Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞI VOPSITORII
Indicativ C 3-76
Înlocuieşte: C 3/61, C 66-70, C 96-70, C 124-72 şi C 143-72
CAIET III: Zugrăveli în culori de apă, zugrăveli în relief, finisarea ornamentelor de ipsos
CAIET IV: Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidă, polilac, imitaţie lovituri de ciocan, bronz
aluminiu, pe bază de derivaţi celulozici, bituminoase, şelac, ceruire
CAIETUL IX: Prepararea centralizată a pastelor de finisaj şi aplicarea lor pe suprafeţe netede
de beton şi B.C.A.
Caietul III – Zugrăveli în culori de apă, zugrăveli în relief, finisarea ornamentelor de ipsos.
Caietul IV – Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidal, polilac, imitaţie de lovituri de ciocan, bronz-
aluminiu, pe bază de derivaţi celulozici, bituminoase, şelac, ceruire.
1.3. Normativul de faţă stabileşte condiţiile şi modul de executare, condiţiile tehnice de calitate şi
modul de verificare a acestora, pentru lucrările de zugrăveli şi vopsitorii de tipurile indicate la pct.
1.2.
1.4. Nu sunt cuprinse în normativ vopsitoriile ignifuge, (cu excepţia celor pe bază de var), cele
anticorosive cu vopsele epoxidice, clor-cauciuc, copolimeri vinilici.
1.5. Prezentul normativ se aplică la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care se execută atât la
clădiri de locuit şi social-culturale cât şi la construcţii industriale şi agrozootehnice care nu sunt
supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici.
În cazul când vopsitoria trebuie să joace şi rolul de barieră de vapori, se va ţine seama de
prevederile din ˝Normativ pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea barierelor contra
vaporilor˝, indicativ C.180-70.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor şi normelor interne specifice în caietele respective.
[top]
3.1. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet,
placaje, instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv
lustruirea.
3.2. În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor
executa înaintea aplicării îmbrăcămintei pardoselii. La executarea zugrăvelilor se vor lua măsuri
pentru protejarea stratului suport al îmbrăcămintei, pentru a-l feri de umiditate şi de murdărie,
care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei, în special în cazul aplicării acesteia prin lipirea
cu adezivi. În cazul pardoselilor cu strat suport din plăci fibrolemnoase poroase bitumate,
zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.
3.3. Tâmplăria din lemn şi cea metalică trebuie să fie montate definitiv; accesoriile metalice la
tâmplărie trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată, cu excepţia
drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.
3.4. La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă
a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire),
luându-se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselilor.
3.5. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet
executate toate lucrările de la faţada construcţiei ca: jghiaburi, burlane, streşini, cornişe, glafuri,
socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaze etc. precum şi trotuarele.
[top]
4. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
4.1. În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel
ca urmele de drişcă să fie cât mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate
îngrijit, terminate şi uscate.
4.2. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede (de exemplu: panouri mari), toţi
porii rămaşi de la turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul
pereţilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment-var, după ce în prealabil bavurile şi
dungile ieşinde în reief au fost îndepărtate, astfel ca să rezulte suprafeţe netede. De asemenea,
petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă.
Suprafaţa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planitate şi
netezire prevăzute în ˝Normativ pentru executarea construcţiilor din panouri mari˝ P 42-71.
Suprafaţa se va curăţa bine de praf, pentru a se asigura aderenţa stratului de finisaj pe suprafaţa
suport.
4.3. În cazul suprafeţelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curăţa
cu atenţie stropii şi resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar.
4.4. Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie
plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14
zile.
4.5. Toate fisurile neregularităţile etc., se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpacluiesc
cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor
izolate, se prepară din două părţi ipsos şi o parte apă (în volume). Pasta se realizează prin
presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin amestecare rapidă (în intervalul de
maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite
înainte de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru şpacluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de 1 parte
ipsos şi 1 parte lapte de var (în volume). Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi
folosite în cel mult 20 minute de la preparare.
Compoziţiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) şi aracet sunt indicate în Caietul V.
4.6. După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit (în cazul
pereţilor începând de la partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu
perii sau bidinele curate şi uscate.
4.7. În cazul când pe suprafaţa gletului se aplică vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloză sau alte
vopsele care formează după uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie să fie
de maximum 8%.
4.8. Tâmplăria verificată de către tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionări, şi reparată în
ceea ce priveşte degradările survenite în timpul transportului sau montajului, este luată în primire
de vopsitor.
Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele
îngropate, prelingerile de răşină sau alte murdării curăţate etc.
4.9. Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15%.
Verificarea umidităţii se poate face cu aparatul electric tip ˝Hygromette˝.
4.10. Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi
grunduite cu grund anticorosiv şi vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.
Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare, dălţi, piatră
abrazivă sau prin sablare sau ardere cu flacără; în cazuri speciale se vor folosi băi de spălare şi
decapare acidă, în instalaţii industriale sau paste decapante.
4.13. Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele se vor spăla cu apă şi săpun şi
după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
4.14. Vopsitoriile vechi se vor curăţa prin ardere cu lampa de benzină, după care vor fi
îndepărtate cu şpaclul înainte de răcirea lor. Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu
paste decapante. Pasta se întinde cu un tampon, se lasă să se înmoaie pelicula câteva minute,
după care se curăţă cu şpaclul.
Dacă gletul de vopsea este prea crăpat sau s-a cojit odată cu scoaterea cu şpaclul a vopselei,
gletul se ca reface complet. După aceasta, pregătirea pentru vopsire se face ca pentru un glet
nou.
4.15. Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăţă în mod similar
ca de pe suprafeţele gletuite.
După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca în cazul unor
finisaje noi.
[top]
5. CONDIŢII DE EXECUŢIE
5.2. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în
mediul ambiant, de cel puţin +5 C, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15 C, în
cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.
Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 8 ore pentru zugrăveli
şi 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.
5.3. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la
încetarea ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei); de asemenea, se
va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea
accelerată şi crăparea peliculelor.
5.4. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suport
au atins umiditatea de regim (suprafeţele de beton sau zidărie tencuită 3% şi suprafeţele gletuite
8%). Aceasta se obţine în condiţii obişnuite (umiditate relativă a aerului de 60% şi temperatură
+18...20 C), după cca. 30 de zile de la executarea mortarelor şi după circa 2 săptămâni de la
executarea gletului.
În cazul când pe şantier nu se găsesc aparatele indicate, se poate verifica dacă stratul suport de
mortar sau beton s-a uscat suficient prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se
aplică pe o porţiune mică (cca. 2x5 cm) din suprafaţa suport o soluţie de fenolftaleină în alcool, în
concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau roz intens, stratul suport
are o umiditate mai mare de 3%.
5.5. Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să
fie mai mare de 6 C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
5.6. La executarea finisajelor prevăzute în prezentul normativ, se va ţine seama de indicaţiile date
la fiecare caiet, în ceea ce priveşte compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul
suport pe care se aplică, precum şi compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul.
5.7. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite
numai pentru verificarea şi confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării
caracteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi normele interne de fabricaţie.
[top]
6.1. La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:
- Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7 N/1970,
cap. XVII. B;
6.2. Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic. De
asemenea, vor fi instruiţi şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.
6.3. În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate
stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.
6.4. În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să
fie puse afişe uşor de citit de la distanţă, cu inscripţiile:
NU SUDAŢI
6.5. În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în
clădirea respectivă este strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare
din nivele clădirii.
6.6. La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul
ambalajelor fixat ermetic şi închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale,
având scris pe uşă:
PERICOL DE INCENDIU
NU FUMAŢI
6.7. La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi inflamabili, acestea
trebuie să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc
deschis şi nu vor fuma.
6.8. Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau alţi solvenţi
inflamabili, le transvazează din butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să
efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse de foc.
6.9. Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor,
scărilor de acces, eşafodajelor etc.
6.10. La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de măsură şi
control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.
[top]
7.2. Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se verifică în mod special (de către
şeful punctului de lucru):
7.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere
sau refacere.
7.4. Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
Zugrăveli
b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă precum şi a celor în calcio-vecchio; ele trebuie
să aibă un ton de culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr
sau urme de la pensulă sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile
până la o distanţă de cel mult 1 m de la suprafaţa zugrăvită; nu se admit corecturi sau retuşuri
locale care distonează cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1 m; pe suprafeţele finisate
prin stropire trebuie ca stropii să fie repartizaţi uniform, exceptând cazul când prin condiţiile
speciale ale lucrării s-a prescris o repartizare neuniformă;
c) uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rolă, burete sau pânză de sac; nu
sunt admise pete sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; în cazul execuţiei
desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legătura a două fâşii vecine, dar pe o lăţime
de cel mult
1 mm.
7.6. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe
perete. O zugrăveală aderentă nu trebuie să se ia pe palmă.
Se admit la un perete cel mult două niveluri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai
mult de 2 mm.
Vopsitorii
7.8. Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile
în ulei sau la cele pe bază de polimeri s-a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin
ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte.
7.9. Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată
suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect
sau în mostrele stabilite; vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la ˝perfect curat˝ adică
să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de
peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări de
pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire
de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc.;
f) bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de aceeaşi lăţime pe toată lungimea, să nu prezinte
curburi sau frânturi pe acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanţă mai mare
de 1m;
g) separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala
pereţilor şi tavanelor trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.; verificarea rectilinităţii
liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la această verificare
trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două devieri izolate şi care să nu se abată
de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
7.10. Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică în acelaşi mod ca
la celelalte lucrări de vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.
[top]
8. ÎNTREŢINERE
8.1. Zugrăvelile cu lapte de var şi humă, calcio-vecchio nepatinat şi patinat cu ceară, se întreţin
prin curăţarea de praf cu perii cu coadă lungă, cu fire de păr sau sintetice.
8.2. Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, suprafeţele finisate cu calcio-vecchio patinat cu
vopsele de ulei, precum şi toate vopsitoriile care formează pelicule bariere de vapori se spală cu
cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar se adaugă şi săpun sau detergenţi, după
care se revine şi se şterge cu o cârpă curată uscată. În cazul în care spălarea nu este necesară
suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată flanelată.
8.3. Suprafeţele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea decorativă în relief se pot spăla cu o
cârpă muiată în apă şi stoarsă.
Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativă în relief nu se vor spăla înainte de 30 de zile de
la realizarea lor.
[top]
9.1. Varul gros în bulgări şi huma livrate în vrac se tansportă în vagoane închise.
Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face în depozite închise sau acoperite şi ferite de
umezeală.
9.2. Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, produse de MICh livrate în bidoane de tablă, cu
capacitatea de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15;
25 litri sau butoaie de PVC cu saci de polietilenă la interior cu capacitate de 50 kg; vor fi
depozitate separat pe loturi, în locuri uscate şi ferite de îngheţ.
