tegislafia figrara

MASURILE LU ATE
IN

FAVOAREA AGRICULTUREI
De la 1864 pia azi

DE

VASILE Al. KOGALNICEANU

FOST DEPUTAT

BUCURE S CI

Institutul de Arte Grafiee si Editurá MINERVA

SOCIETATE ANONIMA
6, Strada Regality 6, (tiote1 Union)
1902
www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Lucrarea de Met' a Jost facts/a excluziv in vederea primului
Congres agrar, organizat de Societatea Agrarci a marilor pro-
firietart din Rominia, care are loc in zilele de 14, 15 si 16 De-
cembre 1902.
Am cautat set intrunesc, in volumul de falit, toate docu-
mentele privitoare la politica noastret agrarci, incepind mat ales
de la marea Lege ruralei din 14 August 1864, si peinei in zilele
noastre.
Scopul meg a Jost sei pun sub ochit domnilor membrit at
primulut Congres agrar tabloul pe cit mat complect al tu-
turor legilor cart se ataqeazci, intr' o ordine oare-care, de agri-
culturei, sub toate formele et.
mi-a fost in putinla sa" epuizez complect subectul acesta,
care este prea vast si care cere muncei retbdettoare i cetuteirt
indelungate. Scurtul 6,0 care mi-a retinas ptind la deschiderea
Congresulut agrar, nu mi-a permis set pot prezinta o statisticd
absolut exacta a tuturor legilor agrare si a tuturor meisurilor
luate de Stat in favoarea producliunet agricole. Ast-fel, n'am
tratat chestiunea proprieteifet agrare in Dobrogea, un sttbect
care prezinta atita interes, n'am facut istoricul legislafiet viti-
cole si a tuturor masurilor luate pentru protejarea i apitrarea
bogeitiel noastre vinicole, in plus at pe id pc cola n'am putut
sã complectez cu ultimele date darea de sectmci a unor institit-
fiuni, de alt-fel de ordin secundar.
Asa cunt se prezinta inset lucrarea, ea este fructul unet
munct serioase si a unor cerceleirt migaloase, fie care sper Ca
vor bine-voi a mi-o recunoaste foil acet cart vor eiti cu aten-
tiune cartea.
www.dacoromanica.ro
 4

Lucrarea, in genere, este o culegere de documente qi de

texte de legi, insofite pretutindeni de observafiuni critice, de
veden personale, asufira diverselor chestiunt ce cautei sä rezolve
acele legs. Dacei nu met inol, este prima incercare de a se sis-
tematiza intr'un tot melodic intreaga legislafie firivitoare la
agriculturei, legile de improfirieteirire, ca gi mdsurile gi institu-
fiunile publice can injluenfeazei asufira firincifiala noastre ra-
mure de avulie, agrieultura.-
Feicutd in urma indemnulut staruitor al d-lor Sava Soma-
nescu, vice-fireodintele Societalef Agrare, N. St. Cesianu secre-
tarul general al societateI, qi D. N. Com§a, avocat, membru al
societafe, lucrarea de Mei am credinfa cei va gasi afirobarea
qi sprijinul tuturora, de oare-ce umple o lacuna in cercul fiu-
blicafiunilor noastre economico-rurale. In deosebt va jolosi mem-
brilor CongresuluS agrar, cars vor fi ast-fel pugi in fiozifiune
de a studia in intreg qi afiroape comPlect lifisurile le-am sem-
nalat trial sus istoricul legislafieS noastre agricole.
In caz al lucrarea va gasi sprijinul fie care'l sfier, voift
fi in masura de a o cornplecta pe defilin la o nouei edifiune.
Aceasta atirnei de cititort
AUTORUL.
14 Decembre 1902.Prima zi a Congresului agrar.

www.dacoromanica.ro
 Proprietatea ruralA
In trecut

Pentru a pricepe evolutiunea proprietatel rurale la noi in

Ora, ca §i intreaga politicd agrard care se urmeazä la noi de mai
bine de patru decenii, este necesar sa schitam in cite-va cuvinte
istoricul acestei evolutiuni in fazele ei principale.
Nu ne vom urca prea mult in trecut, pentru a studia d. ex.
regimul colonatului sub romani sag starea proprietatei rurale dupa
ce tarile romine§ti se inchegasera." sub domnii lor nationali, de
oare-ce cadrul acestei lucrari nu se preteaza la asemenea lungi
desvoltarl. Schita istorica de fata nu va cuprinde de cit datele
principale, cari aü o insemnatate mai deosebita in mersul evolutiv
al proprietatei noastre rurale.
Istoria noastra ne arata ast-fel ca servagiul a fost introdus
oficialmente la noi de catre Mihaig-Viteazul care, prin cunoscutul
lui act, n'a facut doar alta de cit sa. consfineascd o veche stare
de lucruri, i anume alipirea silita a ruminilor (in Muntenia) §i
a vecinilor (in Moldova) de pamintul lor. Era servagiul, perderea
libertatei, in toata puterea cuvintului. Nu era insa feudalismul
occidental, ci o variantä a acestuia, cu caractere qi forme cu totul
deosebite de cea dintiig.
Un fapt este insá cert, i reese cu o evidentl care nu se
poate tagaclui. Proprietatea nu era atunci individual, a§a cum o
concepem azi, liberä de ori-ce legaturi §i absolut independenta.
Nu, ea era grevata de servituti numeroase, precize, pe cari trebuia
sa le indeplineasca cu sfintenie. Ast-fel, dintre toate servitutile,
acelea cad prezinta un interes mai mare, din o multime de puncte
de vedere, sunt: dreptul real al clacaplui la portiunea de pa-
mint de pe mo0a boerului pe care o cultiva, cu indatorirea din
partea sa, de a da din productele de tot soiul atita i atita dijma,
www.dacoromanica.ro
 6

plus munca in cantitate determinatd, apoi dreptul de a'§i pa§una

vitele, dreptul la pa§unat in padure §i la luarea lemnelor din
padurile proprietatel.
Prima servitute, aceea care obliga pe proprietar de a recu-
noa§te claca§ului dreptul de folosinta asupra unei anumite intin-
deli de pamint de brand, a dus la emanciparea claca§ilor prin
Legea din 1864. Cele-l'alte cloud servituft, ale erbaritului §i padu-
rilor, au fost ingradite §i reglementate Inca de pe timpul Regu-
lamentulut Organic §i apoi desfiintate prin legmirile moderne,
in favoarea proprietatei marl §i in defavoarea celei mid, tarane§ti.
Toate legislatiunile agrare din trecut dovedesc dreptul cla-
ca§ilor la pamintul de munca §i la erbärit. A§a Constantin Ma-
vrocordat care a desfiintat servajul in Muntenia in 1746, dind
voe taranilor de a se stramuta pe ori-ce mo§ie voesc (drept res-
trips mai tirziii) §i in Moldova in 1749, a recunoscut formal ta-
ranilor dreptul la pamint de hrana §i la pa§unatul vitelor. Grigore
Ghica in 1766 §i Alexandru Moruzi in 1790 reglementeaza re-
latiunile dintre proprietari §i c1aca§1, aratind obligatiunile fie-caruia
din ace§ti doi factori §i consacrind, bine-inteles, drepturile strä-
vechi ale satenilor, Alexandru Ifisilante in 1808 legifereaza §i
el prin cPravilniceasca condica» indatoririle reciproce ale boerilor
§i taranilor. Prima sunt datori sa. dea pamint indestuldtor pentru.
hrana, plus dreptul la erbdrit. Locuitorii, in schimb, ad csa lu-
creze claca stapinului mo§iei cite 12 zile intr'un an, iar de se va
arza stapinul mo§iei cu dinOi mai pe putine zile §i se va do-
vedi una ca aceasta sa, nu poata in urtna, sd'i sileasckla 12 zile» 1).
Afa\rd de aceasta, au csa mai dea ota§nita la doua-zeci vedre o
vadia, zeciuiald la toate rodurile ce va face pe mo§ie, afard numai
din gradinile dinprejurul casei, din zece dai de fin una, din zece
clai de griii §1 orz una, plus ca.rtura la aria stapinului nio§iei,
din zece baniti porumb una, cite Irei bani de mad* de stup, cite
dot bani de capra», etc. Veniturile din mori, ele§tae, etc. stint re-
zervate excluziv proprietarului. Dupa cum se vede din aceasta
in§irare, nu este nicatri yorba de vre-o plata sail dijma pe care
ar datora-o locuitorii pentru pascutul vitelor bor. Acesta era un
drept al lor, in schimbul cdruia n'avead nict-o obligatiune fata de
stäpinul mo§iei. .
Legiuirea lui Caragea din 1818 nu face apoi alta de cit ca
repeta dispozitiunile din legea lui Ipsilante, consfintind din noil
1) Vezi condica sub titlul cCele drepte ale stApinilor moOilor ce aii asupra lo-
cuitorilor,, unde sunt insirate toate obligatiunile ce at locuitoril fata de proprietarl.
www.dacoromanica.ro
 7

drepturile locuitorilor la pdmint §i erbdrit, dar §i grelele lor in-

datorirf fata de proprietate.
Legiuirile posterioare insa cautd sd rdpeascd tdranului aceste
drepturf strävechf. Prima loviturd if dd Regularnentul organic
din 1832 care la art. 144 zice :
Fiind-cd precum este proprietarul stApin cu desAvir§ire pe al &AA pa,
mint asemenea este §i sciteanul stildfluitor pe mo.Fie de alt Proprietar iardfi
ca destivirqtre slobod de este acum aproape un veac, §i numal pe sfintenia
acestui princip s'ad legiuit indatoriri reciproce; de aceea volute este sdteanul
a'4.1 muta locuinta, implinind insa indatoririle §i formalitAtile ce mai jos se
aratA, spre a intimpina cu aceasta toate necuviintele ce ar putea izvori din
adesele strAmutdri1). Asemenea va fi slobod i proprietarul ca st departeze pe
locuitorii ce ar avea prea multi.
Apoi legea pricipelui .,5tirbeiii din 1851, modificatoare a Re-
gulamentului organic, are ace1ea§1 dispozitiuni in ce prive§te drep-
tul proprietaruluf de a indepärta pe säteni de pe mo§ia sa. Art.
144 par. .1 recunoa§te tdranului libertatea de a se strdmuta ori-
unde voia, iar la par. 2 zice :
Slobod este proprietarul sd Intrebuinteze proprietatea sa dufici cum i-ar
convent mai bine .7i sa lase pe dinsa, saü sd departeze din sdteni pe alp-ea socoti.
Caragea declarase in primul articol al capitolului intitulat
«Pentru clacdo cd claca este un chip de clAdire (embatic) obici-
nuitd in tara romineascd», recunoscind adicA locuitorilor un anumit
drept asupra proprietatilor pe carf munceau, pe cind Regulamen-
tul Organic §i legea printuluf §tirbeiii nu recunosc claca ca un
embatic, ci fac din tAran un fel de chirias pe mo§ia proprieta-
ruluf pe care acesta ii poate isgoni ori-cind voe§te.
Dar nu numal la rdpirea aceluf drept s'afi marginit cele cloud'
legiuiri din urmd. Pentru prima oard, atit Regulamentul Organic
cit §i legea principelui tirbeiü ingradesc dreptul de pasunare.
Regulamentul organic la art 140 al. II, spune cd se va da locui-
torului «locuri de islaz pentru patru vite de muncd, adicd bof,
bivoli sail cal §i pentru o vacd de brand, cite o jumdtate de po-
gon de islaz de fie-care vitA, §i cite 3 pogoane de finat pentru
iarnd, iar dacd va avea mai multe vite de cit 5 se va invoi
cu proprietaruh.
Legea lui tirbeiU hotArA§te cd se vor da locuitorilor pdmint,
dupd numdrul vitelor ce aü, lucru ce'l face §i Legea din 1864,
adicd la cef cu 4 bof §i o vacd: cinci pogoane izlaz §i trei de
1) De remarcat InsA cA aceste formalitAti sunt aqa de grele in cit fAceati absolut
iluzorif dreptul satenilor de a se rnuta orl-unde voiaA.

www.dacoromanica.ro
 8

cositurd, trei de ardturd ; la cei cu 2 boi §i o vacd: trei pogoane

izlaz, un pog. §i 19 prdjini cositurd §i trel pog. de ardturd ; la cei
cu o vaca.: un pogon izlaz, 15 prajini cositurd §i trei pogoane ard-
furd, afard cd fie-care sätean avea dreptul la 400 stinjeni pdtrati
la cimp §i 300 stinjeni pdtrati la munte pentru loc de casA §i
gradind.
In schimb, sdteanul avea a da 12 zile muncd proprietarului,
dupd Regulamentul Organic iar 22 zile pe an dupd legea lui
§tirbeia ; apoi, dupgc aceastd lege, a zecea parte din rodul pogoa-
nelor de ardturd §i a cincea din cele de cositurd. Dijmuitul trebuia
isprdvit 10 zile dupd adunarea bucatelor, dacd nu, atunci «seitenit
dimpreunei cu preoIi i deputafif satului' sci dijmuiascei insuq1
holdele kr qi sei ducei in curtea proprietaruluf dijma ce i se
cuvine» 1).
Legea principelui §tirbeiti mai avea apoi urmdtoarea dispozi-
tiune 2) care merita a fi citatd :
Afar& din dijma' i din zilele de munch', pentru care s'a vorbit mai sus,
veri-ce altã indatorire din partea sciteanului sub veri-ce denumire va fi, ramble
desfiintatA ; prin urmare carul de lemne, zilele de plug, si acei patru oameni
la mita, ce se dati pe an spre slujba proprieUtel, inceteazd cu totuL
In ce prive§te peidurile, ambele legiuiri, Reg. org. ca §i
legea Principelui tirbeii recunoa§te, prin art. 140, ca. cpe acele
moqii" uncle vor fi peiduri, proprzetarul va da voe seitenilor sä
ia din uscaturi i sei tae din cringuri lemnele trebuincioase de foc».
In Moldova legislatia agrard de pe vremea aceea se prezintd
cu totul alt-fel. Acolo Grigorie Ghica voda (1851) inconjurat de
un minister capabil §i luminat, legiferd cu multa solicitudine pentru
tdrani. «Noua legiuire consfinti drepturile seculare ale faranilor,
hotdri ca ogoarele tardne§ti sä. fie alese §i stilpite, taranil sa
nu poata. fi striimutati din ele ; se desfiinta dijma §i toate
angariile lor. Munca datoritd cdtre stdpinii de mo§ii era bine de-
terminatd. Aceasta lege era inainte mergatoare §i pregaitoare
Legel din 1864. Dacd ea n'a produs efectele salutare cari se a§-
teptail de bunul Domnitor, cauza trebue cdutatã in atotputernicia
proprietarilor, in sldbiciunea guvernului3)).
Din toate cele expuse pand aci reese Ca, pe la mijlocul yea-
cului trecut, situatia, in ce prive§te proprietatea rurald, la noi, era
foarte neclard. In fapt, adeca in realitatea lucrurilor, relatiunile
1) Art. 141 par. 8 din legea lui 8Itirbeia.
2) Art. 141 par. 10 din legea lui *tirbeit.
3) A se vedea Emanciparea Taranilor, discurs rostit de Mihail Kagdlnireanu.

www.dacoromanica.ro
 9

dintre boer §i clacas erad tot cele de mult, cele consacrate prin
secole de conlucrare si convietuire. Proprietatea rurala era aser-
vita. Cu toate dispozitiurnle din Reg. Org. §i din Legea Princi-
pelui §tirbeid, §i a lui Vocla Grigore Ghica din 1851, clacasii se
considerad ca avind drepturi reale asupra intinderilor de pdmint
pe cart le cultivad in dijma, iar proprietarii, de alta parte nu
toti &este se folosead de ingaduintele unei administratiuni
putin vigilente, pentru a scoate din clacd §i din boeresc maximul
de profit ce putea da. Era a§a dar o robie reciprocd, una care
aservea proprietatea §i alta care aservea persoana §i munca td-
ranului.
Ideile moderne incepuserd insd sä pdtrundd in cele cloud
Principate dundrene. Claca si boerescul incepurd a fi privite ca
un mod invechit §i barbar al proprietatii, ca un mijloc condam-
nabil de a tine in sclavaj milioane de oameni cari meritad aka
soartd. Un avint generos incepu sa. stifle. El ne duse la marea
opera sociala si economicd care se cristalizeazd, in chip neperitor,
in nemuritoarea Lege din 14 August 1864, care, dezrobind pe
tdranii romini, a pus pentru totdeauna capat unei situatiuni im-
posibile.
Legea din 1864 nu s'a obtinut insd fárã lupte mari §i grele.
Tara intreaga era framintata de decenii si divizata asupra marei
chestiuni a emanciparei taranilor. Aci nu erad in joc chestiuni
Make ideale sad morale, ci probleme cad' privead interesele ime-
diate ale marei majoritati a poporului romin din ambele princi-
pate, si de aceea s'a pus de ambele pari atita patund oarba §i
intrasigenta implacabila.
Chestiunea rurala a trebuit sa treacd lntiiü prin multe faze,
prin multe purgatorii, pand sa se ajungd la solutiunea definitiva din
1864. Partidul national din 1848 proclarnase libertatea taranului,
ar reactiunea care urmà 11 mentinu in starea cea veche de ser-
-vaj, cad desfiintarea servajului din partea lui Const. Mavrocordat
ramase doar litera moarta. Dupd rdzboiul ruso-turc §i incheerea
pacei de la Balta-Liman, Domnii noul numiti, Barbu '§tirbeid §i
Grigorie Ghica, se ocUpara cu asiduitate de chestiunea rurala,
numind comisiuni speciale, cari ad elaborat legile pe cari le-am
mentionat mai sus pe larg
Intre aceste, evenimentele istorice pe cari le cunoa§tern, ur-
mard a framinta Wa si a nu-i da ragaz, ca sä se poatd ocupa
in lini§te cu desvoltarea sa interna. Conventiunea de la 7 August
1858 hotari in articolul 46 ca se va proceda fara intirziere la
www.dacoromanica.ro
 10

revizuirea legei care reguleaza raporturile proprietarilor solului cu

cultivatorii, tin vedere de a ameliora starea (ranilorp. Adundrile
din Bucure§ti §i Ia§i, in special cea din Ia§i, avura sä se ocupe
deci cu rezolvarea acestei mari chestiuni. Cei interesati, mai
ales proprietarii mijlocii, nu insä §i cei mad opuneaii o
rezistenta incapatinata. ori-carei incercari de a se vota elibe-
rarea satenilor. Adunarea din Ia§i nu votei a§a dar marea re-
f orma.
Chestiunea fu deci aminata §i luata in discutiune de comi-
siunea centralei din Foc§ani, instituita dupa Unirea principatelor.
(Ea a dat loc la lungi §i furtunoase discutiuni; majoritatea a re-
dactat, in fine, un proiect prin care se libera pranilor bratele,
dar li se smulgea buceifica de pamint muncitet de el sute de ani
läsindu-li-se drept singurel mingaiere locuinfele i cite-va pretlinf
de izlaz (ima§1).
Acest proiect fu prezentat Puterei legiuitoare in Tunic 1862
de primul minister al Principatelor Unite, care avea in frunte pc
Barbu Catargiu. Desbaterile aiX toSt fire§te lungi §i pasionate.
Ele aü inut §epte zile. Mihail Kogalniceanu, tinu cloud discur-
sud memorabile, in cari atacd cu vehementa proectul guver-
nului. Totu§i, legea fu admisa. Printr'insa s'a votat #ergerea
titturor drepturilor fdranilor, luarea din minile lor a ogoarelor
muncite de el, dindu-le inset drept mingaiere ca pelmint co-
munal trel pogoane la moqii de amt., cloud pogoane la moqii
de mijloc qi un pogon pi jum. la mogiile de munte, pi aceasta
inset nu ca proprietate absolutel, ci numal ca pamint arendat
cu o chirie perpetua care urma mai tirziii a se /total-I de ccitre
consiliul judefeanD 2).

Legea rural din 14 August 1864.

Legea rurald, a§a cum a fost votata in 11 Tunic 1862, nu era
inset' aplicabild. La 11 Octombre 1863, Mihail Kogalniceanu vine
in capul afacerilor Statului. Dupa ce face sa se voteze legea
a§a de importanta din punctul de vedere agrara secularizeirei
nzeitaistirilor i trecerea cdtre Stat a tuturor moqiilor meintisti-

1) A se vedea Emanciparea Tel ranilor, discurs rostit de Mihail Kogdlniceanu.

2) Aoelas, pag. 44.

www.dacoromanica.ro
 11

reW, cart reprezentaii a patra parte din teritoriul fare, lege

care arata adinca putere de conceptiune §i de Inalta prevedere
politica a acestui barbat, find-ca. gratie ei s'a putut urma poli-
tica de improprietarire de mai tirziii §i de azi§i dupa ce pu-
blica legea ruralet, cea nationald, in urma careia a intimpinat o
opozitiune a§a de redutabila in Camera, se vede constrins la
lovitura de stat. Actul savir§it in ziva de 2 Maiii 1864 va ramine
lard indoiala ca un fapt maret in istoria noastra, fiind-ca numai
gratie lui s'a putut irnpune legea ruralei, cea emancipatoare, lege,
care, din punctul de vedere social §i economic, este cea mai im-
portanta dintre toate legiuirile de pana acum. Ea a fost votata
§i aplicata, cu toate ca atit partidul liberal cit §i cel conservator
se opuneail la aceasta. Dupa cum zice Mihail Kogalniceanu, in
discursul citat : Cind 14 ani in urma, la apelul viteazului lor
Domn §i Capitan, taranul romin, soldat de linie sag dorobant ori
calara§, dupa cloud sute de ani de umilinta, in cimpiile Bulgariei
§i in fata intaririlor Plevnei a dat pept du§manilor, taranul romin,
zic, prin vitejia sa, prin infruntarea mortei, a dovedit ca asta-data
el avea o Patrie de iubit §.1 aparat §i ca in spatele lui, dincoace
de Dunare, el avea pentru dinsul §i pentru familia sa o particica
de pamint, prcprietate §i mo§ie a lui §i a copiilor sal».
Jar Cuza-Voda, in mindra §i frumoasa sa proclamatie adre-
sata sätenilor, redactata §i scrisa de Mihail Kogalniceanu, le vor-
be§te ast-fel:
Seitenilor !

Indelungata voastrA a§teptare, marea fagaduinta data you'd de Inaltele

Puteri ale Europei prin art. 46 al ConvenOunei, interesul Patriei, asigurarea
proprietätei fonciare §i dorinta Mea cea mai vie s'ati indeplinit.
Claca (boierescul) este desfiintata" pentru de a pururea, §i de astd-zi voi
sunteti proprietari liberi pe locurile supuse stApinirel voastre, in intinderea
hotAritA prin legile in fiintd.
Mergeti dar, mai inainte de toate la poalele Altarului, i cu genunchiele
plecate, multumiti A-Tot-Puternicului Dumnezeil, pentru cä prin ajutorul sàü
in sfir§it ati ajuns a vedea aceastA zi frumoasd pentru voi, scumpA inirne,
mele §1 mare pentru viitorul Rominiei.
De astd-zi voi sunteli stdpini pe bratele voastre; voi aveti o pArticicd
de pAmint, proprietate i mo§ie a voastra; de astd-zi voi aveti o Patrie de
iubit §i de apArat.
Pi acum dupA ce cu bratul Celui de sus am putut sAvir§i o asemenea
mare faptd, Ma intorc cdtre vol, spre a vä da un sfat de Domn §i de Pärinte,
spre a vA arAta calea pe care trebue sa o urmati, de voiti sA ajunge0 la ade-
vArata imbundtAtire a soartei voastre §i a copiilor vostri.
Claca i toate cele-l'alte legaturi silite intre voi qi intre stdpinii vo§tri
de moqii, sunt desfiintate, prin plata unei drepte despAgubiri.
www.dacoromanica.ro
 lie

De acum inainte, voi nu yeti mai fi cu din§ii in alte legAturi de cit

acele ce vor izvori din interesul §i buna primire a unora qi a altora.
Aceste legaturi insA, vor fi pururea neapdrate pentru ambele part!. Fa-
cet! dar ca ele sd fie intemeiate pe iubire §i incredere. Multi §i foarte multi
din proprietari aü dorit imbunatatirea soartei voastre. Multi din ei aü lucrat
cu toatA inima ca sA ajungeti. la aceastd frumoasd zi, pe care voi astA-zi o
serbati. Parintii vo§tri §i voi ati vdzut de la multi stdpini de mo§ii ajutor la
nevoile qi trebuintele voastre. Uitati dar zilele grele prin cari ati trecut; uitati
toatA ura §i toatd vrajba; fiti surzi la glasul acelora car! vd. vor intdrita in
contra stdpinilor de mo§ii, §i in legaturile de band voie ce yeti mai avea de
aci in colo cu proprietarii, nu vedeti in ei de cit pe vechii vo§trii sprijinitori
§i pe viitorif vo§trii amid §i buni vecini. Ad nu sunteti toti fii ai ace1ea§1
Taxi? A pdmintul Rominiei nu este muma care vd hrdne§te pe tot!?
Stdpini fiber! pe bratele §i pe ogoarele voastre. nu uitati mai inainte de
toate cd sunteti plugari, cã sunteti muncitori de pArnint. Nu parisiti aceastd
frurnoasa meserie, care face boadtia Orel, §i dovediti §i in Rominia, ca pre-
tutindenea cd munca liberd produce indoit cit munca silita. Departe de a vd
deda trinddviei, sporiti inca hArnicia voastrA §i ogoarele voastre indoit sA fie
mai bine lucrate, cad de acum aceste ogoare sunt averea voastra. §i. mo§ia
copiilor vo§tri.
Ingrijiti-va asemenea de vetrele satelor voastre, care de astai-zi devin
comune neatirnate §i locapri statornicite ale voastre, din earl nimeni nu vA
mai poate isgoni. Siliti-vä dar a le imbundtati §i a le infrumuseta faceti-vd
case bune §i indestulatoare; inconjuratile cu grddini §i cu porni roditori. In-
zestrati-va satele cu a§ezdminte folositoare you'd. §i urma§ilor vo§tri. Statorni-
citi mai ales gi pretutindenea §coale, unde copiii vo§tri sd dobindeascd cuno§-
tmtele trebuitoare, pentru a fi bun! plugari §i bun! cetateni. Actul din 2 Mai
v'a da l'a toti drepturi; invatati dar pe copiii vo§tri a le pretui §i a le bine
intrebuinta.
SI mai presus de toate, fii §i in viitor ceea-ce ati fost §i Tana acum, §i
chiar in timpurile cele mai rele, fiti barbati de pace §i de bun& rinduiald;
aveti incredere in Domnul vostru, care yd. dore§te tot binele; dati, ca OpAnd
acum, pilda supunerei cAtre legile tare! voastre, la a cdrora facere aveti §i
vol de acum a lua parte; §i in toatä intimplarea, iubiti Rominia care, de
astd-zi, este dreapta pentru toti fill sal.
Si acum iubitilor mei Sateni, bucurati-vd §i 0141 la muncd de build
voie, care inaltd §i it-nbogate§te; §i Dumnezeul pdrintilor no§tri sã bine cu-
vinteze sen-linta ce yeti arunca pe cea intiia brazdd liberä a ogoarelor voastre.

