importantă în teritoriul închis ermetic al fostei puteri oprim la zona în sine, viziunii unui nou bulevard urban

Dosar:
totalitare (și, din păcate, și al actualei puteri democrati- i se răspunde cu frica de o nouă placare ca în anii ’70 și
ce). Chiar, știaţi că axa începe în Calea Victoriei și trece ’80. Iar faptul că între Casa Poporului și Mega-catedrala
de Casa Poporului și Calea 13 Septembrie? Neamului axa trece prin subteran e cu siguranţă un re-

Axa Buzești–Uranus
Cea de-a doua parte prezintă punctul de vedere al
profesorului Hanna Derer, autor al unui studiu despre
valorile urbane și arhitecturale ale zonei și un adversar
al acestui proiect.
Încheiem cu un material ce aduce împreună o selec-
ţie a reacţiilor (și contrapropunerilor) societăţii civile și
specialiștilor, și un fotoreportaj, parte a unui proiect do-
cumentar și artistic al lui Dragoș Lumpan.
zultat previzibil, însă în același timp și o gigantică oca-
zie pierdută pentru oraș.
În fine, problema socială (nu vorbim totuși doar des-
pre monumente, ci și despre mutarea unei populaţii) e
privită și drept o gentrificare necesară și o revitalizare a
unei zone cu probleme.
Discuţia e urgentă
Și asta mult dincolo de zona în cauză. Eu, personal, sunt

Dossier: Vedem lucrurile foarte diferit

- dacă e să judecăm după poziţiile din acest dosar. Acolo
destul de pesimist în ceea ce privește rezultatul efortu-
rilor actuale de a opri operaţia. S-a făcut deja prea mult:

Buzești–Uranus Axis unde profesorul Enache vorbește despre o tangentă la

COORDONATOR
ȘTEFAN
GHENCIULESCU
O bucată din centrul orașului
dispare sub ochii noștri. Trecând prin zona Buzești-
Berzei, ne izbește un peisaj apocaliptic de ruine, maidane
și buldozere, care nu poate să nu ne aducă aminte de ma-
rile campanii din anii ’80. Desigur, scara operaţiei este
incomparabilă cu cea de atunci. De fapt, casele dispărute
ca urmare a creării noi axe Buzești-Uranus (de fapt, a
porţiunii de nord a acesteia) reprezintă o porţiune infimă
chiar și din totalul celor demolate în ultimii douăzeci de
ani. Însă nu mai este vorba aici despre suma unor opera-
ţii individuale, ci despre prima mare operaţie de înlocu-
ire a unei porţiuni de ţesut de după 1989. Și nici despre
investiţii private, ci despre un proiect public al Primăriei,
ce se desfășoară ca urmare a unor proiecte urbanistice.
Dincolo de acţiunea în sine, maniera în care aceasta
este gestionată pare lamentabilă (incapacitatea de co-
municare a diferitelor autorităţi, precum și problemele
legale semnalate de ONG-uri ar fi doar câteva dintre as-
pecte). Despre democraţia urbană în România e mult de
vorbit, ca și despre slăbiciunile și lentoarea în reacţii a
societăţii civile (dar și a profesioniștilor). Am ales însă să
ne concentrăm în acest dosar asupra proiectului, moti-
vaţiilor și a rezultatelor actuale sau în viitor ale acestuia.
Ce a stat la baza intervenţiei? De ce e oportun acum un
tip de operaţie pe care majoritatea dintre noi îl asociem
cu anii ’50 și ’60 (în Occident – la noi a fost cu totul altă
poveste)? Care e strategia urbană, dincolo de sloganuri
de tip „se va traversa orașul în 20 de minute”?
Dosarul
conţine trei părţi. Prima este un material consistent des-
pre proiect, construit pornind de la un interviu cu pro-
fesorul Constantin Enache, autorul principal al proiec-
telor urbanistice legate de subiect. Ne-a interesat foarte
mult punctul de vedere al urbanistului practicant care
își asumă proiectul și îl argumentează pornind de la o
viziune globală. Am vrut neapărat să aducem în discuţie
nu doar porţiunea operaţiei ce ne fierbe pe toţi în acest
© ȘTEFAN TUCHILĂ
moment, ci și partea sudică a acesteia, prima intervenţie
A piece of downtown
disappears under our eyes. Passing by
through Buzești-Berzei area, we get into
a cataclysmic setting of ruins, waste land
and bulldozers, which cannot but remind
us of the great campaigns in the 80s. Of
course, the scale of the operation is com-
pletely different from that one. Actually,
the houses pulled down for the new axis
Buzești-Uranus (in fact, of its Northern
section) stand for a tiny portion even
of those pulled down in the last twenty
years. Yet this is not about a series of in-
dividual events, but about the first great
operation of replacing a part of the fabric
after 1989. And not with private invest-
ments, but a public project of the Town
Hall which is under way following vari-
ous urban projects.
Beyond the action itself, the way this
is managed seems pathetic (the inability
of various authorities to communicate
with each other, as well as the legal is-
sues pointed out by NGOs as a few as-
pects). A lot could be said about the urban
democracy inn Romania, as well as about
the weaknesses and the slowness of reac-
tion showed by the civil society (and the
professional community as well). Yet, we
have then decided to focus in this dossier
on the project, the motivations, its cur-
rent results or future results. What was
the intervention relying on? Why is now
a certain type of intervention more useful
now, which most of us connects with the
50s and the 60s (in the West – for us, it
was a different story)? What is the urban
strategy, beyond the “city will be crossed
in 20 minutes” slogan?
centrul istoric, alţii văd o tăietură brutală printr-o parte
s-a expropriat totul, s-a demolat aproape tot. Poate mici
victorii - cum ar fi mutarea Halei Matache și introdu-
importantă a zonei centrale a orașului. Acolo unde ad- cerea în ea a unei funcţii culturale în locul unei recon-
versarii proiectului vorbesc despre anacronismul unei strucţii formaliste - mai sunt încă posibile. Poate că
operaţii care va aduce și mai multe mașini în oraș și scandalul creat va ajuta la o atenţie sporită asupra mo-
care este în totală discordanţă cu principiile urbanis- dului în care se va construi pe noul bulevard.
mului contemporan ce privilegiază sustenabilitatea, Însă, în caz că nu știaţi, această operaţie nu este un
pietonii și bicicliștii, autorul susţine cu convingere un accident. Studiile de circulaţie (care pe noi, arhitecţii, ne
sacrificiu necesar pentru transformarea aproape com- cam plictisesc) prevăd și alte artere centrale pe care ar
pletă a Căii Victoriei, cea mai prestigioasă axă a orașului, trebui efectuate lărgiri. Strada Traian - o stradă cu o po-
într-o stradă pietonală și pentru micșorarea traficului pulaţie săracă, având un amestec de monumente și case
auto și pe bulevardul Magheru. Pesimismului ( pe care fără valoare, dar cu o istorie venerabilă și cu un ţesut
îl împărtășește inclusiv autorul acestui dosar) privind foarte interesant - este unul dintre aceste cazuri. Ce-ar
realizarea efectivă a acestui scop nobil sau întrebării fi dacă am reuși să ne interesăm de proiecte și operaţii
multora dacă acest sacrificiu merită sau dacă ar fi putut înainte ca acestea să înceapă efectiv? Poate că vom reuși
fi evitat, profesorul Enache le opune un refuz al idealis- să discutăm lucrurile, să propunem soluţii alternative și
mului și asumarea compromisurilor inevitabile. Dacă ne să ajungem la o echilibrare a diferitelor poziţii. (Ș.G.)
The dossier tangent to the historical downtown, oth- a revitalization of an area with certain
Includes three sections. The first is a con- ers notice a brutal cut in a key section of issues.
sistent material on the project, based on the centre. If the opponents of the project
an interview with professor Constantin refer to the anachronism of an interven- The debate is imminent
Enache, the key author of the urban tion to bring more cars in the city, in total and a lot beyond the area under discus-
project linked to this topic. We were discordance with the rules of contempo- sion. I am personally rather pessimist
mainly interested in the point of view rary urban design, that privilege sustain- for the result of the current efforts to
of the practicioner, the urban designer ability, passers by and bikers, the author stop this intervention. It has already
assuming the project and providing the vigorously supports a sacrifice needed to passed through a lot: what needed to
arguments for it starting with a global turn almost completely Calea Victoriei, be dispossessed, and that almost every-
view. We truly wanted to bring in the dis- the most famous axis in the city, into a thing was pulled down. Perhaps some
cussion not only the part of the operation walking area, and also to reduce traffic on small victories – such as the move of
which consumes us all at this very mo- Magheru Boulevard, the big boulevard of Matache Market Hall and the introduc-
ment, but also the Southern side, the first the 30s. The pessimism (fully shared by tion of a new cultural function instead
major intervention on the sealed territory the author of the file) on the achievement of a formalist reconstruction as part of a
of the former totalitarian power (and, of this noble goal or the question in many shopping centre– could be still possible.
unfortunately, of the current democratic people’s mind if this sacrifice is worth Perhaps the scandal under way will sup-
power, too). Do you actually now that the doing or if it could be avoided, is opposed port a higher focus on what will be built
axis starts in Calea Victoriei and passes in professor Enache’s view by a refusal of on the new boulevard.
by the former Ceaușescu Palace House of idealism and assuming inevitable com- But, if you did not know, this interven-
People and continues to the south? The promises. If we just look at the area in tion is not an accident. The traffic studies
second part presents professor Hanna itself, the vision of a new urban boulevard (which are rather boring for us, the archi-
Derer’s point of view, author of a survey gets the reaction of a fear of a new inter- tects) also predict other key routes which
on the urban and architectural values in vention similar to those in the 70s and should be enlarged. Traian street, in an
the area and an opponent of this project. the 80s. As to the fact that in between the area with a deprived population, and a
We close with a collection of reactions House of People and the mega-Cathedral mix of monuments and worthless houses,
(and counter-proposals) from the civil of the People, the axis goes through the but with a remarkable history behind and
society and experts, and a photo album, underground, this is clearly a predictable showing a very interesting urban fabric,
part of an arts documentary carried by result, but also a huge wasted opportu- is such a case. What if we could become
Dragoș Lumpan. nity for the city. interested in projects and intervention
Actually, the social issue (we do not before they actually start? Perhaps we
We see things rather differently refer to monuments solely, but the move- could debate on various aspects, come up
- if we start with the positions in this ment of a whole population) is also seen with alternatives and reach a balance be-
file. If professor Enache speaks about a by some as a needed gentrification and tween different positions. (Ș.G.)