9.4. În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdărirea produselor.
[top]
1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.3. Zugrăvelile cu lapte de var, colorate, se aplică la exterior sau interior, la fel ca la pct. 1.2.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var trebuie să fie rezistente la lumină şi
la acţiunea mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile
trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără
ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea
trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţii se vor introduce uleiuri.
- Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante, standardele din
sectorul L ˝Industria chimică˝ subgrupa ˝L 17˝;
[top]
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var
3.1. Laptele de var folosit la zugrăveli se prepară din var pastă gata stins, prin diluarea pastei de
var cu apă în proporţie de 1 parte var la 1,5 părţi apă (în volume) şi amestecare până la perfecta
omogenizare. În caz că nu există pe şantier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din
bulgări (2...2,5 părţi apă la 1 parte var bulgări – în volume). Nu se va face prepararea în
recipiente (butoaie, găleţi) dn tablă neagră, deoarece ruginesc şi schimbă culoarea laptelui de
var.
Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu, până la omogenizare, grăsimi (ulei de in, de
rapiţă sau de floarea soarelui), în proporţie de 1...2% (în volume). Se poate folosi şi seu topit
tehnic, în aceeaşi proporţie, care însă se va încălzi până la topire şi se va amesteca numai în
cazul preparării laptelui de var bulgări şi anume înainte de răcirea amestecului.
3.2. În cazul unor zugrăveli colorate se adaugă pigmenţi în praf, până la nuanţa dorită. Laptele de
var strecurat se amestecă cu colorantul muiat în apă cu 24 de ore înainte de strecurare. Este
necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a
unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior), pentru a se evita variaţiile de nuanţă în
cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
3.3. Înainte de întrebuinţare, compoziţia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm 2), cu ţesătură
din sârmă de alamă, pentru reţinerea atât a impurităţilor cât şi a particulelor de var nestins sau de
pigment.
Aplicarea zugrăvelii
3.5. Spoielile (preparate din lapte de var, fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se execută
în două-trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură între suprafaţa
pregătită şi zugrăveală); el creează o suprafaţă uniformă cu porozitate, putere de absorbţie şi
culoare.
Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după
2...4 ore; în caz contrar, ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului
strat de zugrăveală.
3.6. La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la început suprafeţele care trebuie să fie zugrăvite
diferit, prin trasarea unor linii subţiri între suprafeţele respective (de exemplu între tavan şi pereţi).
Trasarea liniilor se va face conform caietului III.
3.10. Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând zugrăvirea
părţii superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală partea
inferioară a peretelui, pentru a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.
3.11. În cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi, bucătării,
spălătorii, săli de clase etc.), se zugrăveşte mai întâi partea superioară a peretelui împreună cu
tavanul, iar apoi se execută lambriul în ulei. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apă, aşa
cum s-a indicat mai sus.
3.13. Aparatul cu acţiune discontinuă folosit curent este aparatul tip ˝Calimax˝ (lista de scule,
dispozitive, utilaje este dată în Anexă).
3.14. Ca aparat de pulverizat cu acţiune continuă se poate folosi aparatul electric de zugrăvit
(AEZ-1), cu compoziţia de zugrăveală, strecurată în prealabil, se alimentează continuu cu
recipient (găleată) separat pe măsura consumului, de unde este absorbită prin furtun în
rezervorul de presiune şi respinsă prin furtunul de refulare în pulverizator.
- se reglează jetul.
- se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru (conf. pct. 3.13 şi 3.14), se deschide robinetul
de la pulverizator şi se începe stropitul;
- jetul sub care compoziţia de zugrăveală iese din duza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii fini
şi în unghi drept faţă de suprafaţa care se finisează, iar duza să se afle la o distanţă de suprafaţă
de 0,75...
1,00 m, astfel încât compoziţia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu ricoşeze;
3.16. După terminarea lucrului se va spăla aparatul atât în interior cât şi în exterior precum şi
furtunul şi pulverizatorul, prin introducerea unei cantităţi de apă în interiorul aparatului, creându-
se din nou presiune.
[top]
1.2. Zugrăvelile în culori de apă, preparate cu humă sau caolină, se aplică la interiorul
construcţiilor, în încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 60%, pe suprafeţe gletuite cu glet de
var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit şi social-culturale, construcţii industriale (unde nu sunt
supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice, precum şi la lucrări provizorii.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Amestecurile preparate cu culori de apă trebuie să reziste la lumină şi la acţiunea mediului în
care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să aibă o astfel
de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă
şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea, trebuie să aibă pigmenţii
bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţiile de zugrăvit se va introduce un adaos preparat din clei
de oase sau de piele.
- Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante, standardele din
sectorul ˝L. Industria chimică˝, subgrupa ˝L 17˝;
[top]
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
3.1. La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă muiată în apă, pigmenţi şi soluţie
de clei.
3.2. Înmuierea humei cu apă se face în proporţie de 2 litri de apă la 1 kg humă bulgări frământaţi
mărunt. Cantitatea de apă poate varia în funcţie de calitatea humei.
Se toarnă întâi apă, atât cât să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă după
înmuierea acestora.
Pentru înmuiere, bulgării se vor lăsa în apă timp de 5...24 ore, după care amestecul se va
omogeniza bine cu o lopată.
3.4. Soluţia de clei se va prepara din clei şi apă în proporţie de 1 kg de clei la 5 litri apă. Plăcuţele
de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 de ore. După aceea
amestecul se fierbe, introducând vazul cu clei în alt vas cu apă care fierbe.
Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluţia de clei, în proporţie de 100 g soluţie clei la 1 litru
de humă cu apă; după aceea se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă, până a obţinerea nuanţei
cerute de proiectant.
Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel
puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior) pentru a se evita variaţiile de
nuanţe, în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
Aplicarea zugrăvelii
3.7. Se aplică un prim strat de săpun, preparat ca la punctul 3.6., după care se face repararea
defectelor mărunte la tavan şi pereţi, cu pastă de ipsos. După uscarea şi şlefuirea reparaţiilor se
aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate, după care se va aplica compoziţia de zugrăveală
în trei straturi, pe întreaga suprafaţă.
3.10. Se întrebuinţează de obicei fără pigmenţi, pentru obţinerea unei compoziţii de zugrăveală
de culoare albă pentru zugrăvirea tavanelor. Mai rar, se întrebuinţează împreună cu diverşi
pigmenţi, la compoziţiile de zugrăvit pereţii, în locul humei.
3.11. Prepararea se face în mod similar ca la zugrăvelile cu humă şi clei, în aceleaşi proporţii,
huma fiind înlocuită cu caolină.
3.12. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeţe gletuite; tehnologia de aplicare este aceeaşi
ca la zugrăvelile cu humă şi clei.
Prepararea compoziţiei
3.14. Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi minerali.
3.15. Desenele rezultate cu compoziţiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un desen în
culoare de bronz (galben sau alb).
bronz 100 g
amidon 100 g
gelatină 50 g
apă 500...600 ml
Prepararea se face dizolvând amidonul în puţină apă caldă şi amestecând până la desfacerea
cocoloaşelor; după aceea se adaugă apă până se obţine o soluţie de consistenţa laptelui (circa
400...500 ml), gelatina se dizolvă în restul de 100...200 ml apă caldă şi se amestecă până la
omogenizare completă.
În vasul cu amidon se toarnă gelatina, după care se toarnă bronzul, amestecând continuu.
În timpul lucrulu, vasul cu compoziţia se ţine în alt vas cu apă fierbinte, răcirea şi întărirea
trebuind să se facă pe suprafeţe ce se finisează.
3.16. Compoziţia de zugrăveală se aplică pe cilindrul rolei confecţionat din burete, cu ajutorul
unei pensule.
Se va avea grijă ca benzile cu desen obţinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone de
suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen.
3.18. Pentru folosirea şabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizontală a partea
superioară a peretului şi altele verticale la colţurile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o
sfoară trecută prin praf de pigmenţi.
Centrarea şabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiată în colţurile lor.
Şabloanele sunt confecţionate din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in şi, după
uscarea acestuia, vopsit cu două straturi de vopsea de ulei de culoare închisă.
- se aplică culoarea cu ajutorul unei bidinele cu părul fin şi scurt, lungime 2...3 cm (specială
pentru lucrări cu şablon), peste locurile tăiate ale şablonului, prin mişcări circulare ale bidinelei.
3.21. Desenele compuse din câteva culori se realizează cu şabloane diferite, cu desene
corespunzătoare fiecărei culori.
3.22. Şabloanele pot fi folosite şi la realizarea vopsitoriilor în ulei, bidineaua în acest caz fiind
înlocuită cu o pensulă cu părul moale.
3.23. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru
completarea ori încadrarea lucrărilor decorative.
Liniile simple sau grupurile de linii trebuie să corespundă, în ceea ce priveşte dimensiunile şi
coloritul detaliului, desenului de zugrăveală.
3.24. Poziţia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subţiri, bine răsucită, trasă prin praf de cretă
sau pigment (care nu pătează suprafaţa); trasarea se va face pe semne marcate în prealabil.
3.25. Liniatura se realizează cu pensule speciale de diferite grosimi (pensule linior). Tragerea
liniilor se face prin sprijinirea şi deplasarea pensulei pe un dreptar subţire şi elastic (din lemn sau
material plastic).
3.26. Liniile care despart două suprafeţe vopsite în ulei se execută tot în ulei. Liniile ce despart o
suprafaţă acoperită cu culoare de apă de una vopsită în ulei, se execută în culoare de apă.
3.27. În cazul când detaliul desenului de zugrăveală prevede despărţirea tavanelor de pereţi
printr-o baghetă de lemn, aceasta se va monta cu ţinte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în
tencuială din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lăcuite în prealabil.
3.28. Zugrăvelile stropite se execută cu culori de apă, pe suprafeţe pe care s-a aplicat în prealabil
o culoare de fond.
Pentru zugrăvirea în mai multe culori stropite, operaţiile se execută succesiv, stropirea unei culori
făcându-se după ce s-a uscat culoarea precedentă. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot realiza
imitaţii de mozaic, granit etc.
3.29. Aplicarea zugrăvelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6 cm) sau
cu un dispozitiv special (indicat la pct. 3.32). Nu se vor folosi bidinele cu părul lung deoarece
zugrăveala va rezulta neuniformă, cu pete.
Stropirea se execută prin lovirea uşoară a bidinelei de mână sau de o riglă, păstrându-se acelaşi
sens de aplicare, astfel ca să se obţină o acoperire cât mai uniformă a suprafeţei ce se
zugrăveşte.
Porţiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de protecţie.
Prepararea compoziţiei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebire că în loc de
100 g praf de bronz se pune 50 g praf de mătase.