Legea din 1864, discutata in Consiliul de Stat §i promulgatd

in ziva de 14 August prin aceea proclamatie memorabild adresatd
sdtenilor de Cuza-Voda, reprodusd mai sus prevede :

Art. 10. Se desfiinteazd odatã pentru tot-d'auna §i in toatà intinderea

Rominiei: claca (boerescul), dijtna, podvezile, zilele de meremet, carele de
lemne §i alte asemenea sarcine datorite stdpinilor de mo§ii sad in naturd sad
in ban!, unele §i altele stabilite prin leg!, hrisoave, sad invoell perpetue off
timporale.
Art. 11. Drept clacd, dijmd§i celel'alte sarcine desfiintate prin decretuL
de fata, se va da stdpinilor de mo§ii, odatA pentru totdeauna, o despagubire,
dupd cum se reguleazd la Cap. III.
Dreptul ce-1 aveaii sdtenii ab antiquo asupra terenurilor din
www.dacoromanica.ro
 13

mo§iile pe cari le cultivaii le este formal recunoscut prin legea

rurald :
Art. 1. SAtenii c1Aca§1 (ponta§1) sunt §i rAmin deplini proprietari pe
locurile supuse posesiunei (stapinirei) lor, in intinderea ce se hotArA§te prin
legile in fiintA.
Aceastä intindere (peste locul ce aC sAtenii in vatra satului, pentru casal
§i gradina) este :
A. In judetele de dincoace de Milcov (Tara RomineascA):
1) Pentru säteanul cu patru boi §i o vacA, unsprezece pogoane.
2) Pentru säteanul cu doi boi §i o vacd, §epte pogoane noudsprezece prAjini.
3) Pentru sateanul ce are o vacA sat topora§, patru pogoane §i cinci-
sprezece prajini.
B. In judetele de dincolo de Milcov (Moldova):
1) Pentru sAteanul cu patru boi §i o vacA, cinci ale! patruzeci prdjini.
2) Pentru sAteanul ce are doi boi §i o vacA patru fAlci.
3) Pentru sAteanul ce are o vaca sad pAlma§ doua. fAlci patruzeci prAjini.
Art. 2. Locuitorilor cari nu se bucurA de intinderea pAmintului ce ii
se cuvine dupa art, precedent, li se va implini intinderea legala de pamint.
Art. 3. Nici intr'un caz, suma locurilor rAmase in deplina stApinire a
säteanului, nu va fi mai mare ca cloud treimi ale unei mo§ii.
Se intelege cã padurile nu intra, in aceastA socoteala.
Aceste sunt articolele fundamentale ale legei. Ele desfiinteazA
claca, desrobesc pe täran §i proprietatea de o servitute ce o
apasa, improprietare§te pe Oranul devenit liher pe terenurile pe
cari le cultiva inainte in clac5 §i call* terenuri le stapinea con-
form dreptului ce'l avea din toate timpurile, §i'l transformd pe
acesta in cetatean liber, stápin pe destinele sale §i pe munca sa
intreaga". Aceasta este reforma cea adinca', care rupind legaturile
cu un trecut trist, modernizeaza Ora §i o impinge in curentul
civilizatiel europene.
Dreptul la paduri este §i el consfintit prin Legea rurald. La
art. 9 spune :
Dreptul la pádure ce aü sätenii de pe mo§iile din Moldova dupa art. 44
al lege! muntelui (aclica. judetele Putna, BacãC, Neamtu §i Suceava), §i cei de
pe mo§iile din tam romineasca, in virtutea art. 140 § 4 din legea de la 23 Aprilie
1851 (aceea a Principelui tirbeiü, citatã mai sus. Nota Autorului), ii se pas-
treazii neatins §i in viitor.
Dupa cinci-spre-zece ani, proprietarii vor fi in drept a cere liberarea pA-
durilor de sub aceastA servitute, prin bund invoiald sad prin botdrire judecA-
toreascA.
Acest drept Ii vor putea exercita §i comunele, a§ezAmintele publice
§i statuL
tim insd cä aceastd dispozitiune a fost cálcatä in picioare,
in primul rind chiar de cdtre Stat, care, prin codicele silvic, pe-
depse§te aspru ori-ce luare de lemne din paduri, chiar a uscatu-
rilor. E drept cä. considerente de un inalt ordin economic a im-
www.dacoromanica.ro
 14

pus aceastä dispozitiune din codicele silvic, in dauna intereselor

celor mai vitale ale taranilor, cari insä avead dreptul cu ef, cons-
fintit atit prin uzul secular ca §i prin legi. S'ar fi gasit, poate,
dacd s'ar fi cautat, un mijloc pentru a impa'ca §i interesele de
netagaduit ale economiei nationale §i acele ale sätenilor, cad',
ast-fel, ag fost lipsiti de un drept al lor.
In ce prive§te pretul rescumpdrarei clacei §i a celorlalte sar-
cini cu cari se ocupd legea rurald, nu ne vom ocupa cu aceastá
fatä a chestiunei, pentru a nu intra in detalif inutile in aceastd
mica lucrare, unde nu ne ocupa' m de cit de fazele generale ale
probleme agrare, nu §i de amgnuntele ei.

ImproprietAririle tAranilor
In puterea Legei rurale s'ag improprietarit 316.116 c1dca§1
pe 1.180.918 hectare de ale mo§iilor proprietarilor particulari §i
147.439 clgca§i pe 561.935 hectare mo§ii de ale Statului, sag in
total s'ag improprietarit, in virtutea Lege rurale, 463.555 cldca§i
pe 1.742,853 hectare.
Dar, in afard de claca§l, cari aveail paminturI de muncg, mai
erag la Ord §i alte multe elemente cari nu posedan pamint §i carl
meritail a fi improprietariti. Legea rurald a ingrijit a§a dar, in
larga'i solicitudine, §i de ace§tia din urmg, prevazind urmgtoarele la :
Art. 5. Nu vor avea dreptul de a cere pdmintul ce se dã satenilor
ddca§1, chip& art. 1 al acestui decret, locuitorii veri-cdrui sat, cari, prin invoeli
speciale cu proprietarul mogiei nu avead de cit casd qi gradina in sat, fdrã a
fi cldca§i, §i, prin urmare, nu avead dreptul de a primi locuri de hrand §i
celelalte. Asemenea locuitori. ail ?mit facultatea de a primi pilmInt pe
mo§iile Statului.
Art. 6. Vor avea facultatea a se stramuta pe mo§iile Statului cele mai
ap ropiate :
. a) Sdtenii, cdrora din cloud treimi ale mo§iei, nu li se poate implini in-
tinderea locurilor legiuite.
b) Spornicil (insuräteii) ce nu vor avea locuri in cuprinderea legilor
in fiintd.
§i unii §i altii, strdmutindu-se pe mo§file Statului, ad voe de a se des-
face de casele §i cladirile acute de din§ii pe mo§iile pe cari le pardsesc, avind
comuna dreptul de preemptiune (rescumpdrare).
Art. 54. Pentru lichidarea obligatiunilor comunale rurale, guvernul
este autorizat a vinde locuri pe mo§iile Statului la insuratei, precum §i la sd-
tenii cari se vor afla in cazul art. 5 §i 6.
Nu se va putea vinde la o singura familie de cit pina la maximum de
doul-spre-zece pogoane.
Aceste articole ale Legel rurale din 1864 stabilesc, pentru
www.dacoromanica.ro
 15

prima oaf& principiul improprietariret sätenilor, a ori-caror

sateni, nu numai claca§i, pe moii1e statului. Aceste mo§ii secu-
larizate de la mänästiri devin a§a dar un instrument puternic de
ridicare sociald §i economica, un mijloc excelent de a para pri-
mejdiei .uneI proletarizari a taranilor din cauza lipsei de 'pamint,
acordindu-le tocmai ceea-ce ail mai mare nevoe : terenurile de munca.
Principiul acesta nu apare insa clar de la inceput. In primul
loc, vedem cä prin art. 5 §i 6 din Legea rurald, mo§iile statului
vor putea servi ca mijloc de improprietarire a acelor sateni, carl,
n_efiind cla.ca§1, n'atl putut obtine pamint, conf. art. 1 §1 2. Apol
imediat mai jos vine art. 54 care vorbe§te de improprietarirea
satenilor, in scopuri pur fiscale, nu sociale i economice. Tot in
scop fiscal, Legea hotare§te instrAinäri de lothri marl, indiferent
de persoana cArnia ea InstrAineazA. Politica ce se .urma
cu mo§iile Statului nu era Inca preciza ; yederile nu erail -unite
asupra punctelor principale : daca mosiile statului trebuiaii sá
serve pentru a usura budgetul statului, saU ele aveail sa serve nu-
mai la improprietariri ; daca se puteail instraina ori-cui, fie unui
satean saü unui nesatean ; daca trebuiail sa se vinda in loturi marl
sail mid §i anume in ce intindere.
Ast-fel mo§iile statului aü servit la toate ; s'a procedat cu
vinzarea §i instrdinarea lor lard nici-o directiva principala, fara
anumite regull, fara o politica clara. Daca s'ar fi urmat un sistem
bine definit in vinderea mo§iilor statului, daca s'ar fi inteles §i
patruns marea lor menire socialA §i economicd, §i s'ar fi hotarit
de pilda cä nu se pot vinde de cit satenilor §i pe o anumita in-
tindere, desigur cA s'ar fi preintimpinat multe §i numeroase rele,
cari se i vesc azi, in lumea rurald, cu o forta care impune atentia
puterilor publice.
Nu s'a avut insa in vedere nici-o politica preciza pand la
legea din 1889 §i cea modificatoare din 1896, asupra vinzarei
bunurilor statulul §.1 a rescumpararei embaticurilor.
A§a vedem cä chiar Legea rurald din 1864 prevede cã se
pot instraina paminturi in intindere mare §i indiferent cut.
Art. 61. Guvernul va avea facultatea, in curs de trel anI de la apli-
carea acestul decret, simtindu-se trebuinta, a veni in ajutorul casei de lichi-
dare, InstrAinind din domeniile statulul lotari de la 100 pand la 500 pogoane.
Legile posterioare asupra vinzArei bunurilor statului §i a res-
cumpararei embaticurilor, pana la legea din 1889 §i 1896, ad si
ele acelea§i vicii fundamentale : Instretineazei loturi mart, adesea
iii corp Intreg, pentru scopurf fiscale si nu seitenilor. Abia prin

www.dacoromanica.ro
 16

legile de la 1889 asupra vinzarel bunurilor statului, dispar aceste

vicii §i incepe sd'§i facd loc, in mod limpede, necesitatea a§a
de tirzid recunoscutd de a vinde fiamintul din mosiile statului
in loturi mid i numaf satenilor.
Void in§ira aci, pentru documentare, dispozipunile mai in-
semnate din legile asupra vinzdrei bunurilor statului, cu care pri-
lej void mentiona, dupd textul legilor, §i dispozipunile asupra
rescumpardrei embaticurilor.
Ast-fel, Legea pentru vinz. bun. stat. din 1864 nu prevede
de cit vinzarea bunurilor mici. Art. 3 al acestei legi, hotdre§te
urmatoarele despre embatic :
Toate locurile statului date cu emfiteosis (embatic), embaticarii aC drept
a le rescumpAra prin capitalizarea embaticului anual pe timp de trei-zeci de ani.
Vedem a§a dar incd din 1864, in realitate insd cu mult inainte,
regulamentindu-se rescumpararea embaticurilor. De atunci insd,
pand in ziva de azi se constatd o oare-care imbundtalire in aceasta.
privirqd, nu insä §i in ce prive§te rescumpArarea vfilor cu otaritA
sad dijmd. La mo§iile statului, arenda§ii ad §tiut sA transforme ota§-
mta intr'o dare de bani foarte oneroasd §i apasdtoare, iar la mo-
§nle particulare nic o lege n' a intervenil Inca panel cat care s'a
permita rescumpararea embaticului; alit la locurt de casei cit si
la vii. Este o stare de lucruri foarte supdratoare §i pe care ori-
ce guvern ar trebui s'o studieze, pentru a auta sat pue capdt.
Legea pentru instrdinarea unei parti din domeniile statului
din 28 Julie 1866, prezintd viciile pe cari le-am ardtat mai sus.
Ast-fel ea prevedea:
Art. 1. Pentru retragerea bonurilor de tezaur ce se afiA. . astd-zi in cir-
culatie §i a mandatelor emise pe exerciVile pAnA la 1866, precum qi pentru
acoperirea deficitului ce va rezulta asupra exercitiului anului 1866, guvernul
este autorizat a instrAina pana la concurenta sumei de §epte-zeci i cinci mi-
lioane, urmAtoarele bunuri ale statului.
Toate morile care dufid contractele astd-zi in fiinfd daft un venit de cinci
sute galbeni.
Embaticurile se pot rescumpdra exact ca dupd legea din 1864,
iar pentru vii, legea are urmdtorul articol:
Art. 4. RescumpArarea viilor supuse la platã de otapita sad dijmA se
va face prin capitalizarea pe trei zeci de ani a pretului de mijloc a produc-
tiunei, sad pretul ce vor fi platit embaticarii in cei din urma cinci ani, clack'
rescumpararea se va face in cei dintIiü doi ani de la promulgarea lege!.
0 altd lege, cea din 31 Martie 1868, care modified' pe cea
precedentd, are, in general, acelea§i dispoziOuni. Articolul 4 pe
www.dacoromanica.ro
 17

care 1-am reprodus mai sus estP modificat in chipul urmdtor, sco-
pul vinzdrilor ramdnind acela§, adicd acoperirea deficitului.
Art. 1. Al. 4. Se vor vinde toate mo§iile cati, dupa contractele in fiintd.
la 1866 Julie 15 dad un venit de lei 6000 anual.
Legea din 28 Julie 1866 prevdzuse urmdtoarele in ce prive§te
vinzarea mo§iilor in loturi :
Art. 8. Toate mo§iile hotárite pentru instrdinare se vor imparti in lo-
turi de 6, 8, 12 §i 60 pogoane fie-care lot.
Diferite categord de loturi vor fi intrupate fie-care la un singur loc
inter) singurd parte a mo§iel.
tkrneazd a§a dar cà mo§iile Statului, cari dadeail un venit de
600 galbeni, puteaii fi instrAinate, conform acestei legi, inset in
loturi, nu in corp intreg. Dispozitiunea aceasta era excelentd,
fiind-cd permitea satenilor cari n'aveau pamint sd'§i poatd cumpdra
loturi mici, dup.* puterea lor de acaparare. Legea din 31 Martie
1868, modifica insa aceastd salutard dispozitiune, ast-fel :
Art. 8. Se modified in chipul urmAtor:
Moqiile se vind In Intregul lor aa precum se stdpinefte astd-zi de cdtre
Stat §i toate drepturile i indatoririle lor, in ceea-ce prive§te vecindtatea, trec
asupra cumpArátorului.
E drept ea art. 9 urmAtor restabile§te intru cit-va vechea
stare de lucruri.
Art. 9. Modificat ast-fel:
Acolo, unde locuitorii, in numar indestuldtor, vor cere a li se vinde in parti
unele din mo§ii, aceste mo§ii se vor impArti in loturi de 6, 8, 12 §i 50 pogoane.
Aceastä dispozitiune nu modified intru ninzic art. 54 qiurmdtor din legea
rurald (pe care 1-am reprodus mai sus)
Dispozitiunile din legea din 1866 relative la locurile §i viile
Cu embatic se modified prin legea din 1868, in sensul cä locurile §i
iile cu erribatic de dincolo de Milcov, adicd din Moldova, se pot
rdscumpara prin plata de 15 off a cifrei embaticului anual.
ln urma acestei legi, ale cArei tendinte §i al cdrui spirit se
vede din cele spuse mai sus, nu s'a mai legiferat la noi, afard de
legile din 1873 §i 1875, in ceea-ce prive§te vinzarea bunurilor
statului pana -la 1881, adied timp de doi-spre-zece aril'. In 12
Aprilie 1881 se promulgd noua lege pentru instrdinarea unor parti
din bunurile statului §i rescumpdrarea embatieurilor. In general,
legea aceasta nu prezintd nici un progres real fatd de legiuirile
pretedente in materie de improprietdrire. Acelea§i principii §i idei
domind §i la baza nouei legi. Mo§iile Statului sunt privite ca
surse de venituri, ca mijloc pentru acoperirea deficitelor din
www.dacoromanica.ro 2
 18

budget, a§a cd se pot vinde ori-cul, chiar nesAtean §i in ori-ce

intindere. Ast-fel, avem :
Art. 1. Guvernul este autorizat a vinde, in conditiunile legei de fatA,
din mo§iile ale cAror fonduri §i venituri sunt afectate .1a plata dobinzilor vi
amortismentelor imprumuturilor Oppenhein §i domenial, la biletele ipotecare,
precum i acele mo§ii cari se vor destina de administratiunea domeniilor,
pentru achitarea restului imprumutului cu rentä.
Art. 4. Se pot vinde :
1. Mo§iile a cAror arena, dupA contractele lucrAtoare, la epoca scoaterel in
vinzare, nu trece peste 20.000 lei, fail dal-Re accesorii, §i cari nu ail pe ele
inteo singura masA padure de o intindere mai mare de 100 hectare. Se pot
vinde asemenea mo§iile cari aC intindere mai mare de 100 hectare padure,
rezervindu-se insA pe seama statului padurea cu un perimetru §i servitutea
de drum necesarA, pentru conservarea §i exploatarea padurei.
Art. 8. InstrAinarea bunurilor prevAzute la art. 4 se face in cloud modurl :
1. Prin vinzare In corpuri intregi.
2. Prin Vinzare in loturi.
Art. 19. Guvernul este asemenea autorizat a vinde n loturi de 4, 6 fir
8 hectare mo§iile situate in ori-ce altã localitate, pentru care s'ar face cereri
din partea locuitorilor rurall pentru cumpArarea tuturor loturilor cuprinse
inteo mo§ie.
Art. 25. Pazindu-se formele stabilite in aceastA lege pentru vinzarea
de bunuri cu licitatiune publica, se vor mai putea vinde din moqiile statului
loturi de 25, 50 + 100 panes la 150 hectare, cu conditiune insd ca cererile sa
fie fdcute pentru cumpararea totalä a unei moli, pazindu-se formele pres-
crise la sectia III din aceastä lege.
Art. 13. Mo§iile situate imediat in jurul ora§elor se vor vinde in laturi
de 4, 6 §i 8 hectare locuitorilor rornini margina§1, lucrAtori manual! de pamint.
Asemenea loturi se vor putea vinde §i la alte persoane, insd numal pentru
infiintare de stabilimente industriale dupA un plan §i deviz aprobat de admi-
nistrati e.

Din aceste articole se vede, 'in mod clar, spiritul care a pre-
domnit la facerea acestel legi, §i pe care 1-am expus mai sus.
In loc ca mo§iile -statului sl fi servit excluziv ca instrumen-
tul unei politici agrare con§tiente §i luminate, al cArei scop bine
definit trebuia sd fie improprielarirea pranilor §i numal a 4A-
ranilor, a§a dar instrAinarea mo§iilor statului in loturi mid de 5
§i 10 hectare, eventual in loturi de 25 hectare pentru a inlesni
intemeiarea unef proprietaff rurale rnijlocif, s'a procedat pe apu-
cate, cum s'a putut, de multe ori cu scopuri de favoritism politic,
fArA a se tine seama de interesele superioare ale natiunei §i ale
economiel publice.
Ast-fel, in baza legel din 1.868 s'ati vindut, in loturi marl,
la neleiranf, 338 bunuri ale statului in intindere de 77,705 hec.
pe un pret de 24.574.940 lei. Asupra intinderilor de pAmint yin-
dute la Omni §i netArani, voiu reveni mai tirzia. Prin cifrele de
mai sus, am voit doar sA arAt ce suprafete intinse s'au perdut in
www.dacoromanica.ro
 19

dauna taranimel, care dore§te cu atita infocare legitima im-

proprietärirea ei.
Revenind la legea din 1881, mai avem de inregistrat dispozi-
tiunile el in privinta rescumpArArei embaticurilor.
Art. 65. Toate bunurile statului, de off-ce naturA, supuse la pmbatic
saü bezmAn ota§nitA, zecima. §i la ori-ce fel de dare, fie in banl, fie in pro-
ducte sad diferite materiale, se pot rescumpara dupa. formele §i sub conditiu-
nile prescrise prin legea de fatA, intru-cit ele vor fi constituite conform legilor
sub cari ail luat na§tere.
In lipsi de acte sail documente se va tine seamä de o posesiune de 20
ani, exercitata conform art. 1847 cod. civil.
-Articolele 66 §i 67 prevdd cã dreptul de rescumparare nu'l
aii numai persoanele singuratice, ci cA acest drept se poate exer-
cita §i in masa', pentru bunuri apartinind mai multor persoane ;
asemenea se pot rescumpära tirgurile §i tirgu§oarele aflate azi pe
proprieta0 de ale statului.
Odatä aceste principii puse, de regretat numai Ca ele se re-
ferA numai la bunurile statului §i nu §i ale Eforiilor, institutiilor
de mind moartd in genere §i ale particularilor art. 66 al. 2,
hotäre§te :
0 masurdloare generald se va face perirnetrelor tuturor podgoriilor ajiate
fie moqiile Statului la promulgarea legei de facd, rzdicindu-se in planuri
deosebindu-se de restul mo,siei prin petre ci moforoae.
E aprope de prisos sA spunem cä acest aliniat nu s'a aplicat
de fel, cu toatA necesitatea unei atari mAsurAtori, fArA de care nu
se poate procede la rescumpArarea embaticurilor §i a viilor. Dupa
cum am mai spus, mii de proprietari rurali, Omni embaticari,
sufera mult, din cauza stArei de dependentd in care se aft', fArA
ca sà se ia totu§i mäsuri serioase de indreptare.
Pretul rescumpararei e prevAzut in art. urmAtor:
Art. 70. Pretul rescumparArei va fi: darea embaticului pe un an in-
multit cu 20.
Art. 71. Dui:4 trecerea de cinci ani de la promulgarea legel de fatal,
rescumpArarea nu se va putea dobindi decit prin plata de 40 ori a pretului
embaticului pe un an.
Dupa trecerea acestui termen, toate embaticurile nerescumpArate se vor
spori cu 50 la sutA in toate cazurile de transmitere a dreptului prin vinzare
saü donatiune.
Legea din 1811 a suferit numeroase modificAri ult&ioare.
Sunt Intiiü cloud legi, una de la 11 Ianuarie 1883 §i alta de la
28 Martie 1884 cari ambele se ocup-A-cu destinafia sumelor pro-
venite din vinzarea bunurilor §i rescumpararea embaticurilor. Prima
www.dacoromanica.ro
 20

lege, autoria vinzarea de bunuri cart ati un venit de 5000 lei,

iar a doua cad ail un venit de 10000 lei, iar ambele afecteazd banil
prOveniti din aceste insträinAri la «plata anuitatei imprumutului
autorizat prin legea de la 5 Iunie 1882 in sumA de 27.2307000
lei pentru Infiintare de edificiuri §1 constructiuni publicex..
Sunt insa alte cloud legi, modificatoare a celei din 1881, cari
schimbA multe dispozitiuni din vechea lege inteun mod funda-
mental. Prin aceste schimbäri se invedereaza tendinta legiuitoru-
lui de a se indruma spre o politicd agrarä mai lamuritA §i mai con-
§tientá de scopul ei. Avem intiiii legea modificatoare de la 14
Aprilie 1884. Voiü reproduce dispozitiunile principale. Partile cu
litere cursive aratá aci schimbdrile facute vechiului text din 1881:
Art. 4. Se poate vinde in corpuri intregi sail in loturi mari cu lici-
tatie publicei :
1. Mosiile a cAror arendA, dupA contractele lucrAtoare, la epoca scoate-
rel in vinzare, nu trece peste 20000 lel, fdrd ddrile accesorii, care nu au pe
ele intr'o singurd masd peidurea de o intindere mai mare de 50 hectare, afard
numai cind unul sail mai multe fillcuri de Oddure, de fi detarte, vor fi des-
tul de apropiate pentru a putea fi veghiate cu inlesnire. In acest caz, peimintul
afiat intre pilcuri va fi considerat ca facind parte din padure.
Se pot vinde, insA numal in loturi mid, locuitorilor romini cultivatori de
pAmint, invatiitorilor .7i servitorilor biserialor rurale, pArtl din mo§iile Statu-
lui cad ail o intindere de 2000 hectare in sus, afarl de cele rezervate pentru
culturA specialA sari ferme-model, ad-care ar fi arenda acelor mosii.
Art. 19. Mosiile statulul se pot vinde, conf. legel de fatd, locuitorilor
rominl cultivatori de pAmint, invalAtorilor si servitorilor bisericilor rurale, in
loturl de cite 5 hectare cel mull.
Locuitoril rominI cultivatori de pamint, invatatoril §i servitoril bisericilor
rurale, nu vor putea cumpeira mai mult de 2 loturi fie-care.
Art. 11 adifional al 2. Cu ocazia facerei planurilor pentru mo§iile ce
s'ar hotAri: a se vinde in loturi mid de cite 5 hectare, se va cletermina pe
plan locul uncle ar trebui set se fixeze vatra comunei.
Art. 25 din vechea lege, acela prin care se pot vinde lo-
turf de 25, 50, 100 §i 150 hectare, se mentine §i prin legea mo-
dificatoare.
Din articolele reproduse mai sus, se observd u§or cä legiuito-
rul a fost preocupat de vederi noui. Intii, hotAre§te ca pot cum-
Ora loturl §i invatätorii §i preotii, apol delimiteazd loturi la 5
hectare §1 decide cA täranii nu vor putea cumpara mai mult de
douA loturi, dar la urmd introduce obligatia a§a de importantA
ca taranii improprietariti sA formeze noui sate pe locurile ce
li se dail. Vom vedea cum acest din urmA pitinct se dezvoltd prin
legiuirile posterioare.
In ce prive§te rescumpArarea embaticurilor, legea modifica-
toare prevede:
www.dacoromanica.ro
 21

Art. 70. Pretul rescumpardrei va fi darea originall a embaticului, sad

otaqnita imultita cu 20, iar pentru vii imulfita cu 15.
Al. 3. In nici un cas, preful rescump. viilor n14 va putea covirfi valoa-
rea nuclei a proprieteifei.
Al. 5. Pentru viile sddite in urma promulgarei codulta civil fi pilaf la
12 .Aprilie 1881, preful rescump. va fi in toate casurile egal cu media ddrilor
pe 5 aid- din urmd inu4it cu 10.
0 aka.' lege .rnodificatoare a celei din 1881 este cea din
5 Afirilie 1886. Ea prevede :
Art. 4. Se pot vinde:
1) In corpuri intregi sad in loturi mari cu licitatiune publica:
a) Mo4ii1e a cdror arendd dupd contractele lucrAtoare nu trece peste
20000 lei färd därile accesoril, nu au o intindere mai mare de 1000 hectare
etc. (restul e identic cu textul dat mai sus. Nota Aut.).
2) Se pot vinde in loturi mid locuitorilor romini cultivatori de pdmint,
invdtdtorilor §i servitorilor bisericei, ori-ce mo§ii ale statului, cu distinctiunile
§i restrictiunile urmatoare:
a) Mo§iile aritate la paragraful precedent se pot vinde §i in loturi mid
cu cónditiune insd ca cererile sã cuprinda intreaga movie,
b) Din mo§iile cu o intindere de la 1000 pand la 10000 hectare Statul
va rezerva tot-d'a-una 2 din 3 parti care sd se poatá exploata cu inlesnire.
Rezerva pentru Stat va fi de 3 pdtrimi, in cazul cind mo§ia ar avea o intin-
dere mai mare de 10000 hectare. In ambele cazuri, cind partea destinatã a se
vinde nu ar fi toatá cerutd in loturi mid, restul se va putea vinde cu licita-
fiune publica fi in loturi marl, cu intindere de la 50, 100,200 panel la 400 hec-
tare in sus.
c) In interesul formeirei de noui comune, ministerul domenilor va pune
ca condifiune a vinzdrei in loturi mid obligatiunea pentru cumpArAtori
de a se stabili cu locuintele pe mo§ia cumpArati.
Cumpeireitorul care nu'fi va fi implinit aceastei obligafiune in termen de
3 ma de la confirmare, va perde de plin drept pAmintul cumpArat, care
va reintra farA. nici-o altä formalitate In posesiunea Statului.
Aceasta a fost politica agrard, in directia improprietaririlor,
urmatä pand la 1889. Legea pentru insträinarea bunurilor statului §i
rd§cumpararea embaticurilor votatd in acel an, marcheazd corn-
plect ruperea cu politica din trecut §i inceputul unei noi politici,
mai in conformitate cu interesele tärei §i ale satenilor. De wide
pand acum, legile pentru vinzarea bunurilor statului hotäraii Cá se
pot vinde terenuri in corp intreg §i in loturi, de sute de hectare,
mdiferent cui, Oran sail netaran, noua lege, din 7 Aprilie 1889,
introduce noui principi1 sle asta=data salutare.
Diioua lege, nu se vor mai putea improprietdri de cit
clocuitorii romini cultivatori de -pdmint) pe intinderi de 6, 10
§i 25 hectare. Prin 1889 se spera cá, dindu-se loturi de 10 §i 25
hectare, se va putea crea o clasä mtjlocie ruralA. Experienta a
dovedit insl contrariul. Legea s'a modificat a§a dar in urmä, pre-
vazindu-n cd nu se vor putea vinde de cit loturi de 5 hectare.
www.dacoromanica.ro
 22