82 DIN VECINI NEIGHBORS 83

O axă menită
să degreveze de mașini
centrul istoric
An axis meant to take cars put
of the historical center
DE CE, DE CE ACUM, DE CE AȘA.
CONSTANTIN ENACHE, ȘEFUL DE
PROIECT URBAN, EXPLICĂ SCOPUL,
PRINCIPIILE ȘI CONTEXTUL OPERAŢIEI
BUZEȘTI-URANUS.
WHY, WHY NOW, WHY IN THIS WAY. CONSTANTIN ENACHE,
AUTHOR OF THE PROJECT, EXPLAINS THE PURPOSE, THE
PRINCIPLES AND THE CONTEXT OF THE OPERATION.
Pentru prima oară după 1989, suntem marto-
rii unei operaţii care reface o porţiune mare de ţe-
sut urban. E o traumă pentru oraș și o operaţie care
stârnește emoţii foarte puternice. Care este scopul
acestui proiect și de ce apare deja în PUG-ul din 2000?
Care e conceptul urban, dincolo de rezolvarea unor
probleme de circulaţie?
În primul rând, vreau să subliniez că proiectul
nu se referă la circulaţia de tranzit, ci la cea, absolut ne-
cesară, dintre diferitele zone funcţionale ale orașului. Pe
direcţia nord-sud, această circulaţie se desfășoară acum
preponderent pe bulevardul Magheru, dar și pe Calea
Victoriei.
Pe aceasta din urmă, un trafic din ce în ce mai lacom
a dus la lărgirea continuă a benzilor de circulaţie, în da-
una trotuarelor care uneori au dispărut complet. În ca-
zul unor evenimente speciale, lipsa unor legături alter-
native pe această direcţie blochează practic orașul.
Buzeștiul reprezintă tocmai posibilitatea de-a mai
scoate din mașinile din zona centrală, deviindu-le pe
o circulaţie tangenţială. Nu este un gând nou, con-
junctural. În planul urbanistic pentru zona centrală,
pe care l-am elaborat în pregătirea PUG-ului, insistam
86
INTERVIU DE FOTO
ȘTEFAN CONSTANTIN
GHENCIULESCU ENACHE,
ȘTEFAN
TUCHILĂ
For the first time after 1989, we wit-
ness a major operation meant to rebuild
a large part of the urban fabric. This is
both a trauma for the city and an opera-
tion that have caused strong feelings.
What would be the goal of the project
and why was it already included in the
2000 Master Plan of Bucharest? What is
the underlying urban concept besides
the solution for some traffic issues?
Firstly, I would like to emphasize
the fact that the project does not con-
cern transit traffic but the essential one
among different functional city zones. On
the north-southern direction, the traffic
takes place on both Magheru Boulevard
and Victoria Road. On the latter, the in-
crease of traffic led to continual widen-
ing of traffic lanes to the detriment of
sidewalks that completely disappeared in
certain areas. Since there are no alterna-
tive roads, and in certain special cases the
city is practically blocked, Buzești Street
Strada Buzești,
privind către Piaţa
Victoriei. Frontul din
stânga a dispărut sau
urmează să disapară
pentru a face loc
noii axe
Buzești Street, looking
towards Victoria
Square. The part on
the left disappeared or
is about to disappear
to make room for the
new north-south axis
deja asupra creării unui spaţiu pietonal major pe Calea
Victoriei și pentru mărirea celui de pe bulevardul
Magheru.
Așadar, o nouă axă (care, de altfel, figura și în planu-
rile urbanistice din anii ’36-’39) care să degreveze și să
protejeze centrul istoric.
Bun. Există însă vreo garanţie că în momentul
terminării acestui proiect se vor realiza și spaţiile pi-
etonale pe Calea Victoriei și pe Magheru? Putem pre-
supune și că noua axă se va umple imediat de mașini,
circulaţia intensă va continua și pe cele două căi vechi,
și că autorităţile vor zice că nu-și mai permit să limi-
teze accesul auto pe acolo. Dincolo de ideile din PUG,
există vreo prevedere legală sau administrativă, care
să lege cele două operaţii?
O documentaţie de urbanism pentru transforma-
rea unui loc pornește întotdeauna de la un context larg,
însă nu poate reglementa decât pentru locul respectiv.
Operaţia aceasta creează condiţiile pentru micșorarea
traficului pentru Victoriei și Magheru. Însă, în final,
totul depinde de buna credinţă a celor care vor gestio-
na orașul în continuare. Garanţia există doar în măsu-
ra în care oamenii politici, sub presiunea locuitorilor
orașului, vor accepta că orașul nu este de folosit doar cu
mașina. De altfel, deși mulţi au înţeles că vrem să scoa-
tem complet automobilele de pe Calea Victoriei, vor fi
păstrate două benzi pentru circulaţia auto. Însă pieto-
nul va deveni personajul principal și va câștiga cel puţin
șapte metri adăugaţi actualelor trotuare.
Înţeleg conceptul. Dar de ce este tocmai acest
proiect prioritar în tocmai acest moment?
Nu știu câte dintre mașinile care circulă pe marile
axe ale Bucureștiului doar tranzitează orașul și câte
sunt din traficul urban propriu-zis. Dar, dacă centura
ar funcţiona ca o autostradă, mulţi bucureșteni s-ar
duce poate pe acolo către aeroport, în loc să o ia pe axa
principală nord-sud. Oare nu ar trebui terminate întâi
Operaţia aceasta creează
condiţiile pentru mic-
șorarea traficului auto
pe Victoriei și Magheru.
This operation creates neces-
sary conditions for rerouting
the car traffic from the main
north-south axes of the his-
torical center.
is just the right solution for rerouting
the cars from the central area to a diver-
gent road. There is nothing new about
it, nothing at the spur of the moment.
In the zonal plan for the center of the
city, we have elaborated for the Master
Plan, we insisted on creating a major pe-
destrian space on Victoria Road and the
widening of the existing one on Magheru
Boulevard. Thus, the idea of a new axis
(which also existed in the master plans
of the 1936-1939) able to take the load off
and protect the historic center has ap-
peared quite naturally.
Alright! Yet, is there anything
at to guarantee that when the project
is over, the pedestrian areas on Victoria
Road and Magheru Boulevard will be
done? We may assume that the new axis
will instantly be taken over by cars and
heavy traffic will continue to run on the
two old axes and authorities will find
excuses for not limiting the car access
there. Besides the ideas of the Master
Plan, is there any legal or administrative
provision to relate the two operations?
Whenever you draw up a plan-
ning documentation, you start from a
wider context, but the regulations are
drawn up only for that place. This op-
eration, though, creates necessary con-
ditions for rerouting the traffic from
Victoriei and Magheru. Finally, it depends
on the good faith of those to adminis-
trate the city in the years to come. If the
politicians under the pressure of the city
dwellers will accept that the city is for
not only drivers but pedestrians also,
DOSAR DOSSIER 87

inelul central și centura, înainte de a realiza această
nouă axă, cu toate sacrificiile pe care le presupune? Ca
să nu vorbesc despre un transport în comun de supra-
faţă mai bun și un metrou cu mai multe staţii. De ce
nu ne-am concentra asupra acelor operaţii, care presu-
pun mai puţine sacrificii și care ar porni de la strategie
asumată de toată lumea? Cine știe, s-ar putea să vedem
atunci că nici nu mai e nevoie de operaţia Buzești.
La noi, tot timpul se amână acţiunile sau se înce-
pe un lucru și este abandonat la jumătate. În momentul
de faţă, se lucrează pentru închiderea inelului central;
am fost șef de proiect pentru partea urbanistică a ope-
raţiei de dublare a centurii actuale (nu mă refer la inelul
de autostrăzi care este și el necesar). Te înșeli dacă îţi
închipui că ar fi cazul aici de probleme simple, de ope-
raţii normale și ușor de făcut. De exemplu, procedurile
la agenţia de mediu pentru fiecare arbore tăiat pentru
această lărgire au necesitat luni și ani.
88
then things will run on smoothly. In fact,
although many of them have understood
that we want cars rerouted from Victoria
Road, two lanes will remain there for
cars. However, the pedestrian will play
the major part and will win back at least
seven meters for the sidewalks.
Well, I can understand the con-
cept, but why have you come up with
this project and made it a priority just
now? I do not really know how many of
the cars driving on Bucharest’s major
axes are just passing through the city
and how many are really part of ur-
ban traffic as such. Still, if the city belt
functioned as a motorway, many dwell-
ers would use it to drive to the airport
instead of driving through the north-
south axis. Don’t you think that you
should wait until the central ring and
belt are finished before the new axis is
done, with all the sacrifice implied? Not
to mention a better public transport
and more stations for the subway? Why
not concentrate on these operations,
less aggressive and which would follow
a strategy accepted by everybody? Who
knows, you might find that the Buzești
operation is no longer necessary.
We always postpone operations or
start something and leave it half finished.
Currently, work is carried on to close
the central ring; I have been the project
manager for the urban-planning part of
doubling the current belt (I do not speak
about the motorway belt, which is also
necessary). You are wrong, if you think
that we deal here with simple, normal
operations. For instance, the procedures
to be carried out at the Environment
Agency took several months and years
to cut down each tree in order to widen
the road. Buzesti-Uranus operation was
one of those projects that assumed steps
already taken and accepted; at least, the
documentation had been drawn up and
approved. The administration started
from here and, between 2006 (when the
Ideea esenţială a The project’s essential
proiectului. Axa idea. The Buzești- documentation was endorsed) and 2011,
Buzești-Uranus Uranus axis (left, worked on expropriations, spent major
(cu roșu, în stânga) in red) doubles the sums of money to carry it out. Now, we
dublează axele historical north-
nord-sud istorice south axes (center, are speaking about a zone in which the
(în centru, Calea Victoriei Road, right, expropriations have been already oper-
Victoriei, în dreapta Magheru boulevard). ated, where parts of it have been demol-
bulevardul Magheru). The protected areas
În schemă sunt in the central area of ished during the last years of Ceausescu
marcate zonele Bucharest are marked regime, an already de-structured area
construite protejate on this scheme. that has, I agree, some values but also a
din centru.
lot of derelict buildings. All of us would
love to restore and enhance the protected
buildings, yet somehow it is mostly wish-
ful thinking. For instance, on Mosilor
Road, three thirds of the buildings are
decaying, while in the Lipscani area (the
historical core of the city), half the build-
ings have been abandoned. Under such
Imagine a Căii
Victoriei azi, cu
pietoni puţini si
stingheri și aproape
fără trotuare
(C. Enache)
Victoria Road,
today, few and lost
pedestrians and
almost no sidewalks
(C. Enache)
Operaţia Buzești-Uranus era unul dintre proiectele cu
niște pași făcuţi și acceptaţi; avea cel puţin o documen-
taţie de urbanism aprobată. Administraţia a pornit de
la acest fapt și, între 2006 (anul aprobării documenta-
ţiei) și 2011, a lucrat la exproprieri și a făcut cheltuieli
importante pentru a aduce procesul la capăt. Vorbim
deci acum de o zonă cu exproprieri deja realizate, cu
părţi importante demolate încă din ultimii ani ai epocii
Ceaușescu; o zonă destructurată, care păstra câteva va-
lori însă în care exista și un fond construit într-o stare
absolut precară.
Cu toţii ne-am dori să restaurăm și să punem în va-
loare clădirile protejate, însă această dorinţă e tare mult
desprinsă de realitate. Avem o Cale a Moșilor cu trei
sferturi din clădiri în proces de ruinare și o Lipscănie
cu aproape jumătate din clădiri abandonate. În aceste
condiţii de neputinţă generalizată, de resurse limita-
te ale orașului, pur și simplu nu poţi să acţionezi după
principiile cele mai corecte; mai ales într-un loc cu o
concentraţie atât de mare de oameni sub pragul de jos
al sărăciei.
Până la urmă, discutăm despre o filosofie de
modernizare. În mod evident, străpungeri și lărgiri de
străzi prin zona centrală, încă la modă în anii ’60, as-
tăzi în Europa nu se mai fac.
Suntem amândoi de acord că Bucureștiul este o
suprapunere de proiecte neterminate și că zone ase-
mănătoare cu cartierele bucureștene care ne plac atât
de mult - ţesuturile acestea cu densitate mică, cu con-
strucţii cu puţine niveluri - au dispărut din marile me-
tropole occidentale încă de la sfârșitul secolului XIX.
Pornind de la aceasta, dvs. afirmaţi că noi nu ne-am
putea încă permite să acţionăm în acest spirit con-
temporan al intervenţiilor ușoare. Fiindcă la noi mo-
dernizarea pe care ei au terminat-o de atâta vreme nu
a fost dusă la bun sfârșit, noi am fi obligaţi la gesturi
de care la ei nu mai este nevoie...
Ai formulat foarte bine gândurile mele. Sunt în
acest oraș ansambluri, cum ar fi de pildă Palatul CFR
și Piaţa Gării de Nord, care sunt total nepotrivite cu
ce a mai rămas prin preajmă, în zona străzii Baldovin
Pârcălabul, de pildă. Gândul celor care au făcut planul
urbanistic din 1939 era ca bulevardul Gării de Nord și str.
Știrbei Vodă să se întâlnească în piaţa din faţa actualei
Clădiri a Radiodifuziunii. De aceea, această clădire s-a și
construit acolo și în acel fel după război.
Eu nu spun să gândim azi orașul cum o făceau cei
din anii ’39. Nu putem, fiindcă atitudinea faţă de patri-
moniu s-a schimbat. Dar putem să încheiem în limita
acceptabilului anumite gesturi și să pansăm aceste răni,
În aceste condiţii de
neputinţă generalizată,
de resurse limitate ale
orașului, nu poţi să
acţionezi după principii
absolut corecte și ideale.
Under such conditions
of general powerlessness,
limited resources, you cannot
possibly follow the absolute,
ideal principles.
conditions of general powerlessness, lim-
ited resources, you cannot possibly follow
the correct, fair principles, particularly in
a high-density area populated by people
living below poverty limit.
After all, we are talking about
modernization philosophy here.
Obviously, in Europe no one does pierc-
ing or widening of streets from the cen-
tral area, as done in the 1960s. I think
we both agree that in Bucharest we can
speak about overlapping of unfinished
projects and that similar zones from
Bucharest neighborhoods we like so
much – those low density fabrics, with
few storey buildings – have disappeared
from the Western metropolises since
early 19th century. Having said that, your
opinion is that we cannot allow acting
according to the contemporary spirit
of light interventions. This is so be-
cause we have not finished yet the kind
of modernization they have, and thus,
we have to take action in cases they no
longer need …
You have expressed my thoughts
precisely. In this city, ensembles like the
Romanian Railroad Palace and North
Station Square are completely inappropri-
ate for what has been left from the former
context, for instance, in the area of
Baldovin Parcalabul Street. The planners
who conceived the Master Plan of 1939
thought that North Station Boulevard and
Stirbei Voda Street should merge into the
square in front of today’s Radio Building.
That was why they had it built there af-
ter WW II. I do not imply that we should
think the city as they did back in 1939.
In fact, we could not since our responses
to heritage issues changed. However, we
could close some gestures within reason-
able limits, and take care of other wounds,
other inadequacies. If we were to choose
between enhancing Duiliu Marcu’s RR
Palace and the Station Square (one of the
few well-done squares in Bucharest) and
give up on two buildings from the late
19th century, more similar to the outskirt
buildings than the center, what would
we choose? Because we should opt for
something after all, shouldn’t we? Nobody
thinks about extending the North Station
Boulevard up to the Radio Building today,
yet it should be closed with a coherent
space, Berzei Street perhaps.
Although I am not a conserva-
tive, I admit my doubts as to the need
to burn all stages of a certain kind of
development now. To be honest, I think
we should connect with today’s moder-
nity, which is extremely different from
the modernity of 40-50 years ago, not to
mention the 1930s.
DOSAR DOSSIER 89