Zugrăveli în relief
3.31. Calcio-vecchio cu bob mărunt se aplică în general pe pereţi gletuiţi; se mai poate aplica şi
pe pereţi tencuiţi şi drişcuiţi fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplică pe perete un
grund din soluţie de clei preparată ca la pct. 3.4.
3.32. Calcio-vecchio cu bob mărunt se obţine prin stropirea pe perete a unei paste cu următoarea
compoziţiei (cantităţile sunt date pentru 1 m2 de suprafaţa executată):
Cantităţile pot prezenta mici variaţii ( 5%), în funcţie de calitatea materialelor, a suprafeţelor
suport, a uneltelor cu care se face aplicarea şi a îndemânării lucrătorilor.
Huma se pisează şi se pune într-un vas cu apă; după ce s-a dizolvat complet, se amestecă bine
şi se strecoară. Se adaugă cleiul, continuându-se amestecarea; apoi se adaugă ipsosul, până la
consistenţa necesară.
Soluţia de humă şi clei se poate prepara în cantităţi necesare pentru executarea de lucrări pe
durată mai mare (1...2 zile); adaosul de ipsos se va face numai pentru cantităţi ce se pot
consuma în 30...60 minute de la preparare.
3.33. Aplicarea pastei se face cu ajutorul unei bidinele din păr de porc, care se loveşte cu mâna,
fie cu o bidinea din paie de orez şi a unei bucăţi de tablă îndoită în formă de ˝S˝; o margine a
tablei este ţinută cu o mână iar de cealaltă margine se bate părul bidinelei.
Stropirea pastei de calcio se poate face şi cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus dintr-o
cutie de metal în interiorul căreia se roteşte o perie cilindrică acţionată de la exterior cu o
manivelă. În cutie se toarnă compoziţia de zugrăveală, care prin rotirea periei şi lovirea acesteia
de o plăcuţă rigidă montată deasupra ei, împrăştie stropii uniform pe pereţi.
Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mai rari, după care se aplică încă 2-3 straturi
până se uniformizează întreaga suprafaţă.
3.34. Colorarea pereţilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio mărunt se face în general prin
aplicarea pe deasupra a unei zugrăveli colorate, cu ajutorul pompei de zugrăvit.
În cazul când se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanţează pentru
fiecare strat în parte înainte de aplicare; calcio-vecchio mărunt nu se patinează.
3.35. Calcio-vecchio cu relief mare se aplică pe pereţi negletuiţi, tencuiţi şi drişcuiţi fin.
3.36. Pe tencuială se aplică un grund dintr-o soluţie de clei, preparată după cum s-a indicat la pct.
3.4 sau un grund de ulei.
Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care
are aplicat pe el un desen în relief, cu un tufăr de cauciuc sau prin simpla învârtire a pensulei
perpendicular pe suprafaţa peretului şi prin smulgerea pensulei de pe suprafaţă.
3.37. Pasta se prepară în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob mărunt, în care se adaugă
0,020 kg/m2 ulei de in.
3.38. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală de apă, care după uscare poate rămâne
nepatinată sau poate fi patinată cu o vopsea de ulei, pentru obţinerea unor efecte estetice
superioare.
Operaţia de patinare constă în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a unei culori mai
deschise sau mai închise decât culoarea de fond din adâncituri.
Patinarea se poate face şi cu ceară colorată; aceasta se prepară din ceară de albine diluată cu
benzină în proporţie de 1,5 g ceară la 8 litri benzină, la care se adaugă colorant până la nuanţa
cerută. Soluţia de ceară în benzină preparată cu cantităţile de mai sus este suficientă pentru
patinarea a 10m2 de suprafaţă.
Coloranţii folosiţi vor fi coloranţi speciali solubili în grăsimi; coloranţii se prepară prin amestecare
în prealabil cu puţin ulei. Aplicarea stratului de ceară se face cu o cârpă moale, curată şi uscată.
În lipsa coloranţilor speciali pentru ceară, suprafaţa se poate patina cu o cârpă muiată într-o
culoare de apă, cu adaos de clei, după uscarea căreia se lustruieşte cu ceară necolorată.
3.39. Finisarea ornamentelor se poate face cu zugrăveli în culori de apă sau cu vopsele de ulei.
3.40. Pentru finisarea cu zugrăveli în culori de apă se repară defectele, ştirbiturile şi fisurile
suprafeţei, cu pastă de ipsos; porţiunile reparate se şlefuiesc după uscare şi se şterg de praf.
3.41. Suprafaţa se grunduieşte cu un strat de săpun, după care se aplică zugrăveala în culori de
apă şi se patinează părţile profilate, conform procedeelor descrise la pct. 3.38.
Părţile ieşinde ale ornamentului se şterg după aproximativ 1-2 ore de la lăcuire şi înainte de
uscarea lacului cu o cârpă uscată şi curată, rămânând cu o nuanţă mai deschisă decât părţile
adâncite. În cazul în care nu se aplică lazur sau lac, după uscarea vopselei se poate aplica o
vopsea deschisă pe părţile reliefate ale ornamentului.
[top]
h) patinare cu şelac;
i) patinare cu ceară.
1.2. Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal, email polilac se aplică:
a) la interior;
- pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet nisip fin-aracet sau din dolomită-aracet (la
băi, bucătării, grupuri sanitare, saloane, culoare de spitale, şcoli, magazine alimentare etc.);
- pe suprafeţele de lemn, PFL, PAL, (la tâmplărie, lambriuri, pereţi despărţitori etc.);
b) la exterior;
1.3. Vopsitoriile cu email imitaţie lovituri de ciocan sau cu email bronz aluminiu se aplică la
exterior şi la interior, pe elemente de construcţii metalice, tâmplărie, stâlpi etc.; de asemenea, se
poate aplica (în cazuri mai rare) la interior şi pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos sau pe
suprafeţe de lemn.
- pe suprafeţe tencuite, ca pelicule cu mare rezistenţă la apă (la construcţii industriale, în încăperi
cu umiditate relativă a aerului ridicată: uscătorii de diverse materiale, hale de derulare a
placajelor din buşteni etc.).
1.6. Vopsitoriile cu scopul de patinare sau lustruire cu şelac sau cu ceară se aplică în mediu
interior pe suprafeţe de lemn, PFL sau PAL.
[top]
2. MATERIALE
- Diluant pentru chit de cuţit pe bază de ulei D 001-3, conform caietului de sarcini Policolor-
Bucureşti.
- Grund G 005-2, STAS 5192 sau grund pe bază de minium de plumb, simbol G 351-6, NI 90-61;
- Feruginol, NI 1708-61;
d) Materiale pentru vopsitorii cu: email imitaţie lovituri de ciocan, email bronz aluminiu şi vopsele
bituminoase:
[top]
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
3.1. Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după
terminarea lucrărilor pregătitoare (Caietul I).
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legătură mai
bună a vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport.
3.3. După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea
de praf după uscare; apoi în cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau două
şpacluri complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului rezultat.
3.4. Plăcile din aşchii de lemn (PAL) vor fi chituite şi şpacluite până la completa lor netezire.
Plăcile fibrolemnoase (PFL) dure vor fi în prealabil şlefuite, pentru a transforma suprafaţa lor într-
un suport absorbant, aderent, după care vor fi grunduite, şpacluite şi vopsite. În cazul când se
finisează cu lacuri transparente suprafeţele nu vor fi şpacluite, ci numai şlefuite, grunduite şi
lăcuite.
3.5. Chituirea şi şpacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu şpaclu (chit de cuţit).
Materialul pentru şpacluit se prepară din chit de cuţit, prin diluare cu un diluant special D 001-3,
sau cu ulei, sau cu vopsea la culoare.
Diluantul special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru necesară pentru
şpacluire.
3.6. Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânză de şlefuit sau cu piatră de şlefuit, cu granulaţii
din ce în ce mai mici, pentru diferitele straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport şi de
calitatea cerută.
3.7. În general se vor aplica 1...2 straturi de şpacluială în grosime de 0,2...0,5 mm; la lucrări de
calitate superioară se vor executa 3 şpacluri.
3.8. Aplicarea vopselei se face de obicei în două – trei straturi, în funcţie de calitatea cerută. În
cazul finisării transparente se aplică un strat grund şi 1-2 straturi lac de ulei. Înainte de aplicare,
vopseaua se strecoară prin site fine (900 ochiuri/cm 2) şi se potriveşte la consistenţa necesară de
lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzător cu natura vopselei respective (pct. 2);
amstecul se face cu 5...10% diluant.
Vopseaua se va aplica într-un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri de
vopsea şi va fi întinsă până la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomandă ca
tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziţie orizontală, în condiţiile arătate la pct. 3.3.
- pe linia de cea mai mare pantă (de la coamă spre streaşină, pe acoperişuri).
După aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu părul
moale; după uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HS 80.
După aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi,
după cum se indică de către proiectant.
În cazul că este necesar, după fiecare strat de vopsea (cu excepţia ultimului) se execută şlefuiri
sau eventual şi chituri-şlefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. După fiecare şlefuire
se şterge bine praful de pe suprafaţă, cu pensule moi sau cârpe care nu lasă scame.
Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului
precedent, după uscarea acestuia.
3.9. Încaperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf şi bine aerisită, însă fără curenţi
puternici de aer.
3.10. În cazul încăperilor în care se produc vapori de apă (băi, bucătării, spălătorii etc.), se
recomandă ca suprafeţele vopsite să nu se tufuiască, acestea trebuind să rămână netede pentru
o mai bună întreţinere.
3.12. Vopsirea învelitorilor de tablă neagră se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea cu un
grund şi chit anticorosiv, după care se aplică unu-două straturi de vopsea specială pentru
învelitori.
3.13. Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte elemente detaşabile, pot fi vopsite şi înainte de
montarea lor, cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea
elementelor vopsite să se facă într-o încăpere lipsită de praf şi curent.
3.14. În cazul în care la terminarea lucrului, în vase rămâne vopsea neconsumată, se toarnă
peste aceasta puţin solvent, pentru a se împiedica formarea unor pojghiţe tari până la începerea
lucrărilor de vopsire.
3.15. În cazul în care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate, se vor folosi vopsele
destinate acestui scop, fără a face diluarea pe şantier.
3.16. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua măsuri ca toate lucrările de
pregătire a suprafeţelor să fie executate cu deosebită grijă.
3.17. Vopsirea se execută cu compoziţii speciale gata preparate pentru vopsirea mecanizată, sau
cu compoziţii obişnuite de ulei preparate pentru vopsirea manuală, care se diluează înainte de
întrebuinţare până la consistenţa necesară stropirii (sub forma unei pulberi fine şi uniforme).
Diluarea se face adăugând diluant în proporţie de 10...15% din cantitatea vopselei. Înainte de
încărcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoară prin site de mătase (900
ochiuri/cm2).