Legea din 1889 a mai fost modificatd, insa in detaliti, prin

legea din 3 Aprilie 1892, 9 Maiu 1896, 19 Martie 1899 si 8
Julie 1899.
Voill reproduce adi articolele mai insemnate din lege, asa
cum se aplica azi :
Art. 1. Guvernul este, autorizat a vinde in conditiunile legei de fata
mo§iile Statului.
Art. 2. Toate mo§iile Statului se pot vinde in total sail in parte, insi
numal in loturi de cinci hectare, locuitorilor romini cultivatori de pAmint, in-
vAtAtorilor, preotilor §i servitorilor biserice§ti din comunele rurale.
Mo§iile cad ail o intindere de padure mai mare de cit 50 hectare, nu se
pot vinde de cit rezervindu-se pe seama Statului pAdurea cu un perimetru §i
cu servitutea de drum necesarA pentru conservarea §i exploatarea ei.
Perimetrul §i drumurile necesare se vor determina inainte de punerea in
vinzare a mo§iei
Art. 3. In interesul formArel de noul comune, ministerul domeniilor
va pune, ca conditiune a vinzArei in loturi de cinci hectare, obligatiunea pen-
tru cumpArAtori de a se -stabili cu locuinta pe mo§ia curnpArata, 'And in
trel ani.
Spre a inlesni aceastA stabilire, creditele agricole sunt autorisate a face
avansuri rambursabile cu anuitAti pinA la concurenta de maximum 600 lei sd-
tenilor, pentru a sub veni la primele cheltueli de instalatie §i cumpArarea de
vite ci instrumente agricole.
Aceste avansuri vor fi garantate de Stat, §i implinirea ratelor se va face
de odatA, in acelaci mod §i cu aceleaci garantii pentru Stat ca implinirea ra-
telor afectate la plata pAmintului.
Un regulament de administratiune publicd va regula amànuntimele ludrei
qi distributiunel acestor sume.
Aceste dispozitiuni nu se aplica la acei cari vor cuinpara pdmint pe pro-
prietatea pe care locuesc, sail pe proprietatea vecind.
Art. 15. Intinderea unui lot mic va fi cel mult de 5 hectare §i nimeni.
nu va putea cumpAra de cit un lot.
Comunele rurale insä vor putea cumpara pAni la 3 loturi ce vor servi
excluziv la intretinerea §coalei §i a bisericei.
Cifra de 5 hectare fiind luatd ca bazd pentru intinderea loturilot mici,
cu toate acestea, daca configuratiunea terenului o va cere, vor putea fi in par-
celarea unei mo§ii loturi cari vor fi ori mai mici, ori mai marl cu o fractiune
de cit cifra exactd de 5 hectare.
Art. 16. Pretul unui hectar de pamint pe mosiile statului ce se vind
in loturi mici, se va stabili dupl tabela de mai jos. (Preturile sunt dupa cali-
tatea pAminturilor, la cimp §i la munte).
Terenurile improprii culturei, cad nu se pot ara, nici sapa, finetile mla§-
tinoase, coastele dealurilor, sdrAturilor, etc.,.cari nu pot servi de cit ca izlaz
de calitate inferioard, se considerA de a treia calitate §i li se fixeazd un pret
unic de 100 lei hectarul pentru intreaga tail.
Art. 18. Ministerul primind actele va numi o comisiune compusd din-
tr'un delegat al sAii, un membru al consiliului judetean, deSemnat de minister
§i primarul t omunei, care va avea sarcina de a efectua vinzarea, acordind, in
ordinea diviziunilor ci subdiviziunilor de mai jos, preferintä la cumpArare:
I. Comunele rurale pentru douA diii locurile prevazute la art. 15 al. II.
U. Locuitorilor romini, capi de familie, cari nu aii de loc pAmint, clasi-
ficati dupã urmátoarele categorii:
www.dacoromanica.ro
 23

a) Acel stabiliti pe molia destinat5 vinzArel.

b) Acei stabiliti pe moii1e imediat vecme cu proprietatea pusA in vinzare ;
c) keel stabiliti in ori-ce parte a Ora
IlL Locuitorilor romini capi de familie, calf posedd 1/2 hectar teren de
culturd, in ordinea prescris& la paragraful 2.
IV. Locuitorilor romini cari poseda pan& la 5 hectare pamint, preferin-
du-se acei domiciliati pe mo§ie.
La calculul terenului ce posed& declarantul, nu se va tine seamA de locul
casei (cAminul) din vatra satului.
Se vor socoti drept cap de familie vAduvele rAmase cu copil.
Vinzarea se va face in ordinea numericA a tabloului, prin tragere la sorti.
In privinta rescumpardrei embaticurilor, legea prevede urmd-
toarele :
Art. 62. Pretul rescumpArArei va fi: darea originarA a embaticului
sag ota§nitei inmultita. cu 20, iar pentru vii inmultita. cu 15.
Vor beneficia de aceastä dispozitiune §i acel earl vor fi facut Ministeru-
lui cererea de rescumpArare in urma termenului prevAzut la art. 71 al legei dd
la 12 Aprilie 1881 §i cari cereri nu vor fi deja aprobate de Minister in mo-
mentul promulgarel acestei leg!.
DacA darea consist& in producte sag diferite alte materiale, se va face
media atit a productiunei cit §i a pretului cu care s'a vindut in cel trei an!
din urmA §i acest pret se va lua de bazä pentru calculul pretului rescumpA-
rare!, dupd distinctiurnle de mai sus.
In nici un caz pretul rescumpArArei viilor nu va putea convir§i valoarea
nudei propriet&ti a solului.
Pretuirea se va face de comitetul permanent §i un delegat al ministeru-
lui agriculturei, industriei, comerciului §i domenielor.
Pentru viile din Dobrogea, constatarea §i estimarea productiunei se va
face de prefect sati delegatul sAg §i un delegat al ministerului.
Posesorii acestor vii vor fi dispensati de plata dArei anuale din trecut,
daca vor cere rescumpararea in termen de §ese luni de la data promulgarei
acestel legi.
Art. 63.. Dupd trecerea de 5 ani de la promulgarea acestel leg!, res-
cumpararea nu se va putea dobindi de cit prin plata de 40 ori a pretului em-
baticului pe un an, §i toate embaticurile nerAscumpArate se vor spori cu 500/0
in toate cazurile de transmitere a dreptului prin vinzare sag donatiune.
Tribunalele nu vor putea legaliza sag transcrie asemenea acte, dacA nu
se va prezinta dovadA despre aprobarea ministerului domenielor.
Prin legea agrara" de la 1889, modificatA prin legile ulte-
rioare, §i ajunsai in forma definitivd, a§a cum am reprodus-o mai
sus, improprietaririle ati luat un caracter mai democratic. A§a cum
este astá-zi, principiile sunt bine -stabilite : Nu se poate v nde
de eft la tArani §1 In parcele de 5 hectare.
Tbtu§i, in practicd, s'a dovedit cá legea nu este tocmai pre-
cisd §i nuy atinge scopul. Ast-fel, s'a constatat, mai ales in ul-
timul timp, ca. multe, foarte multe loturi, in loc de a fi date la
tarani cari inteadevdr aveati nevoe, aü fost date, conform legei, la
tot soiul de indivizi, cum läutari, vagabonzi, figant-nomazi, argati,
www.dacoromanica.ro
 24

vacari, cari apoi nici nu :s'ag luat in posesiune loturile sag le-ag
arendat la straini, la circiumari, arendasi etc. Multi sateni, adevd-
ra.c1 cultivatori, cari n'aveag pdmint sag aveati intr'o cantitate foarte
mica, ag fost exclusi, de la improprietariri. Raul a fost recunos-
cut chiar de un fost ministru al domeniilor, d. V. Missir, care
in sedinta Camerei de la 27 Noembre 1902, a susOnut cd e ne-
voe de o aprofundare a chestiunei si de o modificare a legei in
consecinta.
Legea din 1889 a introdus asa dar o noud era in aceasta.
materie ; ea a pus capat instraindrilor mosiilor statului in corpuri
intregi, in loturi considerabile, la oameni straini de agricultura,
adesea imbogatiti pe urma anumitelor vederi politice pe cari
profesag. Am aratat mai sus cd in baza legei din 1868 s'ag vin-
dut la nefdrant 77.705 h. In baza unor legi din 1873 si 1875
s'all vindut, tot la nefit rant, 17.763 hectare in valoare de 5.082.447
lei. In virtutea lege.' din 1881 §i a celor modificatoare din 1884
§i 1886 s'ail vindut la nefeirant 31.400 h., in contra a 1.733 vin-
dute la fdranf. Alte vinzari, in baza art. 2 din legea de la 1881,
in intervalul de la 1881-1889, se urca la 36.693 h. la nefeirant
si 20.816- h. I) la tarani. In total s'ag vindut deci, in tot restimpul
acesta, pana la 1889, 163.561 h. la negirani, §i 22.549 h. la prani,
saii, in timp de 30 de ani, de la 1868-1899, propor(ia pamin-
turilor vindute la nefarant s'a urcat la 92.750/0, iar cele vin-
dute la pranI la 7.250/02). Procentele acestea condamnä. mai
mult cg ori-ce politica agrara urrnata cu iniproprietarirea sag mai
bine zis cu neimproprietarirea taranilor.
In baza legei din 1889 s'ag improprietarit, in intervalul din-
tre 1889 si 1896, numat pranfne o intindere de 364.419 ha.,
avind fie-care numat cIt un lot de 5 hectare, iar pe o intindere
de 20.824 ha. s'ag improprietarit, tot numai ãrani, dar in loturf
de cate 10-25 hectare
In momentul de fata nu se mai fac de loc improprietariri.
E drept cä multe mo§ii sunt parcelate din trecut, dar ele nu s'ag
pus in vinzare. t Sunt ast-fel 53 mo§ii cu o intindere de 72.184
hectare, pentrif cari s'ad &cut toate lucrarile pregatitoare pentru
vinzare ; nu lipse§te de cit infiintarea comisiilor de vinzare. Sunt
aitele, in numär de 22, cu o intindere de 3061 h., pentru can' sunt
gata planurile §i parceldrile, dar nu s'ail facut declaratiile, cere-

1) A se vedea Buletinul Ministerului Domeniilor No. 10 si 11 din 1897.

2) (Die Agrar frage in Rumithient de P. Bucovineanu.
www.dacoromanica.ro
 25

rile de cumpdrare din partea skenilor. In fine mai sunt 57 mo§ii

puprinzind 5150 hectare, pentru cari nu s'au facut nici o lucrare
in vederea vinzdrei lor 1)).
Astd-zi, Statul mai are 428 de mo§ii. E neindoios cd aceste
terenuri tiebue sd serveasca la noui improprietdriri ale tAranilor.
Exceptindu-se cite-va domenii cari ar urma sa fie afectate pentru
scopuri de utilitate publica, ca ferme; §coli, etc., cele-lalte ar trebui
sd serveascd, treptattreptat, la noui improprietdriri. E prea mare
nevoe de pdmint la Ord, §i nevoia asta se bazeazd pe conside-
rente
_ prea nationale, pentru ca sd nu se inaugureze o noud §i
activa politica.' de improprietdriri a satenilor pe restul de mo§ii
ale Statului. Fireste, cd la o noud improprietArire va trebui sd se
tie seamd de lacunele legilor vechl; va trebui sd se vegheze ca
sd nu se improprietareascd inteadevär de cit cultivatorti, nu ca
astd-zi ; apoi va fi necesar sd se procedeze cu energie la aplicarea
articolului privitor la strdmutarea sätenilor pe loturile concedate
lor §i va mai fi necesar, tinindu-se seamA de mica intindere de
pdmint de care mai dispune statul pentru improprietariri aproxi-
rnativ 400.000 hectare sd se studieze dacd. ar fi bine ca sa se
scoboare maximul unui lot la 6 pogoane din 10 cit prevede ac-
tualmente legea.
Am spus ca in multe locuri nu s'a respectat dispozitiunea din
lege, care prevede ca sätenii sa.-§1 formeze sate pe locurile date
lor. In unele part? insd aceastd prescriptiune s'a executat in totul.
Am vAzut cd legea obliga. Creditul agricol de a inainta fondurile
necesare locuitorilor cite 700 lei de persoand pentru a'§i clddi
casa §i a'§i cumpara unelte §i vite. Situatia Creditului agricol pe
1901-1902 aratd urmdtoarele : Imprumuturi cu anuitati 80460
lei 61 b. ; anuitati de incasat 112.716.60 ; procente de incasat de
la anuitali 87.910.92 ; Ministerul domemilor cont curent pu do-
bindd 170.485.06 ; procente de incasat de la Ministerul domeniilor
4.487.75. Y .

Imprumuturile cu anuitäti acordate anul trecut, in scopul pre-

vAzut de lege, a fost a§a dar de 802.160 lei. In legea de organi-
zare a Creditului agricol, partea privitoare la imprumuturile sate-
nilor pentru a'§i construi case, formeazd o sectume aparte sec-
tiunea II. Suma de 802.160 lei s'a luat insd din capitolul de la
sectiunea I, acea care prevede imprumuturile pe amanete, «de
oare-ce fieind acum nu s'a simfit nevoe de a se face uz de cre-
1) Din discursul citat al d-lui V. Missir, tinut la Camera.

www.dacoromanica.ro
 26

ditul de 3.000.000 let acordat prin lege fientru operatiunile acestef

sectiuni conform art. 4 din lege». Aceasta dovede§te cit de putin
se aplica acel articOl 3 din legea din 1889, care are doar o mare
importanta sociald §i economicd.
gImprumuturile acestei sectiuni sunt rambursabile in 36 ani in
cite doua rate semestriale, la 1 Aprilie §i 1 Octombre ale fie-
arul an. .
«Mo§iile Statului pe cari s'aii infiintat noi vetre de sate sunt
pand acum (prin Creditul Agricol) :
In judetul Ilfov : Luica Mitreni.
D 1 Braila : Domeniul Braila
In judetul Covurlui : Brani§tea Tipe§ti.
» 0 Ialomita : Rassa, Cadina, Raraganul-Cernica, Ca-
Mra§i-Vechi §i Tram§ani.
«Anuitalile exigibile de la 1 Aprilie 1894 pand la 1 Aprilie
1902 sunt de lei 114.741.
Aceste anuitall se scad in fie-care an, cu acele ajunse la sca-
denta §i incasate §i se spore§te cu ratele anului urrnator.
«Pentru construire de case pe mo§iile Statului vindute in lo-
turi la tarani, Creditul Agricol conform art. 17 din lege, a deschis
Ministerului Domeniilor un cont curent pana la 500.000 lei. Mi-
nisterul Domeniilor a facut uz de acest credit ; §i astä-zi mai dato-
reazd Creditului un sold de lei 180.465,56 pe care nu l'a justificat
inca, dar plate§te in schimb procente 5% pe an o 1).

Improprietäririle conform Art. 5 si 6.

Am vdzut Ca. Legea rurala. din 1864, a ingrijit, in adincal

iubire de Omni, §i de interesele acelora can' de §i nu erail cid-
cla§i, totu§i erail plugari §i soarta lor trebuia a§a dar regulata.
Art. 5 §i 6, pe cad* le-am reprodus in capitolul intitulat (Legea din
1864», dddeati drept sätenilor neclaca§i, acelora cdrora din cloud
treimi ale mo§iei nu li s'a putut implini intinderea locurilor le-
giuite §i spornicilor (insurdteilor) ca sa fie improprietariti pe mo-
§iile Statului.
Ail trecut insd multi ani, fdra ca aceste articole sd fi fost puse
in executare. D'abia in 1876, adicd peste 12 ani, guvernul Ian-

1) Creditul Agricol de G. Lucian Bolcas, pag. 118-119.

www.dacoromanica.ro
 27

seazA o circularti ctitre firefecti, insotitä de instructiuni, pentru

aplicarea art. 5 §i 6 din legea rurala.
Acea circulard zicea, intre
Sunt 12 an! de cind aceOl sAteni alteaptd aducerea la indeplinire a drep-
tului ce ii s'a recunoscut prin lege.
Este dar o chestiune de echitate O de datorie pentru guvern de a face
ca prescriptiuni1e legei sd se implineascA §i ca aceOi sAteni sA ajungA a se
bucura de dreptul lor, fArA aminare.
VA rog, dar, domnule prefect, a vd ocupa de punerea in lucrare a dis-
pozitiunilor cuprinse in instructiile alaturate, cu activitatea i interesul ce se
datoresc acestel chestiuni importante, ast-fel ca. punerea in posesiune a sAte-
nilor pe locurile la car! ail drept sa fie savirOte in cel mai scull timp posi-
bil. Veti constitui de indatd comisiunea iniiintatd prin art. 1 din instructiuni,
adresindu-vA la comitetul permanent ca sA delege pe membrul numit din par-
te'i i invitind pe primarii comunelor rurale a veni pe rind in comisiune, la
zilele ce veti fixa chiar acum pentru fie-care, ast-fel ca comisiunea sA inceapA
a functiona de indatA i sa lucreze fArA impedicare.
Prin instructiunile ministerului s'a format in fie. ce judet cite
o comisiune cu menirea de a improprietari .pe acei cari intrati in
categoria celor din art. 5 §i 6 din legea rurald. Art. 3 din instruc-
fiuni mai contine urmAtorul aliniat.
d) Se vor improprietdri sdtenii cari la promulgarea legei rurale in 1864,
se afiad sub steaguri. (Jurnalul consiliului de miniorii, dupd care ace§tia se
socotesc in rindurile insurAteilor O ca. ast-fel ii s'a rezervat dreptul a ii se da
I ocuri pe moOile statului, potrivit art. 6 din legea rurald).
In fie-ce sat avea sä se formeze cite un tabloti de Oran carl
intrati in aceastä categorie.
In 1878 lunie 20 se promulga apoi ua .Regu1.ament de
aplicatiune pentru executarea art. 5 §i 6 din legea ruraldl. Acest
regulament prevede in amanuntiini modul de improprietarire §i ho-
täre§te infiintarea de comune nout acolo unde sätenii vor primi
loturI pe alte mo§ii de cit unde locuiati §i dreptul statului de a'§i
lua inapoi pamintul in caz cind säteanul nu se va conforma obli-
gatiunei de a se stramuta pe noile loturi.
Cu prilejul improprietaririlor ce s'au fa:cut, s'ati comis insA
numeroase abuzuri. Multi, cari n'aveati dreptul sA primeascA pAmin-
turf conform art. 5 §i 6 din legea rurald, ati intrat in posesiunea
terenurilor. Pentru a stirpi deci aceste abuzuri, chiar cele din trecut,
s a votat §i promulgat, in 5 Martie 1887, o lege opentru institu-
irea de comisiuni pentru verificarea pdminturilor date in confor-
mitate cu art. 5 §i 6 din legea ruralal.
Comisiunile aveati indatorirea sA descindA succesiv in fie-ce
sat, unde s'at dat päminturi conform art. 5 §1 6, sa. cerceteze
www.dacoromanica.ro
 28

clacd. persoanele improprietdrite intrunesc conditiunile de insurdtei

§i dacá loturile ce Ii s'ad dat sunt in intinderea prevdzutä de lege,
sd recunoascd dreptul celor just improprietdriti §i sa declare va-
cant locurile posedate Ora drept. Legea prevedea insd, prin art.
3, a se vor mentine in posesiune, chiar contrar art. 5 §i 6, acei
sAteni carl vor intruni urmdtoarele conditiuni: I) sd fie muncitori
de pdmint §i se§1 cultive ei singuri lotul pe care at fost impro-
prietariti II) sa. fie romin major §i III) sd aibd casa §i gospoddria
pe acel lot, fdrd sä mai fie improprietdriti §i aiurea. Intinderea
posedatd nu trebuia sal tie mai mare ca cea prevdzutai de Legea
rurald.
In baza art. 5 §i 6 s'ail improprietArit 48.342 sdteni pe o in-
tindere de 228.329 hectare.

Inalienabilitatea terenurilor rurale

Din tot-dauna, grija bArbatilor de stat romini a fost ca sd päs-
treze pdminturile rurale, in genere, in mina nationalilor. De aci
vedem toate acele dispozitiuni cari stabilesc inalienabilitatea tere-
nurilor rurale. Intiiü de toate, trebue mentionat paragraful V art.
7 din Constitutiune care declard cd:
Numat rominif safi cet naturalizafi romini pot dobindi imn-
bile rurale in Rominia.
Dispozipunea aceasta s'a luat din punctul de vedere national.
Constitutiunea noastrd, urmdtoarea Constitutiunei de la 1866, se
mai ocupd, in art. 132, de pdminturile caca§ilor, pe cari le de-
clard. inalienabile. Mdsura aceasta a fost necesard, mai ales in 1866,
cind intreaga opera mareata de la 1864 era incd atacatd. Trebuia
sa se consolideze chiar prin Constitutie proprietatea sAtenilor de
curind improprietaritt De aceea, art. 132 din Constitutie hotdrA§te:
PAminturile fo§tilor clAca§1, ale insurAteilor, §i ale locuitorilor cari aC
cumpArat sad vor cumpAra in loturi mid proprietati d'ale Statului, sunt §i vor
JE inalienabile in timp de 32 ani, cu incepere de la promulgarea acestel leg! (1884).
Schimburile de pamint contra pämint nu intrA in prohibitiunea legei de fata.
Schimburile pdminturilor, de car! e vorba in acest articol, nu se va putea
face de cit contra altor pdminturi de aceia§i intindere §i calitate.
Legea rurald din 1864, adicd inaintea Constitutiei, prevAzuse
inalienabilitatea pdminturilor rurale ast-fel :
Art. 7. Dela promulgarea decretului acestuia, in termen de trei-zeci de
an!, sAteanul sad mo§tenitorii sai nu vor putea instrAina nici ipoteca proprie-
www.dacoromanica.ro
 29

tatea sa, nici prin testament, nici prin acte intre vii de cit Care comund sail
cdtre vre-un alt sätean.
Dupa trecerea de trei-zeci de ani, el va putea dispune de proprietatea
sa, dupa regulile dreptului comun 0 in caz de vinzare cu rezervarea dreptului
de preemtiune a comunel.
Constitutia prin art. / prevede inalienabilitatea terenurilor ru-
rale, in genefe, ca o masura de conservare nationalti.Legea ru-
rala §i art. 132 din Constitutie hotardsc inalienabilitatea pämin-
turilor cu cari ail fost improprietariti sätenii, cu scopul de a le
nzentine in mina claset feircineqti, de a consolida a§a dar pa-
.mintul de brand inauntrul taranimei, pentru a asigura acesteia
un trait' sigur §i lini§tit. De aceea, toate legile de improprietärire
votate, §i a caror economie am analizat-o in capitolele precedente,
botardsc §1 ele inalienabilitatea paminturilor rurale, fata de ori-cine
altul, afard de satenl.
Totu§i, cu toate prescriptiunile severe §i categorice edictate
prin legi, s'a gasit mijlocul de a se instraina paminturile sate-
nilor improprietariti. Multi, stabiliti de putin timp in comunele
rurale, fära a fi cultivatori, obtineail de la tribunale legalizarea
actelor de instrainare, a§a ca un numar mare de loturi a fost
insträinat. Alarmat de intinderea ce luase räul, guvernul dadu la
1 Noembre 1874 o circulard catre prerdintii de tribunale, spre
a nu legaliza actele pentru insträinarea paminturilor date dupa
Legea rurald, de cit dupd o cercetare scrupuloasa pentru a se
§ti daca" acei cari cumpara asemenea paminturi, sunt in condi-
tiunea prescrisä de legea rurala, adicä säteni adevarati.
Circulara aceasta insa n'a fost de mare folos. Pentru a curma
raul prin masuri energice, radicale, s'a votat legea din 13 _Fe-
bruarie 1879, pentru mentinerea §i executarea art. 7 din Legea
rurala. Aceasta lege declara de nule toate actele prin call un
sätean sail mo§terntorii luf vor fi insträinat sail ipotecat, prin tes-
tament sail act intre vii, unef persoane, alta de cit coinuna salt
vre-un satean, paminturile date in virtutea Legei rurale de la 61
§1 declarate inalienabile, conform art. 7 din aceastd lege, Legea
mai prevedea ca in fie-ce judet sa se formeze o comisrune dele-
gata de consiliul judetean, care sa dreseze tablouri statistice ale
paminturilor alienate unui nesätean §i sa fie inaintate Tribunalelor,
perttru ca aceste sa pronunte nulitatea lor in ultima instanta.
Totu§i, cu tot caracterul riguros al unor atari masuri, nu s'a
ajuns la vre-un rezultat apreciabil. Inalienabilitatea este un cuvint
gol, fara sens, la tara. Degeaba s'a decretat neinsträinarea pa-
minturilor -tdrane§ti, cad ele se instraineaza admirabil, eludind .
www.dacoromanica.ro
 80

foarte bine legea. In loc de a se instrdina de a dreptul, contrar

dispozipunilor dare ale legilor de improprietárire §i vinzare ale
bunurilor statului, tdranii ii arendeazd päminturile, pe termene
foarte lungi, ceea-ce echivaleazd cu o alienare definitiv.d. Cu mo-
dul acesta, persoanele pe cari legiuitorul nu vrea sä se fixeze la
Ord, ad ajuns sd'§i creeze domenii insemnate, din asemenea aren-
dart §i rearenddri. Masurile restrictive n'ad avut deci efectul dorit,
cad multi skeni aü fost in realitate deposedati de parcelele lor,
§i nu de consdteni, ci de circiumari, arenda-11 etc.
Raul e foarte intins, a§a cä s'a cdutat de mult sä se reme-
dieze prin dispozitiuni legislative foarte energice. S'ati depus multe
§i numeroase proecte de legi pe birourile Camerilor, in aceastä
privinta. Camerile, ce e dreptul, sezizate de importanta chestiu-
nei §i de intinderea rdului, aü votat repede urgen0, pentru a pita
apoi, dupd prima mi§care de generozitate §i de interes pentru
.

sdteni, proectul in cartoanele sectiunilor.

Intinderea proprietAteI rurale.

In aceastd parte a problemei trebue, cu regret, sà discutdm
numai cu cifre aproximative. 0 statisticd precisd asupra intinde-
rilor ce posedd fie-ce categorie de proprietari rurali, n'avem Inca,
Lu toatä nnportanta ei. Pe id pe colo, ni se prezinta inteadevär
cifre, fdrä a ni se spune insä sursa de unde s'ad luat, a§a cã nu
putem pune nici-o bazd serioasd pe ele. La ministerul clomeniilor,
care ar fi doar in mdsurd sa prezinte cifre reale, nu se §tie precis
nici macar intinderea terenurilor vindute din mo§iile statului,
ne cum pe acele ale proprietdtei rurale in genere. Ast-fel, cifrele
relative la improprietdriri prezinta variante curioase. Mai sus, am
publicat, dupd un Buletin al Ministertilui Domeniilor din 1897,
ni§te cifre de impropiietdriri. D. Vasile Missir, fost ministru de
domenii, prezinta insä alte cifre, relativ la acelea§i improprietdriri.
Le void da a§a dar pe-aceste din urmd, fiind-cd par a se apropia
mai mult de adevdr..
«Rdze§ii din toatd Ora, dupa lucrarea statisticd oficiald din
1899, sunt numai in 1.306 comune, din cele 3.000 de comune
din cad se compune tara. Ei sunt intr'un numär de 240.615 §i
posed 1.460.000 hectare.
Aa dar, pand la 1864 am aviit sdteni proprietari rurall in

www.dacoromanica.ro
 31

cifrd totundA de 240.600, posedind aproape un milion si jumAtate

de hectare.
SA vedem acum de la 1864 inainte.
In baza Legei rurale s'ad improprietärit pe mosiile proprie-
tarilor particulari 316.116 cla.ca§i pe 1.180.918 hectare, iar pe
mosiile Statului 147.439 clAcasi pe 561.935 hectare. S'ad mai
improprietarit pe mosiile Statului, in baza art. 5 si 6 din legea
rurald, insurätei si aIl säteni in numär de 48.342 pe 228.329
hectare.
Asa dar pe mosfile particulare avem 316.116 de improprie-
tdii.ci pe 1.180.918 hectare, iar pe mosiile Statului 195.781 pe
790.264 hectare, sad in total avem 511.897 improprietariti in baza
legel rurale pe 1.971.182 hectare.
SA vedem acum ce ne dad diferitele legi de vinzarea bunu-
rilOr Statului incepind cu cea din 1881.
In baza legei din 1881, sAtenii, in nun-iär de 1.717, ad cum-
pärat mosii in corp_intreg, in intindere totald de 8.128 hectare.
In baza legilor din 1884 si 1886 s'a dat, unui numär de
4.959 de sAteni, loturi in intindere totald de 23.070 hectare.
In baza legel din 1889 ad cumpArat 1.547 de sAteni loturi
de 10 §i 25 hectare, in intindere totalA de 20.441, §i in fine, in
baza aceleia§i legi din 1889 §i a celef din 1896, sätenii, in numär
de 102.837, at cumpArat, in loturi de 5 hectare, o intindere de
513.564 hectare.
Deci, in total, in baza diferitelor Jegi de vinzarea bunurilor
Statului, avem cumpAratori säteni in numAr de 111.060, pe o in-
tindere de 565.303 hectare, in diferite loturi, variind mai cu seamd
de la 2 hectare pAnd la 25 hectare, §i cele mai multe fiind de
5 hectare.
Acum putem sä rezumam nurnärul total al sätenilor cari azi
sunt proprietari rurali, fie cA ei sunt mosneni, fie cA sunt impro-
prietariV in baza legei rurale, fie in fine cd sunt cumparatori in
baza legilor de vinzarea bunurilor Statului §i ajungem la urma.-
torul tablod:
1. Rdze§1 sad mo§neni: 240 615 pe 1.460.000 h.
2. ImproprietAriti in baza legef rurale. 511.897 0 1.971.182 0
3. Cumpardtori in baza diferitelor legi
de vinzarea bunurilor Statului . . . . 111.060 » 565.303 »
Total. . . 863.572 pe 3.996.485 h.
D. Missir ne aratd a§a dar cA proprietatea taraneasca, in
care face sä intre §i cea rdzAseascA, care in definitiv este pro-
www.dacoromanica.ro
 32

prietate mijlocie, ocupa o intindere de 3.996.485 hectare. In lu-

crarea comisiunel de anchetd instituita in 1900 pe linga ministe-
rul de agricultura, vedem insä cA proprietatea tArAneascA e data
ca ocupind o suprafata de 4.408.379 hectare, raze§i §i impropri-
etäriti. Nu §tim cum a ajuns comisiunea de anchetd sä stabileasca.
aceastA cifrd, care se contrazice cu aproape o jumatate de mi-
lion de hectare cu totalul arAtat de d. Missir. Chiar dacd. comi-
siunea ar fi incArcat proprietatea mica taraneasca, cu totalul de
hectare cad aü fost vindute, in corpuri intregi, la nefciranf, con-
form legilor de improprietdrire din 1868, 1881, 1884 §i 1886,
Inca n'ar fi putut ajunge la cifra de mai sus. Totu§i cifra aceasta
de 4.408.379 hectare, s'a luat drept bund §i exacta de cdtre toata
lumea, mai ales de cei interesati, cari aü inceput s'o agite ca un
spectru de groazá pentru alte improprietariri, pe moiiIe Statului.
Realitatea insä desminte cifra de 4.408.379 hectare. D. Missir
ne prezintd totalul de 3.996.485 hectare ca reprezentind propri-
etatea feireineasce Admitind chiar aceastä cifrA, in lipsa altek
mai exactA, e lesne de vAzut cA nu i se poate aplica denumirea
de tarAneasca, cad acele 1.460.000 ha. call sunt ale rdze§ilor
trebue sá figureze ca proprietate inijiocie, i nu mica, a§a cum
se obicinue§te in intreaga lume. Apol, din totalul de 2.536.485
hectare, cit reprezinta in realitate proprietatea tArAneascd, trebue
scAzute multe zed de mii de hectare, carl reprezintd loturile marl,
de sute de hectare, vindute la meg:want prin diferite legi (le vin-
zare a bunurilor statului, §i pe cad d. Missir le-a inglobat desigur
printre terenurile tdräne§ti. Am vazut doar cã intre 1881 §i 1889
s'ail vindut la neldrant 68093 hectare. Dacd tinem deci seama. de
toate aceste observatiuni, call in realitate tret;uesc sa fie §i mai
accentuate am ardtat ca multi sateni ati fost deposedati prin
arendAri pe termene lungi vedem cä proprietatea micA, cea
adevArat tArAnescA, nu are o intindere care sä sperie §i sA.
pue pe ginduri. Din totalul de 6.978.596 hectare cultivabile ale
Rominiei (afara de paduri), 2.500.000 hectare proprietate Ora-
neascd adicA nici a treia parte, va marturisi ori-cine cd nu e
mult. Aceasta ne §i explica de ce avem la tail a§a de multi sa.
tent fArd pämint, §i de ce dorul acestora dupa pamint este a§a
de mare.
SA* unim acum cifrele de mai sus cu cele prezentate de co-
misiunea de anchetä, pentru a afla care este intinderea proprie-
tale rurale, la diversele el categorii.