aceste nepotriviri ale orașului. Dacă e să alegem între a
pune în valoare Palatul CFR al lui Duiliu Marcu și Piaţa
Gării de Nord (una dintre foarte puţinele pieţe croite co-
rect din București și care să nu fie doar o piaţă de circu-
laţie) și a renunţa la două clădiri de sfârșit de secol, de o
factură mai apropiată de mahala decât de zona centrală,
pentru ce vom opta? Pentru că trebuie să optăm. Nimeni
nu se mai gândește acum să prelungească bulevardul
Gării de Nord până la Radiodifuziune, însă el trebuie
terminat printr-un spaţiu coerent, care poate să fie stra-
da Berzei.
Fără a fi conservator, recunosc că am dubii faţă
de nevoia de a parcurge acum toate etapele unui tip de
dezvoltare. Sincer, cred că ar trebui să ne racordăm la
modernitatea de acum, care este totuși foarte diferi-
tă de modernitatea de acum ’40-’50 de ani, fără a mai
vorbi despre anii ’30.
Într-un oraș de câteva sute de mii de locuitori și
cu o întindere limitată, ar fi de bună seamă o operaţie
total nepotrivită. Dar, în clipa de faţă, a restrânge strada
Berzei la profilul moștenit înseamnă să o faci nefunc-
ţională; tot acest trafic ar supraîncărca negreșit Calea
Victoriei.
90
Circulaţii și spaţii
publice prioritare,
PUZ – Zona centrală
a municipiului
București (redesenată).
De sus în jos:
Limita P.U.Z. „peri-
metrul central
al municipiului
București” • Limita
zona centrală
• Limita zonei
construite protejate
conform P.U.Z. „Zone
construite protejate”
• Amplasamente
în care trebuie
amenajate pieţe de
tip urban • Artere
carosabile existente For a city with some hundreds of you will make the articulation with the
cu importanţă pentru Bulevardul Intersecţie bd. Gării The crossing of North thousand dwellers stretching over a lim- existing fabric and keep the urban look
traficul major al Gării de nord de nord, str. Cameliei, Station Boulevard, ited area that would be indeed an inap- of the boulevard front. In Bucharest
orașului • Artere North Station str. Baldovin Cameliei and Baldovin
carosabile propuse Boulevard Pârcălabul. Casele din Parcalabul Streets. propriate solution. However, if we confine (even before the communist regime),
spre supralărgire • planul 2, în dreapta, The houses in the Berzei Street to its inherited profile, we regulations tend to overlap and contra-
Artere carosabile nou au fost demolate back were demolished will make it dysfunctional, and traffic dict each other; moreover, almost every
propuse • Circulaţii pentru extinderea in order to extend
pietonale propuse spre bulevardului Gării the North Station would overload Victoria Road. house seems to be an exception from
amenajare specială de nord Boulevard the regulation. Today’s urban chaos
Besides its role of reducing traf- even goes beyond any faulty application
Circulation and
prioritary public spaces fic on Victoriei and Magheru, the new of certain regulations.
from the Masterplan Dacă, după ce vor fi asfaltaţi și ultimii axis becomes a major boulevard. Looking Do you think there is a chance for
for the Central Area of metri pătraţi din această axă, nu se va at this Yone Plan, I can see that it will this area to reach minimum coherence
Bucharest (redrawn)
întâmpla nimic pe Calea Victoriei, civilize sidewalks, yet it will be primarily in less than 20-30 years? Aren’t we going
From top to bottom: pentru mine va fi o mare dezamăgire și a road for cars. What about public trans- to get again an incoherent place, with
Limit of the
masterplan • Limit voi trăi cu un sentiment că am partici- port and bike lanes? There hasn’t been all good intentions, that will inevitably
of the central area • pat la un război greșit. space left for it? Would more space from look like the already built part of this
Limit of the protected the former fabric have disappeared? Or, street – and I mean the intersection
area, according to
the „Protected Areas If nothing happens on Victoria Road, once the last we still follow the administrative logic with Occidentului Street and the end to
Masterplan” • Area for square meters on this new axis are asphalted, I also supported by population, according Victoria Square?
new urban squares will be extremely disappointed and feel as if I had to which the car is the master, and the
Important existing car
traffic axes • Car traffic been sided with the wrong part.of general pow- rest should subordinate to it? Currently, this place vacillates be-
axes to be enlarged • erlessness, limited resources, you cannot possibly tween two major risks: excessive use dur-
New car traffic axes • follow the absolute, ideal principles. The street will have tramway ing an ultra-liberal development (which
Special interventions
for pedestrian tracks in the middle, while the buses will includes the area you referred to) and
circulation circulate on the four lanes. Several pub- mediocre, pauper temporariness result-
lic transport lines will be brought here, ing from lack of attractiveness. Except
Dincolo de rolul său în reducerea circulaţiei în care l-am rugat ca, în prima duminică după termina- knowing that so far many have been for protected historic areas, the current
auto pe Victoriei și pe Magheru, noua axă devine în rea bulevardului, să dea bucureștenilor Calea Victoriei rerouted on inappropriate, complicated legislation allows freedom of expression
sine un bulevard urban important. Uitându-mă la spre folosinţă totală. La fel cum se întâmplă în orașele routes. The total width of the new route to architect and commissioner. I have as-
PUZ, mi se pare că el va avea, ce-i drept, trotuare ci- din provincie, să nu așteptăm investiţiile noi și masive is a result of our wish to confine demoli- sumed a less democratic condition that
vilizate, însă rămâne în primul rând o stradă pentru pentru a-i lăsa pe oameni să se bucure de acest spaţiu tions and expropriations. As for me, if will be included in the regulation: the
mașini. Cum rămâne cu transportul în comun, cu pis- măcar o zi pe săptămână. După aceea, vom lărgi trotua- nothing happens on Victoria Road, once boulevard fronts should be approved by
tele pentru bicicliști? Nu a mai fost loc? Ar fi dispărut rele pentru a se bucura de el tot timpul. Trebuie să avem the last square meters on this new axis the Urban Planning Commission or by a
și mai mult din vechiul ţesut? Sau trăim în continuare în orașul acesta și spaţii pietonale, iar Calea Victoriei are are asphalted, I will be extremely disap- specially set up commission.
într-o logică administrativă, dar și susţinută de către toate atributele pentru a primi astfel de spaţii. pointed and feel as if I had been sided
populaţie, în care mașina este stăpânul, iar tot restul i with the wrong part. However, I do be- I did not have in mind the fa-
se subordonează? Din ce am înţeles, dezvoltarea acestei axe se va lieve in this transformation and I have cades and aesthetics but the problem
face prin operaţii private, urmând un regulament și, discussed it with the Mayor asking him of development of a place according to
Strada va avea un spaţiu pe mijloc pentru tram- din fericire, nu prin placări în stilul lui Ceaușescu. Mă that to give Victoria Road back to the regulations, when the existing built
vai, iar pe cele 4 benzi de trafic auto vor circula și au- întreb însă cum se vor asigura articularea cu ţesutul city dwellers when the boulevard is over. environment disappears largely. How
tobuzele. Vor fi amplasate aici liniile de transport în existent și urbanitatea clădirilor către bulevard. În Afterwards, we will have the sidewalks will the slow and contradictory changes,
comun care până acum au fost deviate pe trasee alam- București (chiar și în cel de dinainte de comunism), widened for them to fully enjoy walk- difficult articulations, and cleavages be
bicate și nepotrivite. Lărgimea totală a noului traseu regulamentele au obiceiul să se suprapună în timp, ing the street at least one day a week. We checked?
rezultă, într-adevăr, și din dorinţa de a limita cât mai să se contrazică; mai mult, aproape fiecare casă pare need pedestrian spaces in the city, and
mult demolările și exproprierile. a fi o excepţie de la vreun regulament. Astăzi, haosul Victoria Road is made for it. Even in countries with functional
Ce pot să spune e că, dacă, după ce vor fi asfaltaţi și urbanistic nici măcar nu mai poate fi atribuit proastei economy, the public-private partner-
ultimii metri pătraţi din această axă Buzești-Berzei, nu aplicări a vreunui regulament. As I have understood, the de- ship is not overlooked. Bucharest has no
se va întâmpla nimic pe Calea Victoriei, pentru mine va Are vreo șansă zona să-și atingă un minimum de velopment of this axis will result from chance outside this system. For the mo-
fi o mare dezamăgire și voi trăi cu un sentiment că am coerenţă înainte de 20-30 de ani? Mă tem că se va în- private operations according to a set of ment, in our country the investors are
participat la un război greșit. Cred foarte tare în această tâmpla tot cum știm: se va mai construi câte o clădi- regulations, and not to some Ceaușescu- looked upon rather suspiciously, more
transformare și am avut o discuţie cu primarul-general, re, vor rămâne ani în șir maidane chiar lângă ea, în style-interventions. Yet, I wonder how like enemies than partners are. When
DOSAR DOSSIER 91
funcţie de jocul investiţiilor și al economiei. Nu vom
obţine tot un loc incoerent, care va semăna inevitabil,
cu toate bunele intenţii, cu partea deja dezvoltată a
acestei străzi – mă refer la partea dintre intersecţia cu
str. Occidentului și capătul dinspre Piaţa Victoriei?
În prezent, acest loc pendulează între două ris-
curi majore: riscul exploatării excesive într-o dezvoltare
ultraliberală (ca în zona la care te referi) și cel al me-
diocrităţii și provizoratului pauper rezultate din lipsa
actuală de atractivitate. Cu excepţia zonelor istorice
protejate, legislaţia de acum lasă libertate deplină de ex-
presie arhitectului și beneficiarului. Eu mi-am asumat
introducerea în regulament a unei clauze mai puţin de-
mocratice: faţadele clădirilor dinspre bulevard vor trebui
avizate în Comisia de urbanism sau într-o comisie speci-
al instituită.
Nu mă gândeam atât la faţade și la estetică, cât
la problema în sine a dezvoltării prin regulament a
unui loc la care din start fondul existent dispare în-
tr-o foarte mare măsură. Cum se vor ţine sub control
transformări lente și contradictorii, articularea difici-
lă și clivajele?
92
În clipa de faţă, nici în ţările cu o economie care
funcţionează bine nu este neglijat parteneriatul public/
privat. Bucureștiul nu are nici o șansă în afara acestui
sistem. La noi, investitorii sunt priviţi deocamdată cu
suspiciune, ca adversari și nu ca parteneri. Până când ei
nu vor avea certitudinea că se mișcă pe un teren solid, că
își pot construi o planificare pe baza documentelor emi-
se de primării și validate de prefecturi, nu vor veni aici
decât cei dispuși la risc. Aceștia caută un câștig foarte
mare și, de obicei, nu sunt buni pentru oraș. Noi trebuie
să atragem investitori care să vrea să câștige modest, dar
cu o anumită certitudine. Aici, Primăria dă un semnal că
investește, că partenerii privaţi pot să i se alăture acolo
cu o anumită încredere.
Regulamentul a încercat să păstreze o înălţime a
cornișei de 21 m înălţime care asigură o scară urbană,
metropolitană corectă. Nu am inventat-o, am preluat-o
din regulamentul din ’39. Cât despre coerenţa realizării
efective, ea depinde, o spun încă o dată, de cât de con-
secvenţi vom fi ca breaslă, ca oameni politici, ca locuitori
ai orașului. Cel mai greu e să ne protejăm de noi înșine.
Haideţi să discutăm puţin despre urbanism
dintr-o perspectivă socială. Am locuit cea mai mare
Coerenţa realizării
efective depinde de cât
de consecvenţi vom fi
ca breaslă, ca oameni
politici, ca locuitori
ai orașului.
The effective coherence of the
operation depends on how
consistent our profession, our
politicians, our dwellers are.
PUZ Str. Berzei –
Calea Griviţei –
Str. Atelierului –
Str. Cameliei
Hala Matache urmează
să fie strămutată
sau reconstruită
și integrată unui
nou ansamblu
(mijloc-stânga)
Zone Plan – Berzei
Street – Grivitei Road –
Atelierului Street –
Cameliei Street
Matache Market Hall
will be removed or
reconstructed and will
be integrated into a
new complex
Venirea unor oameni
cu bani va reface o mixi-
tate a zonei; mixitate în
prezent pierdută, când
există o preponderenţă a
celor care trăiesc
din provizorat.
Some richer people who will
come here will ensure a fair
social mixture, currently lost
due to a majority of people liv-
ing here on a temporary basis.
PUZ Str. Berzei – Str. Zone Plan –Berzei
Mircea Vulcănescu - Street –Mircea
Str. Baldovin Pârcă- Vulcanescu Street –
labul – Str. Cameliei Baldovin Parcalabul
Bulevardul Gării de Street – Cameliei
nord este prelungit Street
prin interiorul North Station
insulei existente boulevard will be
și se intersectează extended inside the
cu noua axă prin existing city block
intemediul unui sens and will meet the new
giratoriu axis in a roundabout
parte din viaţă exact în zona supusă operaţiei, și e they are not sure they move on solid problematic social situation, but one
clar că, de când am plecat, problemele s-au acutizat. ground, that they could not plan accord- that could have been helped to develop.
Întotdeauna m-a frapat faptul că este o zonă de sără- ing to documents issued by mayors and Now, a quite brutal replacement takes
cie maximă, aflată însă la 10 minute de mers pe jos de validated by prefecture office, only those place. Perhaps the gentrification of the