Presiunea de lucru va fi cuprinsă între 3-5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de
vopsea de 1 litru ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor
separat pentru cantităţi mai mari de vopsea.
3.19. Vopsirea se execută ţinându-se pistolul la o astfel de distanţă de la perete, încât jetul de
vopsea să acopere o suprafaţă cât mai mare posibil, iar ceaţa formată de stropi să fie cât mai
mică; distanţa optimă de la pistol la perete este de 15...20 cm; pistolul se va ţine cu jetul
perpendicular pe suprafaţa de vopsit şi se va purta în sens spiralat; după fiecare umplere a
rezervorului, dacă este necesar, se reglează deschiderea duzei pulverizatorului şi presiunea
aerului.
3.20. Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare între straturi, numărul
straturilor, păstrarea materialelor la locul de lucru, întreţinerea sculelor sunt cele indicate la
vopsirea manuală. În plus, se va avea grijă ca, la orice întrerupere a lucrului şi la terminarea
lucrului, pistolul să fie bine curăţat cu solvent (benzină sau White-spirit), atât la interior prin
pulverizarea unei mici cantităţi de solvent, cât şi la exterior.
3.21. Suprafeţele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran separator
(carton, placaj, tablă etc.).
3.22. Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se execută atât manual cât
şi mecanizat.
Modul de lucru este acelaşi ca şi în cazul vopsitoriilor cu vopsea de ulei, folosindu-se însă
produsele alchidice indicate la pct. 2
Finisarea cu email:
grund de îmbibare;
chit de cuţit (chit de stropit);
grund mat colorat;
email (1-2 straturi).
Finisarea cu lac:
grund de îmbibare;
lac diluat cu unul din diluanţii indicaţi la pct. 2, în proporţie de 10...15%;
lac (1-2 straturi).
3.25. În vederea aplicării, emailuri se va dilua în aşa fel, încât să nu fie prea subţire şi să curgă
din pensulă şi nici prea gros ca să reţină pensula la întindere. Se va folosi diluant D 0050-11 gata
preparat şi numai în lipsa acestuia white-spirit sau terebentină.
3.26. La terminarea lucrului se vor închide bine capacele bidoanelor pentru a se evita formarea
de pojghiţe la suprafaţă. Deoarece vopselele pe bază de alchidal încleiază puternic părul
pensulelor, acestea se vor curăţa de 2-3 ori pe zi cu unul din diluanţii indicaţi la pct. 2 precum şi
la încetarea lucrului. În nici un caz nu se vor lăsa pensulele sau vasele de lucru să se usuce
murdare de email sau lac alchidal.
3.27. Aplicarea polilacului se face manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer
comprimat, în mod similar ca la aplicarea vopsitoriei de ulei.
3.28. După terminarea operaţiilor de pregătire a suprafeţelor şi ştergerea prafului rezultat în urma
pregătirii suprafeţelor, se aplică un prim strat de Polilac sau de vopsea de ulei colorată la fel cu
emailul Polilac ce se va aplica ulterior.
După 24 ore se aplică al doilea strat de Polilac. La aplicarea manuală, al doilea strat se va aplica
pe direcţie perpendiculară faţă de primul. Ultimul strat trebuie să fie aplicat pe pereţi gletuiţi de
sus în jos, iar pe suprafeţe de lemn, de-a lungul fibrelor.
Emailul se poate aplica în strat subţire, cca. 100 g/m2 pentru un strat, fără a micşora calitatea
finisajului.
3.29. Emailul Polilac, fiind preparat pe bază de răşini alchidice, se va dilua cu white-spirit, atât la
aplicarea manuală cât şi la aplicarea mecanizată. Procentul maxim de solvent admis este acelaşi
ca la vopsitoria pe bază de alchidal.
3.30. Vopsitoriile imitaţie lovituri de ciocan se obţin cu emailuri speciale pe bază de alchidal, cu
anumite adaosuri, care după uscarea peliculei dau aspectul unui metal lovit cu ciocanul; se aplică
pe suprafeţe metalice şi mai rar pe suprafeţe de lemn sau glet de ipsos. Se vor folosi numai
emailuri cu uscare la aer.
3.31. Emailurile, indicate la capitolul 2 pentru vopsitorii imitaţie lovituri de ciocan, se prepară,
pentru aplicare, în felul următor:
- Se amestecă emailurile indicate (pentru lemn, glet de ipsos sau metal) cu soluţiile de întărire
respective, în proporţie de 5% (5 g întăritor la 100 g email);
3.32. Pentru obţinerea aspectului dorit, nu se vor aplica straturi groase, în special pe suprafeţele
verticale, deoarece se obţine un aspect necorespunzător prin prelingerea vopselei. Straturile se
pot aplica manual sau mecanizat.
Timpul de uscare la suprafaţa peliculei este de o oră; timpul de uscare totală este de 24 de ore.
3.33. Emailul bronz aluminiu se aplică în două straturi pe suprafeţe metalice, grunduite
anticoroziv în prealabil. Se obţine o peliculă cu aspect de aluminiu.
3.34. Se verifică dacă suprafaţa a fost pregătită în prealabil conform prevederilor din caietul I.
3.35. Pe suprafeţele de lemn sau tencuială gletuită se aplică întâi un grund de îmbibare pe bază
de ulei sau alchidal, iar pe suprafeţele metalice un grund anticorosiv de ulei sau alchidal.
3.36. Pe suprafeţele grunduite se aplică un chit, care se şlefuieşte după uscare; după primul strat
de chit de şpaclu se aplică un şpriţ-chit, care se şlefuiesc cu hârtie de şlefuit fină (HS 180...220)
după uscare. Apoi se aplică 2...6 straturi de email (în funcţie de calitatea cerută). Ultimele straturi
de email se pot şlefui după uscare cu pastă şi lichid de şlefuit pe bază de nitroceluloză. După
şlefuire, se şterge suprafaţa cu un tampon de vată sau pâslă.
3.37. Aplicarea emailurilor se face mecanizat prin stropire cu instalaţii de vopsire cu aer
comprimat.
În cazul când stratul de email se lustruieşte cu pastă de lustruit sau apă de lustruit, acesta se lasă
să se usuce 24 ore.
3.41. Suprafeţele din lemn, PFL sau PAL (tâmplărie, pereţi despărţitori sau lambriuri la pereţi), în
clădiri social-culturale şi de locuit, în încăperi cu umiditatea relativă a aerului de max. 60% pot fi
finisate prin aplicarea unui strat de lustruire cu şelac sau ceară.
Deoarece lustruirea cu şelac sau cu ceară lasă vizibil fibrajul lemnului, pregătirea suprafeţelor se
va face numai prin şlefuire şi chituire locală, fără a mai şpaclui (cazul finisării lemnului cu pelicule
opace de vopsea); şlefuirea şi chituirea locală se va face conform pct. 3.4...3.6.
3.43. Lustruirea cu şelac constituie un finisaj cu aspect semilucios, care se aplică pe suport, fără
o grunduire prealabilă, pentru a evita închiderea culorii specifice esenţei de lemn. Constituie un
finisaj scump.
3.44. Finisarea cu şelac se face prin aplicarea a 3-5 straturi succesive de şelac cu ajutorul unui
tampon confecţionat dintr-o cârpă moale şi curată. Soluţia de şelac se prepară din 200 g fulgi de
şelac la 1 kg alcool tehnic.
3.45. Finisarea cu ceară se face în acelaşi mod ca la pct. 3.44 folosind ceară emulsionată sau
ceară dizolvată în petrosin (250...300 g petrosin la 1 kg ceară).
[top]
CAIETUL V: VOPSITORII VINAROM ŞI CU VOPSEA DECORATIVĂ ÎN RELIEF
1.2. Aceste vopsele nu se pot folosi la vopsirea suprafeţelor metalice şi nici pe suprafeţe
exterioare din lemn.
1.3. Vopsitoriile din prezentul caiet se aplică la construcţii de locuinţe, social-culturale, industriale,
agrozootehnice şi lucrări de organizare de şantier, în mediu exterior sau în mediu interior, în
încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60%, iar în încăperi cu umiditate relativă a aerului
de peste 60%, de la lambriuri în sus şi pe tavane, în următoarele moduri de alcătuire a finisajelor;
În mediu exterior
- panouri prefabricate de beton sau beton turnat în cofraje verticale a căror suprafaţă a fost
gletuită cu glet de netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25.
- panouri prefabricate de beton, turnate în poziţie orizontală cu faţa drişcuită, având suprafaţa
vopsită cu vopsea Vinarom în două straturi;
- panouri prefabricate de beton sau turnat în cofraje verticale, a căror suprafaţă a fost gletuită cu
glet de netezire din nisip fin (dolomită) + Aracet DP 25 şi vopsită cu Vinarom într-un strat.
În mediu interior
- zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite, având faţa gletuită cu glet de ipsos sau cu
glet din ipsos şi Aracet DP 25 (glet – Gipac);
- beton având suprafaţa gletuită cu glet din nisip (dolomită) şi Aracet DP 25 (Gipac);
- beton sau zidărie de cărămidă tencuită, având suprafaţa gletuită cu glet Gipac în două straturi,
primul netezit iar al doilea sub formă de stropi;
- beton, având suprafaţa gletuită cu produsul 8208-I, necolorat şi vopsitorie cu produsul 8208-II,
colorat, aplicat fie la consistenţa de livrare sub formă de strop, fie diluat cu apă sub formă de
vopsitorie, în două straturi;
1.4. Pereţii din beton turnaţi în cofraje verticale, la care feţele au alveole, se vor finisa cu vopsea
Vinarom numai pe un strat intermediar de glet de netezire.
1.5. Vopseaua decorativă în relief (simbol 8203) se va aplica numai în mediu exterior, fiind
neindicată la interior datorită rugozităţii şi conţinutului de polimeri corespunzător rezistenţei la
intemperiile din mediul exterior.
1.6. Vopsitoria cu produsul 8208 se va folosi numai la interior, datorită conţinutului scăzut de
polimeri (faţă de vopseaua decorativă în relief).
1.7. Vopsitoria cu Vinarom aplicată pe glet de netezire reprezintă un finisaj superior vopsitoriei cu
Vinarom aplicată direct pe tencuială sau pe beton greu, prin aceea că se obţine o suprafaţă plană
cu rezistenţă mult mai bună la murdărie, datorată prafului din atmosferă, şi are o durabilitate mai
mare în timp, fiind protejată de acţiunea alcalinităţii din beton.
1.8. Gletul de netezire realizat cu nisip fin sau cu dolomită şi Aracet DP 25 constituie un finisaj
neted, etanş şi cu bună aderenţă de suport; se poate utiliza atât la interior cât şi la exterior.
1.9. Gletul de netezire realizat cu ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) constituie un finisaj neted, cu o
bună aderenţă de suport, fiind indicat pentru finisaje interioare.
