CICLUL CARDIAC (CC) este constituit din succesiunea a 2 etape: sistola - faza de
contractie si diastola - faza de relaxare.
CC fiziologic începe cu sistola AD, iar cel clinic începe cu sistola VD. Durata CC = 60 sec/frecventa cardiaca; pentru o frecventa de 75/min, durata CC = 0,8 sec. Sistola atriala (0,11 sec): În timpul sistolei, presiunea în atrii creste de la 0-2 mmHg la 4-6 (6-8) mmHg si depaseste presiunea diastolica ventriculara astfel încât f luxul sangvin este dinspre atrii spre ventriculi. Regurgitarea sângelui este împiedicata d e contractia musculaturii circulare de la varsarea venelor pulmonare si venelor cave. Diastola atriala (0,69 sec): Corespunde relaxarii atriale si se suprapune sistol ei ventriculare si primelor 4 faze ale diastolei ventriculare. Sistola ventriculara (0,27 sec) - etapele sistolei VD sunt identice cu cele ale sistolei VD. Din motive didactice este prezentata doar SVS. Presupune mai multe etape: contractia izovolumica (0,05 sec, între închiderea mitralei si deschiderea aortei): ventriculii încep sa se contracte si atunci când presiune ventriculara o depaseste p e cea atriala, se închid valvele AV (mitrala, apoi tricuspida), fenomen marcat acu stic prin aparitia zgomotului I. Mitrala se închide prima pentru ca presiunea cres te mai repede în VS. Ventriculii sunt camere complet închise si pline cu sânge. ejectia rapida (0,09 sec, asigura circa 70% din volumul de sânge ejectat): când pres iunea ventriculara creste atât de mult încât depaseste presiunea din aorta, se deschid valvele sigmoide (întâi pulmonara, apoi aortica) si începe ejectia. Valvele pulmonare se deschid primele pentru ca presiunea necesara deschiderii lor e mai mica decât cea pentru aorta. Ejectia lenta (0,13 sec, asigura circa 30% din volumul de sânge ejectat): pe masu ra de gradientul presional se consuma, ejectia încetineste. Diastola ventriculara (0,53 sec): Presupune mai multe etape: protodiastola fiziologica (0,04 sec): ventriculii încep sa se relaxeze si când pres iunea din ventriculi scade sub presiunea din Ao si Pu, se închid valvele semilunar e (întâi se închide aorta pentru ca presiunea scade mai repede în VS, apoi pulmonara), f enomen marcat acustic prin aparitia zgomotului II. Protodiastola este intervalul de timp între debutul diastolei ventriculare si închiderea valvei Ao/Pu. relaxarea izovolumica (0,08 sec, între închiderea aortei si deschiderea mitralei): ventriculii redevin camere complet închise, dar nu mai sunt pline cu sânge. umplerea pasiva rapida (0,11 sec, asigura circa 70% din sângele ventricular): pre siunea ventriculara scade rapid si atunci când scade sub presiunea atriala, se des chid valvele AV (întai tricuspida, apoi mitrala). Sângele începe sa curga dinspre atri i spre ventriculi. umplerea pasiva lenta = diastazis (0,19 sec, asigura circa 10% din sângele ventri cular): pe masura ce sângele trece în ventriculi, viteza curgerii scade datorita sca derii gradientului presional umplere activa = o noua SA, SA a ciclului cardiac urmator (0,11 sec, asigura ci rca 10% din sângele ventricular). Succesiunea închiderii/deschiderii valvelor AV, Ao si Pu în fazele CC: Sistola: M(î)T(î) P(d)A(d) Diastola: A(î)P(î)T(d)M(d)