zone luxoase: Piaţa Romană, Calea și Piaţa Victoriei. ready to take risks will come. As a rule, area could not have been avoided in any
Pe de altă parte, există un ţesut social acolo, nu doar the latter seek for instant, big profit, of the variants. Even so, I have been ex-
o populaţie nouă, ci și una care trăiește acolo de which does not recommend them for the tremely disturbed by arguments, both
mai multă vreme, chiar și repere identitare la scara city. We have to attract investors ready from the people involved in the opera-
orașului... Piaţa Matache Măcelaru, de exemplu. to get modest yet guaranteed profits. In tion and from the public that claim that
Un ţesut social cu multe probleme, însă care totuși this case, the City Hall shows it invests, “It’s good they drive those people out,
ar fi putut fi ajutat să evolueze. Acum însă se întâmplă that its private partners can join with a we’re happy to get rid of them, we can’t
o înlocuire destul de brutală. Probabil că, în orice vari- certain amount of confidence. The regula- wait for it.” Again, from a contemporary
antă, gentrificarea zonei nu ar fi putut fi evitată. M-au tion tried to maintain a 21 m skyline that perspective, mixture, social policies, and
deranjat însă destul de tare argumente, și din partea ensures a fair urban, metropolitan scale. protection, don’t you think we have a
celor implicaţi în operaţie, și din partea publicului, de I have not invented it; I borrowed it from problem in this kind of operation?
tipul: „Bine că-i dă pe ăia afară de acolo, bine că scă- the 1939 regulation. As to effective coher-
păm de ei, bine că o să fie cum trebuie”. Iarăși dintr-o ence, it depends, I repeat myself, on how I know this area pretty well too,
perspectivă contemporană, a mixităţii, a politicilor consistent our profession, our politicians, since the 1960, I know how it developed.
și a protecţiei sociale, nu apare totuși o problemă cu our dwellers are. The hardest thing is to Once it had that dynamic atmosphere
acest tip de operaţie? protect from ourselves. around market places with their attrac-
tions. Most dwellers were clerks, workers,
Și eu cunosc zona destul de bine încă din anii ’60 Let us talk a bit about urban- small businessmen. It decayed rapidly
și știu și cum a evoluat. Exista înainte acea ambianţă ism from a social point of view. Most of in the 1980s, when massive demolitions
bucureșteană dinamică instalându-se în jurul pieţelor, my life I have lived in exactly the area were carried out, particularly in that tri-
al locurilor de atracţie. Locuitorii erau în majoritate din under operation now, and it is obvious angle of Berzei – Grivitei Road – Polizu
pătura activă a funcţionarilor, muncitorilor și micilor that ever since I have left problems got Streets, that used to be a coherent, valu-
întreprinzători. Zona a căzut rapid în anii ’80 când s-a worse. I was always amazed at the fact able urban ensemble. A feeling of distrust
demolat masiv, mai ales în triunghiul Berzei – Calea that that was an area of extreme pov- and improvised living emerged, and very
Griviţei – Polizu, un ansamblu urban coerent și valoros. erty, yet at 10 minutes’ walk from luxu- poor people moved in little by little; they
Atunci a apărut un sentiment de provizorat și de neîn- rious central zones: Romană Square, vandalized the place. However, in this
credere și încet-încet s-au instalat oameni foarte săraci, Victoria Road, Victoria Square. On the case not everybody will be thrown out. It
care au vandalizat din ce în ce mai mult locul. other hand, there is a social fabric there is not like the Ceausescu operation, when
Însă nu vorbim despre o alungare în întregime a composed not only of new population huge areas were erased and thousands of
acestei populaţii. Nu e totuși vorba despre o operaţie de but also of people living there for a long people had to move. Here, it is only an al-
tip „Victoria Socialismului” în care s-au ras arii uriașe time; there are also identity landmarks - ready damaged front that will be erased.
și s-au dislocat zeci de mii de oameni. Aici dispare un Matache Market Place, for instance. A Well, if you mention the 136 demolished
DOSAR DOSSIER 93
front deja atacat. Iar dacă discutăm despre cele 136 de
imobile demolate, trebuie să le numărăm și pe sutele
care rămân pe loc. Venirea unor oameni cu bani va re-
face și reasigura, cred, o mixitate a zonei; mixitate în
prezent pierdută, când există o preponderenţă a celor
care trăiesc din provizorat. Noul tip de dezvoltare va de-
termina schimbarea felului de viaţă, inclusiv a acestor
oameni. Altfel, nu văd din ce resurse s-ar face asta.
Aș comenta din nou raportul dintre realism și utopie.
Se confruntă aici o intervenţie ideală, rafinată și delica-
tă, cu o realitate de cu totul alt tip. Uneori, absolutizăm
lucrurile, or, ele nu au o existenţă absolută. Desigur,
operaţia nu aduce doar beneficii, ci și inconveniente.
Trebuie să ne uităm la partea bună a lucrurilor și să în-
cercăm să facem cât mai acceptabile inconvenientele.
Dincolo de distrugerile materiale, dispar totuși
și o memorie a locului și un anumit tip de relaţii urba-
ne care au supravieţuit chiar și comunismului. Dincolo
de valoarea de monument a Halei Matache, există însă
o valoare a ceea ce se întâmpla în ea, a unei istorii, ai
ideii de piaţă agro-alimentară urbană tradiţională. Mă
întreb ce va mai reprezenta hala mutată (sau recon-
struită) și integrată ca parte a unui centru comercial,
să zicem. Sigur, rămâne o reconstituire a unei arhitec-
turi, însă pierdem un întreg ansamblu de practici. Ce
protejăm de fapt în acest oraș? Cât mai multe clădiri
posibil și, dacă nu, faţade păstrate sau reconstruite?
Trebuie să atacăm în discuţia nostră acest su-
biect al clădirilor protejate. În cazul Bucureștiului, avem
94
intenţii bune, însă lipsite de continuitate și care produc
efecte nedorite. Lista clădirilor protejate a fost întocmi-
tă cu entuziasm și în grabă, la începutul anilor ’90. Ar
fi urmat, în cursul timpului, să se treacă la o operaţie
știinţifică meticuloasă de inventariere și de stabilire
a motivaţiilor pentru ca o clădire să figureze în listă.
De-abia prin 2004 s-a reușit o listare a unor criterii.
Lipsește în continuare criteriul urbanistic: în ce mă-
sură aceste clădiri alcătuiesc ansambluri coerente sau Dezvoltare
speculativă din
împrăștiate prin oraș. ultimii ani pe Calea
În prezent, lista se validează de obicei când apare o Buzești
Speculative
propunere de demolare. Se aplică grila de criterii și se
development of the
verifică dacă acea clădire justifică bunăoară constrânge- last years on Buzești
rile impuse proprietarului. Partenerului public nu i se Street
În privinţa clădirilor
protejate, avem intenţii
bune, însă lipsite de
continuitate și care pro-
duc efecte nedorite.
As to protected buildings, the
intentions are good, yet there
is no continuity, which to
leads to unwanted effects.
PUZ Str. Berzei –
Str. Mircea Vulcănescu –
Bd. Dinicu Golescu
Zone Plan – Berzei Street –
Mircea Vulcanescu –
Dinicu Golescu Boulevard
houses, then I have to add that hundreds
of them will stand. I think that some
Accesul în Piaţa
Matache din str. richer people who will come here will
Berzei, înainte de ensure a fair mixture, currently lost due
începerea operaţiei. to a majority of people living here on a
În prim plan, hala.
„Necesară operaţiune temporary basis. This new kind of devel-
de revitalizare opment will trigger changes in the way
urbană” (C. Enache) of living, including of those living here.
Acces to Matache
Market from Berzei There is not another way to do it. Let me
Street, before the comment once more on the relationship
start of the operation. between realism and utopia. In this case,
“A necessary urban
revitalization we deal with a confrontation between an
operation” (C. Enache) ideal, refined, delicate case and a com-
pletely different one. We tend sometimes
to see things in the absolute, but they are
not like this. Certainly, this operation will
bring about disadvantages along with
advantages. However, we have to think
positively, and take disadvantages as
something acceptable.
Besides material damages, the
memory of place and a certain type of
urban relations that survived commu-
nism will vanish. Beyond the heritage
value of Matache Butcher’s building, I
think things that happen there are valu-
able, the history, and the idea of a tra-
ditional city market. I wonder what the
building (either moved or rebuilt) will
stand for as part of a commercial center,
let us say, will still represent. Certainly,
there will be an architecturally remade
building, yet it will lose those relations
Cele două pericole ce ameninţă zona: dezvol-
tare speculativă și mediocritatea intervenţiei
modeste ca resurse financiare, datorate
decăderii de ansamblu a zonei. Între aceste
două scări contrastante, PUZ și intervenţia
de modernizare a zonei caută măsura
intervenţiei raţionale, într-o zonă urbană cu
potenţial, dar aflată în dificultate (C. Enache)
Str. Berzei nr. 75-78 (stânga), imagine de
dinainte de demolare.
and practices. In fact, what do we pro-
tect in this city? Do we protect as many
buildings as we can and, if not, pre-
served or rebuilt facades?
We have to tackle up the issue of
protected buildings. In Bucharest’s case,
the intentions are good, yet there is no
continuity, which to leads to unwanted
effects. The list of protected buildings
was drawn up enthusiastically and in
great haste in early 1990s. Normally,
that should have been followed by a true
scientific, thorough inventory to give
reasons why the buildings were listed.
It was only in 2004, when some criteria
were listed. However, the urban planning
criterion is still missing, and that would
have told us whether these buildings
make up an ensemble or are just scat-
tered around the city. Currently, the list
is validated when a demolition proposal
comes up. The criteria are applied and we
can see whether that building justifies
the constraints imposed on the owner.
Nothing is imposed on public partner-
ship, although, to my mind, the collec-
tivity should be responsible for heritage
buildings. We need historic studies for
many heritage buildings from Buzesti-
Berzesti zone. I do not know why so many
houses from this area are so interesting
for the city so that they should hamper
the closing of North Station Boulevard.
The two dangers in the area: speculative
development and the mediocrity of the modest
interventions due to the geenral decay of the
area. Between these two contrasting scales, The
Zone Plan and the modernization of the area
look for the rational intervention in an area that
shows both potential and a difficult situation
(C. Enache)
75 – 78, Berzei Street (left), view before the
demolition
Do we really know how many buildings of
the same type stand in the city, of which
some could belong to more coherent
zones and do not hamper the city devel-
opment? Why don’t we focus on, let us
say, the abandoned ones and why nobody
speaks of the former Rahova Road, the
current George Georgescu Street?
I would like to speak about an
almost ignored side of the urban plan-
ning project: the extension of the boul-
evard beyond the Dâmboviţa River. In
my opinion, the axis is not only obvious
but also necessary as major gesture to
cross the People’s House zone and to
cut Ceausescu’s axis that, besides all de-
struction, broke the city in two. But, as I
understand, this part of the axis will not
be an urban boulevard, but a tunnel.
Initially, that belonged to a sin-
gle project concerning the axis connect-
ing Victoria Square to Chirigiu Market.
We have created segments not to block
the first part of the operation because of
the southern part that would have posed
additional difficulties to us: crossing
through Parliament courtyard cannot be
done only if Parliament passes a law. In
2007-2008, the Technical Commission
approved a boulevard on the ground.
The then City Hall supported it actively.
However, it turned out to be a utopian
DOSAR DOSSIER 95
 2007 - 2008, în Comisia tehnică de urbanism se avizase
o variantă de bulevard de suprafaţă. Primăria de atunci
a și susţinut-o destul de categoric. S-a dovedit însă o
soluţie utopică, având în vedere relaţiile funcţionale
dintre clădirea Parlamentului și parcări și alte funcţiuni
din zona fostului stadion al Republicii. În final, după
avize de la Ministerul Apărării Naţionale și alte institu-
ţii, am obţinut un accept de principiu al Parlamentului,
din păcate numai pentru formula cu subtraversa-
re. Trebuie să respectăm această decizie. De altfel, și
Patriarhul a preferat ca viitoarea catedrală să aibă ală-
Vedere aeriană a unei Aerial view of an turi un parc, și nu un bulevard.
zone ce va rămâne area that will remain
închisă faţă de oraș. closed to the city.
În stânga, terenul Left, the site of the Îmi permit să comentez acest rezultat, care mi
pentru viitoarea huge future People’s se pare continuarea unei mentalităţi de acaparare.
Catedrală a Neamului Cathedral Sigur, din punct de vedere strict legal, este terenul
Parlamentului; și totuși este vorba despre o bucată
mare din chiar inima orașului și care va rămâne o for-
tăreaţă, grădina proprie și personală a uneia sau mai
multor instituţii. Se demontează de fapt orice idee
de a deschide această zonă, de-a o da locuitorilor. Din
punctul strict de vedere al circulaţiei auto prin oraș
va funcţiona, dar din punctul de vedere al urbanizării
unui loc sinistru este o mare ocazie pierdută.