1.10. Finisajul cu vopsea decorativă în relief, simbol 8203, prin realizarea unei suprafeţe în relief,
maschează lipsa de planitate a peretului, însă având o tendinţă mărită de fixare a prafului, se
recomandă să se evite folosirea lui în zonele din apropierea fabricilor care degajă fum şi praf, a
termocentralelor şi a liniilor de cale ferată neelectrificată.
1.11. Finisajul cu vopsea decorativă în relief peste 1-2 straturi de vopsea Vinarom se poate folosi
la lucrări speciale, aplicând culori diferite la stratul de Vinarom şi la strop.
[top]
2. MATERIALE
- vopsea 8208 II, colorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr. 103.
2.2. Materiale auxiliare:
- nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni pentru fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844-73;
[top]
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Succesiunea straturilor
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211, sau grund de Aracet DN 25;
- glet de netezire din nisip fin cuarţos 0-0,2 mm sau făină de cuarţ, sau dolomită, cu Aracet DP 25
(sau glet GIPAC);
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211 sau grund de aracet DP 25;
- glet de netezire din nisip fin cuarţos 0-0,2 mm, cu Aracet DP 25 (cu sau fără acest strat);
3.3. Finisajul cu vopsea Vinarom a suprafeţelor de zidărie tencuită sau a suprafeţelor de beton cu
faţa drişcuită din turnare, se realizează în următoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211 sau grund de Aracet DP 25;
- glet de netezire din nisip fin cuarţos 0-0,2 mm, cu Aracet DP 25 sau glet GIPAC (cu sau fără
acest strat);
3.4. Finisajul cu vopsea Vinarom pe suprafeţele de lemn, PAL, PFL se realizează în următoarea
ordine:
- grund de îmbibare din ulei de in incolor (sau înlocuitori, conform caiet II pct. 2.2); pe tâmplărie
acest grund poate fi aplicat din fabrică sau pe şantier; pe elemente ca pereţi despărţitori,
parapete etc. se va aplica pe şantier;
- grund de vopsea Vinarom sau grund V 108-211 sau grund de Aracet DP 25;
Varianta I:
Varianta II
- vopsea cu produsul 8208 II, colorat (diluat până la consistenţa de aplicare), în două straturi;
Varianta III:
În cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu un mortar
de ciment-nisip 0-1 mm (dozaj 1:3 în volume).
Ca liant se va folosi de preferinţă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada rece, iar în
perioada caldă (peste 20 C) se poate înlocui şi cu Aracet D 50.
Mortarul se aplică cu şpaclu şi se netezeşte astfel încât să nu mai prezinte denivelări faţă de
suprafaţa înconjurătoare. Fiecare strat al mortarului de reparaţii cu adaus de aracet, trebuie să se
usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului următor sau al vopsitoriei propriu-zise.
După terminarea reparaţiilor, suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să
prezinte abateri de la planitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare
de 2 mm la dreptarul de 0,5 m, conform normativelor P 42-71 şi C 140-71.
3.7. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea Vinarom
sau Aracet DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm 2) şi un volum egal de apă şi se
omogenizează.
Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de
minimum 2 ore la temperatura de +15 C şi de o oră la temperatura de +25 C sau mai mare.
3.8. Executarea stratului de glet de netezire se face pe şantier iar în cazul panourilor prefabricate
se poate face şi la fabrică. După executarea reparaţiilor locale şi grunduire, se aplică un glet de
netezire cu următoarea compoziţie: 3:1:0,5 (în volume) nisip cuarţos sub 0,2 mm; Aracet DP 25 :
apă. Nisipul cuarţos se poate înlocui cu dolomită sau făină de cuarţ.
În cazul aplicării cu pistolul, volumul de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv 2 volume).
Gletul se prepară prin amestecarea manuală, în cantităţi pentru cca. 8 ore de lucru.
Gletul de dolomită se poate aplica manual sau mecanizat, pe când cel de nisip fin sau făină de
cuarţ numai prin aplicarea mecanizată, prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclul de cauciuc
sau fierul de glet.
Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu.
Gletul strecurat prin sita de 100 ochiuri/cm2 se introduce în recipientul aparatului, pe o înălţime de
cca. 0,7 din aceea a recipientului.
După închiderea capacului recipientului, etanşat cu garnitură de cauciuc cu ajutorul unor cleme
rabatabile, se omogenizează materialul prin învârtirea agitatorului şi se porneşte compresorul
reglând presiunea la
6 atmosfere (la ieşirea din compresor). Se reglează apoi reductorul de presiune de pe capacul
vasului de presiune care conţine materialul), astfel ca manometrul montat pe capac să arate o
presiune de 3-5 atmosfere. La pistol se reglează cu reductorul respectiv o presiune de 4-5
atmosfere citită pe manometrul aferent. Stropirea suprafeţei se face, după verificarea prealabilă a
jetului, începând din extremitatea stângă de sus. Pistolul se poartă în sens spiralat sau în
serpentină, în rânduri paralele, astfel ca să se acopere uniform suprafaţa. Stropirea se întrerupe
la fiecare 1-2 m2 şi se netezeşte cu şpaclul de cauciuc sau cu fierul de glet. Pe suprafeţele
învecinate: tâmplărie, placaj ceramic etc. se aplică plăci PFL sau carton pentru a evita stropirea
cu jetul de la pistol. La terminarea sau întreruperea lucrului, înainte de a deschide capacul
recipientului, se închide ventilul şi se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de
siguranţă de pe capac. În caz contrar, se pot produce accidente. În cazul întreruperilor de lucru,
pistolul se scufundă într-o găleată cu apă, pentru a nu se usca vopseaua din duză. La terminarea
zilei de lucru se încarcă vasul de presiune cu apă şi prin stropiri repetate se spală toată instalaţi
la interior şi exterior.
3.9. Pentru aplicarea manuală a gletului de nisip fin şi Aracet se va folosi fierul de glet cu lamă de
oţel flexibilă de 0,4-0,5 mm grosime. Aplicarea se face pe suprafeţe succesive de cca. 1 m 2, prin
întinderea şi îndesarea materialului pe stratul suport în grosime de 1 mm (corespunzător
consumului de 1200-1400 g/m2). Stratul de glet se lasă să se usuce minimum 16 ore înainte de
vopsire.
3.10. Executarea gletului de netezire cu pastă de ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) se face după
aplicarea şi uscarea grundului şi chitului, în mod similar cu la aplicarea gletului de nisip fin (pct.
3.6 şi 3.7).
Vopsitoria cu Vinarom se realizează pe şantier, aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă
în proporţie de 4:1 (volumetric).
Înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm 2. Bidoanele şi vasele cu
vopsea se vor închide etanş, pentru a împiedica formarea de pojghiţe şi evacuarea apei din
emulsie. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată în prealabil.
3.12. Aplicarea vopselei decorative în relief se face mecanizat prin stropire cu pistolul instalaţiei
de aplicat tencuiala stropită şi masă de şpaclu, după tehnologia arătată la pct. 3.8.
Vopseaua decorativă în relief poate fi diluată, pentru aplicare, cu apă, până la o cantitate de
maximum 5%.
Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe zidărie tencuită sau pe beton cu faţa drişcuită
3.15. Executarea stratului 1 şi 2 de finisaj cu produsul 8208 L se face prin aplicarea mecanizată
cu maşina de proiectat pasta cu pompă elicoidală. Agregatul constă dintr-o pompă cu şnec
îmbrăcată în cauciuc neoprenic, care preia materialul dintr-un rezervor de deasupra şi îl împinge
prin furtun la tija de stropire. Capacitatea rezervorului este de cca. 150 l, iar pentru alimentare
uşoară rezervorul este prevăzut cu un dispozitiv de golire a sacilor cu vopsea 8208.
Gletuitorii lucrează cu şpaclul de 100 cm, netezind întâi tavanul şi după aceea pereţii.
Consistenţa materialului aplicat trebuie să fie de 12 cm la conul etalon, care se obţine prin adaus
de apă, dacă consistenţa a devenit mai mare prin adausul de material recuperat de pe pereţi.
3.16. Executarea stratului de finisaj cu produsul 8208 II se poate face la consistenţa de livrare (12
cm pe conul etalon) sub formă de glet sau sub formă de strop. În cazul aplicării sub formă glet se
procedează ca la pct. 3.15. În cazul aplicării sub formă de strop se reduce proporţia de aer pentru
a se ajunge la o stropire discontinuă a materialului.
Acest strat se mai poate aplica mecanizat cu pistolul pulverizator de vopsit, alimentat din vasul de
presiune al instalaţiei de aplicat tencuiala stropită şi mase de şpaclu. Cu acest aparat se poate
realiza şi aplicarea produsului 8208 II, sub formă de strop.
3.17. Pentru realizarea manuală a gletului se va folosi drişca metalică cu lamă de oţel flexibilă de
0,4...0,5 mm grosime.
[top]
1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la finisarea pereţilor tencuiţi sau a pereţilor de beton,
cu vopsele din dispersie de acetat de polivinil, nuanţate pe şantier prin amestecare de vopsea
albă (simbol 8208), cu paste colorate (simbol 8200), care pot înlocui vopselele Vinarom, din
dispersie de acetat de polivinil nuanţate din fabrică.
Vopselele nuanţate pe şantier, sunt destinate a se aplica în mediu exterior, putând însă fi folosite
şi la interior.
Prin posibilitatea nuanţării pe şantier se poate obţine exact nuanţa dorită, în special în cazul unor
lucrări de reparaţii.
[top]
2. MATERIALE
Materiale principale:
- Vopsea albă simbol 8208, conform caietului de sarcini nr. 2 elaborat de Centrul de Cercetări
pentru Proiectări Anticorosive de Lacuri şi Vopsele – CCPALV;
- Paste concentrate de nuanţare simbol 8200, conform caietului de sarcini nr.1, elaborat de
CCPALV.
Se produc următoarele tipuri de paste concentrate de nuanţare: roşu nr. 25; roşu nr. 252;
portocaliu nr. 35; galben nr. 45; galben nr. 48; galben nr. 482; galben nr. 49; verde nr. 54; verde
nr. 54/1 albastru nr. 65; albastru nr. 652; ocru nr.71; negru nr. 90.
Materiale auxiliare:
- Nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni pentru fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844-73;
[top]
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Succesiunea straturilor
În funcţie de nuanţa dorită, în cazul vopselelor nuanţate pe şantier se amestecă 0...10 părţi (în
volume) de pastă simbol 8200 de culoare dorită la 100 părţi de vopsea de culoare albă (simbol
8202).
Executarea straturilor
Suprafaţa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planitate şi
netezire prevăzute în: ˝Normativului pentru executarea construcţiilor din panouri mari˝, P42-71.
Pe şantier se va face o revizuirea şi rectificare a suprafeţelor, conform Caietului V, pct. 3.6.
