografice ale populatiei).
U. Factorii ambientali (factorii mediului fizic �i social: factori fizici,
chimici, socio-eulturali, educaiionali).
m. Factorii comportamentali, atitudinile. obiceiurile. Stilul de viata de­
pinde de compo1tamente care, la randul lor, sunt condifionate de factori sociali,
deci stilul de via\a este rezultatul factorilor sociali §i al comportamentelor.
6 SANATATI-., PUBLICA �l MANAGEMENT SANlTAR

IV. Serviciile de sanlitate (preventive, curative, recuperatorii).


in Fig.nr. l este prezentat modelul epidemiologic al factorilor care
deteoninli starea de sanlitate dupa Dever, iar in anexa nr I sunt prezentate
pondenle acestor tactori in aparitia d1feritelor boli dominante.

MASURAREA STARII DE SANATATE


ABORDARI NOl
a. Extinderea conceptului de morbiditate (Wood)
deficien1A;
- incapacitate;
- handicap;
b. Promovarea conceptului de s1inlitate "politivA"
c. lndici globali, multicriteriali - criterii:
- perceptionali;
- functionali;
- adaptarc la mediu:
Masurarea starii de sanatate sc realizeaza cu ajutorul unor indicatori,
cei obi�nuiti fiind grupati 111:
A. lndicatori de nivcl (de rezultal al aqiunii factorilor care innuenteazli
starea de sllnlltatc).
J. Demografici (via\Mnonvia\li): mortal irate, natalitate, fertilitate
- de frecventa;
- probabilitli\i, riscuri.
2. Morbiditate:
- clasici;
- consecinte ale bolii (deticien1e �enwriale, somatice s.iu psihice,
incapacllate, invaliditate);
- gravitate (se masoara cu scoruri);
- combina(i.
3. Globah ai sanatatii:
- baza\i pe incapacitntea functionala;
- baza1i pe perceperea slinllta\ii/bolii
B. Indicatori de factori:
- biolog1ci;
- mediu;
- comportamente;
- servicii de sanatate (re\Urse), disponibilitate. utilizare.
C. Complec�i

S-ar putea să vă placă și