Este vorba iarăși despre o alegere inevitabilă în-

impune nimic, deși, după mine, monumentele trebuie
să fie și o responsabilitate a colectivităţii.
Ne-ar trebui studii istorice și pentru multe dintre
monumentele din zona Buzești - Berzei. Sunt aici case,
despre care nu știu de ce sunt într-atât de interesante
pentru oraș, încât să împiedice închiderea bulevardu-
lui Gării de Nord. Știm noi câte sute de clădiri de același
tip sunt în București, poate în zone mai coerente și care
nu împiedică dezvoltarea orașului? De ce nu ne con-
centrăm, de exemplu, pe cele abandonate și de care nu
vorbește nimeni despre fosta Cale a Rahovei – actuala
str. George Georgescu?
În cazul de faţă trebuie să facem eforturi coerente,
succesive, înscrise într-o normalitate fără patimă; avem
nevoie de o asociere între consecvenţă și bună-credinţă
și de decizii care nu sunt ideale, ci cele mai bune pentru
oraș, într-un anumit moment.
Aș dori să vorbim și despre partea aproape
complet ignorată a proiectului urbanistic: prelun-
girea bulevardului dincolo de Dâmboviţa. Pe această
porţiune, axa mi se pare evidentă și necesară, ca un
prim gest major de traversare a zonei Casei Poporului
și de întrerupere a continuităţii diabolice a axei lui
Ceaușescu, care, dincolo de distrugerile efective, a și
rupt orașul în două. Însă înţeleg că această parte a
axei nu va mai fi un bulevard, ca în cazul de mai di-
nainte, ci un tunel.
Diametrala a fost iniţial un singur proiect, din
Piaţa Victoriei până-n Piaţa Chirigiu. L-am segmentat,
pentru a nu bloca prima parte a operaţiei din cauza păr-
ţii sudice, despre care știam că va întâmpina dificultăţi
suplimentare: trecerea prin Curtea Parlamentului nu se
poate face decât printr-o lege votată de Parlament. În
tre a insista pe o soluţie utopică și a accepta una posibil
de realizat.
Secțiune
Section
Cred că erau necesară și aici o discuţie publică
și un lobby puternic. Politicienii sunt totuși sensibili
la presiuni publice.
Uneori. Se discută de ani de zile deschiderea că-
tre public a spaţiului din faţa clădirii Parlamentului,
iar această operaţie rămâne în continuare în stadiul de
promisiune. Recunosc, e foarte greu să explici unui lo-
cuitor al târgului că, pentru a trăi cu toţii mai bine în
acest oraș, trebuie să cedeze 10 metri din proprietatea
lui privată, dar că instituţia supremă a statului are atâ-
tea reţineri în a pune la dispoziţia oamenilor o parte din
terenul său. E complicat, e o problemă de mentalitate,
de la vlădică la opincă.

CREDITE & INFO / CREDITS & INFO

ȘEF DE PROIECT / DESIGN PRINCIPAL: CONSTANTIN ENACHE

solution, considering the functional rela-
tions between Parliament building, park-
ing lots, and other functions from the
area of the former Republicii stadium.
Finally, after getting necessary approvals
from Ministry of Defense and other in-
area to the dwellers is blocked. From the
traffic viewpoint, it would be undoubt-
edly functional yet as an attempt to ur-
banize an evil place, it is a lost cause.
Again, we are talking about
his/her property, but that a public institu-
tion is against allowing people to enjoy
a part of its land. It is complicated; it is
about mentality, from top to bottom.
AUTORI / AUTHORS: CONSTANTIN ENACHE, ANTONELA ROȘU
PUZ TRONSON 1 / ZONE PLAN, NORTHERN PART:
PROIECTANT GENERAL / GENERAL CONTRACTOR OF THE PROJECT:
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU” BUCUREȘTI,
CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXECUŢIE ȘI CONSULTING
PROIECTANT DE SPECIALITATE / PLANNING: URBIS 90

stitutions, we obtained approval only for choosing between an utopian solution PUZ TRONSON 2 / ZONE PLAN, SOUTHERN PART:
a tunnel from the Parliament. We have and one that could be practically realized. Pentru partea sudică PROIECTANT GENERAL GENERAL CONTRACTOR OF THE PROJECT:
to obey it. In fact, the Patriarch too pre- a axei, Parlamentul nu SC METROUL SA
PROIECTANT DE SPECIALITATE / PLANNING: URBIS 90
ferred a park, not a boulevard, close to the In my opinion, we need to a acceptat, din păcate,
future Cathedral. launch a public discussion and powerful decât formula cu
lobby. Politicians are sensitive to public subtraversare.
Allow me to comment on this re- pressure. Imagine din PUZ-ul Image from the Zone
sult, which to me means that the taking For the southern part of the pentru partea sudică Plan for the southern
over mentality has not died. Of course, Sometimes. For years, we have axis, the Parliament unfortu- a axei. Din bulevard part of the axis. From
urban, aceasta se va an urban boulevard,
legally speaking, it is the Parliament discussed about opening the space in nately only approved a tunnel. transforma în tunel it will turn into a
grounds; however, it is a piece from the front of the Parliament, and it is still just în porţiunea care tunnel where it will
city heart that will stay a fortress, per- a promise. Well, I admit it is hard to ex- traversează terenul cross the area around
din jurul Casei Ceausescu’s palace
sonal garden to one or several institu- plain a dweller that we would be better Poporului (now, the Palace of
tions. In fact, any idea of opening the off if he/she gave up on 10 meters from the Parliament)