www.dacoromanica.ro
 33

Avem, a§a dar :

1.787.857 (1) hectare proprietate mare privata.
1.460.000 » » rdzà§easca (mijlocie).
2.536.485 hectare » mica. taraneasca.
Total 5.784.342 » 0 rurald cultivabild.
Aceste cifre Insa, a§a cum sunt ele, n'ar putea servi ca baza.
de calcul, pentru a afla proportiunea fie-cärei categorii de proprie-
tate rurala. Ca sd afldm adevdratul procent, trebue sa facem sa
intre in calcul §i peidurile, pentru a afla intinderea realei posedatd
de _fie-ce categorie rurala din terenul Wei. A§a rectificate, avem:
Proprietatea mare Proprietatea mick §i. millocie
Teren cultivabil 1.787.857 h. Teren cultivabil 3.996.485 h.
Päduri 1.200.735 2) » Padua 321.560 1) 0

Total 2.988.592 Total 4.318.045

Raportul exact dintre pro.prietatea mare §i cea a§a pe nedrept

numitd proprietate .cdräneasca este deci, in cifre rotunde, de 420/a
§i 58%. Suntem dar departe de pericolul ce vor unii sa.-1 prezinte
ca amenintator din partea proprietatei mid, tardne§ti, dare ar fi
pe cale sd acapareze intreaga tard!.. In fapt, am putea spune cd
procentul de 420/0 cit reprezinta proprietatea mare la noi, este
destul de mare. In ori-ce caz, proporpa aceasta ne arata ca perico-
lul unei intinderi a Ordnimei in dauna marei proprietati este ne-
existent, §i ca. mai e loc destul ca Ordnimea sä se intindd mai
mult de cum e azt Politica de improprietarire mai are deci ra-
tiune, ea mai poate avea loc de expansiune insd pand la o anu-
mitd limitd, pentru a nu jena actiunea §i rolul proprietacei mari.
Limita aceasta de expansiune n'a fost insa. atinsa.
Acum, mai mult ca documentatiune, voiti reproduce cifrele
din lucrarea comisiunei de anchetd, pentru a ardta cum se im-
parte terenul Rominiei.
3.166.444 hectare Locuri necultivabile.
2.988.592 0- Propr. mare, päduri, locuri cult.
4.g-18.045 , tardneasca, päduri, locuri cult.
7)

385.970 0 Statului
Mo§iile
16.720 0 Domeniul Coroanei
3) Cifra aceasta este cea data de comisiunea de anchetä.
2) Cifrele aceste sunt luate din lucrarea comisiunei de anchetä. In ce priveste
pädurile, ele afecteazä in suprafata lor, cele de pe propriettitile mo§nenilor, cläcasilor
improprietariti in 1864, insurdteilor §i cumpiritorilor de loturi mid.
www.dacoromanica.ro s
 34

396.389 0 Mina moartä: biserici rurale, judete, co-

mune, spitale, institute de bine-facere.
216.656 0 Vii_ §i livezi de pruni
1.085.033 0 Pädurile statului, dintre cari 163.389 poeni
§i perimetrii.

Sarcinele ProprietAtei male.

Impozitele. Legea fiscall din 1862 a unificat, dupd. cum
se §tie, impozitul funciar din ambele principate, stabilindul la 4%.
Inamte de aceastä lege, impozitul funciar a fost introdus in Mun-
tenia prin legea de la 2 Septembre 1860. Prin legea de la 1871,
impozitul s'a fixat la 511/0. Alte modificdri importante s'ati acut
in 1886 §i 1901, cind din cauza crizei s'a urcat cu 1/20/0 toate
categoriile de impozite funciare.
Pa."na.' la 1901, proprietatea rurald era impusd in modul urmätor :
5% din venitul net anual la pdminturile exploatate de insu§i
proprietaril lor taxa maritä la 5100 in 1901.
6% din venitul net anual la paminturile arendate, dar ai
cdror proprietari domiciliaza in 'card, taxa. urcata
la 672°4 in 1901.
120/o (1) din venitul net anual la mo§iile arendate, dar al cdror
proprietari nu domiciliaza in tard.
Mara' de aceste taxe, proprietatea ruralä mai este impusa cu
zecimele comunale §i judetene, la impozitul funciar, zecimele
pentru dim-Tiuri la impozitul funciar, taxa de percepere la acest
impozit, contributia la §osele care este platita de proprietarii mari
in bani, iar de tarani in naturd, ca prestatie. Zilele de prestatie,
cari apasã pe tarani, transformate in bani, daü anual, in mod a-
proximativ, 10-12 milioane lei, sumä care trebue§te natural sa
fie tinuta in seamä, cind se calculeaza impozitele cad apasä asu-
pra sdtenilor.
La aceste dad*, mai trebue apoi adaugata taxa numitA pentru
aide de comunicafiune, care insä e generala, §i nu apasa numal
asupra taranilor. Taxa pentru cdile de comunicatiune, care, in re-
Impozitul de 6°/0 si 120/0 a fost pus pentru a izbi in absenteism. E stiut cä multi*
proprietari romIni locuesc in AtrAinatate, dar tot du$ rezultatele date de taxa de 12 0/0
am putea cunoaste lntinderea terenurilor rivale carl le poseda sträinii in %ark ale aror
drepturi ail fost respectate conform paragraf V din art. 7 din Constitutie. S'a calculat
cA (west impozit s'ar aplica la o sumA de mosil cad ar valora in total 130.000.000 lei
aproximativ.

www.dacoromanica.ro
 35

alitate, este o dare personalA, de 6 Iei pe an e platitä in

chip egal de sAteahul fArd pämint sail cu 2-3 hectare de teren
de muncd ca §i de marele mo§ier, cu latifundii, cu. zeci de mil,
de hectare parnint §i paduri.
PAdurile, conform legilor noastre fiscale, nu sunt impuse, a-
tita timp cit nu sunt exploatate. Impozitul incepe din momentul
punerei in exploatare a pAdurei.
Pentru livezi se plate§te 1 led- bectarul, iar pentru vii impo-
zitul izbe§te in cele lucrate cu 4 lei hectarul, iar in cele rielucrate
cu 1- lea hectarul.
Tinind seamd de cifrele de mai sus, cari reprezinta därile
directe pe cad le plate§te proprietatea rurald, se poate face cal-
culul cu cit este incArcat fie-ce categorie de proprietate rurald,
dupa intinderea de pdmint pe care o are §i dupa cum intrA in
clasificatia prevazutd de legile noastre fiscale. Un,asemenea calcul
insa nu se poate face de cit de la judet la judet, pentru a fi exact,
cad zecimele judetene variazd de la un judet la celalt. D. Dimitrie
Nenitescu, avind la dispozitiune datele culese pentru comisiunea
de ancheta instituitä in 1900 pe linga ministerul domeniilor, a
putut sä calculeze marimta impozitului, pentru fie-ce categorie de
proprietari rurali.
Avem ast-fel:
Impozilele platite de un locuitor seitean fara venit funciar :
Lei B.
La Stat : 1) Cal de comunicatie . .
2) Doud. zecimi taxa de percepere la
6.
darea de 6 lei pentru cal de comuni-
catie, in lipsa de alte dad directe. 1.20
3) Doua zecimi pentru drumuri . . . 1.20
La judet :
6 lei- . .. ...
4) Doud zecimi (jud. Ilfov) la darea de
La comund : 5) Dona zecimi la darea de 6 lei . .
1.20
1.20
Pentru §osele. Tref zile prestatie, in bani. . . . 10.50
Total . . . 21.30

Impozitele platite de un lost cleicas, care la 1864 era palmaq

sail toporas, -si are foc de casci cu 2 hectare :

www.dacoromanica.ro
 36

Let B.
La Stat : 1) Cal de comunica0e 6
2) Fonciera, consideratd la un venit net
de 40 lei hectarul, din care 50%. 4.
10.
Doua. zecimi la &rile directe de 10
3)
lei, pentru taxa de percepere . .
4) Doud zecimi drumuri, calculate la
2.
foncier'a 0 80
La judet : 5) Doua' zecimi judeWne, calculate la
10 lei , 2
La comund : 6) Douä zecimi comunale 2
Pentru §osele. Tref zile prestape sau in bani . . 10.50
Total . . . 27.30

Calculind in acela§ chip, ajungem la rezultatul ca' un Oran

mijloca§, cu 7 pogoafte, plate§te pe an 47.20, unul cu 11 po-
goane improprietarit la 1864, plate§te 59 lei 50 b. pe an, iar un
insurdtel cu 5 hectare pläte§te 57.10. Aci intrA in socoteald numai
impozitele directe. Un calcul exact al impunerei satenilor, ar trebui
sä cuprindà §i impozitele indirecte, cit revine la cap de locuitor
rural. Din lipsa de date statistice ne este imposibil de a intre-
prinde un asemenea calcul, cu .probabilitati de exactitate. Totu§i
e suficient sa se arate ca tarammea, peste patru §i jumatate mi-
lioane locuitori, formeaza marea masa a consumatorilor tarei, pen-
tru a recunoa§te cd tot de din§ii este suportata §i greutatea im-
pozitelor indirecte.
Taranii suporta de ex. taxele de acciz ale comunelor lor,
plus alte taxe impuse de comunele urbane in detrimentul lor.
«Comunele rurale n'aii un domeniii al kr, de cit cite-va hect.
de pamint ramase de la cei ce at renuntat la plata lor, pentru
ele resursele principale de venit constaii in zecimele ce le percep
asupra invozitului de stat, accizele §i diferite taxe cu caracter
fiscal, ast-fel ca.' 95% din toate 'cheltuelile bunt acoperite numai
prin dad ; 16 mil. lei se percep numai de la tarani numai pentru
comunele rurale deosebit de cea ce prestez eI statulul ca impo-
zite directe §i indirecte, judetelor §i chiar §1 comunelor urbane,
cAci epoca accizelor ce existä la noi nu poate fi de cit agra-
v4nt'a. pentru taranl.
Anume comunelor urbane li s'a permis intre altele sä per-
www.dacoromanica.ro
 37

ceapa.' si jugaritul §i taxa de poveri, adica. o dare asupra carelor

ce inträ in ora§ precum §i asupra mtirfurilor neimpuse special prin
accize. Ast-fel 'de taxe se platesc insä in majoritate de tärani ce
merg la orase in diferite ocaziuni i sunt suportate tot de el, cad:
tdranii nu sunt nici pe departe atit de inteligenti §i nici pozitia
lor economicd nu le permite sä poata rambursa därile platite a-
supra cumparatorilor ordseni. §i e de observat, cã ast-fel de taxe
joacA un rol important in budgetele comunelor urbane. Ast-fel in
comuna Buzdg 56000 aduc un venit de 12°/c, din totalitatea ac-
cizelor, in T.-Veste 28000 sag 200/0, in Cdrarasi 45000 sag 19%,
in Piatra 49000 sag 16°/s, in T.-Magurele 50000 sag 200/o din
totalul accizelor etc. Tot ast-fel si in cele-l'alte comnne. Prin un
sistem defectuos de impunere comunele urbane still sa atraga deci
la suportarea sarcinelor si .pe aceia, cari nu se folosesc intru ni-
mic de decorapunele si pompele oräsenesti. pranilor li se mai face
o mare nedreptate si cind mai sunt obligati sad mai bine zis im-
povarati cu zilele de prestatii. Prquind in bani zilele de lucru ale
-tdranilor din 1900/1901, ne dad exorbitanta sumä. de 12 milioane
lei, ceea-ce vine 2,50 lel pe cap de populatie si care trebue add-
ugiti linga cele-l'alte dari prestate de tarani. In comunele urbane
din contra vine pe cap de populatie din prestatii numai 1.46 lei.
Imi permit insä a atrage atentiunea asupra faptului, ca numarul
persoanelor apte de 4 produce si cu o stare economicA mai bung-
e cu mult mai . mare in comunele urbane, de cit la sa sate, prin
urmare pot suporta cu mult mai usor impozitul. 1)
totusi, cu cele 17 milioane pe cari le dail täranii comu-
nelor lor rurale, aceste nu sunt in stare de a intreprinde ceva in
folosul comunei, cad peste 80% din budgetul lor merge sä ali-
menteze budgetele judetelor si ale statului, D. Creanga. aratä Ca
«din totalitatea ddrilor ce se percep anual vine pe cap de popu-
latie urbana si rurala 37,56 lei, dar cind e vorba de cheltuelile
menite a folosi direct populatiunel si a'i inlesni viata, gasim la
comunele rurale 3,60 lei pe cap de populafie si la comunele
urbane, din contra, 35,62 let Deosebirea e atit de marcantä in
cit nu mai are nevoe de comentarib.
Cit sunt apoi de favorizati oräsenii feta de Omni, in ceea-ce
priveste impozitele directe, se poate vedea din urmätoarele proportii :
La tail din 5 suflete 1 plateste impozit, la oras din 9 suflete abia
plateste 1 si la Bucuresti din 11 suflete 1 plateste I..
1) «Politica fiscali a judqelor i comunelor in genere i fail de tarAnime In special)
de Dr. G. .D. Creanga.
www.dacoromanica.ro
 88

Din cifrele §i citatele reproduse mai sus, unii, fdcind corn-

paratii nejustificate cu strdindtatea, aü scos incheierea cä taranif
no§tri nu sunt a§a de impu§1. Acei cari cunosc starea lucrurilor
din satele noastm, §tiii ca., in realitate, impozitele directe cu ze-
cimile lor, accizele, impozitele indirecte etc. apasd greil asupra sä-
teanulul romin care, neavind multe surse de profit, total margi-
nindu-se la dinsul, la exploatarea prirnitiva a parcelei sale de pa-
mint, sail la vinderea sub pret, a bratelor sale de muncd, este, in
fapt greii incdrcat de aceste ddri. In sträindtate e cu totul alt-fel.
Acolo tdranii n'ail ci§tig nutnai de la pdmint aii §i de la pome-
turf etc. Exploatarea vitelor §i a tuturor rarnurilor de productiune in
legaturd cu agricultura inlesne§te säteanului din pile europene
ci§tiguri reale din o multime de surse, §i'l face fire§te mai rezis-
tent sistemelor de impozite grele cari predomnesc azi pretutindeni.
La noi insd impozitele nu trebue sal se stabileascd dupd ta-
belele comparative de ddri ale tdrilor strdine, ci dupd venitul real
pe care'l are tdranul din munca pe care o face, aqa cum o face
in realitatea yield. Tinind seama de acest factor, rominesc, nu
putem sustine cd impozitele la nol sunt uqoare. Dinpotrivd. Se
poate afirma cd ele sunt grele, mai ales in acest sens ca, taranul
romin fiind sdrac, ele nu'l permit sd facd economii, sa.V: stringa'
bani pentru momentele de nevoe, Impozitul la noi impedica eco-
norniile, adicd imbogatirea treptatä a Ora Nu se poate vorbi deci
de micimea impozitelor, dar se poate vorbi, §i cu multd tdrie, de
o degrevare a impozitelor in folosul tdranilor, pentru u§urarea e-
conomiilor, §i o mai mare grevare a proprietaltel mari §i mai ales
a capitalului mobiliar. La noi tdranul cu 5 hectare ca i cel cu mill
de hectare platesc acela§ procent de impozit.
Pentru a vedea in ce mAsuid e incArcata proprietatea rurald
in genere voiii reda aci datele publicate de comisiunea de an-
chetä in lucrarea citatd :
Venitul anual net al proprietatil agricole marl §i mici, a§a
&pa. cum este ardtat in expunerea situatietlinanciare a Statulut
din anul 1900 este de lei 211.930.346.
La ecest venit se percepe anual, in cursul acestui recensd-
mint, ca impozit funciar, cu zecimile aferentului, surna de lei
21.195.635 bani 93.
Raportul dintre venitul net anual al proprietdtei agricole §i
impozitele de cari am vorbit Mai sus este de.. 9.99%
In calculul acestei proportii nu intra venitul net. _al viilor §i

www.dacoromanica.ro
 39

hectarelor de pruni. Taxa de 1.059.000 pe hectarele de vii §i

pruni este o taxa pe suprafatd.
cConsiderind ca anual se prelucreaza circa 5.2 milioane hec-
tare din suprafata solului §i cd pe fie-care an se aft aproximativ
800.000 hectare padure in exploatare, urmeaza ca un hectar de
pamint folosit e impus cu 1.10 lei1)D.
Ifioteci i inifiruniuturt. Raritatea capitatului la noi este una
din cauzele principale ale neputintei noastre de a progresa mai
repede pe calea economiei rurale. Scumpetea banului retine totul
pe loc. Se §tie ast-fel cit de enorme sunt dobinzile la noi. Do-
binzile ipotecare se urea la noi pana la 360/o, cele obicinuite sunt
10-15%, la parficulari mult mai mult. La Creditul agricol, ta-
ranul 'care se imprumuta plate§te 100/0 pe an §i in caz de intir-
ziere 10/0. La Banca agricold, arenda§ii §i maril proprietari platesc
ca dobindd 30/o peste scontul Bancet Nationale. La sate apoi,
camata bintue intr'un chip inspaimintator. 0 ancheta oficiala a
dovedit o stare de lucruri grozava, din acest punct de vedere.
Sunt localitati unde satenii platesc la particulari dobinzi de 365
§i chiar 520 la surd.
In ce prive§te ipotecile, am vazut, la capitolul
Ca sätenii improprietariti in virtutea lege rurale §i a legilor pos-
terioare de vinzare a bunurilor statului, nu'§i pot ipoteca loturile
ce aü primit. Gratie acestei mäsuri bine-facatoare, proprietatea ta-
raneascã care infrã in cadrul legilor de improprietarire, §i cari nu
pot nici ipoteca nici aliena nu este de fel grevata cu datorii ipo-
tecare.
«Viile insa §i proprietatea mica nesäteneasca este grevata
pana acum de o sarcina ipotecara de 5.587.135 lei.
Proprietatea mo§nenilor, de §i de o:suprafata destul de mare,
fiind alienabila, are pana acum o sarcina ipotecard de 3.213.317
lei 44 bani. Daca proprietatea mopenilor este pana acum atit de
putin grevata de ipoteci, .cauza este starea de indiviziune in care
se gasesc mo§nenii.
Datoria ipotecara care apasa proprietatea mare rurald este
de 379.375.304 lei, sag 34.02%.
Venitul net anual al proprietatei agricole mari §i mid, fiind
de 211.930.346 lei, in cursul recensamintului fiscal de fata, sa vedem

1) qtiinta financiarix tradus de Dr. G. Creanga (pa. 214). Asemenea cifre ca

cele de sus, pe cari le-am reprodus mai mult ca documentattunel nu trebuesc, in ori-ce
caz luate a§a cum sunt, pentru ci bazele de calcul sunt ele instle neexacte, de foarte.
multe ori.

www.dacoromanica.ro
 40

care este suma impozitelor §i a dobinzilor ipotecare §i chirogra-

fare ce se plate§te din acest venit :
Mijlocia anuala a dobinzilor percepute de
Creditul agricol . . Lei 2.352.609
Mijlocia anuala a dobiznilor percepute de
Banca Agricola . . . . . . Lei 1.228.694
Impozitul financiar cu zecimele aferente lui ii 21.195.635
Dobinzile platite anual ipotecilor particulare
§i creditului funciar rural 26.174.321
Total 50.951.259
Raportind suma sarcinilor la venitul net actual al proprietätei
agricole, gäsim ca sarcinele, fata de venitul net, sunt in proportie
de 24.040/o 1)).

Situatia de ad, a proprietatei male.

Am aratat pana acum modul cum se prezinta la not proprie-
tatea rurald, in urma Lege celei marl de emancipare de la 1864
§i a politicei agrare de improprietarire a sätenilor §i a nesateni-
lor, divizata in diferitele ei categorii, proprietate mare, mijlocie
§i mica, ca §i sarcinele ipotecare, imprumuturile §i impozitele ce
apasA asupra el. In capitolele din urrna n'am putut prezenta date
complecte, ffind-ca, din nenorocire, nu avem statistici, §i chiar
acele cifre pe cari le-am prezentat, scoase din diferite lucrari §i
publicatii oficiale, Inca trebue prirnite cu o oare-cari rezervd, fiind-ca,
de multe on, chiar autorii lor nu garanteaza de deplina lor exac-
titate.- In general insa., grosso modo cum se zice, ele prezinta,
cu oare-cari aproximatiuni in minus sad in plus, starea reala a
lucrurilor, ceea-ce pand la un punct e suficient.
De aci incolo insa intrdm propriti-iis in inima subectului,
pentru cä in capitolele ce vor urma void trata despre agricul-
tura la noi, a§a c cifrele §i articolele din diferite legi in§irate
mai sus vor capata viatä, vor servi sa explice §i sä clarifice di-
versele situatii din complexul productiunei. rurale la diferitele clase
sociale de la tiara.
Inainte vreme, tara noasträ, acoperita de paduri intinse §i de
pa§uni vaste, nu era o tara agricold, in sensul de azi al cuvin-
1) A. se vedea mai aminuntit lucrarea comisiunel de ancheti.
www.dacoromanica.ro
 41

tului. Productiunea noastra se baza mai ales pe exploatarea vi-

telor §i a ramurilor accesorii. Pe la mijlocul acestul veac am in-
trat insa §i noi in sisternul modern de agricultura, dupa felul bu-
catelor, §i, fiind-ca. clima §i starea economica speciala ne dictad
adoptarea unei anumite ramuri de productiune, tam intreaga a
inceput sa. cultive cereale, mai ales grid pentru export, iar taranii
porumb. In 1862, culturile de grid, porumb, orz, ovas, secara,
meid, rapitä, ad oupat o intindere de 2.153.914 hectare, sad
17,25% din suprafata Orel, in 1892 ad crescut la 4.440.265 ha.
sad 33.89%, iar in 1898 ad ajuns la 5.007,336 hectare sad 38.19%
din intinderea totala a -Wei. Adica, o crestere continua. a cultu-
rilor, fall indoiala in paguba cre§terei vitelor, fiind-ca suprafetele
semanate cu cereale s'ad intins in dauna päsunilor, a finetelor §i
a padurilor, cari s'ad defript.
lath'. acum §i un tablod al culturilor facute in Rominia in 1898,
calculat de mine dupa datele statistice din acel an in procente :
Plantele La oh.
Grid . 28 88
Secara 3 11
Orz 10 92
Ovas 5 39
Meiii, 2 65
Cereale 50 95
Rapita. . 0.81
Tutun 0 03
In 0 34
Cinepa. . 0.08
In dustriale 1.26
Fasole, Linte 0 63
Porumb . . . . 35.06
Sfecle de zahar 0 10
Cartoft .: . . . 0.23
PrOtoare 35.39
Finete artificiale 1 67
Finete naturale (pasuni). . 9.53
Gradini 0 57
Totalul culturilor 100 00
Acest tabel oglinde§te mai mult ca ori-ce alta felul agricul-
turei noastre, care, dupa cum se vede, este Inca foarte extensiva.
www.dacoromanica.ro
 42

Cerealele ocupd un procent foarte mare 50,950/o ; impreund cu

porumbul ele se ura. la 86% din totalul culturilor noastre. Fi-
netele artificiale nu ocupd de cit 1,67%, ceea-ce arata' mica ex-
tindere ce se d'a la noi crestere vitelor, cu toate cele 9,53% O.-
§uni ce avem, aci pacunile la noi nu sunt ingrijite, asa ca.' nu
intra mult in socoteald la o crestere rationala de vite.
Suprafetele semanate cu grid ail crescut, in schimb, in mod
considerabil. De la 697.883 hectare cit s'a sernanat in 1862, la
870.334 ha. in 1870, la 1.509,689 in 1890, la 1.661,360 in 1898,
de cind griul a inceput sä mearga. descrescind. Nu tot asa a mers
si productiunea la unitate de suprafata. Pe cind in 1862, statis-
ticele ne arata ca.' productiunea griului la hectar era de 14,86
hectolitrii, perioadele cincenale din urmA ne aratA medii de 14.2,
13.3, 12.5 hl. la ha.
Aceste cite-va date ne arata suficient ca economia noastra"
agricola este inapoiatä, fata de cerintele stiintei agromonice mo-
derne si fata de culturile din tarile europene civilizate. Fata de
imprejurarile noastre fizice, sociale si economice, agricultura noas-
tra este asa cum trebue sa fie, cum ati mladiat-o aceste impre-
jurari. Solul nostru, un pamint argilos fertil si bogat, clima pe
care o avem, apoi lipsa de capital, de cunostinte technice agri-
cole, etc., toate aceste circumstante ne-ail impins, in chip firese
si logic, la agricultura extensiva, cu suprafete intinse de grla, si
cu desvoltarea minima a celor-l-alte ramuri de producOune agricola.
Cind se cere asa dar o nouä orientare in agricultura, nu trebue
sa se uite ca' vorbele nu folosesc la nimic, cã imprejurarile sunt
mult mai tari ca dezideratele cele mai fierbinti, orf-cit de legiti-
mate ar fi ele. In materie de renovare 'agricola, trebue procedat
cu prudenta, nu cu pripire, cad trebue lucrat asupra iMprejura.-
rilor cauzale cart imprima o anumitd fizionomie agriculturei, ceea-ce
nu e a§a u§or, cum 41 inchipuesc reformistii prea pripiti.
Dar, ca e nevoe sä se lucreze cu multa perseverenta pentru
a da o alta directiune, moderna, agriculture, nici nu mai
incape indoiala. Economia noastra agricola trebue sa se ridice
pan& la nivelul unei tad civilizate, asa cum Rominia trebue numai
de cit sa," fie.
Asa cum este asta-zI, agricultura nu mai corespunde nevoilor
st trebuintelor noastre, md ca stat nicl- ca particulari. Suntem un
stet modern, cu Obligatiuni multiple si numeroase, pe care avem
nevoe absolutd sa le satisfacem. Nu ne putem da inapoi de la

www.dacoromanica.ro
 43

cheltuelile ce necesitä o Armatä moderna, nici de la inzestrarea

ärei cu utensilele trebuincioase unei civi1izal europene.
0 asemenea politica de civilizare ne impune a§a dar sa" eau-
tam a desvolta ramurile noastre .de bogatie existente, a le intäri,
a le face rezistente impotriva vremilor grele, pentru ca, pe baza
lor solidá, statul sd se poata ridica mindru §i forte.
Toata viata statului romin se intretine de pe urma agricul-
tut ei. In cifre aceasta afirmare capata o intdrire extraordinara.
85°/0 din populatia Orel trde§te la tara §i 95% aproape din ex-
partul nostru Ii formeaza produsele noastre agricole. 0 mai mare
accentuare a caracterului rural al Orel noastre nu se poate. Daca
vre-odata cifrele cari, de alt-fel, se pot interpreta in atitea
sensuri aü fost elocvente §i doveditoare, apol de sigu,r cä cele
de mai sus pot revendica in cel mai mare grad aceste insu§tri.
Datoria tuturgr factorilor cari concurd la bunul mers al ta'rei
aü a§a dar datoria de a lucra la consolidarea situatiunei care este
reprezentata prin cele 85% populatiune rurala §i 95% materii
agricole de export.
Munca pentru consolidare se prezinta insä in conditiuni foarte
grele. Sunt atitea de indreptat, atitea de facut! Ori-unde aruncam
privirea asupra intinsului domeniii al economiei rurale, dam numai
de lipsuri, de defecte, de lacune, cari cer remediare.
Am spus eh' din punctul de vedere al agriculturet moderne
suntem inapoiatt. Termenul este exact §i precis. Da suntem foarte
in ap
Avem in primul rind lipsuri carl sunt comune intregei pro-
prietati rurale, de la marele moOer pand la cel din urma Oran
cu doud-trei pogoane pamint de hrand, §i avem apoi lipsuri cari
sunt caracteristice fie-carei categorii de proprietari rurali.