3.3. După terminarea rectificărilor suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să
prezinte abateri de la planitate mai mare de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare
de 2 mm la dreptarul de 0,5 m.
3.5. Aplicarea gletului de netezire se execută pe şantier, iar în cazul panourilor prefabricate se
recomandă să se facă la fabrică.
Pentru suprafeţele de beton care urmează să fie finisate cu vopsea nuanţată pe şantier se aplică
un strat de glet de netezire cu următoarea compoziţie: nisip fin de Văleni sub 0,2 mm (sau
Dolomită sau făină de cuarţ): Aracet DP 25 şi apă, în proporţie volumetrică 3:1:0,5. În cazul
aplicării cu pistolul, cantitatea de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv două volume).
Gletul se prepară prin amestecare manuală în cantităţi pentru circa 8 ore de lucru.
Gletul de Dolomită se poate aplica manual sau mecanizat, pe când cel cu nisip fin sau făină de
cuarţ numai prin aplicare mecanizată, prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclu de cauciuc.
Aplicarea manuală se face cu drişca metalică cu lamă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm grosime.
Aplicarea gletului se face pe suprafeţe succesive de circa 1 m 2, până la completarea unui rând
vertical şi după aceea se continuă cu rândurile următoare, până la acoperirea întregului perete.
Gletul se aplică în grosime de 1 mm. Stratul de glet se lasă să se usuce 16 ore înainte de
aplicarea grundului pentru vopsire.
Tehnologia de lucru pentru aplicarea mecanizată şi manuală a gletului este similară cu cea
indicată în Caietul V.
3.7. Aplicarea straturilor de vopsea se poate face manual sau mecanizat, cu excepţia grundului
de la pct. 3.4 care se aplică obligatoriu manual. Înainte de executarea vopsitoriei se pregăteşte
amestecul de vopsea simbol 8202 şi pastă simbol 8200, de culoarea indicată în proiect şi se
strecoară prin sita de 900 ochiuri/cm2. Orientativ se recomandă concentraţiile de 0...10 părţi pastă
simbol 8200 la 100 părţi vopsea simbol 8202, care se aplică pe porţiuni mici din suprafaţa de
vopsit; după uscarea probelor martor de nuanţă, se va alege proporţia cu care se va executa
întreaga suprafaţă. După alegerea nuanţei dorite, se pregăteşte cu proporţia respectivă o
cantitate mai mare (un butoi), din care se ia după aceea şi se prepară diluţiile pentru diferitele
straturi aşa cum s-a arătat la pct. 3.1.
Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea atât în cazul aplicării manuale cât şi în
cazul aplicării mecanizate este de o oră în lunile calde iulie-august; în perioadele reci se va
prelungi timpul până la 3 ore, la temperatura minimă de aplicare de 15 C.
Atât la aplicarea manuală cât şi la cea mecanizată, la terminarea lucrului sau la orice întrerupere
mai mare de o oră, se vor spăla sculele şi utilajele folosite.
ANEXA
Pentru vopsirea mecanizată mai sunt necesare, în afară de sculele şi dispozitivele enumerate la
pct. 1, următoarele:
Lista de utilaje este exemplificativă, nu limitativă, putând fi folosite şi alte tipuri de funcţiuni
identice.
[top]
1.1. Prin prezentul caiet se stabilesc modul de preparare a pastei GIPAC şi tehnologia de
aplicarea ei pe betonul proaspăt în fabrici de prefabricate, pe linia tehnologică de formare a
panourilor mari de beton, cât şi aplicarea pe suprafeţe netede de beton şi beton celular
autoclavizat pe şantier.
1.2. Pasta GIPAC înlocuieşte mortarele pentru executarea tencuielilor tradiţionale cu straturi
multiple, la finisarea suprafeţelor netede de beton celular autoclavizat din interiorul construcţiilor
civile şi industriale.
1.3. În încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 65%, pasta GIPAC se aplică pe pereţi şi
tavane, constituind stratul suport pentru zugrăveli şi tapete sau ca finisaj definitiv sub formă de
strop, cu pasta colorată în masă.
În încăperi cu umiditate relativă a aerului peste 65%, pasta GIPAC aplicată pe pereţi şi tavane
constituie stratul suport pentru zugrăveli cu humă, vopsea de ulei sau vinarom.
1.4. Pasta GIPAC face obiectul invenţiei unui colectiv din INCERC, brevetată cu dosar OSIM nr.
777/1969.
[top]
- plastifiant DISAN, conform STAS 8625-70, produs de Fabrica de Celuloză şi Hîrtie – Zărneşti;
2.2. La prepararea şi aplicarea pastei GIPAC se vor utiliza sculele şi dispozitivele prevăzute în
anexa la normativ, la care se adaugă următoarele:
- mistrie;
[top]
3.1. Pasta GIPAC se va prepara după următoarea reţetă, exprimată în părţi de volum:
3.2. Amestecul de întârzietor de priză plus plastifiant se realizează din o parte plastifiant Disan şi
19 părţi întârzietor de priză.
3.3. Întârzietorul de priză sub formă de soluţie se va prepara din clei de oase granular. Cantitatea
de clei respectivă amestecată cu apă în proporţie 1:4 părţi, în greutate, se va lăsa să se înmoaie
timp de 24 ore, apoi vasul în care s-a dizolvat cleiul se va pune în alt vas cu apă care se află
deasupra unei surse de căldură. Se va amesteca conţinutul şi eventual se va mai adăuga apă,
până la obţinerea unei soluţii cu densitate de 1,051, la temperatura de +24 C.
3.4. Soluţia de întârzietor de priză plus plastifiant, realizată conform pct. 3.2., se va adăuga în
butoiul de Aracet în proporţie de o parte soluţie la patru părţi Aracet şi se va amesteca puternic.
3.5. În cazul când amestecul nu se va utiliza imediat, pentru o bună conservare, se va adăuga şi
0,04 părţi cristale de fenol la o parte soluţie de întârzietor de priză plus plastifiant.
3.6. Amestecul de soluţie de plastifiant plus întârzietor de priză şi Aracet constituie componenta
lichidă a pastei GIPAC, care se va prepara în laboratorul de trust sau întreprindere şi se va livra
şantierelor la bidon.
Pe şantier sau în fabrică de prefabricate se va adăuga ipsosul respectiv şi apă până la obţinerea
consistenţei de lucru.
3.8. Pasta GIPAC se va prepara pe şantier manual, într-o targă foarte curată; la fabrică se va
prepara într-un malaxor de mică capacitate, aşezat pe linia tehnologică de realizare a panourilor
mari.
3.9. În cazul când pasta GIPAC se aplică colorată în masă, cantitatea corespunzătoare de oxid
se va adăuga componentei lichide la prepararea acesteia.
3.11. Înainte de aplicare, pasta bine omogenizată se va trece printr-o sită cu ochiuri de O 1 mm.
[top]
4. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL PROASPĂT ÎN FABRICI DE
PREFABRICATE
4.1. Aplicarea din fabrică pe panouri mari prefabricate a pastei GIPAC se poate realiza în
tehnologia de formare a panourilor cu faţa interioară la suprafaţa cofrajului.
4.2. Faţa exterioră a panourilor, ce se află la fundul cofrajului, se finisează de obicei cu betoane
aparente decorative realizate prin pozarea pe fundul cofrajului a unui strat de pietriş sau piatră
spartă, prin pozarea pe fundul cofrajului a covorului de marmoroc, sau plăci ceramice, plăci de
sticlă colorată etc. peste care se toarnă un strat de mortar, apoi betonul respectiv.
4.3. După turnarea ultimului strat de beton de consistenţă vârtoasă şi drişcuirea fină a suprafeţei,
se va aplica cu canciocul pe suprafaţa betonului pasta GIPAC de consistenţă fluidă şi se va
întinde cu fierul de glet în strat foarte subţire.
Imediat ce se va aplica cel de al doilea strat, având grijă să se insiste cu fierul de glet cu
suprafaţa realizată să fie perfect netedă.
Pasta GIPAC nu se va aplica până la marginea cofrajului, lăsându-se o bandă de circa 10 cm, ce
urmează a se finisa pe şantier, după terminarea operaţiei de montaj.
4.4. Panourile pentru pereţi despărţitori se vor finisa pe o faţă pe betonul proaspăt, iar pe cealaltă
faţă pe betonul întărit după tehnologia de la cap. 5. Finisarea pe betonul întărit se va face după
decofrare, în fabrică sau pe şantier, odată cu finisarea benzilor ce mărginesc rostul de îmbinare
între elementele prefabricate.
4.5. După finisarea panoului de beton proaspăt în fabrică, se va acoperi cofrajul cu capacul
respectiv şi se va începe tratamentul termic pentru întărirea betonului.
4.6. Înainte de depozitare, panourile finisate vor fi prerecepţionate intern sub aspectul calităţii
execuţiei finisajului. Eventualele porţiuni degradate vor fi refăcute.
4.7. Panourile nu se vor depozita la exterior sau interior în locuri cu o temperatură mai mică de
+5 C, decât după o perioadă de minimum 5 zile de la confecţionarea lor.
4.9. În cazul când panourile se depozitează în aer liber, faţa interioară, finisată cu pastă GIPAC,
se va proteja împotriva intemperiilor cu folii de polietilenă.
4.10. Transportul panourilor finisate trebuie efectuat cu mijloace de transport (trailere) special
amenajate, prevăzute cu suspensii, roţi cu pneuri şi rastele cu dispozitive care să împiedice
balansul panourilor şi să asigure protejarea panourilor cu manşoane de pâslă sau de cauciuc în
punctele de sprijin.
[top]
5.2. Finisarea pereţilor şi tavanelor va începe după ce au fost executate următoarele lucrări:
- asigurarea unei temperaturi în încăperi unde se vor executa lucrări de finisaj cu pasta GIPAC de
peste +5 C.
5.3. Înainte de aplicarea propriu-zisă a pastei de finisaj se vor executa următoarele operaţiuni:
- frecarea cu peria de paie sau de sârmă a suprafeţei de beton pentru înlăturarea prafului de
ciment şi urmelor de mortar rezultate de la reparaţii;
- aplicarea cu bidineaua sau cu pistolul pulverizator a unei amorse de Aracet: apă, în proporţie de
1:4.
5.4. Pasta GIPAC se va aplica într-un singur strat când pe suprafaţa respectivă se aplică ulterior
tapete, acest strat fiind necesar pentru astuparea alveolelor existente în beton, cât şi pentru
obţinerea unei suprafeţe perfect plane.
În cazul când pasta GIPAC constituie şi finisajul definitiv se va aplica al doilea strat colorat în
masă. Când pasta GIPAC urmează a fi finisată cu humă, Vinarom sau vopsea de ulei, aceasta se
va aplica în două straturi succesive. Grosimea totală a pastei nu va depăşi 1 mm.