96 DOSAR DOSSIER 97
Calea Buzești –
avatarul axului urban
bucureștean?
Buzești Road: The Avatar of
Bucharest’s Urban Axis?
HANNA DERER, AUTOR AL UNUI STUDIU
ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL DIN
ZONA BUZEȘTI-BERZEI, AFIRMĂ FAPTUL
CĂ OPERAŢIA ÎN CAUZĂ A PRESUPUS
DIN START ȘI VA DUCE ÎN CONTINUARE
LA SACRIFICII IREPARABILE
HANNA DERER, WHO AUTHORED A STUDY ON THE CULTURAL
HERITAGE OF BUZEȘTI-BERZEI AREA, HAS STATED THAT THE
OPERATION UNDER DEBATE SUPPOSED FROM THE VERY
BEGINNING AND WOULD CAUSE IRRETRIEVABLE LOSSES
În ultimii zece ani am avut în mai multe rînduri ocazia
de a aborda Calea Griviţei, inclusiv intersecţia acesteia
cu Calea Buzești, motiv pentru care în anul 2006 am fost
solicitată să elaborez ceea ce am intitulat „Aria determi-
nată de străzile Buzești, Berzei, Vasile Pârvan, Bogdan
Petriceicu Hașdeu, Uranus – București. Identificarea
resursei culturale prin prisma aspectelor esenţiale
din evoluţia istorică. Studiu de fundamentare pentru
«București P.U.Z. – dublare diametrală Nord-Sud»”, o
cercetare la care am lucrat alături de arhitecţii Bianca
Buzdugan, Daniela Puia și Petre Mihăilă. Trebuie sub-
liniat faptul că, la acea vreme, șefii de proiect ai pla-
nului urbanistic zonal pentru care a fost elaborat acest
studiu de fundamentare (imag. 003) erau prof.dr.arh.
Constantin Enache, care și-a asumat porţiunea de ţe-
sut urban situată la N de rîul Dîmboviţa, și prof.dr.arh.
Florin Machedon, care preluase partea sudică.
Cele ce urmează se bazează, în mare parte, pe rezul-
tatele acestei investigaţii pentru care obiectul și subiec-
tul a fost deci, inevitabil, patrimoniul cultural construit.
Acestei chei de lectură i se adaugă însă alte două. Prima
este determinată de cuvîntul „avatar” care, indiferent
de sensurile ce i-au fost atribuite prin folosire curen-
tă (mai ales în contemporaneitate), este utilizat aici cu
98
TEXT FOTO
HANNA DERER HANNA DERER,
ȘTEFAN
TUCHILĂ
During the last ten years, more than
once I approached the issue of Griviţei
Road, including its junction with Buzești
Road, and this was the reason why in
2006 I was asked to elaborate a study,
which I called “The area confined within
Buzești, Berzei, Vasile Pârvan, Bogdan
Petriceicu Hașdeu, Uranus Streets –
Bucharest. Identification of cultural re-
source through essential aspects of its
historic development. Fundamentation
study for Bucharest’s Master Plan: North-
South diameter doubling”. I worked on
this research together with the archi-
tects Bianca Buzdugan, Daniela Puia, and
Petre Mihăilă. From the start, I should
emphasize that the project managers for
the zonal master plan for which this fun-
damentation study was drawn up (im-
age 003) were Prof. Dr. Arch. Constantin
Enache, who assumed the urban fabric
located north of the Dîmboviţa, River, and
Prof. Dr. Arch. Florin Machedon, who had
chosen the southern part.
➊ © ȘTEFAN TUCHILĂ
semnificaţia sa iniţială din mitologia hindusă: descin-
derea unei divinităţi pe pămînt prin încarnare sau altă
formă manifestă, indiferent de gen, descindere care,
de regulă, avea drept scop reinstaurarea echilibrului. A
doua dintre cheile de lectură semnalate se constituie în
tonul interogativ al titlului, ton interogativ valabil și în
prezent, în ciuda sau poate tocmai datorită studiului de
fundamentare menţionat.
Trebuie subliniat faptul că, în perioada de elaborare a
acestuia, traseul segmentului sudic din preconizata du-
blare diamentrală N–S nu era încă stabilit, nefiind deci
clar ce ar fi urmat să se întîmple în aria pieţei George
Coșbuc, a bulevardului cu același nume și a șoselei Viilor.
Indiferent însă de acest fapt probabila viitoare axă
a orașului București ar urma să treacă razant pe lîngă
zona construită protejată 16 – Calea Victoriei, „stradă
simbol a orașului, să traverseze alte șapte zone con-
struite protejate, și anume: 97 – zona Occidentului – de
„ţesut tradiţional difuz”; 02 – Calea Griviţei – „stradă
comercială tradiţională”; 44 – zona Temișana – de „ţesut
istoric difuz”; 23 – strada Știrbey Vodă – „stradă majo-
ră”; 43 – zona Cobălcescu – de „ţesut tradiţional difuz”;
06 – axul Elisabeta – Kogălniceanu – „bulevard haus-
mannian”; 09 – bulevardul Regina Maria – „bulevard
hausmannian de ţesut”; să „muște” un colţișor din zona
construită protejată 69 – parcelarea Oţelul Roșu – „par-
celare reglementată” și să distrugă aproape integral
zona protejată construită 35 – zona Bibicescu, de „ţesut
tradiţional difuz”.
Gravitatea acestei viitoare situaţii este crescută de
faptul că la data publicării acestui text deja trei mo-
numente istorice au fost declasate și demolate (hote-
lul „Marna” din strada Buzești numărul 3, clădirea de
la numărul 5 de pe aceeași circulaţie și faţadele casei
Strada Buzești. Imobilele din stânga au fost
declasate și demolate
Buzesti Street. The buildings on the left have
been unlisted and demolished
Acest viitor bulevard
trece razant pe lîngă
zona construită pro-
tejată „Calea Victoriei”
și traversează alte șapte
astfel de zone.
This new boulevard skims the
“Victoria Road” protected area
and goes through other seven
protected zones.
The following remarks are partially based
on the results of this investigation whose
object and subject were, inevitably, the
built heritage. However, two reading keys
are added to the current key. The first
one is dictated by the word ‘avatar’ that,
despite the meanings attached to it in
today’s language, is used here according
to its initial sense from Hindu mythol-
ogy: descent of divinity on earth through
reincarnation or other manifest form, de-
spite gender, a descent that, as a rule was
meant to reinstate the previous equilib-
rium. The latter key I referred to points to
the interrogation contained by the title,
which is also true today, despite or be-
cause of the fundamentation study I have
just mentioned.
I have to underline that during the
elaboration of the study, the route of the
southern segment from the intended
north-south diameter doubling had not
been established yet, thus it was not clear
what would become of George Cosbuc
Market, the homonymous boulevard, and
Viilor Road. Indifferent to this fact, the
probable future axis of Bucharest would
skim the 16 protected area nr. 6 - Victoriei
Road, a symbol of the city, and would go
through other seven protected areas,
as follows: 97 – Occidentului zone – con-
taining a diffuse traditional fabric”; 02 –
Griviţei Road – „traditional commercial
street”; 44 – Temișana zone – containing
DOSAR DOSSIER 99
Constantin Rădulescu, cu adresa poștală Calea Griviţei a “diffuse traditional fabric”; 23 – Știrbey of synthesis. On this first level, we want-
numărul 80 – vezi imag. 1), alte 75 urmînd să fie afectate Vodă Street – a “major street”; 43 – ed to establish, on the one hand, the age
la rîndul lor, măcar prin modificarea contextului. Parte Cobălcescu zone – containing a „dif- of the urban fabric that could be found
din aceste monumente istorice sînt situate la vest de li- fuse traditional fabric”; 06 – Elisabeta – out looking into the entire set of traffic
mitele celor mai multe din zonele protejate menţionate, Kogălniceanu axis – „Hausmann-like arteries, lots and types of fronts (image
ceea ce înseamnă faptul că zonele lor de protecţie sînt boulevard”; 09 – Regina Maria 2), and on the other, their system and the
situate în arii urbane ce ar urma să sufere. De asemeni, Boulevard – “Hausmann Boulevard as architectural quality of the built front.
parte din aceste imobile protejate de lege fac parte din fabric”; and would “eat up” a little corner Finally, this double approach (in fact, a
ansambluri, la nord de rîul Dîmboviţa de tip „stradă”, from the protected built area; 69 – Oţelul multiple evaluation) resulted in the nec-
precum Calea Griviţei, iar la S de același curs de apă, de Roșu parceling – “regulated parceling”, essary attitude towards the preservation
tip industrial ca funcţiuni iniţiale – ansambluri care și- and would destroy almost the whole 35 of cultural resource inbuilt in this frag-
ar pierde relevanţa culturală dacă ar fi „ciuntite” de ar- protected area – Bibicescu zone contain- ment of city in which, besides the already
tera preconizată. ing “diffuse traditional fabric”. destroyed area of the current House of
Nu doar din aceste motive, cercetarea a luat în consi- The gravity of the future situation is the People, cultural values prevail (image
derare, la nivel analitic, următoarele puncte de vedere: higher because at the time of the publica- 3): in dark green expressing street fabric,
evoluţia tramei stradale; evoluţia parcelarului; evoluţia tion of this study, three historic monu- parcels, built fund and green spaces; in
modului de ocupare a terenului; evoluţia tipurilor de ments had already been unlisted and green, showing exclusively built fund,
front stradal; evoluţia stilistică; profilul funcţional; va- demolished (the “Marna” hotel at no. 3 and light green, comprising exclusively
loarea tehnică relativă; impactul diferenţelor de regim Buzesti Street, the building at no. 5, and street fabric and parcel structures.
de înălţime asupra imaginii urbane și situaţiile conflic- the facades of Constantin Radulescu Moreover, as we expected, the way in
tuale de alte feluri. House, at 80 Grivitei Road – see image 1) which various forms of cultural values are
Cu alte cuvinte, au fost analizate evoluţia istorică, and further 75 buildings at least will suf- spread over the territory confirms – as if
relaţionarea dintre rezultatele materiale ale acesteia și fer due to the alteration of the context. needed to add – the radial development
rolurile atribuite de contemporaneitate, precum și dis- Some of these historic monuments of the whole city, which took place in two
funcţionalităţile, atît estetice, cît și de alte naturi, pen- stand west to the edges of the major- manners. Initially, there were the circu-
tru ca, apoi, abordarea să treacă, în trepte succesive, la ity of the mentioned protected zones, lations starting from the historic com-
nivelul specific sintezei. Pe primul palier al acesteia s-a which means that their protection areas mercial city – “Lipscania”. Later, these
urmărit, pe de o parte vîrsta ţesutului urban, determi- are located within urban areas doomed major “branches” gave forth “twigs” and
nată de ansamblul format de artere de circulaţie, loturi to suffer. Moreover, some of such legally branched out the primary structure and
și tipuri de fronturi (imag. 2), și, pe de altă parte, siste- protected buildings belong in urban en- so, Victoria Road, for instance, although it
mul format de aceasta și calitatea arhitecturală a fon- sembles north of the Dîmboviţa River was an artery, it could be taken as a cen-
dului construit. Din această dublă (dar, de fapt, multiplă as “street ensemble”, as it is the case of tre from which – in a radial manner – the
evaluare) a rezultat, în final, atitudinea necesară pentru Grivitei Road, and southern part of the circulations developed along and the pro-
prezervarea resursei culturale încorporată de acest frag- river, or as initially industrial buildings, tected areas were identified.
ment de oraș în care, cu excepţia arealului distrus de would lose their cultural relevance if This is why the proposed north-south
Casa Poporului, prevalează prezenţa valorilor culturale “crippled” by the intended thoroughfare. diameter doubling is about to “cut off the
(imag. 3): cu verde închis, exprimate prin tramă stradală, It was not just for such reasons that tops of the tree” representing Bucharest
parcelar, fond construit și spaţii verzi; cu verde, mani- the study considered analytically the fol- and by doing so, it would stop forever and
festate exclusiv prin fondul construit, respectiv cu verde lowing criteria: evolution of the street irrevocably a century honored historic
deschis, cuprinse exclusiv de trama stradală și parcelar. fabric; evolution of the plot structure; evolution, a thing which, if not right, it
În plus, după cum de altfel era de așteptat, dispune- evolution of manner in which the ground is already well formed. Under such cir-
rea în teritoriu a diferitelor forme de materializare a had been built on; evolution of types of cumstances, is Buzesti Road an avatar of
valorilor culturale, confirmă – dacă mai era cazul – dez- street front; evolution of styles; function- Bucharest’s urban axis? Or, should this
voltarea radială a întregului oraș, dezvoltare radială care al profile; relative technical value; impact change happen, would it not destabilize
s-a desfășurat în două moduri. Iniţial, a fost desigur of differences of height regulations on the whole system?
vorba numai despre căile de circulaţie care porneau din urban image and other conflicting cases. For this reason, to which several oth-
centrul comercial istoric – Lipscănia. Ulterior, din aceste In other words, we have analyzed the ers could be added – besides classic inter-
„ramuri” principale s-au născut „crengile”, ramificînd historic evolution, the relations among vention regulations, the fundamentation
structura primă, astfel încît, de exemplu, Calea Victoriei, their material results and the roles as- study, briefly presented here, identified
deși este o arteră, poate fi asimilată unui centru din care signed by contemporaneity along with the following types of risk and danger:
se desfășoară – radial – circulaţiile în lungul cărora au both aesthetic and other malfunctioning, ➊ direct effect – up to total demo-
fost identificate în prezent zonele construite protejate. successively followed by the specific level lition – of minimum ten historic