CADA STRUL

A§a, daca incepem intii cu ceea-ce meritä primul loc, adica

pamintul de muncd, instrumentul prim de productiune agricola,
observam cä terenurile rurale nu sunt delimitate, cd proprietatea
terianl nu este Inca pusa pe baza soli& a cadastrultd. Legea
de la 1864- prevede hotdrnicirea locurilor claca§ilor fata de cele
ale proprietatei mari rurale. Alte delimitati §i parcelari s'au mai
facut in urma improprietärirei taranilor pe mo§iile statului, dar
paminturile taranilor aU ramas nedelimitate, aproape in indiviziune,
www.dacoromanica.ro
 44

asemenea §i terenurile raze§ilor, cart* se afla §i ele in indiviziune. De

aci a rezultat un rad enorm, incalculabil. Lipsa de cadastru, de
hotarniciri vizibile, este, in unele localital, un adevarat blestem.
Incalcarile, procesele, crimele chiar se urmeaza in §ir logic, de
pe urma rapirei de terenuri. Paminturile satenilor, nedelimitate §i
neparcelate, aü fost §i constitue o sursa de permanente neinte-
legeri §i vrajmd§ii la sate. Tribunalele noastre sunt pline de procese
de revendicare a hotarelor §i sforilor de mo§ii, incalcate de vecini.
Cadestrul este a§a dar o institutiune ce se imfiune, indiferent
de spiritele putin spirituale ale acelora cari ad virit aceastä im-
portantä chestiune in discutiunile politice, de partid. Lipsa cadas-
trului este vid simtita la tard, pentru Cä el ar pune capat unei situa-
tiuni din cale afara de trista, in afara de avantagiile de tot felul cari
se leaga de instituirea unui cadastru, printre cari cele ale stabilirei
unui impozit fonciar echitabil nu sunt dintre cele mat de neglijat.
Se obiecteaza insà. cà. pentru a itistitui facerea unui cadastru
este nevoe de fonduri mari, ceea-ce tare noastra nu are, dupa
cum se §tie, in momentele. de fata. D. general C. I. Brdtianu, direc-
torul Institutului geografic al armatel, o autoritate in materie,
afirma insa ca am putea incepe facerea cadastrului, fie
baza ridiceirilor tofiografice ale hartei pre, facute de ofiterii
Institutului armatel. «Ridicarile topografice ale hartei tärei, ne zice
d. general Bratianu, ne oferci in sine toate elementele pa-
minte0 menite a putea realiza idealul cadastruluT, ex-
primat de comisiunea insarcinata cu cercetarea unui nod regim
cadastral pentru Frantav. Institutul geografic a executat nume-
roase planuri economice la proprietari particulari, la Domeniile
Coroanei §i la ministerul domeniilor, pe baza ridicarilor topogra-
fice acute pentru Harta tarei a statului-major. D. general Bra-
tianu ofera adica toate mijloacele, eftine i practice, pentru a
se incepe cu facerea cadastrului, care ar .fi un bine pentru Ora.
0 atare propunere, venitä de la o persoana in masura de a cu-
noa§te a§a de bine lucrurile ca d. general Bratianu, merita a fi
luata in serioasa consideratiune de care autoritatile statului, in
vederea marei importante a chestiunei.
In straindtate, in Ungaria, Austria, Germania, Anglia, ca-
dastrul este introdus de mult. In Ungaria, incepind. din veacul
trecut §i pand azi, s'ad facut lucrari mart §i frumoase pentru re-
gularea §i consolidarea proprietatei individuale §i pentru a§ezarea
economiel rurale pe baze solide, mai proprii unel exploatatiuni
ration ale.
www.dacoromanica.ro
 46

COMASARILE

In aceste tad, in Germania, Austria, Ungaria, nu s'a introdus

insd numal cadastrul, ci §i complementul lui necesar, comasarea.
Prin comasare proprietatea se reguleaza, se impreuneazd intr'un
singur tot, parcelele risipite ale unuia §i acela§ proprietar se unesc
intr'un singur corp, apropiat de casa §i de centrul lui de exploa-
tare, se fac schimburi de terenuri, pentru a se ajunge la tinta
urmäritá : individualizarea proprietatei rurale, contopirea el intr'o
singurd bucatd, ark a mai fi amestecatà sail patrunsa de alte
proprietäti sträine, ail a mai fi risipita in mid parcele pe terenuri
§i comune strdine. In Transilvania, efectele comasdrel se resimt
puternic, in sens favorabil. Satele romine§ti, ail cdpatat un noii
avInt in urma comasArilor.
La noi nu sa acut mai nimic nici in aceastä privinta,
afard de cite-va comasäri neinsemnate, prevazute de legea rurala
din 1864. Comasdrile sunt totu§i foarte necesare, in unele Oil §i
la unele categoril de proprietari, tot a§a de trebuincioase ca §i
cadastrul. In tara noasträ se §tie cd sunt mo§ii call se intind pe
lungimi considerabile, insä nu au macar atita pamint in latime
ca sä.'§i poata face curte §i gradind cum se cade. Sunt proprie-
tall de ale mo§nenilor §i taranilor ohavnici, cari se intind in iformä
de curele pe lungimi de 20-30 km. §i in largime nu au de
cit citi-va stinjeni. Apol sunt multe localitati unde parcelele sunt
risipite in locuri diferite, unde terenuri sträine le pätrund, se
amesteca §i se intretae.
Multe rele §i multe nevoi nasc din aceasta configuratiune a
terenurilor de muncal, gratie legei politier rurale, care nu admite,
qi cu drept cuvint servituti de trecere §i pedepse pentru vitele
call trec prin holdele proprietarilor strAini risipirea terenurilor §i
a parcelelor prin terenuri §i parcele sträine provoaca fire§te in-
trarea vitelor §i a pasarilor domestice ale sätenilor pe aceste te-
renuri, de unde urrneaza. inchiderea vitelor, amenzi, despagubirl,
etc. A§a fiind, comasarea n'ar fi oare pentru asemenea mo§ii §i
localitati o adeväratä bine-facere ?

ALTE LIPSURI COMUNE AGRICULTURET

In afarã de lipsa cadastrului §i a comasdrilor, cari sunt co-

mune tuturor claselor rurale, dar cad apasa in deosebi greu
www.dacoromanica.ro
 46

asupra tdrânimei economia noastrd rurald mai prezinta §i alte

lipsuri, comune intregei agriculturi.
In primul rind trebue sä punem lipsa de capital, de bani
eftini, cu o dobindd mica. In capitolul precedent, am ardtat do-
binzile marl cad se platesc de cultivatoril de ori-ce treaptd. Tre-
bue insd §i aci menttonat cd populatiunea tArdneascd, marea masd,
se afld §i in punctul acesta intr o situatiune mai rea. De alt-fel,
ori-ce defecte comune tuturor claselor rurale, le gdsim mult mai
accentuate, mult mai negre §i mai pline de efecte dezastroase,
cu cit plecam de sus in jos.
Lipsa de capital impedecd propd§irea agriculturei, de sus in
jos, §i introducerea de ameliorattuni.
In ceea-ce prive§te modul de a face agriculturd, el este
comun intregei tdri, cu mid deosebiri pe cari le vom releva mai
jos. La noi domind peste tot agricultura extensiva, cu suprafete
considerabile afectate cerealelor la marii proprietari §i porumbului
la tdrani, cu suprafete foarte reduse pentru pd§uni, deci cu vite
puttne §i neinsemnate terenuri cu finete artificiale. In toatA tam,
la mo§iile marl §i mid, pamintul se lucreazd, in mod general,
in ace1a§1 chip, ard asolamente, fArd. ingrA§Aminte naturale sati
chimice, fArd industril anexe, etc. Aceea§i situatie pretutindeni §i
in ce prive§te ecaretele, inzestrarea mo§tilor cu case, hambare,
grajduri, etc.
Cre§terea vitelor se bucurd in toate locurile de aceea§i ne-
solicitudine, regimul la care sunt supuse sfidind ori-ce descriptie.

AGRICULTURA LA PROPRIETATEA MARE

Totu§i, schita de mai sus trebue amendatd. in bine, in ce pri-

ve§te proprietatea mare. E drept cA marii mo§ieri nu s'ati prea
folosit de banii ce aU gdsit la Creditul rural 0 n'ad intrebuintat
sursele incasate pentru a face amelioratiuni fonciare §i pentru .a
inzestra mo§ia. In primul rind, absenteismul domnea, pAnA alma
acum citi-va aril, la Ord, cu o intensitate deplorabild. Banii luatit
pe ipoteci ad fost cheltuiti pentru ori-ce alt-ceva, nu insd pentru
imbundtAtiri.
De citi-va ani insd. se observa o schimbare favorabild. Ab-
senteismul incepe sA dispard din ce in ce. Marii proprietari incep
tot mai mult sa priceapd marele rol social ce le incumbd la Ord

www.dacoromanica.ro
 47

in mijlocul unel populatiuni care are nevoe de-o conducere pa-

rinteasca, insuflata de simpatie §i dragoste, nu de interes rapace.
«Proprietarul trebue sã priceapa ca are §i alte indatoriri de
cit de a'§i cheltui arenzile la Monte-Carlo. El trebue sail inde-
plineasca indatoririle de proprietor, el trebue sa.'§i exploateze
mo§iile §i sä devie factorul de cdpetenie al propa§irei popula-
tiunei rurale.
gIn adevar, propa§irea taranilor prin singurele mijloace ale
Statului, devine, de aci inainte, aproape imposibild. Statul putea fi
destoinic, pe citä vreme era vorba de a face ni§te operatiuni sim-
ple §i u§oare, ca parcelarea Domeniilor Statului §i vinzarea lor la
Omni. Odata satenii inzestrati cu pamint, imbunatatirea hranei
lor, a imbracamintei lor, ridicarea nivelului lor moral, nu se mai
poate face cu acelea§i mijloace simpliste ale Statulub.
c Trebue creata o viata rurala sanatoasä, trebue creatá o stare de
lucriAri, care sä cuprinda toate elementele §i toti factoril de la cari,
in mod natural, sa porneasca ridicarea populatiunei rurale... A-
ceasta. misiune incumba preotului, invatatorului §i, in primul rind,
proprietarulut, fara de care preotul §i invatatorul nu '§i vor pri-
cepe rolul social, in afara de biserica §i §coald 1).
Mi§carea de insufletire care se observa in prezent printre ma-
rii proprietari romini justific5. speranta ca. ace§tia vor porni pe
calea pe care le-o indica situatia lor §i necesitatea de ridicare a
-tardnimeir.
De alt-fel, avem in tard, in Oltenia, Muntenia, dar mai ales in
Moldova, multe exploatatiuni rurale, cart pot servi de model. Pe
ici pe colo, la marii proprietari, se ingra§a pamintul cu baligar ;
unit ad inceput sa aducia chiar ingra§aminte chimice. Mo§iile aces-
tora sunt bine inzestrate cu ecarete de tot soiul, cu case, graj-
duri, ateliere, etc. Un numär dintein§ii se servä de plugul cu aburi,
cu una sad cloud. ma§ini. In tard s'ad infrodus in total 30 de ma-
§ini cu aburi. Pdmintul la marea proprietate este lucrat bine §i.
la timpul cuvenit, cu unelte perfecponate. Saminta ce o intrebuin-
teaza ace§tia este curatd, uscata, triolata §i sgatata. Semänatul,
ingrijitul plantelor in timpul cre§terei, culesul §i treeratul se fac
cu mmini, ceea-ce explica ca griul §i produsele marilor proprie-
tact sunt acele cari se exporteaza in streinatate §i cart ad pret.
La unif marl cultivator!, cum in Ialomita, Braila, Constanta,

1) A se vedea Opinii de respindit, pag. 61-62, de N. Filipescu, fost ministru al

Agriculturel.
www.dacoromanica.ro
 48

§i, mai ales, in nordul Moldovei, se face o aleasd cre§tere a vi-

telor, a cailor, boilor, vacilor, a oilor de hill §i a berbecilur.
Medala i§i are insd §i reverul ei, §i foarte pronuntat. Sunt multi,
foarte multi mari proprietari cari nu'§i ingrijesc de mo§ie, §i ale
cdror produse pline de necuraenii i corpuri strdine nu Mtrec
mult pe cele ale tdranilor. Cre§terea vitelor apoi nu se bucurd de
multá trecere la proprietarii no§tri marl, din cauza lipsei de
debu§euri in Ora si in strainatate. Industrii agricole nu exista decit
foarte putine; in Moldova cite-va mari fabrici de spirt, unde se
§i. ingraä vitele batrine.

AREND4IA

La fiarticulari. Partea aceasta ar putea fi tratatä ca un pa-

ragraf sub capitolul precedent, al proprietarilor marl. Dupd cum
arenda0a e in Moldova sad in Muntenia, ea se deosebe§te mult,
fiind-ca in Moldova toatà munca e pe bani, iar in Muntenia e in
naturd, in dijmd. De oare-ce arenda§ia cea mare e strins legata
la noi direct de sistemul de muncd, fiind-ca perspectivele de ci§-
tig arenda§ii le bazeaza. pe munca taranului dijma§ in Muntenia,
void vorbi mai pe larg de arenda§ie la capitolul in care void trata
despre regimul muncei la noi, despre tocmelile agricole.
La Stat. Se §tie cä o mare parte din mo§iile Statului sunt
arendate, ceea-ce produce Tezaurului un venit insemnat, care nu
se poate neglija. Termenul de arendare, inainte marginit la 5 aril,
a fost urcat acum la 10 ani. N'ar strica insä. nici 15 ani, a§a cum
face Eforia spitalelor civile cu mo§iile ei.
Statul impune arenda§ilor de pe mo§iile sale o sum-á de obli-
gatiuni: 1) in favoarea mentinerei fertilitatei pamintului, 2) in fa-
voarea agriculturei §i a cre§terei vitelor in general. Ca toate másu-
rile insd, §i aceste se excutd intr'o proportie foarte mica, sad de Icic.

PROPRIETATEA RAZA§EASCA

Proprietatea mijlocie, a§a de intinsä la noi, peste 1.400.000

hectare, a fost pinkazi cu desdvir§ire neglijata de legiuitorii no§tri.
Pe cind prin diversele legi de improprietarire se cauta a se crea
o proprietate mijlocie, prin instrainare de loturi de 10, 15 §i 25
hectare, se läsa in uitare §i parAsire proprietatea mijlocie, rd-
za§eascd §i mo§neneasca, care meritä atita solicitudine.
www.dacoromanica.ro
 49

Toate legile agrare saU mäsurile luate pentru a se veni in

favoarea agriculturei vizail sail proprietatea mica saü cea mare.
Institutiile de Credit, infiintate §i sustinute de Stat, cum Creditul
agricol i Banca agricolci, aii in vedere numal proprietatea Ord-
neascd §i cea mare, nu insä i pe cea mijlocie, care se Ad in
indiviziune. A sosit insd vremea ca Statul §i autoritätile publice
sa dea o altä atentie §i ingrijire ca panä acum acestei categorii
de proprietate. In alte Ari, guvernele se silesc din toate puterile
sä sustie §i sa" intdreascd proprietatea mijlocie, pe cind la nol nu
s'a facut absolut nimic in directia asta.

PROPRIETATEA MICA, TARANEAscisk

Saü idcut pánä acum atitea descriptii privitoare la starea Ora-

nilor no§tri, in cit cel care e nevoit a Scrie din noti asupra acestei
teme, risa. de a cddea inteo banalitate plictisitoare. E un rizic pe
care nu '1 pot insd evita.
Chestia ta.raineasca este la noi tot atit de cunoscutd, pe cit
e de neglijata. S'a scris foarte mult asupra ei, s'a vorbit mult,
s'a desbdtut, §i rezultatul. nimic. Cu improprietaririle succesive
nu s'a acut insä absolut totul. Liberarea §i emanciparea táranilor
a fost baza economiei 1-urale säte§ti. Lipsea insä clddirea care s'o
acopere, §i la aceastä clädire trebuiati sá lucreze guvernele Orel.
S'a acut insd putin sub acest raport. Poate viitorul va aduce o
schimbare in bine.
A§a cum e astä-zi, gospodaria tärdneascd e intr'un hal foarte
trist, ori-ce ar spune acei vecinic bine dispu§1 §i cari optimizeazd
tot ce cade in cercul lor vizual, foarte putin perspicace Nimic
nu e a§ezat temeinic §i solid. Casele taranului sunt neigienice,
traiul §i imbräcdnaintea lui asemenea. Tara noasträ prezinta nu-
mdrul cel _mai mare de analfabeti, §i femeile tdranilor sunt §i mai
analfabete, din toate punctele de vedere. Pelagra dezoleazá satele.
Exploatatiunea agricola e tot ce poate fi mai inapoiat. Tara-
nul 41 cultivá tIrziü bucata lui de pdmint, nu pune saminta cura-
tä, o culege tirziu,. dupd vreme, §i o treer tIrziü, in unele locuri
primitiv. Regimul la care supune vitele e pur §i simplu barbar.
Nu prea cultiva gradini de zarzavaturi, §i nici nu are surse de
venit din alte izvoare de ci§tig, de cari agricultura cu ramurile
.ei 4ccesorii este a§a de bogata.
Imbunatätiri §i indreptari incep a se ivi, ce e dreptul, in
www.dacoromanica.ro 4
 50

multe parti. Pare ca pulseazä o noua viatä la ard, cä noni

idel incep sa sparga blocul ignorantei §i al rutinei la sate. Void
vorbi de aceasta mi§care mai incolo.

REGIMUL MUNCEL TOCMELILE AGRICOLE.

Ceea-ce intereseaza principalmente, cind se vorbe§te de starea

a'rdnimei, este regimul muncer. Taranul la nol este inca supus §i
dependinte de marea proprietate vecind.
Emancipat in 1864, taranul romin s'a vazut liberat complect
de toate legaturile servajulul. De plin drept, a intrat, in ce pri-
ve§te munca, sub regimul comun.
Art. 12. .Claca nu mai este permisd; insurgeii nu vor putea face cu
proprietarii de cit invoell timporale.
lnvoelile sunt slobode intre proprietari qi sdteni; dar cind cu aceste in-
voeli sAteanul Ii obligd chiar munca sa, ele nu se vor putea face de cit nu-
maT pe un termen- de cinci ani.
Invoelile astd-zi in fiin'td pentru prisoase pe un timp märginit, nu se des-
fiinteaza; afard numai de vor fi facut un timp mai mare de 5 ani, i afard de
cazul cind proprietarul unel mosil va fi fdcut cu salteanul o invoiald peste tot,
atit pentru cele legiuite cit i pentru prisoase.
Legea rurala din 1864 a pus deci regimul muncel sub drep-
tul comun. Ideea liberala care a prezidat la intocmirea acestel
marl legi democratice n'ar fi putut tolera ca sä se aserveasca
munca unel 1egis1aii speciale.
N'ad trecut insä multi ani i totul se schimbd, in aceasta
privinta. Legea din 18 Martie 1868 prevede executiunea manu
militari in contra acelor sateni cari se vor arata recalcitranV
invoelilor acute.
Art. 12. Consiliul comunal va judeca toate pirele provenite din nein-
deplinirea contractelor pentru lucrdri agricole, si le va executa imediat.
PArtile nemultumite aü drept de recurs la judecdtorul de plasã in ter-
men de 15 zile lard a se suspenda prin aceasta executarea.
Art. 13. Primarii sunt datori prin ajutorul consilierilor comunali, vA-
tAseilor, dorobantilor, secretarilor, sd indemne pe muncitoril agricoli, cad afl
contractat in conformitate cu legea de fatd, a'§i indeplini tocmelile, la vremea
cind, i locul unde, i dupd chipul cu care s'ail legat prin tocmeli.
In caz cind muncitorul nu ludreazd dupa tocmeald, primarul impreund
§i cu consiliul .comunal, cerceteazd in acea zi chiar reclamatiunea i consta-
tind faptul adevArat, de odati cu incheierea procesului-verbal pentru aceasta,
II va executa la indeplinirea tocmelei.
Primarii cari nu vor executa pe locuitori la timpul prevazut aicea mai
sus, se vor supune la amendd in folosul easel comunale de la 50 pdnd la 100
lei. Aceastd. amendä. insd nu'l va scuti de la rdspunderea de daune-interese
cdtre cel vdtdmat, conform lege!.
www.dacoromanica.ro
 151

Art. 14. Modul executArei este cel urmAtor

Primarul prin mijloacele executive de cad dispune, va aduce indatA pe
datornic la munca pentru care s'a tocmit ; cind el se va inddrátnici, recla-
mantul poate prin concursul primarului §i in fiinta unui consilier al comunti,
ori secretarul el, iarA in lipsa lor chiar a dol martori, sA tocmeascd pentru
sAvir§irea acelui lucru, a1l oameni cu ori-ce pret.
Legea asupra tocmelilor agricole din 1872, modificAtoare
a celei dintii, indspre§te Inca modul de execuOune.
Art. 13. In caz cind, dup& indemnul §i executiunea consiliului comu-
naljocuitorii vor arAta indArAtnicire sad vor dosi din comund, consiliul in-
data va cere de la sub-prefectura localA a'i trimite aiutor de dorobantii nece-
sari in executarea locuitorilor indArAtnici sad fugari, in contul vinovatului.
Legea din 14 Maiti 1882 are urmätoarele dispozitiuni, mult
mai blinde ca cele. din legile precedente. Prin legea aceasta in-
ceteazd dispdzitiunea manu militari.
Art. 4. Nici o tocmealA pentru munca agricola nu se va putea face
pe mai mult de cinci ani.
AutoritAtile competinte, sunt oprite a legaliza contracte de aceastd na-
turd, pe un termen mai indelungat.
Art. 24. Executarea contractelor pentru tocmeli agricole se face de
cdtre primarul local §.1 ajutoarele sale.
Ace§tia vor chema pe datornici la lucrul pentru care s'aii tocmit cu contract.
Cind muncitorul se va impotrivi, cultivatorul are dreptul, prin concursul
primarului qi in prezenta unui consilier comunal, s& tocmeasch ali muncitori
pen...Um sAvir§irea lucrului, dupa preturile curente in localitatea §i la momentul
lucrului, in socoteala muncitorului nesupus.
Acest pret, constatat prin proces-verbal, se va implini de cAtre autori-
tatea comunalA din propria avere a debitorului, cu formele prescrise la arti-
colul urmAtor, exceptindu-se casa §i pamintul dobindit prin legea rural& §i
averea pe care legea o scoate de sub urmArire.
In caz cind nu s'ar putea gAsi 441 muncitori in locul celor ce s'aii im-
potrivit a executa munca pentru care erad tocmiti §i ar rezulta pagube din
aceasta cauzA, cultivatorul este in drept a se adresa autoritAtilor judecAtore§ti,
pentru despagubirea sa din averea debitorului.
Art. 26. Ori-care ar fi invoiala incheiatA intre cultivatorul de mo§ie
§i lucratorul agricol, acesta nu va putea fi evecutat nki urmdriti conform le-
gel de fatA, pentru cloud din zilele lucrdtoare ale sdptdminei, Vinerea fi Sim-
bata, cart sunt ldsate pentru propriele sale lucrdri agricole cind leva avea de .1 acut.
Art. 30. Dupd ce s'a terminat seceratul grinelor, culesul norumbului
sad al altor plante, dijmuitul trebue sac se inceapd §1 sã continue lArA intre-
rupere, afar& de cazul de fort& majork cel mai tirziii dupd zece nile, pentru
fie-care categoric de recolte.
In naz de intirziere, fie din partea cultivatorului, fie din partea munci-
torilor, dijmuirea se va face din oficiti de catre primar, asistat de care doui
consilieri, dupA care partea prezentd va fi liber& a'§i ridica partea el de re-
cola, indeplinind mai int/iii conditiile tocmelei privitoare la operatia
dijmuituluI.
Primarul §_i consilieril vor constata aceastã operatiune prin proces-verbal
dup& care se va comunica copie legalizata partei absinte, in termen cel mult
de 24 ore.
www.dacoromanica.ro
 52

Nu se va putea insa proceda la aceasta operatiune, de cit numa! in urma

unei somatiunl formale din partea autoritatel comunale in care se va arata §i
ziva hotaritä pentru dijmuit.
Art. 31. In caz de contestatiune la masuratoarea pogoanelor sad fin-
cilor date in lucru sad in chirie, primarul comunei este dator a verifica ma-
suratoarea §i a constata prin proces-verbal.
De remarcat dispozitiunea din art. 36, unde se cere la intir-
zierile de dijmuit, ca täranii sä fi indeplinit ma intiiü conditiile
tocmelei. Aceasta, dispozitie, mentinuta. prin legea din 1893, a dat
§i dä na§tere la numeroase abuzuri din partea acelora cart nu vor
sã dijmuiascd, fiind-ca e ori-cind u§or proprietaru1u sä invoace
diverse motive de neindeplinire a conditiunilor de invoeli.
- Principalele dispozitiuni din Legea de tocmeli din 28 Maiu
1893, sunt :
Art. 1. Tocmelile de lucrdr! agricole supuse legei de fata sunt:
a) Invoelile in ban! prin car! cultivatorul se obliga a lucra, cu ziva sad
cu masura, la urnAtoarele munci agricole: arat, samanat, grapat, dat cu tdvd-
lugul, pra§itul, sdpatul, seceratul, cositul, culesul, adunatul, treeratul §i cara-
tut la ;inane, la arie §i la magazil de pe mo§ie;
b) Invoelile pentru inchiererea paminturilor de pa§une (izlaz sad ima§)
pentru care cultivatorul se obliga ca drept chirie sa raspunda:pe linga o plata
in bani, §i munca ;
c) Invoelile prin care se db.' cultivatorului o intindere de palmint pentru
finete sad argued spre a '1 intrebuinta pe seama lui, in schimbul cdruia el se
obliga a rdspunde, drept chiie, o plata in ban! off in munca, or! o parte din
recolta (dijma). Aceste trei fbrme se vor putea combina cu conditie de a se
determina prin contract partea de loc data in dijmd, partea de loc data pe
munca §i partea de loc data pe bani ;
d) Invoelile pentru inchirierea locurilor de pa§une, de finete sad de a-
ratura, pentru car! cultivatorul se obliga a rdspunde, plata in bani, transpor-
turile de cereale la schele i gard, lucrul viilor §i al gradinilor.
Art. 2. Clauzele penale §i actele de solidaritate in contractele de lu-
crarl agricole sunt prohibite,
Art. 3. Contractele pentru pdfune (izlaz) nu se vor putea incheia pe
cap de via, de cit cu indicatiunea intinderet de peimInt pentru care se face in-
chirierea.
Art. 4. Nici un contract agricol nu va putea stipula, in afara de muncd,
dijma §i ban!, o plata in naturã ce nu ar fi produsul tdmintului inchiriat.
Art. 23. Pentru rama§itile de munca, muncitonl agricoli se pot invoi
a le executa in anul viitor sad a le pldti in bani.
Plata se va regula dupa pretul muncel prevazut in contract, iar in lipsa
de aceasta dupa pretul curent in timpul cind era sa se faca munca.
Inscrisul prin care muncitorul se constitue dator pentru pretul rama§ite-
lor de munca, legalizat de autoritatea comunala, dupd formele prevazute la
art. 15, face credinta inaintea justitei ca act autentic.
Art. 27. Executarea contractelor se face de cdtre primarul local §i a-
jutoarele sale, sad, in caz de dizolvare, de comisiunile interimare. Ace§tia vor
chema pe datornici la lucru pentru care s'aii intocmit cu contract. Cind mun-
citorul se -va impottivi, cultivatorul are drept, prin concursul primarului §i in
prezenta unuf consilier comunal, sA tocmeasca aIi muncitori pentru savir§irea
www.dacoromanica.ro
 53

lucrului, dupa preturile curente in localitate i la momentul lucrului, in soco-.