5.5. Dacă pe suprafaţa betonului există goluri cu adâncimi de peste 5 mm, acoperirea lor se va
face în straturi succesive ce nu vor depăşi grosimea de 2 mm. Acest lucru este valabil şi pentru
pereţii realizaţi din fâşii b.c.a., care prezintă abateri de la planitate mai mari de 5 mm.
5.6. În funcţie de amploarea lucrărilor, aplicarea pastei GIPAC se va face manual, cu fierul de
glet, sau mecanizat, cu aparatul de aplicat tencuială stropită, dotat cu pistol pulverizator cu duze
de diferite mărimi.
5.7. Primul strat de pastă se va aplica după 1...2 ore de la executarea amorsei, (pct. 6.3) şi se va
netezi cu fierul de glet, care va fi mânuit cu putere pentru închiderea alveolelor existente în beton
şi a unor eventale denivelări. Suprafeţele fără denivelări şi alveole pot rămâne neacoperite
complet cu pastă, în urma aplicării primului strat.
5.8. În cazul când pasta se aplică în două straturi, nu este necesară revenirea cu fierul de glet
peste suprafaţa acoperită pentru eliminarea urmelor uşoare lăsate de fierul de glet, urme ce
dispar la aplicarea celui de al doila strat.
5.9. Stratul al doilea de pastă, având consistenţa mai fluidă, se va aplica după ce primul strat de
pastă s-a zvântat (nu este absolut necesară uscarea lui).
- cu fierul de glet în strat foarte subţire (0,1...0,2 mm), revenind cu fierul de glet pe suprafaţa
acoperită, ca să nu rămână urme;
- cu pistolul pulverizator al aparatului de aplicat tencuieli stropite, finisajul rezultat fiind sub formă
de strop, cu pastă colorată în masă sau peste care se aplică zugrăveli cu humă. Ca strat suport
pentru vopsitorii, pasta aplicată cu pistolul pulverizator se netezeşte cu fierul de glet.
[top]
6.1. Controlul în timpul execuţiei se va face de către executant prin organele sale de control
tehnic de calitate, precum şi de către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea
prevederilor din prezentele instrucţiuni tehnice.
6.2. Pe parcursul executării lucrărilor de aplicare a pastei GIPAC, se va verifica în mod special:
6.3. Suprafaţa finisată cu pastă GIPAC nu trebuie să prezinte desprinderi, cute, băşici, scurgeri,
crăpături sau fisuri, urme de la fierul de glet etc.
6.4. Se va controla rezistenţa stratului de pastă, care trebuie să fie aderent la suprafaţa suport; la
ciocănirea uşoară cu un ciocan de lemn, în mai multe puncte, trebuie să rezulte un sunet plin.
6.5. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere
sau refacere.
6.6. Recepţia lucrărilor se va face numai după uscarea completă a straturilor de pastă.
ANEXA 1
1. Materiale
(clei de oase)
2. Manoperă
1. Materiale
(clei de oase)
2. Manoperă
2. Manoperă
3. Utilaje
1. Materiale
2. Manoperă
[top]
Vopsele rezistente la alcalii şi permeabile la vapori sunt destinate a se aplica în mediul exterior,
putând fi folosite şi la interior.
[top]
2. MATERIALE
[top]
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Succesiunea straturilor
3.1. Finisajul cu vopsele rezistente la alcalii, pe suprafeţe de azbociment presat, se poate realiza
în următoarele alcătuiri:
- grund: grund vinil acrilic 8352 sau grund acrilic alb 8352 (pentru vopseaua albă), în două
straturi, diluţie cu apă, 4 : 1 în volume;
- vopsea acrilică, simbol 8352 sau 8353, în două straturi, diluţie cu apă 4 : 1, în volume, sau
vopsea Vinarom, în două straturi, diluţie cu apă 4 : 1, în volume.
Aceste alcătuiri de vopsitorii pot fi aplicate pe azbociment atât la exterior cât şi la interior, cu
menţiunea ca în cazul încăperilor cu umiditate peste 65%, la exterior să se folosească grundul
acrilic cu vopseaua acrilică.
Executarea straturilor
3.2. Plăcile de azbociment trebuie să fie montate cu faţa plană de la presare spre exterior. În
cazul când unele plăci apar cu feţe neregulate la exterior, se va aplica un strat de grund
suplimentar faţă de alcătuirea indicată la pct. 3.1.
3.3 Pentru prepararea grundului se introduc, în vasul de pregătire, 4 volume de vopsea gri simbol
8352 sau vopsea albă simbol 8352 (structurată prin sita de 900 ochiuri pe cm 2), un volum de apă
şi se omogenizează.
Timpul de uscare între straturi este de minimum 2 ore la temperatura de +15 C şi de 1 oră la
temperatura de 25 C sau mai mare.
Vopseaua se poate aplica manual, cu bidineaua sau cu pensula lată, sau mecanizat.
Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea şi între stratul de grund şi vopsea, atât în
cazul aplicării manuale cât şi în cazul aplicării mecanizate, este de 1 oră în perioadele calde
(peste +20 C); în perioadele reci (la temperatura minimă de aplicare de +15 C), se va prelungi
timpul până la 3 ore.
Atât la aplicarea manuală cât şi la cea mecanizată, la terminarea lucrului sau la orice întrerupere
mai mare de 1 oră, se vor spăla cu apă sculele şi utilajele folosite.
[top]
CAIETUL IX: PREPARAREA CENTRALIZATĂ A PASTELOR DE FINISAJ ŞI
APLICAREA LOR PE SUPRAFEŢE NETEDE DE BETON ŞI B.C.A.
1.1. Prezentele prescripţii tehnice stabilesc modul de preparare a pastelor de finisaj pentru
interior şi exterior, în staţii centralizate de întreprindere precum şi tehnologia de aplicare a lor pe
şantier.
1.2. Pastele respective se aplică pe suprafeţele netede de beton ale diafragmelor de beton
realizate pe şantier în cofraje plane, pe pereţii realizaţi din fâşii de b.c.a., precum şi a panourilor
mari prefabricate, în cazul când acestea nu sunt finisate din fabrică.
1.3. Pastele de exterior constituie finisajul definitiv. Pasta de interior poate rămâne ca atare atunci
când este colorată în masă sau serveşte ca strat suport pentru zugrăveli, tapete etc.
[top]
- cale de rulare;
- buncăr intermediar;
- ciur oscilant din tablă de oţel cu găuri O 3 mm, acţionat de un microvibrator, prevăzut pe unul
din pereţi cu o trapă de curăţare;
- buncăr-pâlnie (5);
- saci de polietilenă.
2.3. La aplicarea pastelor de finisaj se vor utiliza sculele şi dispozitivele prevăzute în anexa la
normativ.
[top]
3.1. Pastele de finisaj se prepară într-o staţie centralizată de întreprindere, organizată conform
schemei tehnologice din Anexă, amplasată într-o construcţie care să-i asigure protecţia la
intemperii şi obţinerea unei temperaturi interioare care să nu scadă sub +5°C.
- se introduce în betonieră apa şi emulsia respectivă, ridicată prin intermediul unui troliu până la
gura betonierei;
- se amestecă în betonieră componenta uscată cu componenta lichidă prin malaxare timp de 20
de minute;
- prin manevrarea trapei buncărului, se dă drumul treptat pastei pe ciurul oscilant având fundul de
tablă de oţel cu găuri de diametrul O 3 mm, acţionat de un microvibrator montat pe unul din
pereţi;
- cu ajutorul furtunului, pasta este dirijată în sacii de plastic din interiorul bidoanelor; se leagă sacii
etanş şi se înşurubează capacele; bidoanele se umplu cu pastă la jumătate de capacitate, pentru
a se putea manipula cu uşurinţă; bidoanele vor purta etichete cu reţeta şi data fabricaţiei;
3.4. Durata maximă de păstrare a pastelor astfel preparate este de 3 luni la temperatura cuprinsă
între +5...+20°C.
3.5. Pentru asigurarea unui flux continuu, prepararea amestecului următor va începe imediat
după golirea betonierei.
3.6. Pastele de finisaj interior şi exterior se pot prepara alternativ, în aceeaşi staţie sau se pot
crea două linii tehnologice de preparare.
- Aracet D 50 3%
3.9. Pentru pasta folosită la finisajul exterior se va utiliza următoarea reţetă la prepararea
centralizată:
3.10. Pasta de finisaj interior se poate colora în masă la preparare folosind oxizi obişnuiţi.
Cantitatea de oxid utilizată nu va depăşi 1/80 din greutatea amestecului uscat.
[top]
4.1. Pastele de finisaj se aplică mecanizat, pe suprafeţe netede de beton şi b.c.a., cu instalaţia
pentru executat tencuieli stropite şi masă de şpaclu, produsă de Întreprinderea ˝6 Martie-
Timişoara”.
4.2. Finisarea pereţilor şi tavanelor va începe după ce au fost executate următoarele lucrări:
- asigurarea unei temperaturi, în încăperile unde se vor executa lucrări de finisaj, de peste +5°C.
4.3. Înainte de aplicarea pastei se vor executa următoarele operaţiuni:
- înlăturarea prafului de ciment şi a altor impurităţi de pe suprafaţa de beton prin frecare cu peria
de sârmă şi suflare cu pistolul pulverizator cu aer sub presiune;
4.4. Primul strat de pastă se aplică după zvântarea amorsei, sub formă de strop, cu pistolul
pulverizator. Pe porţiunile unde betonul prezintă alveole din vibrare, este necesar a se interveni
cu fierul de glet, pentru umplerea acestora. La panourile ce prezintă suprafeţe întinse cu alveole,
întreaga suprafaţă se va netezi imediat după aplicarea mecanizată a pastei.
4.5. Al doilea strat se aplică după ce primul strat s-a zvântat. Distanţa de lucru cu pistolul se
reglează funcţie de mărimea stropului ce se doreşte a se obţine.
4.6. În cazul când pasta de finisaj vine de la staţia de preparare colorată în masă, al doilea strat
constituie finisajul definitiv. Dacă nu s-au adăugat oxizi coloraţi, peste ultimul strat sub formă de
strop, se pot executa zugrăveli în culori de apă sau peste ultimul strat netezit, tapete.
4.8. În încăperile cu umiditate relativă a aerului peste 65% (băi şi bucătării), se finisează cu pasta
respectivă numai suprafeţele de la lambriu în sus, suprafeţele care se vopsesc cu vopsea de ulei
urmând a fi finisate cu pastă GIPAC.
4.9. Formaţia optimă de lucru se compune din doi muncitori calificaţi care se alternează la lucru
cu pistolul. În timp ce un muncitor aplică pasta, celălalt o netezeşte cu fierul de glet pe porţiunile
cu alveole, la tavane sau pe toată suprafaţa.