Sinteza analizei (nordul se află la stânga)
Valoarea culturală ca expresie a sistemului
format din valoarea de identitate culturală și
valoarea artistică relativă (de natură stilistică)
De sus în jos:
Porţiuni de ţesut caracterizate prin:
Vechime excepţională + valoare arhitecturală
ridicată • Vechime excepţională +
valoare arhitecturală redusă • Vechime
ridicată + valoare arhitecturală ridicată •
Vechime ridicată + valoare arhitecturală
redusă • Vechime medie + valoare arhitecturală
ridicată • Vechime medie + valoare
arhitecturală redusă • Vechime redusă +
valoare arhitecturală ridicată • Vechime
redusă + valoare arhitecturală redusă
Synthesis of the analysis (the north is on the
left)
Cultural value as an expression of a system
made of cultural identities and the relative
artistic value (style)
From top to bottom:
Portions of urban fabric characterized by:
Exceptional age + high architectural value •
Exceptional age + low architectural value •
High age + high architectural value • High
age + low architectural value • Medium age
+ high architectural value • Medium age
+ low architectural value • Recent age +
high architectural value • Recent age + low
architectural value
➋ ➌
Reglementări de prezervare a resurselor
culturale (nordul se află la stânga).
De sus în jos:
Prezervarea tramei stradale, a parcelarului,
a fondului construit și a spaţiilor verzi
Prezervarea fondului construit
Prezervarea tramei stradale și a parcelarului
Zone posibil de modificat
Imobile clasate în 2004
Imobile clasate în 1992
Regulations meant to preserve cultural
resources (the north is on the left)
From top to bottom:
Preservation of the street network, the plot
structure, the buildings and the green spaces
Preservation of the buildings
Preservation of the street network and
the plot structure
Areas that can be modified
Buildings listed in 2004
Buildings listed in 1992

100 DOSAR DOSSIER 101


Se va opri, definitiv și irevocabil, o
evoluţie istorică de secole, în favoarea
unei artere a cărei direcţie contravine
unei dezvoltări de lungă durată.
Undoubtedly, it would stop forever and irrevocably
a century honored historic evolution, in favor of
an artery whose direction is completely against
long lasting development.
De aceea, dublarea diametrală N-S propusă este în si-
tuaţia de „a tăia vîrfurile” „copacului” care este orașul
București și deci de a opri, definitiv și irevocabil, o evo-
luţie istorică de secole, în favoarea unei artere a cărei di-
recţie contravine unei dezvoltări de lungă durată și dacă
nu corecte, atunci măcar deja bine închegate.
Mai este oare, în aceste condiţii, Calea Buzești un
potenţial avatar al axului urban bucureștean? Sau trans-
formarea ei devine, dintr-un factor de echilibru, unul de
dezechilibru?
Din acest motiv – la care se adaugă numeroase alte-
le – dincolo clasicele reglementări de intervenţie, stu-
diul de fundamentare, prezentat aici extrem de succint,
a identificat următoarele tipuri de riscuri și pericole:
➊ afectarea directă – pînă la demolare totală – a mi-
nimum zece monumente istorice de tip imobil, mini-
mum zece deoarece, la data elaborării studiului, extre-
mitatea sudică a preconizatei dublări diametrale N-S
nu era stabilită; în plus, în acest sens trebuie remar-
cat faptul că, prin actualizarea din anul 2004 a Listei
Monumentelor Istorice din 1992, în zona de studiu, nu-
mărul monumentelor istorice de acest tip a crescut de la
60 la 78;
de asemeni, trebuie subliniat faptul că parte dintre
aceste imobile clasate constituie ansambluri, uneori de
mari dimensiuni, evoluate în timp, și că, în aceste con-
diţii, este posibil ca prin eliminarea chiar și numai a
unora dintre corpurile de clădire de pe parcelele respec-
tive să fie distrusă în mod iremediabil unitatea potenţi-
ală a acestor monumente istorice;
➋ afectarea directă sau indirectă a zonelor de protec-
ţie aferente a minimum zece imobile clasate (din nou
minimum zece deoarece, la data elaborării studiului,
extremitatea sudică a preconizatei dublări diametrale
N-S nu era stabilită); din acest punct de vedere trebuie
subliniat faptul că, în condiţiile în care, în prezent, nu
sînt definite zonele de protecţie real necesare fiecărui
monument istoric și deci “funcţionează” numai cele
convenţionale instituite legal (cu o rază de 100 m), con-
trolul asupra acestui tip de risc sau pericol este imposi-
bil de exercitat;
➌ afectarea directă a unui număr încă necunoscut de
zone protejate care, prin modificarea tramei stradale, a
parcelarului și/sau a fondului construit, ar fi subminate
din punctul de vedere al unităţii lor potenţiale; în acest
sens trebuie subliniat faptul că acest pericol planează nu
doar asupra zonelor protejate liniare, de tip traseu, care
ar fi traversate de “axa” preconizată, ci și asupra celor de
suprafaţă, ce se constituie ca porţiuni de ţesut urban –
chiar dacă (sau tocmai pentru că) sînt prezente în zona
de studiu prin intermediul unor fragmente periferice;
➍ apariţia unor conflicte între resursele cultura-
le proprii diferitelor zone protejate ce se succed (de la
N spre S) în lungul “axei” preconizate, în cazul în care
102
materializarea ei ar duce la învecinarea nemijlocită cu
arii “de miez” ale zonelor protejate în cauză; trebuie
subliniat faptul că acest risc ar putea avea ca efect ten-
taţia de a rezolva conflictele respective prin impunerea
unor imagini urbane de tipul celor necesare unei circu-
laţii precum “axa” preconizată, ceea ce comportă riscul
suplimentar constituit de agresarea multiplă a zonelor
protejate în cauză; din acest punct de vedere orașul a
înregistrat deja o experienţă dureroasă prin Victoria
Socialismului (imag. 4);
➎ pe termen mediu și lung nu este exclus ca “axa”
preconizată să modifice radical ierarhia – firească și deci
optimă – constituită istoric în ceea ce privește trama
stradală – cu efecte semnificative asupra parcelarului
și fondului construit – caz în care este posibil ca zonele
protejate în cauză să devină obiectul unor transformări
imposibil de controlat; trebuie subliniat faptul că, din-
colo de eventuala pierdere de valori culturale generată
de astfel de transformări, aceste modificări pot avea
efecte nedorite asupra întregului oraș sau asupra unor
părţi importante din acesta și din alte puncte de vedere.
În virtutea acestor riscuri și pericole, studiul de fun-
damentare în cauză, s-a încheiat cu recomandarea ca
➍ © HANNA DERER
decizia – finalmente politică – de realizare a dublării
diametrale N-S să ia în considerare toate sacrificiile
ireparabile pe care le incumbă materializarea aces-
teia. Recomandarea a fost preluată de către Comisia
Naţională a Monumentelor Istorice care a validat propu-
nerea de avizare favorabilă a studiului de fundamentare
comunicînd simultan Primăriei Municipiului București
că este necesară elaborarea unor studii de fundamentare
menite să analizeze ţesutul urban pe direcţia transver-
sală faţă de preconizata dublare diametrală N-S.
La acest mesaj, transmis deja de cîţiva ani, nu a fost
primit nici un răspuns.  |
Era necesară elaborarea unor studii
de fundamentare menite să analizeze
ţesutul urban pe direcţia transversală
faţă de noua axă Nord-Sud.
There should have been studies meant to analyze
the urban fabric on the crosswise direction as to
the new north-south axis was necessary.
Textul de faţă este o variantă adaptată și cu date aduse la zi a comunicării
susţinute în cadrul conferinţei „București 550. Bulevardul și orașul
european – origini, evoluţii, perspective” (14–15 octombrie 2010).
Organizatori:
Comisia pentru Politici și Strategii de Dezvoltare Urbană a Municipiului
București; Universtatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
București – Centrul de Studii Arhitecturale și Urbane; Registrul
Urbaniștilor din România; Primăria Generală a Municipiului București.
Există riscul ca noua axă ce taie zone cu
o anumită coerenţă să ducă la conflicte
asemănătoare cu cele create de marile operaţii
ale anilor ’80. În imagine, str. Justiţiei și
partea din spate a Bulevardului „Victoria
Socialsimului” (azi, „Unirii”)
The new that cuts through formerly coherent
areas may generate similar conflicts to those
created by the great operations of the 80s. In
thsi picture, Justitiei Street and the back of the
„Victory of Socialism” (now „Unirii”) Boulevard.
monuments, minimum ten because some cultural values that such alterations
when the study was being elaborated, the would bring about, they could also result
southern end of the intended north-south in undesired effects on the whole city or
diameter doubling had not been estab- at least on some major parts of it from
lished yet; what is more, we should add other points of view.
that by updating the 1992 List of Historic Considering the risks and dangers in-
Monuments in 2004, their number in- volved, the fundamentation study recom-
creased from 60 to 78; at the same time, mended that the decision – of political
we should underline that part of these nature after all – regarding the north-
listed residences are ensembles of grander south diameter doubling should take into
size in certain cases, houses that evolved account the irretrievable losses it presup-
through time and by eliminating some poses. This recommendation has been
of their wings from those parcels, the po- adopted by the National Commission of
tential unity of such historic monuments Historic Monuments that endorsed the
might be irretrievably destroyed; proposal to accept favorably the funda-
➋ direct or indirect aggression of mentation study; then it communicated
protection areas of minimum ten listed to the City Hall of Bucharest that fun-
buildings (again, minimum ten because damentation studies were necessary in
when the study was being elaborated the order to analyze the urban fabric on the
intended north-south doubling had not crosswise direction as to the intended
been established yet); from this perspec- north-south doubling diameter. No an-
tive, we should underline the fact that swer has been given to this message sent
considering the given circumstances, the a couple of years ago.   |
actual protection areas necessary for each
listed building have not been defined
and thus the legal conventional ones are
“at work” (100 m radius from the listed
building), and so no control over this kind
of risk or damage could be exercised; This text is an adapted and updated variant of
the paper delivered at the conference “Bucharest
➌ direct effect on an unknown yet 550. Bucharest and the European City: Origins,
number of protected areas that, by the Evolutions, Perspectives” (October 14-15, 2010).
alteration of the street fabric, plot struc- Organizers:
Commission for Policies and Strategies of
ture and/or built fund, would see their Urban Development of Bucharest Municipality;
potential unity; in this respect, we should “Ion Mincu” University of Architecture
underline that not only the linear pro- and Urban Planning, Bucharest; Center for
Architectural and Urban Planning Studies;
tected areas, of the route type, to be Chamber of Urban Planners from Romania; City
crossed by the intended “axis” are endan- Hall of Bucharest Municipality.
gered but also those parts of urban fabric
– even if (or just because of that) they are
presented in the area under study as pe-
ripheral fragments;
➍ conflicts could emerge between
cultural resources specific to various pro-
tected zones spread (from north to south)
along the intended “axis”, if its materi-
alization leads to immediate vicinity to
some “core” areas of the said protected
zones; we should underline that this kind
of risk could impact on the temptation
to solve those conflicts by imposing ur-
ban images of the type necessary to the
intended “axis”, which would lead to an
additional risk of multiple aggression on
the said protected zones; from this view-
point, the city has already undergone
an ordeal with Victoria Socialismului
Boulevard (image 4);
➎ on medium and long term, we do
not exclude the possibility that the in-
tended “axis” will modify, even radically,
the historically formed hierarchy of street
fabric – a natural and thus optimal one –
with significant repercussions on the plot
structure and built fund, in which case
it would be quite impossible to maintain
control over the said protected zones;
undoubtedly, besides the possible loss of
DOSAR DOSSIER 103
Proiectul a suscitat multe reacţii, majoritatea ex-
primând o opoziţie clară și, tot majoritatea, apărute
de-abia odată cu începerea demolărilor. Presa a vuit,
ONG-urile au declanșat acţiuni în justiţie, au avut loc
evenimente de protest…. Am ales să publicăm 4 citate:
opinia unui arhitect de prestigiu, cea a unei personali-
tăţi culturale, o propunere a Ordinului Arhitecţilor pri-
vind Hala Matache și fragmente dintr-o viziune alterna-
tivă asupra operaţiei.
Găsiţi informaţii (inclusiv despre proceduri, probleme
legale și evoluţia continuă a operaţiei) pe www.piatama-
tache.info, www.romaniacurata.ro, www.urbanism-par-
ticipativ.blogspot.com, pe pe www.hotnews.ro, pe site-
urile publicaţiilor culturale. (Ș.G)

Buzești-Berzei,
The project elicited countless reactions, regarding Matache Market, and the last,
of which most expressed clear opposition fragments from an alternative perspec-
that started when the demolition work tive on the operation.

februarie 2011
began. There were strong reactions in the You may also find information on
FOTO
media, the NGOs filed legal actions and procedures, legal issues and continu-
DRAGOȘ
organized public protests. We have cho- ous evolution of the operation at www.
LUMPAN
sen to publish four quotations, of which piatamatache.info, www.romaniacurata.
one belongs to a cultural personality, one ro, www.urbanism-participativ.blogspot.