teala muncitorului nesupus. Acest pret se va constata prin proces-verbal de
autoritatea comunald i se va indeplini de primar, din averea debitorultii, cu
formele §i sub rezervele articolului urmator. Procesul-verbal de constatare al
pretului nu este susceptibil de opozitie sail reCurs.
In caz cind nu s'ar gasi alti muncitori in locul celor cad nu s'ail supus
a executa muncile pentru carl fusese angajati, autoritatea comunala, dupa ce-
rerea cultivatorului, va constata puguba ce '1-a rezultat din aceasta cauza. A-
cest proces-verbal se va inainta pe data judecatorului de ocol, care va cita
pe parti in termenul maximum de cinci zile de la cererea ce i s'ar face de
partea stäruitoare.
Judecatorul se va pronunta, daca gase§te estimatiunea justa, sail daca
voqte a o complecta prin noul dovezi saü cercetare la fata locului. In cazul
acesta, el trebue sã se pronunte in termenul maximum de zece zile.
Conditiunile muncei rurale nu sunt identice in toate regiunile
tarel noastre. In Moldova tot lucrul se face in bani, pe cind in
Muntenia se face in dijmd. Brate apoi nu exista in numär suficient
pentru munca cimpului in tara noastra, cdci in fie-ce an sa aduc
zeci de mil de lucrdtori straini in timpul verei, a§a numiti lucra-
tori ambulant! saü bdjenari.
La noi, colinele §i muntii ati prea mare abundenta de brate,
pe cind cimpia mare duce lipsa de puteri lucratoare., De aceia, in
fie-care an, vara, lucratorii din nordul tare! se coboard la cimpie
pentru a-§I cauta de lucru. La mo§iile din Baragan sä intrebuin-
teaza tirla§ii cari iaü pentru un anumit timp pdmint in dijma §i
in schimb dad munca bratelor §i a vitelor bor. Taranul din Mun-
tenia, ca §i cel din Ungaria, prefera mai bine sa ia pdmint in
dijma de cit sa fie platit in ban!. La no! in tard munca in dijmd
este predominanta §i la dinsa iati parte toate clasele de Oran!. In
Transilvania §i Banat, de pilda, numal cei cu proprietati infime,
eel' call aU un pogon de ardturd se duc de lucreaza la straini. Mij-
loca§ii §i frunta§i tarani nu parasesc nici o data paminturile pro-
prix pentru cele strdine, fiind-ca gasesc. destul de lucru la cimpiile
lor. In tara noastrd, din contra, tot taranul ia pamint: in Muntenia
in dijmd, jar in Moldova in ban!, chiar fruntasit, §i chiar §i pre-
otii. Ce rezultd de aci? Ca nici paminturile in dijma, nici pamin-
turile in ban!, nici paminturile proprii nu sunt bine §i cu ingrijire
cultivate, din care cauzd suferd intregul a§ezamint economic al
agriculture!. -
In schimbul pamintului ce capdta, taranul dd munca bratelor
§i a vitelor sale §i imparte apoi produsele recoltate cu proprietaril
sail arenda§li in proportie de 1:1 sail 2 :3 sail 1:4 sail 3:5, in
genere insa 1:1. Aceasta impartire a productelor constitue clauza
principald a invoelei dintre taran i proprietar §i dacd ea s'ar mar-
www.dacoromanica.ro
 54

gini numai la aceasta clauza de sigur Ca nu s'ar putea sustine cä

conditiile tocmelelor sunt atit de apasaloare, de oare-ce am fi in
fata unui meteiagiti civilizat, favorabil desvoltarei economiei agri-
cole a tärei.
Ceea-ce face insa ca tocmelile noastre agricole sa" desfigu-
reze principiul §i aplicatiunea meteiagiului civilizat, sat transforme
intr'un meteiagiii sui generis, extrem de oneros pentru sateni, sunt
clauzele accesorii cari ingreuiazd contractul §i gratie carora taranul
este exploatat, virit din ce in ce in datoril §i intr'o dependenta
mai mare de pämintul lul. Invoelile agricole, afara de clauza care
obliga pe Oran de a da din recolte atit din atit, contine o intreaga
lista de dispozitiuni speciale de inunca. §i de daruri pe cari trebue
sa le facd tdranul: zile de claca cu bratele §i cu vitele, zile de
rna§ind, zile de cardturd, pogoanele desavir§ite, ru§feturile, adica
pamintul muncit integralmente de täran excluziv in favoarea aren-
da§ului, fara o impArVre a produselor recoltate; taxele de tot sbiul:
pentru dijmuit, pindarit, pehtru libertatea de a trece pe mo§ie etc.
§i pe deasupra tutulor vestitele plocoane: mu§chiuri §i limba de
porc, gaini, oua, unt etc. Tote aceste obligatiuni incarca peste
masura contractul dintre sateni §i arenda§, in favoarea acestuia
din urma §i in paguba celui dintiiü. Obligatiunile accesorii sunt
acele cart dail caracterul apasator §i nedrept tocmelilor agicole,
§i cu drept cuvint. Din cauza muncei disproportionate fata de
ceea-ce prime§te, a ddrilor §i taxelor multe la cari este §i ne-
drept supus, tdranul nu poate, de obiceiil, sä se achite intr'un
singur an, ceea-ce'l face sa se indatoreze an cu an, pana cind
ajunge cu totul la discretia proprietarului sail a arenda§ului. Daca
la toate clauzele speciale de mai sus adaugam apoi abuzurile ce
se comit la mäsurarea pamintului dat in dijma, la dijmuitul pro-
duselor etc.y de sigur Ca va conveni ori-cine cà. conditiile muncei
la nol sunt cu totul defavorabile unei normale desvoltári a agri-
culture*. Dar tabloul nu este Inca complectat, nu am ispravit Inca
lista tutulor pedicilor §i a abuzurilor cad intovararsc la noi munca
agricold. Legea tocmelilor prevede intervenirea autoritäte comu-
nale rurale in conflictele dintre taran §i proprietar §i este deajuns
ca sa enurrOm aceasta... pentru ca sa firn sigurI ca conflictele se
aranjeaza tot-d'a-una in defavoarea taranilor, de oare-ce cunoa§tem
cu totii starea culturala. §i spiritul de independenta (?) a acestor
autontati.
Una din cauzele cad' contribue mult la inasprirea conditiilor
-de munca §i la intarirea sistemului de invoeli apasatoare pentru
www.dacoromanica.ro
 56

sateni este lifisa de pasuni de cari sufera clasa noastra taraneasca.

Aceastä lipsa face ca taranil sa fie obligati de a merge la pa-
§unile proprietatei, cad alt-fel nu ar putea tine vite. Pa§uni co-
munale la noi nu exista. Pamintul de care dispune tai-anul este
cultivat in intregul lui cu cereale. Pentru hrana vitelor sale rominul
este deci lasat la discretia mo§ierului din apropiere care percepe
pentril pa§unatul until cap de vita mare ni§te taxe exorbitante,
cele mai .mari in intreaga Europa. Daca se reduce in bani munca
de tot soiul ce face taranul invoit la arenda§ sad proprietar pentru
a -achita taxele ce datoreaza. in urma pa§uuatului vitelor sale vara,
de la Sf. Gheorghe pand la Sf. Dumitru, ajungem la o cifra de
50 sad chiar 60 lel de cap de vita mare. Neputind achita ase-
menea taxe enorme,laranul rarnine mered dator §i este deci silit
sa, se invoiasca din nod la arenda§ pentru a stinge datoriile sad
mai bine zis pentru a se ingloda §i mai mult in datorii. Satenii
no§tri nu duc o gospodarie rationald, Cad et, in loc de a intre-
buinta vite putine §i bune, hränesc vite multe §i rele, ceea-ce le
pricinue§te cheltueli mari de intretinere din pa§unele arenda§ului.
Munca in dijma §i siguranta putintei de a exploata pe Oran
prin puterea autoritktei comunale §i a legei tocmelilor agricole a
mai fost cauza §i unei alte nenorociri, anume a raspindirel siste-
mului de arenda§ie, deja bine reprezentat in Muntenia. Oameni
fard nici o cuno§tinta. agricola §i fara capital ad luat §1 lad in
stapinire mo§ii intinse de mu §i mii de hectare, find siguri de
rentabilitate, de oare-ce tdranul trebue sa lucreze toate fara a fi
plait corespunzator cu munca lul, el trebue sä scoata ci§tigul a-
renda§ului fara a beneficia §i dinsul de ceva. Cu ajutorul legei
tocmelilor agricole §i a muncei in natura §i nu in bani, arenda§ul
poate sa faca averi lard a fi pus in exploatatiune un capital in-
semnat. De cuno§tinti agricole speciale §i de capital n'are nevoe
arenda§ul, lui ii trebue§te numai banii pentru primul ci§tid §1 irn-
pozite, caci totul se bazeazd pe arta de a invoi täranii. Ace§tia
dad munca, uneltele §i vitele necesare, arenda§ul §i oamerni lui
dibacia, de a'i invoi cum trebue ! Pamintul in dijrna de li se ma-
soard este maI mic in intindere de cum este invoiala, de aseme-
nea este §i de calitate inferioard, fiind7ca arenda§ul, natural, i§1
rezerva lui terenurile cele mai bune §i mai just .sad chiar prea
just masurate. Apoi vine §irul lung al obligatiumlor accesorli la
care este supus taranul : zilele de claca, taxe, cal-Mud, yin §ica-
nele §i intirzierile la dijmuit, etc. Taranul nu'§i lucreaza la trap
cimpul sad, nu are sa,minta bund, toamna intirzie cu aratul §i se-

www.dacoromanica.ro
 56

manatul cimpului propriii fiind-ca a§teapta dijmuirea recoltelor. Cu

un cuvint toata economia lui este sdruncinata din cauza acestui
sistem de invoell, care nu are alt rezultat de cit de a'l transforma
intr'o ma§ina de produs averi pentru arenda§, dar cit il prive§te
pe acesta din urma este §tiut ca numai grija taranului §i a pa-
mintului nu are. Rezultatele economiei sale agricole sunt destul
de cunoscute pentru ca sa mai fim nevoiti a insista mult asupra
eL Cu un cuvint se poate spune ca acolo unde predomina aren-
da§ia mo§iile nu sunt inzestrate, nu exista ecarete, grajduri, cla-
diri, nu exista vite, cultura este rapace §i sleindd. Acesta este in
general tabloul exploatat'iunei agricole arenda§e§ti, mai ales in
Muntenia, in Moldova conditiunile de munch' find cu totul al-
tele. -§i este oare-cum natural aceasta, de oare-ce conditiile de,
munca sunt in Muntenia a§a intocmite in cit arenda§ul nu are
nevoe de capital circulant insemnat. Taranul il da tot ce are tre-
buinta : munca, instrumente, vite §i arenda§ul ia tot fara a de-
bursa multe parale §i lard a'§i bate prea mult capul. Ceea-ce ca-
pata insa täranul in schimbul muncei sale este saracia. Aceasta este
situatiunea muncei in Muntenia. Pentru o caracterizare §i mai
pronuntata a acesteia in raport t u starea din Moldova, vom de-
ta§a aci un pasagiti dintr'un discurs tinut in Camera de Mihail
Kogalniceanu in 1882 cu ocazia votarei legei tocmelilor agricole :
cApoi, d-lor, ia sd vä spun starea tocmelelor ce este in Moldova, pentru
ce tdranul este nenorocit, pentru ce proprietarul este nenorocit,§i pentru ce, §i
tdranul §i proprietarul sunt silitl ard voia lor a lua sistemul de a plati munca
cu bani. tilil de ce ? Pentru ca. Moldova n'are de-alungul ei Dunarea; pentru
ci Moldova n'avea inlesniri de transport, nici inaintea nici in urma credrei
drumurilor de fer, care panã acum sunt arzate nurnal de o parte a ei, qi al
cdror tarif este ar de scump, in cit nu -puate concura nici mdcar cu carul ;
de aceea in Moldova Omni.]: nu pot exporta ; tdranul n'are ce vinde, sad mai
bine zicind, n'are cui vinde! chiar cind patulul lui va fi plin pand sub stre-
§ind, el n'are cui vinde; §i, prin urmare, neavind cal vinde, cind vine zap-
crul, cind vine perceptorul §i '1 executd, §i pune §eaua pe grumazul lui, §i '1
duce la treuci sa. bea apd ca o vita, ca un cal, el este silit sl se dila. ori
la ovreid, orl la proprietar, sad arenda§; acel arenda§ care n'are bani ca sd'I
dea, aceluia i se bate toba la §ase luni, dupd ce a luat mo§ia in arenda ;
peste citi-va ani, proprietarul insql este silit sd'§1 vina. mo§ia, dacd. n'are
bani s5. dea la tarani, pentru c5. cultura pimintului in Moldova reclaynd ca-
pital de zece ori mai mare pentru o mosie mica, fie cit reclamd mosiile marl
ce se exploateazd in partea de dincoace de Milcov. Aid vine un grec §i ia o
mo§ie in arenda; el merge ca bticul de intrti in stdpinirea acelei mosii ; va. pot
crta multe exemple de acestea : la acel arenda§ nu veti putea gasi insd nu
un plug, nu 4 boi, nu 2 boi, dar nu yeti gasi nicl o vacd ca sa '1 dea lapte,
el cumpara lapte din sat. Ia duceti-vi la,mo§iile din Moldova, ia duceti-va. pe
la Roman, ia ducetiva la Botorni, ia duceti-vd la Dorohol, sd vedet1D-voastra
agricultura; acolo yeti vedea capitalurl mari pe cad proprietarul trebue O. le
alba, §i cari in tot anul sunt expuses.

www.dacoromanica.ro
 57

Dupa cum vedem deci, barbatil de stat ai Orel noastre aü

aci un teren de muncd de o importantd. covir§itoare, cad este
chestiunea de a face sd. dispara obiceiuri feudale §i o lege feu-
dald cu caracter exceptional.
Categoria lucrdtorilor permanenti la mo§ii nu existd la nol.
inteo tard ca a noastrd, cu cultura extensivd a cerealelor, o a-
serriehea categorie de lucrdtori agricoli nu poate avea fiintd. Pro-
ductiunea unilaterald a agriculture noastre, cerealele, face ca lu-
crdrile cimpului sä se ingramadeasca prea mult intr'o epoca de-
terminatd pe cind in restul timpului nu mai existd lucrdrl, deci
nici nevoe de brace. Pe de altd parte, cre§terea vitelor nefiind
desvoltatd in tard, urmeazd cä nici in acest domeniil nu se simte
necesitate de lucrdtorl permanenti.

MASURILE HATE IN FAVOAREA AGRICULTUREi

Am ardtat la inceputul lucrdrei fazele prin cad a trecut po-

htica agrard la noi in tard. Am väzut cum incepind din mijlocul
veacului trecut pand azi putem deosebi trel momente caracteris-
tice ale acestel politice.
Intiia am avut lupte a§a de aprinse in jurul ideei celei marl
a emanicipdrei cldca§ilor, robiti de veacuri de pamintul ce era al
lor. Antagonismul a§a de aprig dintre clasele opus interesate s'a
isprdvit in favoarea libertatel §i a democratismului, a ideilor mo-
derne, fixate in marea lege din 14 August 1864. Cu aceastd lege
se isprdve§te prima fazd. A doua, incepind cu legile de vinzare
a bunurilor Statului din 1864 §i pand la legea din 1889, este ca-
racterizatá printr'o politica §ovdinda., neclard §i nesigurd de sco-
pul el. Al treilea moment, legea din 1889, a pus capdt politicel
precedente §i a stabilit improprietdririle spe baze noui, conform ade-
väratelor interese ale Orel.
Politica agrard nu se mdrgine§te insd numal la improprieta-
riff. Ea imbrati§eazd, atunci cind e con§tientd de ce vrea, intregul
complex al productiuriei agricole, cdutind a aduce pretutindeni
imbundtatiri §i a vindeca relele §i defectele de earl suferd agricultura.
Am vdzut, in paragrafele precedente, care este situatiunea
agriculture, la toate clasele noastre rurale. Trebue sd spun cá des-
criptiunea nu este pesimistä. N'am inegrit dinadins tabloul pentru
a sustine vre-o tezd. Am cdutat sA .deping realitatea. i aceasta

www.dacoromanica.ro
 58

a§a cum este, nu este de loc imbucuratoare. Ea a fost i mai rea

0 mai posomorita in trecut.
Urmeaza a§a dar cá, dat fiind premiza unei situatiuni triste
a agriculture!, guvernele ãrei sa fi tras concluziunea logica despre
nevoia de a se pune in actiune o politica agrara energica, care
sä incordeze toate puterile Statului, toate inteligentele §i toata. pu-
terea de munca a conducatorilor spre imbunatatirea agriculture!.
Munca cimpului era doar unica avutie a pre!, care avea §i tre-
buia sa atisfacd toate trebuintele ce nasc din ambitia de a de-
veni un Stat modern.
Logica este insa cea din urma din preocupatiuniie guverne-
lor. Ale noastre aü cunoscut i recunoscut premiza, dar actiunea
care trebuia sá. constitue concluziunea n'ad admis-o, de cit inteo
masura mediocra. Nu critic aci, pentru ca, cum am spus i cu
alte ocaziuni, imi dad seama cA atit cit s'a facut pana in prezent
in folosul agriculture!, reprezinta maximum compatibil cu vederile
§i capacitatea oamenilor de Stat cari condus §i cu resursele
de cari dispuneam.
Nu e vorba, aU fost barbati politic! romini cari Inca din pri-
mul moment al inchegarei Statului romIn aü priceput insemna,
tatea agriculture! §i necesitatea unef politic! agrare de imbunata-
tire §i incurajare. M. mindresc a cita §i aci printre ace§-tia pe
Mihail Kogillniceanu, dupd cum void dovedi mai incolo.
Nu se poate tagadui cá nu s'a lucrat in favoarea agricul-
ture!, ca. nu s'ati luat masuri pentru a o incuraja, pentru a sprijini
incercarile ei de ridicare 1 i civilizare. Chestiunea este insa cum
s'ad luat, in ce spirit s'ad conceput §i executat. Din capitolele
ce vor urma, se va citi car! ad fost aceste mäsuri. Unii le vor
gasi poate suficiebte. Posibil. Am spus doar ca ceea-ce s'a facut
pana acum reprezinta maximul ce s'a putut face. Aceasta insa.
nu inseamna ca trebue sà ne declardm multumiti. Caci, daca
din 12 Octombre 1863, de cind Mihail Kogalnic&anu, venind in
fruntea guvernului, a dat un impuls a§a de puternic actiunei In
favoarea agriculture!, luind masuri serioase pentru imbunatatirea
vitelor, cumparare de seminte alese, organizarea de expozitiuni
etc., s'ar fi urmat cu aceea§1 energie, cu acela§ interes3 pentru
ao-ricultura, de sigur ca astd-zi, dupa 40 de ani, am fi avut cu
totul o alta agricultura de cit aceea pe care o cUnoa§tem.
Masurile cari s'ad luat insä in favoarea agriculture! aU fost
fard §ir, fara metoda, fara selectiune i perspicacitate. Concepute
azi, parasite mine, o organizatie id, una colo, fara sa. se studieze
www.dacoromanica.ro
 59

nevoia lor, fail con cordanta in totalitatea §i, mai ales, lard staruinta
pentru aplicarea lor, pentru studierea defectelor §i remedierea lor.
Dar, "sa nu condamnam. Acesta a fost trecutul, cind n'am
inteleg Inca, in toata" adincimea ei, nevoia desvoltärei §i a pro-
pa§irei agriculturei pentru tara noasträ, §i, mai cu seama, cind
n'am fost Inca obicinuiti cu munca metothca, rabdatoare, aceea
care §tie sd se aplice la lucruri mici pentru a le rezolva. Sa spe-
ram ca viitorul va fi alt-fel, cá, profitind de lectiile pe cari ni
le da trecutul, sa §tim sã urmam un alt drum.
Printre masurile cari s'ad luat in favoarea agriculturei, sunt
unele de ordin general. Aceste n'ad fost hotarite proprid-zis di-
rect, pentru a favoriza agricultura, ci fiind luate in interesul ge-
neral al tkei, aü folosit, in primul rind, agriculturei. A§a, avem
reformele administrative, reformele §colare, cal' de comunicatie,
caT ferate, docuri, etc. Void vorbi §i de aceste mdsuri cari, cu
toate ca n'ad fost concepute special in vederea agriculturel, o
influenteazd insa, intr'un grad mai mare sad mai mic.

Administratia la sate
E un capitol dureros, poate cel mai dureros din viata agricul-
torilor. N'avem administratie. Aceasta este plingerea care se tidied
in intreaga tard de la un capdt la celalt. Este neinchipuit raul
profund ce ni-1 cauzeazd, in toate domeniile activitatei noastre
economice, lipsa unei administratiuni oneste, civilizate §i capabile.
E drept cd nu putem pretinde ca administratia noasträ sä aiba
aceste trei insuOri capitale, cad ar fi ideala. Avem insa dreptul
sa't cerem, pentru Ca o platim o onestitate, capacitate §i
blindete mijlocie. Aurea mediocritas ! ... -Am putea set cerem
apoi sã aplice legile, a§a cum sunt facute, fiind-ca, in definitiv,
nu ducem- Apse-. §i de _legi bune, cu intentif excelente. Ce folos
insd, clacd instrumentul care e pus sa le aplice, e rad, dacd fal-
§ifica §i stria. intenOunile §i hotkirile cele mai admirabile ale le-
giuitorului!
Nu sunt primul care ridic protest in contra acestei stall de
lucruri, dar nici ultimul., In intreaga Ord, se suferd de pe urma
unef administratiuni, a ca'rei cea mai mica dintre griji este aceea
de a aplica legile call if sunt incredintate §i de a face sa se des-
volte bogatia publica §i initiativele private.

www.dacoromanica.ro
 so

Raul este insa cu atit mai adinc §i mai intins la tard. Aci
domne§te bunul plac. Si acesta, dupa marturisirea tuturor, nu
este regimul necesar unei tad care voe§te sa se ridice §i care are
nevoe de avutil acumulate de inteligente §i vointi indraznete §i
de libera expansiune a individualitatilor. 0d-cite legi s'ar face,
ori-cit de lesne §i inspirate de interesul cel mai cald pentru clasa
de jos, ele vor fi lard valoare, atita timp cit se vor sfarima de
mentalitatea §i obiceiurile unui functionaristn,deprins a stapini, iar
nu de a administra.
Reforma cea mai importanta, reforma reformelor, ar fi dar
aceea care ar schimba administratia noastra, mai ales cea de la
sate, care ar pune pe primarul, subprefectul §i cellalti functionari
de la tara in serviciul contribuabililor, indiferent de pozitiune sociald.
§i de influente politice, §i fara preocupare de inavutire nepermisa.
Administratiunea trebue sä fie o magistratura. Cind vom ajunge
la starea asta, vom fi facut pe trei sferturi drumul care trebue
parcurs, pentru a ajunge la propa§irea economica, sociala §i na-
tionald a tare.
0 asemenea reforma sta in mina noastra s'o indeplinim. Pentru
a o sdvir§i, nimic nu ne stä in cale ca obstacole. E o simpla chestie
de, buna-vointa, energie, obiectivitate, spirit deasupra partidelor.
Barbatul de stat care le va intruni §i le va pune in serviciul cau-
zei, va fi adus cel mai mare servicia Orel', in primul rind agri-
culture'. 0 administratie care i§i va concepe rolul a§a cum il
concep magistratif, va libera pe tarani, ii va face sd rasufle, if va
scapa de o multime de biruri §i angarale, neprevazute de lege,
va introduce siguranta la sate, primele conditiuni ca taranul sd'§i
poatd indrepta activitatea in directiuni folositoare..
Legea politiel rurale. Intregul complex al relatiunilor de la
sate, al conrlitiunilor de traiil, de pazd a avutului, etc. este regulat
la noi prin legea politiei rurale, votata in 1879 pe timpul cind
Mihail Kogillniceanu era ministru de interne. De atunci pand
azi legea continua a fi in vigoare.
Expresie fideld a nevoilor reale din econornia rurald a tare"
noastre, legea politiei rurale are un singur pacat: acela de a nu
fi fost aplicata, in spiritul §i textul ei. Sunt, ce e dreptul, unele
articole din lege relative la servitutea de trecere §i la stricdciu-
rule cauzate de vite, cad pot parea prea aspre §i cari, pe alocurea,
daft na§tere unef stad de lucruri defavorabile pentru tarani. Vina
nu este insa a legei care n'a putut sa. nu reglementeze ast-fel,
a este a deosebitelor autoritati ale Statului, cari n'ati ingrijit
www.dacoromanica.ro
 61

dupd cum am arAtat la pasajul relativ la cornasari ca sd re-

guleze mai bine situatia proprietAtel rurale §i car! nu veghiazä ca
sã avem o administratiune onestd §i vigilentd, impartiald fatd de
säteni, adicd aplicindu-le intocmai textul lege.
Ast-fel, in ce prive§te dreptul de pd§unare §i dreptul de tre-
cere cu vitele sai cu carele, legea este foarte categorica, de alt-
fel in sensul modern al legislatiei privitoare la proprietatea indi-
viduald §i la stabilirea de servituti.
_ Art. 14. Nimene nu poate pd§una in nici inteun timp vitele sale pe pa.-
mintul altuia fãrä voia §i consimtimintul lui.
In privinta aceasta se vor aplica regulile generale privitoare la tocme-
lile de bund voie.
Art. 15. Pd§unarea vitelor ard pastor este opritd fArd osebire de yard
§i iarnä, afara de cit in locuri ingradite.
Fie-care comund sad proprietar este, dar, dator a avea pdstori in pro-
portiune cu numdrul vitelor sale, pentru conducerea §i privegherea turmelor,
cirezilor §i hergheliilor, §i aceasta numai pe locurile unde ad drept de pa§u-
nare sad de trecere.
Art. 16. Servitutea de trecere, de conducere, de adcipare sad de pdgunare
a vitelor nu se va putea intemeia de cit in virlutea unui titlu special sad in
virtulea legel, sa in temeid de indelungatel posesiune, conform celor coprinse
in codul civil.
Trecerea, conducerea, addparea sad peLyunarea vitelor in temeid de invoeli
sad prin simpld ingrildire a proprietarului nu va putea nici odatd statua drep-
tul de servitute.
Fatd de stricdciunile pe cari le cauzeazd vitele pe holdele
§i finetele strAine, dispozitiunile principale din lege sunt aceste :
Art. 21. Nu numai pindarii, dar i proprietarii, sail insuqi sad prin oa-
menii lor, aC dreptul sa. prinda vitele ce se vor gasi pe pdmintul lor ; aceste
vite se vor aduna la oborul (ocolul) comunal.
Art. 22. Daca aducdtorul a declarat cd vitele ce a adus ad acut §i
stricdciune, pentru care va reclama constatare, consilierul §i scriitorul insdr-
cinati cu inchiderca vitelor la obor (ocol), vor incuno§tiinta indatd despre a-
ceasta pe consiliul comunal, care va proceda fCrä intirziere la costatare dupd
regulile expuse mai la vale.
Art. 23. Vitele aduse la obor (ocol) nu se vor tine nici o-datd inchise
mai mult de cit pand la ardtarea stdpinului lor.
In tot timpul, insd, cit vor sta inchise vor fi nutrite, adapate §i ingrijite.
La liberarea lor in primirea stapinului se va implini de acesta, pe linga
amenda prevazutä de lege, §i costul nurtimentului vitelor pe cit timp ad stat
inchise.
Dupd aceasta, urmeazd. modul cum trebue sal se procedeze
fata vitele prinse cA aü fdcut stricdciuni, la care se mai adauga
urmAtorul articol,
Art. 98. Cei-ce tin porci pe la casele lor sunt datori sd 'I inchidd.
Porch cind vor intra prin holde, livezi, Orin& §1 sãdiri, liberi sunt pazi-

www.dacoromanica.ro
 62

torit ori a '1 prinde §i a '1 tine in pAstrare pAnA la a lor reclamare de care
proprietarul lor, conform celor prescrise la art. 29, orl a't ucide,
Cind ii vor ucide, vor fi datori a da de veste proprietarului lor pentru
a veni sá 'I ia i nu vor putea pretinde nici un fel de despagubire.
Uciderea nu este ertatA a se face de cit cind sunt intratl in holde, vii,
livezi (finete) i sAdiri.
Dispozitille paragrafelor precedente se vor aplica i pentru pdsdrile do-
mestice.
Din faptul ingradirei dreptului de trecere §i a penalitatilor
impuse la caz ca se prind vite straine producind pagube, a li-
bertatel de a ucide porcii §i pasarile domestice inteun caz iden-
tic, a ree§it, dupd cum am spus, in unele localitäl, o stare de lu-
cruri foarte daunatoare pentru tarani, adica in acele localitäti unde
terenurile proprietätei sunt risipite prin loturile taranilor. 0 ame-
liorare a acestei situatiuni nu va putea avea loc de cit atunci cind
se vor intreprinde lucrari marl, de regulare §i consolidare a pro-
prietatei rurale, prin cadastru §i comasari.
Jandarmeria ruralti. Puterea executiva are la dispozitiu-
nea ei, special pentru administrapunea la sate cunoscuta jandar-
merle rural& Urmatorul tabloü, scos din budgetul Ministerului
de Interne, pe anul 1901-1902, ne va arata din ce personal e
compus corpul jandarmeriel rurale §i cit costa pe -stat.
Avem adicA, dupd acest tablo; 1000 de jandarmi rurali.
Aceasta inseamnd cd, la 3000 comune cit avem in tara, revine
1 jandarm la 3 comune,
De aci vom intelege ce paza pot face ace§ti jandarmi ru-
rali carl sunt tinuti sa vegheze, in unitati a§a de reduse, la avutul
§i onoarea cetatenilor rurali. Cu un asemenea personal redus, e
firesc ca sa nu se poata face administratie vigilenta §i ca jan-
darmeria rural& sa nu serve la alt-ceva de cit sa reprime delic-
tele, dupa c't s'ati facut, §i nu le previe sail sa introduca la sate
respectul fata. de munca §i averea altuia.
bra tabloul jandarmeriei rurale, pe anul curent.

www.dacoromanica.ro
 63

11
servicik pe lunk
Ordonanta pe an
CD aaS

Indemnitatea de
CD CD
M M FI M
0
k
-g r

de fle-eare
de fle-eare
cag 0
...0 i4 P. co
a. 7.1 TOTAL
i Numirea Gradelor ill?
03
4121
ce ?
.,., . .,., .
?..I ,,
0
2. pe an OBSERvATJI
E. "8 '= '8 gl 00 .:-.. 0
P. 02 02 0 P.4 0 El
O
Z Lel Lel Lel Lel Lel Ler Lel Lel

Inspector-gen., maior. 366 81 598 598 6.560 6.560

32 Oftpitani, comandanti
de companii . . . 285 68 312 312 4.860 155.840 82 cipitanl, prin pro-
portie.

Cancelaria inspectoratuld
general

Chpitan (ajutor al in-

spectorului). . . . 285 68 312 312 4.860 4.860 Cdpit.-ajut.-inspeotor,
prm proportie.
Sergent-adjutant . . 86 28 1.368 1.368 Sergent-adjutant, prin
proportie.
Registrator-archivar . 114
-
_ -- 1.368 1.368 Registrator-arhivar,
pun proportie.
Copist 114 _ 1.385 1.888 Copist, prin proportie.