4.10. Aplicarea pastei se începe din partea superioară a peretelui, executând cu pistolul o
mişcare de rotaţie, pentru a se obţine un strop uniform şi a aplica pe suprafaţă cantităţi
aproximativ egale de material.
4.11. Grosimea fiecărui strat nu trebuie să depăşească 1 mm, astfel încât finisajul rezultat să fie
până la 2 mm grosime.
- curăţirea de praf a suprafeţelor ce urmează a fi finisate prin frecare cu peria de sârmă şi suflare
cu pistolul cu aer sub presiune;
- aplicarea cu pistolul a unei amorse din Aracet diluat cu apă, în proporţie de 1 : 4 (Aracet : apă).
4.16. În momentul când s-a terminat aplicarea primului strat de pastă pe tronsonul respectiv, se
poate începe la partea superioară aplicarea stratului următor.
4.17. Grosimea fiecărui strat fiind în jur de 1,5 mm, finisajul rezultă în grosime totală de circa 3
mm. Mărimea stropului se reglează după distanţa de aplicare şi deschiderea duzei folosită la
pistol.
4.18. Finisajul exterior se va executa complet mecanizat. Nu este necesară netezirea cu fierul de
glet.
4.19. Echipa de lucru va fi compusă din doi muncitori calificaţi care execută alternativ operaţiile
de finisare şi anume: în timp ce unul din ei lucrează cu pistolul, celălalt prepară pasta de ciment,
o amestecă în bidonul cu compoziţia preparată în staţie şi se ocupă cu alimentarea cu material a
aparatului.
4.21. Peste pasta de finisaj nu este necesar a se mai executa zugrăveli, culoarea finisajului fiind
dată de praful şi granulele de marmură colorată natural.
[top]
În afară de prevederile din caietul I cap. 6 al prezentului normativ, se vor lua în plus următoarele
măsuri:
la prepararea pastelor în staţia centralizată, muncitorii vor purta măşti care să oprească
praful de var hidratat să pătrundă în plămâni;
la execuţia lucrărilor de finisaj pe şantier sunt obligatorii mănuşile de cauciuc.
[top]
[top]
1.2. Vopsitoriile din prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la construcţii de locuinţe, social-
culturale, industriale, agrozootehnice, în mediu interior sau în exterior, în următoarele moduri de
alcătuire a finisajelor:
În mediu exterior
- panouri prefabricate de beton, a căror suprafaţă a fost gletuită cu glet de netezire din nisip fin
(sau dolomită) şi Aracet DP 25.
- elemente din BCA tencuite sau gletuite (cu glet de netezire din nisip fin sau dolomită şi Aracet
DP 25).
b) Vopsea strop decorativă V-8411, în culorile 1,9-20, 35-40 din cartela de culori CCPALV, pe
panouri prefabricate de beton sau beton turnat în cofraje pe şantier, având suprafaţa grunduită cu
amorsă de Aracet DP 50 : apă ( 1: 1).
- pentru efecte speciale se pot aplica 1-2 straturi de Vinarom, Veparom V-8430 sau Dasirom V-
8415, peste amorsa de Aracet DP 50 : apă (1 : 1), în culoare contrast cu stropul decorativ V-
8411.
În mediu interior
- zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite, cu faţa gletuită cu glet de ipsos şi Aracet DP
25 (glet – Gipac);
- beton sau elemente din BCA având suprafaţa gletuită cu glet din nisip fin (dolomită) şi Aracet
DP 25 sau glet din ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac);
[top]
2. MATERIALE
- Vopsea emulsionată ˝DASIROM˝ seria 8415 STR. 12.831-88, pe bază de copolimer acrilo-
stirenic, Romacril-DAS, care se livrează într-o paletă de 48 de nuanţe, conform cartelei de culori
CCPALV.
- Vopsea emulsionată ˝VEPAROM˝ seria 8430, STR 12.832-88 pe bază de copolimer acrilo-
stirenic, Romacril DAS-50, care se livrează într-o paletă de 30 nuanţe, conform cartelei de culori
CCPALV.
- Vopsea emulsionată ˝VEPATIM˝ seria 8630, C.S. 67/26.I.1988, pe bază de copolimer vinil-
maleic, Romacril DVM, care se livrează într-o paletă de 24 nuanţe conform cartelei de culori
CCPALV, precum şi în alte nuanţe la cererea beneficiarului.
- Vopsea strop decorativă, seria V-8411, STR 12035-86, pe bază de emulsie stiren-maleică,
Romacril D-SAM-35, care se livrează într-o paletă de 40 nuanţe conform cartelei de culori
CCPALV.
[top]
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
În cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu mortar de
ciment cu adaos de Aracet în proporţie 3 : ! : 0,5 (nisip : ciment : aracet).
Ca liant se va folosi de preferinţă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada rece, iar în
perioada caldă (peste 20°C) se poate înlocui şi cu Aracet D 50.
Mortarul se aplică cu şpaclul şi se netezeşte astfel încât să nu mai prezinte denivelări faţă de
suprafaţa înconjurătoare. Fiecare strat al mortarului de reparaţie cu adaos de Aracet trebuie să
se usuce minim 16 ore înainte de aplicarea stratului următor al vopsitoriei propriu-zise.
După terminarea reparaţiilor, suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să
prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare
de 2 mm la dreptarul de 0,5 m conform Normativului C 140-86.
3.2. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire, un volum de vopsea Dasirom
V-8415, Veparom V-8430 Vepatim V-8630 sau Aract DP 25 (strecurate prin sita de 900
ochiuri/cm2) şi un volum egal de apă şi se omogenizează.
Grundul se aplică numai manual, cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de
minim 2 ore la temperatura de +15°C şi de 1 oră la temperatura de +25°C sau mai mare.
3.3. În cazul vopselelor Dasirom V-8415, Veparom V-8430 sau Vepatim V-8630, peste grundul
realizat din vopseaua respectivă diluată cu apă 1 : 1, se aplică 2 straturi din aceeaşi vopsea în
consistenţa de livrare.
3.4. Vopseaua strop decorativă V-8411, se aplică prin stropire direct peste amorsa de Aracet DP
50 : apă (1 : 1). Pentru efecte decorative speciale, vopseaua strop decorativă se poate aplica
peste 1-2 straturi de Vinarom, Dasirom V-8415, sau Veparom V-8430, aplicând culori diferite la
stratul de vopsea şi la strop.
3.5. La zugrăvelile vechi, pereţii se vor spăla cu apă şi săpun, se vor răzui cu şpaclul şi după
uscare se vor pregăti pentru zugrăvite ca în cazul unei zugrăveli noi.
[top]
4. CONDIŢII DE EXECUŢIE
4.1. Lucrările de vopsitorie se vor începe numai la temperatură a aerului în mediul ambiant de cel
puţin +15°C.
La interior, acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi timp de 5 zile după
executarea lor.
4.2. La exterior se va evita lucrul în orele cu vânt puternic pentru a evita pierderile de vopsea şi
stropirea neuniformă a suprafeţei.
4.3. Aplicarea vopselei se poate efectua şi pe ceaţă şi la interval de minim 3 ore de la încetarea
ploii.
4.4. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite
numai după verificarea şi confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării
caracteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi normele de fabricaţie.
4.5. Se afişează vizibil anunţuri în zona unde se aplică mecanizat vopseaua, pentru a preveni
stropirea şi se va feri cu stricteţe vopsirea altor elemente de construcţie.
[top]
5. EXECUTAREA VOPSITORIEI
5.1. Vopseaua strop decorativă V 8411 se aplică peste grundul de Aracet DP 50 : apă, (1 : 1)
mecanizat prin stropire, cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu fabricată de
întreprinderea ˝6 Martie˝ Timişoara.
Stropirea suprafeţei se face după verificarea prealabilă a jetului, începând din extremitatea
stângă de sus. Pistolul se poartă în sens spiralat sau în serpentină în rânduri paralele astfel ca să
acopere uniform suprafaţa.
Pe suprafeţele învecinate: tâmplărie, placaj, ceramic, etc., se aplică plăci PFL sau carton, pentru
a evita stropirea cu jetul de la pistol.
5.2. Vopselele Dasirom V-8415, Veperom V-8430 şi Vepatim V-8630, se aplică după uscarea
gletului, manual sau mecanizat.
Succesiunea straturilor
1 strat de Vopsea Dasirom V-8415, Veparom V-8430 sau Vepatim V-8630, diluat 1 : 1 (în
volum) cu apă (grund) se aplică manual, cu bidineaua sau cu pensula lată.
2 straturi din acelaşi tip de vopsea Dasirom V-8415, Veparom V-8430 sau Vepatim V-
8630, cu consistenţa de livrare.
Cele două straturi de vopsea se pot aplica manual cu bidineaua, cu pensula lată sau cu rola şi
mecanizat, folosind Instalaţia de vopsit ˝6 Martie˝ Timişoara (duză 0,64 – 0,79 mm).
[top]
6.1. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant prin organele sale de control tehnic
de calitate precum şi de către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din
prezentele instrucţiuni.
6.2. Pe parcursul execuţiei lucrărilor de vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful
punctului de lucru):
d) corectitudinea execuţiei.
6.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere
sau refacere.
6.4. Recepţia lucrărilor de vopsitorii, se va face numai după uscarea lor completă.
[top]
7.2. Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor,
scărilor de acces, eşafodajelor etc.
7.3. La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune, se vor prevedea aparate de măsură şi
control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.
7.4. Vopselele emulsionate Dasirom V-8415, Veparom V-8430 Vepatim V-8630 şi vopselele strop
decorative V-8411 nu sunt toxice sau inflamabile, apa fiind utilizată ca solvent.
[top]
8.1. Vopselele emulsionate Dasirom V-8415, Veparom V-8430, Vepatim V-8630 şi vopselele
strop decorative V-8411 se livrează în vase nemetalice închise ermetic sau metalice prevăzute cu
saci de polietilenă pentru a se evita evaporarea apei şi impurificarea produselor.
8.2. Depozitarea acestor vopsele se face în încăperi închise, uscate, la temperaturi cuprinse între
5-40 C evitându-se îngheţul care poate duce la deprecierea completă a produsului.
8.3. Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acţiunea directă a razelor de
soare şi de îngheţ.
8.4. În condiţiile de ambalare, transport şi depozitare de mai sus, vopselele emulsionate Dasirom
V-8415, Veparom V-8430, Vepatim V-8630 şi vopselele strop decorative V-8411, au un termen
de garanţie de 6 luni de la data fabricării. În acest interval de timp vopselele nu trebuie să-şi
schimbe esenţial caracteristicile. Se admite o creştere a vâscozităţii, lucru care se poate remedia
prin diluare cu apă.
[top]
Pentru vopsirea mecanizată mai sunt necesare, în afară de sculele şi dispozitivele enumerate la
punctul 1, următoarele:
[top]