Buzești-Berzei, February 2011

is a prestigious architect’s opinion, one a com, www.hotnews.ro, and on the sites of
proposal from the Chamber of Architects some cultural publications. (Ș.G)

104 DOSAR DOSSIER 105

Patriotismul autohton rămâne, ca de obicei, o risipă de
vorbe la reuniuni de partid și de șpriţuri. Îl sărbătorim
pe Eminescu și demolăm casa memorială în care se în-
tâlnea, lângă gară, cu Veronica Micle. Încălcăm viril
convenţii internaţionale și legi locale, „modernizăm” în
draci, mutăm Balcanii lângă Singapore.
(Andrei Pleșu, „Jos Bucureștiul!”, Adevărul, 01.02.2010)

Diametrala, chiar dacă este acceptabilă ca principiu, ca

mod de realizare și implementare a proiectului, este o
urmare a modei ceaușiste din anii ’80 de a tăia bulevar-
de (…). Ideea de a placa un bulevard cu blocuri e o pote-
mkiniadă, care nu rezolvă nici problema socială, nici pe
cea urbanistică, nici pe cea a parcelarului și organicităţii
unui ţesut istoric.
(arh. Șerban Sturdza, vicepreședinte „Pro Patrimonio”
pentru www.piatamatache.info)

Către: Primăria municipiului București. Domnului Prof.

Dr. Sorin Oprescu, Primar General. Spre știinţă Dlui
Arhitect Șef, Gheorghe Pătrașcu

Domnule Primar General,

Ordinul Arhitecţilor din România este organizaţia

profesională de interes public care urmărește ca intere-
sele cetăţenilor referitoare la Cultura mediului construit
și calitatea vieţii să fie respectate prin măsuri și opera-
ţiuni asupra spaţiului construit prezent și pentru confi-
gurarea celui viitor, coerente și conforme cu principiile
și acţiunile precizate în „Politica pentru arhitectură în
România 2010–2015”, document pe care l-am pus la dis-
poziţia autorităţilor statului și pe care vi l-am transmis
și dumneavoastră.
Constatând că:
Proiectul Dublarea diametralei Nord–Sud a declan-
șat prin implementarea sa recentă demolarea mai mul-
tor construcţii din zona Buzești, printre care clădiri de
patrimoniu și clădiri cu valoare pentru caracterul zonei.
Instituţiile statului abilitate să avizeze intervenţiile
asupra zonelor protejate, cu caracter istoric, ca și cea în
cauză, nu și-au dat avizul legal și mai multe operaţiuni
sunt puse sub semnul întrebării în ceea ce privește res-
pectarea conformării cu legea a operaţiunilor.
Proiectul care se implementează nu este cunoscut și
comunicat în mod eficient, transparent și competent
către publicul interesat, către mediile profesionale și so-
cietate în general, în special sub aspectele sale legate de
modul în care afectează caracterul și identitatea zonei și
al rezultatului final, care se va obţine din perspectiva ar-
hitecturală și nu numai a infrastructurii de trafic auto.

Local patriotism is, as it has always been,
a sack full of words brimming over in par-
ty meetings or during drinking ‘sessions’.
We celebrate the great Mihai Eminescu
while demolishing the memorial house
close to the station, where he would
meet with his beloved Veronica Micle. We
bravely trespass international conven-
tions and local laws, “modernize” franti-
cally, and move the Balkans to Singapore.
(Andrei Pleșu, “Jos Bucureștiul!” [Down with
Bucharest]; Adevărul, 01.02.2010)
Even if acceptable as principle, the di-
ameter road, as realization and imple-
mentation of the project is an heir to
Ceausescu’s method of the 1980s, by
which boulevards were cut through. The
idea of filling a boulevard front with
blocks is a Potemkin-like operation that
solves neither the social, urban, nor
parceling and organicity issues of the his-
toric fabric.
(Arch. Șerban Sturdza, Vice-Chairman of
“Pro Patrimonio” for www.piatamatache.info)
To: Bucharest City Hall. To the attention
of Professor Sorin Oprescu, MD, PhD –
General Mayor. Informing Mr. Gheorghe
Pătrașcu, Chief Architect
Sir,
The Order of Romanian Architects
is a public interest professional organi-
zation. It aims at being observed the
citizens’ interests in the Culture of the
patrimony and the quality of life via co-
herent measures and interventions in the
current built space as well as to configure
the future one in accordance with the
principles and operations pointed out in
the „2010 – 2015 Romanian Architecture
Policy”. We have provided the public au-
thorities with this document and have
equally sent it to your attention.

106 DOSAR DOSSIER 107

Calitatea spaţiilor care vor rezulta și mai ales a arhitec-
turii propuse pentru a înlocui arhitectura demolată nu a
fost prezentată, nu este cunoscută și discutată și ne ma-
nifestăm îngrijorarea că nu este nici măcar preconizată.
Interesul municipalităţii, exprimat prin operaţiunea
de reconfigurare a acestui element de infrastructură, nu
apare ca fiind armonizat cu interesele patrimoniale, lo-
cale ale zonei, cartierului, comunităţilor de locuitori,
Vă solicităm:
Sistarea imediată a tuturor lucrărilor de demolare
până la clarificarea tuturor aspectelor importante ale
proiectului, din punctul de vedere al calităţii, comple-
xităţii și legalităţii.
Declanșarea imediată a unei dezbateri publice și
profesionale accesibile tuturor celor interesaţi, res-
ponsabili și implicaţi, în urma căreia să fie transmise,
comunicate și înţelese toate aspectele proiectului.
Analizarea modalităţilor de conservare prin inte-
grare în proiect a Halei Matache Măcelaru, fără demo-
larea și reconstruirea unei replici pe o altă poziţie.

Și vă propunem:
Crearea de urgenţă a unui Centru de cultură urbană
în Hala Matache Măcelaru, într-o formulă de colabora-
re cu Ordinul Arhitecţilor din România prin folosirea
spaţiului pentru informarea publicului interesat asupra
proiectului în derulare și a altor proiecte de interes pen-
tru Capitală.
Aplicarea principiilor și acţiunilor din Politica pen-
tru arhitectură în România 2010–2015, Cultura me-
diului construit și calitatea vieţii în toate proiectele de
dezvoltare pe care le iniţiază și coordonează Primăria
Municipiului București.
Vă rog să daţi curs neîntârziat solicitărilor noastre și
să ne răspundeţi pentru a putea colabora și realiza ca-
drul necesar înţelegerii și desfășurării unui proiect de
asemenea anvergură și importanţă.

Cu deosebită consideraţie,
Președinte,
Arh. Șerban Ţigănaș (14.02.2011)

Platforma pentru București – o viziune alternativă la

diametrala Buzești-Berzei-Uranus
(http://urbanism-participativ.blogspot.com)

Realizarea noii artere în numele interesului public se

află într-un conflict evident cu un alt domeniu al inte-
resului public care este conservarea patrimoniului arhi-
tectural și imaterial (...)
După o analiză aprofundată a nevoilor de dezvoltare
sustenabilă a orașului se va constata că, de fapt, doar
conservarea și punerea în valoare a valorilor patrimoni-
ale din zonă și continuitatea istorică poate constitui un

Having found out that:
The recent implementation of the
project „The North-South highway dou-
bling” initiated the demolition of a
number of buildings in Buzești neighbor-
hood including patrimonial buildings and
constructions having a certain value for
the character of the area.
The public institutions entitled to
approve interventions to the protected
historical areas, as the current one is,
have not provided a legal notice while
several operations are rather doubt-
ful in terms of legal conformance of the
interventions.
The implemented project is unknown
to all those interested including pro-
fessional environments and society in
general, while lacking prompt commu-
nication, transparency and competence,
particularly relating to the manner in
which it bears on the neighborhood char-
acter and identity and the final outcome
to be obtained not only with regard to the
car traffic infrastructure but also from an
architectural perspective.
The quality of the resulting sites and
particularly, the architecture proposed to
replace the demolished one has not been
presented to the public; moreover, we do
express our worry that it has not been
envisaged, yet.
The municipality interest expressed
by the intervention of reconfiguring this
infrastructure element does not appear as
matching the local patrimonial interests
of the area, the neighborhood and the in-
habitants’ community.
We, therefore, ask you to:
Promptly stop all demolition works
until every outstanding aspect of the
project is clarified in terms of quality,
complexity and lawfulness.
Immediately initiate a public and
professional debate accessible to all
those who are interested, responsible
and involved into, further to which all
project aspects are conveyed, communi-
cated and understood accordingly.

108 DOSAR DOSSIER 109

demers care corespunde interesului public în sensul real
și profund al sintagmei, într-o viziune care ia în calcul
interesele locuitorilor orașului pe termen mediu și lung.
(Introducere)

În Declaraţia de la Toledo, document adoptat în iunie

2010 de miniștrii responsabili de dezvoltarea urbană a
ţărilor membre ale Uniunii Europene, se subliniază ex-
plicit nevoia de a se moderniza reţelele de infrastructu-
ră, dar numai prin promovarea unui transport durabil și
eficient (...)
Fenomenul de „recucerire a orașelor”, por-
nit în Europa occidentală, a ajuns în toată lumea,
de la Budapesta la Curitiba în Brazilia trecând prin
Portland‑ul american.
Bucureștiul nu are voie să ignore modelul european
de dezvoltare urbană și să implementeze proiecte ce duc
la încurajarea traficului de tranzit prin zona centrală
prin lărgirea sau crearea de noi bulevarde diametrale în
detrimentul inelelor mediane sau al unei șosele de cen-
tură bine calibrate.
(Abordare strategică a traficului în București - studiu de caz
Buzești - Berzei)

Examine the ways of preservation via

integrating Matache Măcelaru Hall into
the project without demolishing and
rebuilding another structure on a dif-
ferent plot.
And, we also make the following
suggestions:
Promptly activate a Center for urban
culture within Matache Măcelaru Hall in
a formula of cooperation with the Order
of Romanian Architects by using the
space to inform those interested about
the project on progress and others of con-
cern for the capital city.
Apply the principles and operations
listed in the Romanian architecture
Policy for 2010–2015 and the Culture of
the patrimony and the quality of life in all
the development projects Bucharest City
Hall initiates and coordinates.
We kindly ask you to promptly take into
consideration our requests and provide us
with an answer so that we can cooperate Platform for Bucharest: and alternative Having thoroughly analyzed the needs The Toledo Statement, adopted in June to Curitiba in Brazil, and reached the
and set up a framework required for the perspective regarding Buzești-Berzei- of sustainable development of the city, we 2010 by ministers responsible for urban American Portland. Bucharest should not
understanding and development of such Uranus parallel road are up to find out that, after all, it is only development of the European Union ignore the European model of urban de-
an important large project. (http://urbanism-participativ.blogspot.com) a conservation that enhances the herit- member states, explicitly emphasizes the velopment and implement projects that
age values and the historic continuity of need of modernizing the infrastructure would encourage transit traffic through
Yours faithfully, The realization of the new artery in the area that can express a genuine, deep networks but only by promoting sustain- its central zone by widening and setting
President, the name of public interest clashes obvi- public interest and represent the dwell- able, efficient transport (…) diameter boulevards to the detriment of
Arch. Șerban Ţigănaș (14.02.2011) ously with a different field of public in- ers’ interest on medium and long term. The phenomenon of “city re-conquer- median rings or a well thought belt road.
terest regarding the conservation of ar- (Introduction) ing”, starting from Western Europe, has (Strategic approach of Bucharest traffic: case
chitectural and non-material heritage (…) spread around the world, from Budapest study on Buzești - Berzei)

110 DOSAR DOSSIER 111