Camerist 72 864 884 Camerist, prin pro-

portie.

Trupa
32
-

Sergenti-majori. . . .. 85 _ __ _1.020 32.640 92 sergentl-majorl, prin

200 Sergenti, qefi de sectie
1000 Gendarmi calari. . .
Prima oamenilor re-
angagiati, in trecut
qi in viitor, precum
qi pensil viagere. .
Total . . .
proportie.
73 876 175.200 105 sergentl, veil de sec-
tie, prin proportie,
6 sergentl adiugatl
din nod.
60 720.000 Solda a 1.000 gendarml
ciliirl, economie prin
reducerea a 118 gend.
_ _ _ ___ - 50.000 Prima oamenilor rean-
g8giat1 in trecut si pe
1.150.068 viitor, minim si pen-
sil In vigoare.

Administratiunea sanitara. Cu toate progresele realizate,

in ce prive§te administraOunea sanitard la Ord, nu se poate afirma
totu§1 cd am facut tot ce trebue, tot ce meritä aceastä chestiune
importantd. La sate avem maladil speciale tardnimei; avem mor-
talitatea cea mare de copii, frigurile palustre, pelagra etc., pentru
a nu cita, de cit cele principale. Pentru a face situatia mai fa-
vorabila din acest punct de vedere, este nnvoe de un numär mai
mare de mediclia pläsi, de o supraveghere severd a serviciului
acestora, de o inmullire a agentilor sanitari, a moa§elor diplomate etc.

www.dacoromanica.ro
 64

Dar, ori cite sacrificii am face pentru a maxi serviciul sani-

tar rural, nu vom face progrese reale in ce prive§te frigurile pa-
lustre, pelagra, mortalitatea la copil, pand nu vom schimba ba-
zele sociale §i economice cari daft un caracter pronuntat acestor
maladil, incuibate la sate. Pentru stirpirea frigurilor, ar trebui sä
se desece batile, sä se planteze pomi, Varanul sd §tie a trai mai
curat §i igienic, sl nu'§i asvirle baligarul in curte. Pentru a in-
gradi pelagra, am trebui sà. veghem ca táranul sa." nu mdnince
porumb stricat, sail sa manince Rine de grill, ceea-ce ar insemna
o schimbare a conditiunilor de munca §i, a celor economice la
Ora. Mortalitatel celel marl a copiilor se va pune carat cind ta-
ranca va §ti ce e igiena, ce ingrijirl trebuesc date copilului, §i a§a
mai departe.
Dupá cum vedem, chestiunea sanitard nu depinde numal de
inmultirea medicilot de pla'§i, ci se leaga, cauzalice§te, de intreaga
situatiune a täranulul, sociala §i economicd. Aceasta inseamnd cd
progresul in aceastä directie se va face incetul cu incetul, odata
cu progresul general al tare.
In timpul din urma s'a marit, inteun mod imbucurator, nu-
mdrul spitalelor rurale. In anul 1902 au functionat urmatoarale
spitale :
Jud. Arges spit. Mozaceni cu 30 paturl Jud. Neamtu spit. Rosnov ca 30 paturf
* Bacilli s Parincea s 30 s s Qlt s Drag. s 30 s
D B-sani s Su lita * 30 s s Prahov. 1 Urlatl s 30 1
1 Braila s Viziru s 36 ) s Putna » Vidra s 58 1
s Buzati s Nifon » 32 2 s R.-Sarat s Plagin. o 30 o
s C-nta s Parachioi s 30 A s Roman x. Damien. s 30 *
din earl 10 la Hirsova s R-nati s BaJsu * 30 /
s Covurl. s Bujor cu 40 paturi s Suceav. s Slatina s 40 s
o Dimb. s Vomesti s 30 1 din cad 19 detasate la spit Brostenl.
A Do lj 2. Bailesci s 30 D * Tecuciti spit. Cincu cu 40 paturi
o Dorohoi » Saven1 ) 30 I s Tecucili s Ivesci ) BO *
s Fa lciii s Raducan. s 30 A s Teleor. o T.-Cal. s 30 )
s Gorj s P.-de-sus s 30 » Tulcea s Babad. s 30 s
1 Ialomit. s Tandarei s 30 2 s Tutova s Flores. s 56 2*

o Iasi 1 P.-Iloaei r 30 .D z Vaslui 1 Negres. D 30 s

* Iltov s Cocioc s 30 D s Vilcea s Horez s 50 A
o Mehed. s Strehaia D 50 D x, Vlasca * Obedeni s 30 s
1 Muscel s Racovita s 30 A

CAT DE COMUNICATIUNE

Caile de comunicatiune ail luat o mare desvoltare la nol in

ultima jumätate a veacului trecut. Era §i firesc aceasta. Tar; a-
tita timp cit comertul el era restrins, cit nu producea mult pentru
www.dacoromanica.ro
 65

schimb, n'avea nevoe de artere numeroase de comunicatiune. Cind

insa vapoarele sträine ati inceput sä. frecventeze foarte des por-
turile noastre dundrene, cerindu-ne tot mai mult prodasul rodului
pAmintului nostru bogat §i fertil, al cre§terei vitelor, etc., cind
tara a inceput sà intre de-adreptul intre statele civilizate europene,
inmultirea cAilor de comunicatiune de tot genul a ajuns o necesi-
tate pe care trebuia numai de cit s'o indeplinim. De aceea am
§i creat atitea cM de comunicatiune.
E sigur cä in nici o directie progresul nostru n'a fost atit de
mare §i pronuntat, atit de evident, ca la calk de comunicatiune
de tot felul §i de tot genul.
Desvoltarea Cailor de comunicatiune a folosit intregei täri, tu-
turor ranyurilor de, productiune. In primul rind insa agriculture.
oselele, calle nationale, judetene, vicinale, cane ferate, docurile,
porturile, toate acestea aü adus §i aduc servicii reale ta'rei §i a-
griculturei in special, ca prima §i cea mai insemnatä din ramu-
rile noastre de productiune.
,Sosele. Nu se poate spune ca.' in privir0 aceasta n'am
fAcut sforydri serioase. Dar iara.§I nu se va tagadui cd in ceea-ce
prive§te §oselele, mai ales cele vicinale, de la comunA la co-
mund, acele carl afecteaza mai mult interesele gospodAriei ru-
rale i, in primul rind, ale taranului, mai e nevoe sa' se lucreze
foarte mult, pentru a aduce o situatie de lucruri favorabild.
Urmätorul tabloti publicat de ministerul lucrArilor publice la
1897 De aratA intinderea §oselelor §i felul lor in intreaga Ora in
acel an :

§oseluite Nesoseluitel Totalurl

Numirea soselelor
Kilometril

1 cal nationale . . . . 2.882,311 495,415 3.377,726

2 §osele judetene . . . 4.305,516 864,562 5.170,068
3 » vicinale 11.632,725 7.269,059 18.921,784
4 s comunale . . . 9.062,216 5.017,081 14.079,297
Total . . . 27.902,768 13.646,107 41.548,875

In priyinta §oselelor vicinale, chiar ministerul de lucräri pu-

blice marturise§te insuficienta lor, dar o explica' in acest chip :
«N'are cine-va de cit sa' treaca, in Transilvania, in regiunea
Sibiului, Ca sa.' vadã chiar comune romine§ti cu casele bine cons-
5

www.dacoromanica.ro
 60

truite, aproape uncle de altele, avind la cimp toate gradinile §i.

lanurile lor, ast-fel CA satul ocupind o suprafata mai mica, ei ad
sarcine cu mult mai putin grele §i prin urmare suprafata circu,
larä, data prin o razA de 2 km. §i jum., in cazul acesta, ar fi
chiar prea mare.
In ast-tel de conditiuni, ori-ce lucrari de utilitate publica
costa mai putin. Locuitorii se pot ajuta in ori-ce primejdie, §i
copiii nu riscd, ca la nor, a nu se duce la §coald sad biserica
a fi mincati de lupi, Sul ce ajung de la o casä la alta.
La noi satele, afarA de cele de pe cimp, cari sunt ceva mai
strinse, in genere, s'ad intins pe linga drumuri sad ape, ast-fel
cA nu mai sunt sate, in adevAratul inteles al cuvintului, dar ade-
vArate mo§ii, in care ogoarele fie-cAruia i§i ad §i casa lor. In
acest chip, lucrarile de drumuri devin extrem de costisitoare, sa-
tul nu poate avea o suprafatA datA, de oare-ce, dupa cum am
constat personal (d. I. C. Istrate, fost ministru de lucrAri publice)
cu deosebire in satele noui acute, prin improprietarirl, satele de
la munte §i cu deosebire in Gorj, Neamtu §i Suceava, aü lungimi
de la citi-va km. pe talvelgul girlelor, in vAI inguste, sad dea-
lungul cailor de comunicatie, ast-fel in cit sunt unele comune
rurale, cari ad o lungime pand la 30 de kl. In ast-fel de condi-
tiuni nu mai poate fi vorba de a aplica o lege, ori-cit de bun §i
sistematic ar fi punctul sail de plecare».
Caf ferate, Docuri, Serviciul navigatiet maritime. La finele
anului 1897, cAile noastre ferate se prezentad in situatia urmAtoare
pentru &idle Witt. §i mArf. p. truths natl.

Cale normaa principala 2305 km. 147 17 km. 327

a s secundarA 498 0 951 4 741
largd 21 » 419
ingustd . . . 32 » 070
Total 2858 a 070 22, 068
2880 km. 138
In urma nouilor constructiuni §i a nouilor linil puse in ex-
ploatare, dupa 1897, lungimea ailor ferate trece peste 30.00 km.
PAnd la 1897, caile noastre ferate aii costat suma de 754.421,956
lei. Docurile, construite pentru a favoriza agricultura §i comertul
in genere, impreund cu portul de la Constanla, gratie cdruia se
vor putea incArca cereale in tot cursul anului, arA intrerupere de
anotimp, §i Serviciul navigatiunei maritime, sunt menite de a

www.dacoromanica.ro
 67

aduce servicii serioase agriculture, contribuind mult la repedea

desfacere a produselor cimpuluf in conditiuni avantagioase.
In economia unei tari transporturile, caile de comunicatiune
pe uscat §i apa, joaca un rol foarte important. La noi in tara, in
deosebi, toate caile de comunicatiune, car ferate, docuri, porturi,
serviciul navigatiunei, trebue sa tin& la favorizarea agriculture.
In parte aceste institutiuni §i-ad implinit pana acum rolul lor.
Calle ferate aü facut ce le-a stat in putinta, ceea-ce e compatibil
cu interesele exploatatiunei lor §i cu bunul mers al agriculture, in
favoarea unor transporturi eftine de cereale. Tariful nostru de ce-
reale este cel mai redus Ltd de tariful altor state. Tabloul din
urma ne va arata aceasta:

Valabil Valabil Heller Heller Pfeningl

ping la 15/6
1900
K. de la 15/6
1900
M. A. V. C. f. C. f.
C. f. ungare ale statulul ale statulul
C. F. R. C. F. R. ale statului austriac prusian

5.90
27.50
10
50
7.
33.25
14
34
12
33
11
29
50. 100 62. 61 58 54
. 67.50 150 81. 88 82 80
80.- 200 92. 115 102 102
87.50 250 100. 132 122 125
90.00 300 102.10 147 142 147
100.65 350 112. 162 158 170
110. 400 120. 177 174 192
118.15 450 123.75 187 190 215
125. 500 125. 197 206 237

Dupd cum vedem din acest tablod, taxele s'ad marit cu in-
cepere de la 15 Iunie 1900 ; totu§i ele sunt mai mici, in unele
privinV, ca cele din alte can, afara de Franta. Afara de aceasta,
avem a§a numitele tarife de sezon, tarife foarte scazute pentru ex-
portul unor produse ale industriei agricole, spirtiyinuri, apoi ta-
- pentru exportul fainei, a lemnelor, etc. In ce pri-
rife scdzute
ve§te favonzarea produselor indigene ca taxe de tranzit, se
§tie ca suntem legati prin tarifele de transport cu tarile europene.
De ak-fel, o cerinta imperioasa este ca sa se obtie de la Ger-
mania taxe reduse pentru tranzitul cerealelor romine§ti.
Cu toate taxele reduse pentru grid, cultivatorii ad de multe
off motive serioase de plingere in contra modului cum se face
administratia la caile noastre ferate. Nu e suficient numai a avea
taxe scazute, ci a ingriji, mai ales ca expedierea §i transportul made

www.dacoromanica.ro
 68

sd nu sufere intirzieri §i pagube din cauza a tot felul de lipsuri

§i defecte de organizare §i conducere vigilenta care se aratd, nu
odatd, la cdile ferate. Cerealele, marfa de pe urma exportului
cAreia curge aurul strain in Ord §i sustine statul, n'au magazii
suficiente la gad, a§a cd, neavind §i vagoane la vreme, sua ex-
puse a se sti-ica din cauza ploilor §i a vremei celei rele. Direc-
tia cdilor ferate ar fi trebuit sä ia de mult masuri de indreptare,
construind magazii, §oproane, pentru conservarea cerealelor §i
ingrijindu-se totdeauna din vremf ca cultivatorii sa nu sufere de
pe urma lipsei de vagoane.
'Cad la directia cdilor ferate nu trebue sa.' fie numai tech-
niciani, cart sd §tie a conduce bine ruajul unei administratiuni
a§a de vaste. Calle ferate sunt in primul rind, un instrument
economic, §i ele trebue sä §i fie privite ca atare. In tdrile
strdine, cdile ferate §i liniile maritime constitue instrumentul cel
mai eficace, pirghia cca mai puternica, cu care ridicd §i ma-
niazd dupd voe economia publicd. In Germania, Austria, Franta,
Ungaria etc. se pun in practica anumite vederi economice la c.
f., se incurajeazd cutare ram de productiune, se combind cutare
tarif pentru a favoriza agricultura sat industria sail comertul. Si
la noi s'a urmat, intru cit-va, calea aceasta, dar pe dibuite, färd
metodd §i sistem, färd vederi dare §i hotdrite.
La noi, c. f. s'au opus nu odatd programului economic pe
care'l preconiza guvernul, arAtind ca.' in materie de actiune eco-
nomicd mai avem mult de lucrat pentru a stabili o unitate de
vederi intre toti factorii cari sunt chemati sä aplice actiunea, §i
'lute cari c. f. ocupa locul de frunte.
In ceea-ce prive§te Docurile de la Galati §i Bräila, Statul
cu tot sacrificiul ce a fácut, n'a putut ajunge la rezultatul dorit.
Se spera cä agricultoril vor da ndvala la docuri, cd le vor uti-
liza spre mai marele lor folos. S'a observat lush' *mai timid ca
-ele nu corespund nevoilor unei exploatatiuni comerciale, cä sunt
conduse biroucratice§te, eea-ce explica de ce cultivatorii utili-
zeazd tot magazule comisionarilor din porturi, call, de alt-fel, le
fac §i credit pe mara, §i nu alearga la docuri, cad' nu le oferd
acelea§i avantagii.
Putina afluentd a agricultorilor la docuri, a indemnat admi-
nistratiile acestora din urmd ä schimbe regulamentele dupd cad
se conduceaü. Prin ultima modificare in regulamentul docurilor,
s'a edutat a se simplifica administratia §i formalitdtile, a§a cd
astazi constatam mai multä mi§care inteinsele.
www.dacoromanica.ro
 69

cAdministratiile docurilor inmagazineazd in magaziile cu silo-

zuri ori-ce soid de cereale §i in urma unel invoieli speciale se
ocupd. §i cu vinzarea in comision a cerealelor depuse.
Cerealele se conserva perfect in magaziile cu silozuri, ele
se curdta dupd cerere §i se conditioneaza; orzurile §1 ovazurile
se spituesc §1 se curatd, dupa cerere, cu maOne speciale.
Cerealele depuse sunt asigurate din oficia cu prima redusa
de 30 bani pentru o mie de lei valoare §i pe kind.
Se emit recipise-warante rregociabile pe piata direct sad prin
Administratiunile Docurilor, §i pe cari se pot obtine avansuri.
Doritorit. a depune ceretde in magaztile cu silozurt trebue
sã adreseze Administratiunet locale o simpla cerere prin scri-
soare, carte poqtalci sail verbal, indicind aproximativ cantitatea
de dePus i inceputul expedient.
Cererile se pot adresa verbal sad in scris §i §efilor tuturor
statiilor C. F. R. cari le transmit A.dministratiunilor prin telegraf
lard nici o plata.
Numdrul §i capacitatea silozurilor disponibile se pot afla zil-
nic la §efii tuturor statiilor C. P. R.
Se primesc expeditii de la un vagon in sus.
Taxele de transport,_de manipulatii §i de magazinaj, se achitd
in genere numai la scoaterea cerealelor din magasiile Docurilor.
Costul manipulatiunei unui vagon (10000 klg.) de cereale in
Docurt adica descarcarea din vagon, incarcarea in vagon inclusiv
o aerare este de 15 00 lei
Costul aceleia§i operatiuni in port este de aproximativ 48.00 lei,
prin urmare acei cari utilizeaza Docurile reahzeaza o economie de
aproximativ 33 lei pe
vagon de 10000 klg. sad 1.65 lei la child.
Extras din tariful de cereaIe
Take de magasInagill pe hectolitre Take de manipulatie pe 100 kilograme

Pe perioa de de 10 zile :
de la nAug.-30 Nov. 2,5 b.
» » 1 D-bre-31 D-bre si
» 1 Apr.N. Iulie 1,25 'b.
» 1 Ian.-31. Martie 0,65 b. Descarcarea din vagon In
DescArcarea din vagon sad Curatirea prin tarare, cilin-
vas phrtitor fn vrac, incl. drif si triori. . . 16 b.
entar . . . . . 6 banf Amestecarea la elibe-
Inciircarea la vas plutitor rare 1 b.
inclusiv cintarirea 8 banf Curdtirea orzulul de
tepf 20 b.
saci inclusiv cint. . 9 banf
Aerarea grin elor. . 2 »
Curdtirea de praf i pae 5 b. Cerealele fncinse se trateazd
In silosurf speciale con-
form tarifuluf special.

www.dacoromanica.ro
 70

Pentru a face ca docurile sa corespundä adevaratei lor me-

niri, A. I. G. Bibicescu, director at Bance Nationale, a emis
ideea ca societatea agrara a marilor proprietari din Rominia sa
arendeze ea docurile Statului §i sä le dea o conducere comer-
cialä, in a§a chip ea sa poata fi in adevar in folosul agricultorilor.

MINISTERUL AGRICULTURE'

Printre masurile luate special fi direct in favoarea agricul-

ture, trebue sa citarn natural in primul loc Ministerul agriculture,
ca unul ce are menirea, ca ratiune de existenta, de a concepe
executa toate imbunatatirile ce reclama agricultura. Ministerul a-
griculture este acela care are de datorie sã studieze care este
politica agrara de care avem mai mare trebuintä, ce reforme ne
este ingaduit sa realizam IntiiU, inind seama de toate impreiu-
raffle §i de top' factorii cad determina munca ruralä. Insemnatatea
acestui minister este a§a dar foarte mare pentru propa§irea cuh
turei pamintului §1 a tuturor surselor de exploatare anexe.
Ministerul agriculturel a intimpinat oare-cari vicisitudini in
mersul sad. DupA Unirea principatelor, in 1860, sa format un
minister, numit 1 comerciului, agriculturei i lucrarilor publice.
El n'a avut insa parte de cit de o foarte scurta durata, cad in
Iunie 1864 s'a desfiintat, serviciile lui trecindu-se toate la minis-
terul de interne. Abia in 1883 el reinvie din nod, in urma legel
din BO Martie acela§i an,, sub denumirea de Ministerul Domenii-
lor, agriculture, comerciului §i industriei, sub care denumire
exista. i azi.
De atunci, de la 1883, adica aproape 20 de ani, ministerul
acesta a avut 22 de mini§trii, dintre cari numai foarte putini ad
avut competenta necesara §i tragerea de inima pentru a lucra.
Incidentele politice aU adus de multe ori in capul acestui minister
persoane care nu se putead caza in alta parte, de oare-ce depar-
tamentul agriculturei era §i este considerat ca cel mai inofensiv,
dm ptinctul de vedere... politic.
In 'prima perioada a existentei sale, Ministerul agriculturei a
avut un moment de stralucire. A. fost pe yremea cit a stat sub
canducerea lui Mihail Kogálniceanu. Barbatul politic care abia
emancipase pe Omni, a inteles ca opera nu era terminata cu
aceasta mare reforma. Dupa cum a repetat mai tirzid de nume-
roase oil, el rn considera ca suficientd simpla impropriearire a sa-
www.dacoromanica.ro
 91

tenilor. Nu era de ajuns sd fi se dee acestora pämint, ci trebuia

sa se invete, sa." se educe tdranul cum sa §tie sa se foloseascd de
acest pärnint, cum sä scoatd dinteinsul rod mai bun §i mai
bogat pentru a'l face independent economice§te. Mihail Kogal-
inceariu a priceput nevoia aceste munci complimentare de edu-
catiune technico-profesionald §i ec6nomicd a tdranului, fdrä de care
marea lege din 1864 ameninta sa' nu producd rezultatele sperate,
dupd cum s'a §i intimplat In urma., cind s'a neglijat aceasta muncd.
«In 6 Maid 1863, zice d. P. S. Radianu, in c Studiul sa'il
de Economie Ruraldo, 4 zile dupd lovitura de Stat, Mihail Kogal-
niceanu lud interimatul Ministerului agriculture, comerciului §i lu-
crdrilor publice, care pand atunci fusese confiat d-lui P. Orbescu.
Sub interimatul lid Mihail Kogdlniceanu se produse o nziFare
in favorul agriculture. Se creid o inspectiune a agriculture,
se prevazu in Budgetul statuluf fond pentru cumpdrare de se-
mink agricole de calitate bund, se imbundidlird cele cloud sta-
bilimente sericicole, din Iaqi qi Pantelimon, maf multe pepiniere
se creard (Giurgifi, Baragan, Ismail qi Braila), tamaslicurf de
vite qi oerif model ; in fine se organizard expozifiunf de agrirul-
turd in Iaqf qi in Bucureqti, precum qi expoziliuni de horticul-
turd in gradinile Copod qi Ciqmegid.
Mi§carea in favoarea agriculturei continua Inca un timp find-
cd impulsul §i viteza cu care a pornit de la inceput ati fost foarte
puternice. Cu timpul Insä, ea se incetini §i deveni tot mai slabd,
cu tot avintul cdpatat sub ministerul d-lui P. P. Carp.
De la 1863 §i pand azi, Ministerul agriculturei sail Directia
agriculturei, sub forma cu care era ata§at la Ministerul de interne,
cu exceptia directiei data de Mihail Kogalniceanu §i de d. Carp,
n'a putut sa se afirme prin reforme adinci, de acele call modificd
in bine o stare de lucruri §i deschid cal noi, in agricultura tare.
In tot restimpul acesta, Ministerul sail Directia agriculturei, indi-
ferent de titulaturd, a asistat la degenerarea §i mai accentuatd a
vitelor noastre, la perderea debu§eului strein, la toata desa§urarea
mizeriei economice de la sate, prin lipsa de cuno§tinti speciale
§i din cauza unor imprejurdri anumite, a unor tocmeli oneroase,
provnite din lipsa de Aura', etc. In tot restimpul acesta, Minis-
terul agriculturei a azistat a§a dar la decaderea §i mai mare a
cre§terei vitelor, la sdrácirea tdranului, mdrginit cum este la unica
culturd a ogoarelor, fail a §ti sd'§i lucreze gradina, sä planteze pomi,
sä creased albine, etc.
Ce a fdcut.dar ministrul sail Directia agriculture pentru a re,
www.dacoromanica.ro
 n
media o atare stare de lucruri, a§a de deplins ? Cu ce se inchee
bilantul activitqei lui de atitia ani ?
A lucrat, ce e dreptul, a incercat sä facä ceva, insa numai la
suprafata. A facut sa se voteze legi pentru expozitiurd §i concursuri
agricole, sa se infiinteze cite-va §coli, cloud ferme, un numär de
pepiniere, toate institutiuni foarte utile §i necesare, dar cari n'aii
avut §i n' art putut sei aibei o influenki direcki asufira agricul-
turd nopstre. Trebue patruns adinc in intimitatea productiunei agri-
cole, in complexul relatiunilor dad conditioneazd aceastä muncd,
pentru a studia mijloacele de indreptare. Trebuia, d. ex., acorddta
alta atentie chestiunei respindirei nutreturilor artificiale §i a cre§terei
vitelor la tard, a gradinilor de zarzavaturi, pomiculturei, semin-
telor curate, etc.
Cum am mai spus, nu acuz. Stiü cà nici oamenii nu erail pre-
gatiti pentru o asemenea muncal nici irnprejurarile nu erau favo-
rabile. Apol aveam doar alte preocupatii. Trebue dar sä recunoa§tem
cá atit cit s'a facut in decursul acestor ani, statistica acestei
activitati se va vedea din capitolele ce urmeazd a fost in de-
ajuns, in conformitate cu acei cari ne-ad condus. Ca munca sa-
vir§ita nu reprezinta cantitatea la care am fi fogt in drept sa ne a§-
teptäm, ca e minima, i ca rezultatele ei sunt neapreciabile, e
alta chestie.
In prezent insä, cind s'a recunoscut de toçr nevoiaurgenta--
de a inaugura o politica agrard activa, pentru a indruma cultura
pamintului spre o rentabilitate mai mare, chid avem §i oameni ea-
pabili §i de muncd, cari ar putea pune in executare o asemenea ces-
tiune, suntem tinuti in loc prin lipsd de fonduri. Ministerul agri-
culturei, care are atitea de intreprins §i facut, n'are banii necesari
la dispozitie. Si in trecut, sacrificiile fäcute de Stat in favoarea a-
griculturei, a §colilor, fermelor, etc., a fost minima. Ele sunt a§a
dar cu atit mai neinsemnate azi, cind s'a recunoscut de toti ne-
cesitatea de a se lucra in folosul dezvoltarei bogatiilor Statului,
dintre cari agricultura este cea mai insemnata.
Cred interesant a reproduce in acest loc pasagiile maT im-
portante dintr'un articol al meu, in care analizez budgetul Mi-
nisterului agriculturei din 1902, punindu'l in comparatie cu bud-
getul aceluia§i minister din Ungaria. E o paralela instructiva, care
mai are folosul de a arata ca mai avem mult pand sa ajun-
gem a merita in realitate titlul de Ord civilizatä pe care nil dam.
Civilizaie inseanma munca grea §i ostenitoare, incordare rabda-
toare §1 tenace a vointei §i a mintei pentru a inlatura greuta-
www.dacoromanica.ro
 73

tile din calea propd§irei materiale, care conditioneaza pe cea so-

ciald §i morald. In senzul acesta, am acut ir-cd putina opera ci-
vilizatoare; s'o dovedim.
Ziceam a§a dar, in acel articol :
0Budgetu1 de fata" nu reprezinta idei realizate in practicA
prin bcifre, ci simple cifre fard ideip.
...Ni se spune insa cd -nu sunt mijloace, cA finantele Statului
sunt sleite, CA am avut crizA §i prima noastrd grijd trebue sd fie
sA ne consoliddm finantele §i. apoi sA cugetam-la alte chestiunL..
Este drept, foarte drept aceasta. Noi nu putem pretinde, not Stat
tinAr care existAm d'abia de la 1864 incoace, ca de o data sa
ne fi transformat intr'o tara culturald §i cu o economie nationala
infloritoare ca Austria, Germania, Franta, etc. DacA insd multe
lipsuri sunt scuzabile prin dezvoltarea noastrA istoricA, nu este
mai putin adevArat cA noi, din punct de vedere economic, mai
avem §1. avantajul tarilor tinere, al tArilor fArd traditiuni anumite,
fArA utilaj economic de preschimbat, ceea ce ne face posibila o
evolutiune rapida in aceasta. directiune. .

Situatiunea noastrd este azi, in mijlocul muncel intense ale

celor-l'alte popoare, ast-fel, incit avem datoria imperioasd de a
face adevarate salturi pentru a ajunge, dacd nu la inaltimea lor
economicA §i culturalä, dar cel putin a le tine urma. De alt-tel,
not n'avem nevoe sA inventdm, ci sA luAtn de-a gata metodele
deja adoptate in strAindtate §i sà. ni le adoptam noud.
Aceste convingeri despre necesitatea imediatd a transformArei
noastre economice am fi voit sA le vedem expuse mdcar ca
deziderate in budget §i in raportul raportorului. Critica mea
nu se indreaptA atit contra budgetului in sine, cit contra spiri-
tului in care este conceput, a seninatatei de cugetare §i de suflet
cu care in§ird cifrele sale ridicole, puse acolo pentru ridicarea
nivelului agriculturei, al cre§terei vitelor, etc.
Da, cifre ridicule, §i se va vedea imediat cA ap. este. Ea
nu md ocup aci de budgetul industriei §i al comerciului. Paptul
insu§i al impreunArei acestor diverse ramuri de activitate econo-
mica' sub aceea§i directiune, dovede§te deja inapoerea noastrd. Se
vede cA toate la un loc inseamna foarte putin, cal le-am concen-
trat in aceea§i mind. .

A§a dar, sa" analizam putin budgetul Agriculturei. Pentru a'l

pune insd intr'o evidenta mai mare, il vom compara cu budgetul
Agriculturei ungare. De ce ? Fiind-cd Ungaria se aseamAnd cu
noi ca cloud plcaturi de apa : aceeasi constitutie fizicd §i clima-
www.dacoromanica.ro
 74

tericd, aceea§i evolutie istoricd,, aceia0 oameni, adicd aceea§1 lipsa

de initiativa, acelai orientalism trindav §i inapt pentru munca ur-
matd, consecventä §i metodical. Si totu§i, cad diferenta intre ei §.1
nol ! Ce muncd staruitoare, inteligenta §i incdp6tinatä pentru eu-
ropenizarea Ore! lor ! Am ales dinadins exemplul Ungarier, din
cauza perfecter asemAndri cu nor. Pe cind ungurii lupta i depun
o activitate prodigioasa pentru a progresa economice§te, no! ro-
mini! nu facem nimic. Aceasta vor dovedi-o cifrele comparative
intre cele cloud tari la unicul cdpitol al agriculture!.
Sd citdm deer:
Budgetul ungar pe 1901-902 se prezinta la cheltueli cu tifra
totala de 60.219,110 lei, al nostru, pe anul viitor 1902-903, arata
suma de 869.699 lei. In aceastá cifrd inträ cheltuelile de la di-
rectia agriculture!, a serviciului zootechnic, a statiunel agronomice,
a fermelor Laza §i Studina, a oerier din Constanta, a statiunei se-
ricicole, a depozitului de .cai §i a statiunei de montd §i a §coalei
de la Heresträil
Dac5. din budgetul ungar scddem veniturile de 44.426.0001d,
urmeazã cá statul ungar a facia anul trecut un sacrificia de aproape
16.000.000 lei pentru ridicarea agriculturei sale cu toate ramurele
secundare. Scdzind din budgetul nostru suma de 255.151 lei, cit
reprezinta cheltuiala pentru cele cloud ferme-model Laza §i Studina,
fiind-ca ele produc dupd budgetul oficial venituri in o sumd
mai mare, ramine cä sacrificiul Statului romin pentru ridicarea a-
griculturel sale este de 613.548 lei. De sigut cã cifrele aceste nu
trebuesc luate §i comentate tale quale, fiind-cd Ungaria are o su-
prafata §i o populatie de trei or! mai mare ca a tare noastre.
Dacd reducem deci cifrele la proportiunea lor justa, ar urma ca
nor, luind de bazá cifrele ungare, sä ne fi prezentat cu o surnd de
circa 5.000.000 lei la budgetul agriculture!. Si cind colo, avem
numar 613.548 ler. Ce deriziune !... i suntem tard eminamente
ao-ricola !
Detaliile celor douä budgete respective sunt §i mai interesante.
La nor, capitolul Ill, directiunea agriculture!, insemneazd cifra
de 446.728 lei. In aceastä cifrd infra: anchete agricole, comisiuni
stiintifice §i diferite delegatiuni in serviciul agriculture! pentru suma
de 10.000 lei, cu un minus de 5000 lei asupra sumer din anul
trecut ; experimentatiuni §i incercári pe tärimul culture! plantelor
agricole 3000 lei; cheltueli §i premir pentru expozitiuhr §i concur-
suri agricole 4000 lei. Ancheta industriala a costat pand acum
peste 40.000 lei, pe cind pentru anchetele agricolein apropiere
www.dacoromanica.ro
 75

de expirarea conventiunilor comercialese afecteaza d'abia 10.000

lel. Si apoi, ce inseamnd sumele aceste ridicule de 3000 §i 4500
lei pentru experimentatiuni, pe tdrimul culturei plantelor §i a pre-
miilor pentru expozitii agricole? Ce experiente se pot face §i ce
expozitil se pot organiza cu aceste sume? Domernile Coroanei
all cheltuit pentru expozitia agricola din Vaslui mai multe mil' de
lei §i Soc. Agrard proecteazd de a cheltui pentru expozitia ei peste
100.000 de lei. Ce rost are deci cifra de 4500 le pe care o fi-
xeazd ministerul pentru expozitii §i concursuri agricole? In Un-
garia, capitolul Institute agricole qi statiuni agronomice insu-
mend' 2.285.000 let La noi statiunea agronomica are un bud-
get de 13.044 lei, pe cind dincolo numai statiunile experinientale
cheltuesc 413.000 lei anual. In Ungaria sunt o multime de sta-
tiuni experimentale, agronomice, de controlat seminte, entomolo-
gice, etc., pe cind la noi existd o singurd statie agronomica §i
aceasta nu la §coala de la Herdstrdil unde este locul el natural.-
De prisos sã insistám asupra necesitätei de a se infiinta in mai
multe parti ale tdrei statiuni ca cele pe cad vecina noastd le are
in a§a mare numar.
In Ungaria mai existä in budget un capitol care prevede o
cheltuial5. de 2.286.000 lei pentru irigatiuni §i reguldri de ape in
serviciul excluziv al agriculturei, pe cind la noi nici nu e pomeneald
de a§a -ceva. Acum un an-cloui a fost vorba sd se infiinteze un
birot technic de idrologie la ministerul agriculture, dar criza la
inceput §i acum lasanarea finanelor all impedicat realizarea a-
cestui proect.
Budgetul ungar mai cheltue§te 150.000 lei pentru incurajarea
pomaritului §i pentru premii societätilor cari exportd fructe, pe
cind noi iar nimic.
Cre§terea vitelor se bucurd in Ungaria de o solicitudine deo-
sebitd atit din partea Statului cit §i din partea particularilor. Aceastä
ramurd a economiei agricole a luat peste Carpati o desvoltare
a§a de enormd, in cit ea constitue una din caracteristicele eco-
nomiei publice din Ungaria. Sacrificiile ce se fac dincolo pentru
cre§terea vitelor insd all fost rdsplätite, cad gratie acestor sacri-
ficii;Ungaria §i-a creat in toatä lumea o reputatie excelentd, mai
ales in cultura cavalind. Multe milioane aü intrat in tara lor, cu
ocazia rdz`boiului anglo-bur §i chiar in acele momente plecase de la
noi o comisiune de remontd in Ungaria. Ast-fel cheltuelile pentru
hergheliile din Mezohegyes, Babolna, Ki§ber, Fagara§. §i Gödölö s'ati
urcat, in exercitiul trecut la suma de 6 185.000 lei, Jar veniturile la
www.dacoromanica.ro
 76

acela§ capitol ail fost de 3.016.000 lei ceea-ce insamna un sacrificia

de 3.565.000 lei anual numaipentru cultura cavalind. Afard de aceasta
statul ungar mai cheltue§te 400.000 de lel pentru alero-dri
t, de car
§i pentru crearea de pa§uni pentru jnmnzr, 2.649.000 lei pentru
impartire de vite 8e1ecttonate : cal, tauri, vaci, de gaini etc. la par-
ticulari §i comune (venitul la acest paragraf de la comune este de
1.700.000 lei), 500.000 lei pentru concursuri de vite cornute, oi,
pord etc., 184.000 lei pentru incurajarea laptariilor, §i a§a mai
incolo. Pe cind la noi serviciul zootechniG prezinta suma de 40606
lei, in care suma intra 30000 lei pentru exterminarea lacustelOr §i
4000 lei pentru incurajarea sericiculturei. Ce ramine deci pentru
cre§terea vitelor propnil zisa ? Pe cind in Ungarta se cheltuesc
milioane pentru ameliorarea vitelor, la nor se daft 8653 lei pentru
oeria din Constanta §i 25.676 lei pentru depozitele de cal' i sta-
tiunea de monta ceea-ce inseamnd aproape nimic. §i mai trebue
sa se tie searna ca in cifrele ce le-am dat mai sus-relativ la cre§terea
vitelor in Ungana nu intra suma de 6.040.000 lei pentru fermele-
model Mezohegyes, Babolna, Ki§ber, Fagara§i unde se
face o splendida cre§tere a \-itclor cornute. Veniturile la aceste
5 ferme sunt de 7.500.000 lei, adica administrarea lor se inchee
cu beneficitl, pe cind la noi fermele noastre nu aü dat excedent,
de§i mini§trii cred contrariul, fiind-ca nu consulta cifrele conta-
bilitätei.
Serviciul veterinar din Ungaria are un budget de 2.105.000
lei iar la nor fondul epizootiel de la serviciul sanitar al ministe-
rdui de interne prevede suma de 206.024 lei.
In Ungaria apoi, incurajarea sericiculturei §i a fabricatiunei
matasel costa pe Stat suma de 4.711.000 lei §i sacrificiul acesta
este a§a de rentabil in cit veniturile ce se incaseazä se urca la
4.681.000 lei. La noi statiunea sericicold are un budget de 6.280
lei. 6280 lei fata de 4.711.000 lei!... Niimai cifrele aceste, puse
fata in fata, vorbesc mai mulr ca ori-ce comentariil §i arata, ele
singure, deosebirea dintre cele cloud tari. Am dori totu§i sa §tim
ce lucreazd aceastd statiune, care este starea sericiculturei la nor
in tard, ce progrese s'a facut in aceasta directie de la 1864 in-
coace. Ministerul n'ar face rail deci sa publice o dare de searna
in aceasta privinta.
Pentru incurajarea viticulturel rationale §i a intemeerel de
pimnite model, Statul ungar a cheltuit in exercitiul ti-ecut 470.000
lei, pe cind la noi nu figureaza nici o suma de asemenea natura
in budget. Ba mai mult, anul acesta s'ati suprimat cheltuelile ne-
www.dacoromanica.ro
 77

cesare pentru pepinierile de la Boto§ani, LTrlati §i Ciuperceni, de

81 trebumta mentirierei lor se impurie pentru a se putea continua
experientele cu vitele sträine nefiloxerate §i cu vitae indigene din
regiunile nisipoase.
Aceste pepiniere aü fost in urmä arendatá la particulari !

Institutiile de Credit
Institutiile de credit infiintate la nol aü toate, afarA de Ban-
cile populare create in urmä in numár a§a de mare, caracterul
de Stet, fiind-ca sunt saU intemeiate saü privilegiate de Stat.
In- primul rind al institutiunilor noastre de credit se cuvine
a se cita Creditul Funciar rural, infiintat la I Iunie 1873. Pand
la inceputul anului 1901 s'au ipotecat la credit 1817 proprietati.
In primul patrar de veac al existene lul, creditul rural a impru-
mutat pe ipoteca la 1756 mo§ii, in suprafatä de 1.980,954 hec-
tare, §i in valoare de 304.198,500 lei.
Banca agricold s'a infiintat la 28 Martie 1894. Ea impru-
mutä marilor proprietari §i arenda§i pe amanet de cereale, vite,
unelte agricole, varante, etc. Dobinda e 30/a peste scOntul Ban-
cel Nationale.
De la 1894-1899 1) s'a avansat de Banca agricolA:

Imprumuturi pe gaj . .
Efecte de primit (scompt) .
..
Avansuri pe producte de la 1894-1899 lei 108.121.295
. »
29.823.697
91.258.816
Avansuri pe efecte publice . . . x. 2.036.701
231.240.509
Pentru prant, Statul a infiintat prin legea promulgata la 8
Iunie 1881, Creditul agricol, cu un capital avansat de stat §i
judet §i o parte subscris de particulari. Statul voia sà asocieze
imtiativa privata la aceast5. intreprindere. Vdzind insà putinul in-
teres ce se acorda." institutiunei, adicA putinele subscrieri de ac-
tiuni, a votat in 1892 o lege prin care Creditul agricol devine o
institutiune a Statului, cu un capital de 20.000,000 lei.
Creditul imprumutd pe sateni pe amanet de la 50 lei panä la
10(t0 lei maximum. Dobinda e 100/s §i cind säteanul intirzie cu
plata i-se mai adauga 0/9.

1) A se vedea lucrarea citati a comisiunei de anchetä, pag. 84.

www.dacoromanica.ro
 78

Creditul agricoI procurd Statului" beneficii serioase, In urma

operatiunilor sale §i a dobinzilor ce incaseazi E evident cä o
dobinda de 10 §i. 12% este prea mare pentru tarani, dar daca
tinem seama' de camata care bintue la Ord, cu procentele el in
spAimintMoare, trebue sä admitem cA statul e foarte blind, in
aceasa materie, cu äraniL
Totu§i, se impune o reducere a procentului. Statul nu trebue
sà'§i stabileasca socotelile pe comparatii cu cA.matarii satelor ci sä
aibA in vedere binele taranuluil 0 scAdere de la 10 §i 10/0 la 8
§i 10%, ar fi foarte bine-venitä.
DupA ultirnul raport al directorului creditului rural s'ai.1 acor-
.

dat in 1901 imprumuturi pe amanet 318.388 persoane, in valoare

de 26.680.066 lei.
Urmatoarele tablouri1) ne vor arAta operatiunile imfirumuturilor
fie amanct, adicA. taranilor, in cursul celor cloud perioade ale cre-
ditului agricol de la 1882-1.892 §i de la 1892-1901:

Dupa 1
sold Intrat Esit sold
bilantul precedent in cursul Total in cursul repoltat
incheiat anulut anulul

31 D-bre 1893 I 19.988.041 35 16.465.303 05I 36.453.344 40 17.072.933 16 19.380.411 24

1 * 1894 19.380.411 24 30.766.300 10 50.146.711 34 27.034.919 19 23.111.792 15
z * 1895 23.111.792 15 29.049.166 35 52.160.958 50 31.873.463 90 20.287.494 60
* » 1896 '20.287.494 60 27.206.260 88 47.493.765 48 26.517.613 83 20.976.141 65
1 Martie 1897 20.976.141 65 1.467.427 22.442.568 65 487.933 65 21.954.635
2. * 1898 21.954.635 30.588.514 64 52.543.149 64 30.044.495 75 22.498.653 89
* 1 1899 22.498.653 89 28.799.645 80 51.298.299 69 28.993.337 99 22.304.961 70
o * 1900 22.304.961 70 27.093.500 90 49.398.462 60 25.935.977 15 23.462.485 45
» p 1901 23.462.485 45 25.712,216 40 49.174701 58 28.567.355 05 20.607.346 80

ITotal. 193.964.617 03 217.147.336 12 411.111.952 15 216.528.029 67 194.683.92248

1) Scos din lucrarea d-lui Mucian Boltu,s intitulati sCreditul agricol*

www.dacoromanica.ro
 79

SOLD
SOLD LA
INTRAT gT REPORTAT
AMU IN CUBSUL TOTAL IN CURSUL LA 81
1 IANUARIE
ANIILUI ANIILUI DECEMBER

1882 2.052.843 2.026.843 775.240 84 1.250.602 16

1883 1.260.602 16 13.755.392 05 15.005.994 21 9.488.286 31 5.517.707 90
1884 5.617.707 90 28.271.069 90 33.788.777 80 21.835.919 42 11.952.858 38
1885 11.952.858 38 24.907.174 26 36.860.032 64 20.050.769 50 16.809.263 14
1886 16.809.263 14 34.257.627 91 51.066.891 05 30.842.020 40 20.2'24.870 65
1887 20.224.870 16 25.470.046 35 45.694.916 23.335.514 10 22.361.401 90
1888 22.361.401 90 18.613.641 40 40.975.043 30 21.640.809 25 19.334.234 05
1889 19.334.234 05 15.197.865 20 34.532.089 25 14.023.165 89 20.508.923 36
1890 20.508.923 36 13.554.787 /5 34.063.711 11 12.912.194 70 21.151.516 41
1891 21.151.516 41 12.958.264 86 34.109.781 '26 12.387.993 08 21.721.788 18
1892 21.721.788 18 8.683.290 20 30.405.078 38 10.417.037 03 19.988.041 35
..
Total 160.833.166 13 197.694.991 87 858.528.1581 177.706.950 52 180.821.207 48
1

Bancile populare....- A.vintul asa de frumos, creat sub auspi-

ciile ministerului instructiunei publice, in favoarea bancilor popu-
lare, continua cu aceea§I intensitate ca in trecut. La 1 Septembre
1902 existail in toata tara un numar de 700 Band cu 59.844
membrii si cu un capital de 4.250.600 lei. In noua luni de zile
numarul Bancilor a sporit cu 444, al membrilor cu 39.240 si al
capitalului cu 1.905.555 lei.
Suntem asa dar in fata unui curent puternic, a unui fel de
moda. Asemenea curente sunt in totdeauna periculoase, in sensul
Ca entuziasmul care le provoaca. se poate raci §i atunci intreaga
opera e periclitatd, intreaga muncä ameninta sä nu rämiie de cit
o simpla amintire. Ministerul de instructiune are deci datoria sa
pareze un asemenea pericol, cautind a indigui miscarea, a o re-
gula printr'o lege speciala, care sa corespunda imprejurarilor noas-
tre. Bancile noastre populare ati la baza lor principii variate ; se
conduc dupa idei contradictorii. 0 lege care sa unifice baza lor
de actiune este deci necesara.

coli i ferme
Prima si cea mai insemnata parte din ori-care program de
arrkelioratidni agricole, este raspindirea invatamintului, educarea
profesidnala-technica a tinerelor generatiuni. La Doi s'a inteles
aceasta mare Devoe... In principiti, dar in practica s'a aplicat
exact contrariti de cum trebuia sa se aplice.
www.dacoromanica.ro
 80

Ast-fel, in loc ca Statul sã ingrijeasca in primul rind sa in-

fiinteze numeroase §colf de agriculturd inferioare, cart' sa re-
cruteze elevii dintre fiit tdranilor, s'a pus toatä greutatea budge-
telor in sustinerea Scoalei centrale agricole de la Herestraii, a
celor 3 §coli inferioare agricole §i a celor doua ferme-model, cari
n'ati produs nici-un rezultat vadil pentru WA, dupd cum void
arata mai departe.
Chiar invatämintul primar-rural a fost rãü conceput. Para
acum un an-doi, de cind a inceput sa prevaleze alte idei la Mi-
nisterul Instructiunei publice, intreg invatamintul primar-rural era
indreptat spre infuzarea unor cuno§tinti generale, foarte folositoare
ce e dreptul, dar cari, in definitiv, nu puteati sal influenteze intru
nimic asupra elevilor fii de sateni, in sensul capatdrei de cuno§-
tinte utile pentru exercitarea profesiunei lor. Acum, in urmd, s'a
recunoscut ins6 gre§ala cea mare §i s'a ajuns la convingerea Ca
inteo Ora care, dintre toate eminentele ce '§i atribue, cea mai
reala este acea agricold, trebue sä se educe fiul de Oran din
§coala primard, spre a putea fi mai tirziii un bun agricultor. S'a
inceput a§a dar la ministerul instructiunei, sub initiativa §i condu-
cerea d-lui Haret, o intreaga actiune pentru realizarea practica
a acestei idel, §i nu ma indoesc din parte 'mi, ca se va ajunge
cu vremea la rezultate foarte frumoase.
Inteun alt loc M'am ocupat pe larg de actiunea intreprinsä
de Ministerul instructiunei, pentru a injgheba la sate un inväta-
mint agricol solid, cu dementele pe cari le are la indamind : pa-
mintul §colar §i personal prin invatatorii sai §i invatatorii agricoli
ambulanti. Cu aceste elemente, de prima necesitate la organizarea
invatämintului agricol, ministerul poate stabili un invdtamint se-
rios pe baze puternice §i cu jertfe materiale relativ mid. Stdruind
pe acest drum, Ministerul instructiunei va dovedi ca, a gasit ade-
varata cale a invatamintului agricol la sate, acela care, in primul
rind, trebue sä se adreseze §i sa foloseasca táranimei.
Pentru ca sa" ne dam seamä ce influenta adinca ar avea un
atare invatamint agricol, in caz cä s'ar generaliza,.voiii reproduce
datele statistice ale invatdmintului primar rural pe anul 1900.
In acest an ati fost la Ora :
19 §coale de MeV
17 0 fete
0
3449 » mixte
168 » de catun
Total 3653
www.dacoromanica.ro
 81

Numdrul invdtdtorilor cari aü deservit aceste §coale a fost

de 4462, dintre cari 3546 barbati §i 916 femei. Dupd numarul
invdtdtorilor, §coalele rurale se grupeazd ast-fel: 2830 §coale cu
cite un invdtator (afard de cei de cdtun), 530 cu cite 2 invdta-
tori, 92 cu cite trel, 33 cu cite 4, 168 §coale de catun. In anul
1900,' recensdmintul copiilor la sate a dat urmdtorul rezultat :
704.039 copii in virstd de §coald, dintre can 380.034 bdeV §i
324.005 fete. Dintre ace§tia s'ati inscris in §colile rurale, ip anul
1900, 265048 elevi, dintre cari 218.433 bdeti §i 46.615 fete.
Dintre acetia, numai 18074 elevi, dintre cari 152.705 bdeti §i
22079 fete, ail urmat regulat cursurile in tot timpul anului.
Dintre 705060 copii buni de *coald aü urmat numai 181000.
DepArtarea dintre aceste cifre ne explicd propoilia cea mare de
ana1fab0 ce avem, §i de sigur cd.nu poate fi rorpin care sd nu
doreasca. din inimd ca numdrul §colilor rurale sã se inmulteasca
tot mai mult, fiind-cd, chiar din punctul de vedere- economico-
agricol, acolo unde patrunde lumina culturei nu mai poate domni
cu o stapinire a§a de grozavd. intunericul rutfnei profesionale.
Spre cultivarea technicd a acestor sute de mu de fii de ta-
rani trebue sa se indrepte deci toatd atenciunea acelora can, prin
invdtdmintul agricol, vor sä ridice pe tdran la independentd. eco-
nomicd. Sfortarile trebuesc concentrate in aceasta directle. Nu
sustin, fire§te, cä celelalte ramuri de invdtdmint agricol trebuesc
neglijate, dar afirm cã s'a procedat rdii de la inceput, ca. orga-
nizarea unui invaidmint agricol profesional n'a adus roade apre-
ciabile find-cei n'a putut aduce.
Am avut intil §coala agricold secundard de la Pantelimon,
mutatd in urma. la Herestrera, unde se afla §i astd-zi. Mo§ia §coalei
este in intindere de 321 hectare. In budgetul anului 1902-1903
este prevazutd urmdtoarea cheltuiald pentru aceasta §coald : per-
sonal 64.190 lei, material 48974, sad total 113164 lei anual.
In urma lege din 17 Martie 1883 s'au infiintat cele tree
§coale inferioare de agriculturd : de la Armeiqeqte cu o mo§ie in
intindere de 347 ha., de la Peinceqte-Dragomire.Fti cu 133 ha. §i
de la Striharet cu 150 ha.
fata acum §i numdrul absolventilor de la §coala centrald a-
gricold de la Herestrdii §i de la celelalte trei §coli inferioare :
Intre anil 1862-1888, §coala centrald a dat 376 absolventi,
(cifra aCeasta nu este exacta fiind-cd n'am putut lua numdrul ab-
solvenOlor din anil 1868 §i 1869). De la 1889 pdnd la 1899 in-
clusiv, ail mai fost 125 absolventi, sail in total 505. Cifra aceasta,
www.dacoromanica.ro
 82

impreura cu anii cari lipsesc §i cu anii din urnia", trebue de sigur

maritä la totalul aproximativ de 600 absolventi.
§coala de la Striharet a dat intre anii 1884-1899 inclusiv
260 absolventi. Numai cheltuiala lor de intretinere a costat in
tot timpul acesta suma de aproape 650000 lei. §coala de la Pan-
ce§ti-Dragomire§ti a absolvit intre anii 1887-1900 inclusiv 117 elevi,
iar impreunA ca cei de la ArmA§e§ti, al caror numär nu 1-am putut
capata, cifra totalA. a absolventilor tuturor acestor §zoli trebue de
sigur sä se urce la numärul de 1000 §i mai mult.
Se pune acum intrebarea : ce folos ail adus aceste §coli agri-
culturei, intru cit ail contribuit la imbunatatirea situatiunei ei,
scop pentru care Statul a cheltuit atitea milioane cu instrucfmnea
§i ingrijirea lor. DupA cum se §tie, raspunsul este absolut ne-
gativ. Absolventii §colilor de agricultura n'aii adus tare servicfile
cad' se speraii.
Vina insA nu este a lor, ci a imprejurarilor noastre econo-
mice. Tara noasträ, cu agriculture ei extensivd, cu mo§iile nein-
zestrate, lard cre§terea vitelor §i industrii anexe,. n'a simti Inca
nevoe de administratori §i conducdtori capabili. Absolventii n'au
avut unde sa'§i plaseze cuno§tintele, §i unde p se plaseze ei. A-
gricultura noasträ extensivä se conduce a§a ' cum e, cu logofeti
incultil call se pricep doar cum sA robeascd mai bine munca. De
aceea §.1 absolventii ail imbrati§at in numa'r ma de mare functio-
narismul, §i de aceia am spus mai sus cA s'a procedat gre§it cind
s'a pus toatd greutatea budgetului pe sustinerea §coalelor secun-
dare de agricultura, cari nu corespundeail imprejurarilor noastre
economice, §i nu pe respindirea §i organilarea invaidmintului pro-
fesional la sate, printre tdrani.
Astä-zi, absolventii §colilor de agricultura cer sd fie impro-
prietariti pe domeniile statului, pentru ca sâ. poata face agricultura.
metodicA §i sa serve de exemplu taranilor. Cererea meritä a fi
luatä in seamd, atita timp cit e rationalä. La inceput am auzit
cä reclamail 100 de hectare de persoand, plus imprumuturi pen-
tru a se putea stabili. Aceste erati pretentinni exorbitante, irea-
lizabile, cad nici-odata. Statul n'ar fi putut admite asemenea
sacrificii, cad s'ar urca la milioane. Cererile absolventilor trebue
sA nu deparasca mult pe cele ale taranilor, adica' sá li se dea
loturi de 5-10 ha. cel mult, plus imprurnuturi de la Creditul
agricol de 1000 lei pentru stabilire.
Afard de aceasta, absolventii ar mai trebui sA fie preferati in
functiuni la ministerul Domeniilor. Domeniul Coroanef, de sub
www.dacoromanica.ro
 83

conducerea d-lui Ion Kalinderu, a ardtat cd se pot face lucruri

de valoare, §i cu functionari romini. Ministerul domeniilor ar putea
deci sä urmeze acest exemplu la fermele sale.
Scolile inferioare de agricultura sunt in prezent sub conducerea
Minis,terului de instrucOune, care cred, va ingriji ca administrarea
br sd fie mai vigilentä §i capabila ca pind acum citi-va ani.
In afard de §colile ardtate mai sus, mai avem ca §coli de a-
gricultura : Orfelinatul eFerdinandD, pe mo§ia Zorleni (Tutova)
infiintat in 1898 de Majestatea Sa Regele Carol I.
Apoi, urniatoarele §coli elementare seiteqtf de agricultura, in-
fiinate recent, in urma staruintelor Ministerului instructiunei §i a
apelului lansat de acesta Cate maril proprietari rurali, ca sa do-
neze pamintul necesar pentru §coald.
Avem urrnatoarele §coli cari aü funcOonat in anul curent, 1902:
$cosla Intinderea Numartil elevilor
1) Sopot .(DOlj) 20 Hectare. . . 5
2). Poiana' ) . . . 42 ) . . 21
3) Stobaia (Mehedinti) . . . 35 ) . . 28
4) Lehliti (falomita) . . . . 35 ). 20
5) Brani§tea (Covurluiii)-. . . 35 . 30
6) Odo.be§ti (Putna) Vitileanca 10 ) . 34
7) "Beloe§ti (Ia§i) 85 ) . 13
8) Draghiceni (Romanati) . . 20 )) 8
9) Nucet (§coald inf. agricola) 100 ) . 53
Ministerul Domeniilor, care in materie §colara n'are de ve-
gheat de cit asupra celei de la Herestrall, §i care vede cd in-
treaga organizatie §colard agricold se face in afara de dinsul, a
conceput, acum de curind, planul (?) de a raspindi cuno§tintele
technice la 'card, Cautind a forma logofeti §i lucra.tori agricoli.
Economia noului proect este aceasta (citez din textul deciziunei) :
Art. 1. Se institue pe linga fermele-model, peniniere i pe lingA cele-alte
institutiuni dependinte de directiunea agriculture §coalei practice de agricultori,
viticultori i gradinari, etc., cu scopul de a forma §i deprinde pe fiii de sateni
cu dIferitele lucrdri practice in ramurile agriculturei mai jos notate :
Agricultura propriu zisA ;
Cultuja viel;
Cultura arborilot fructiferi i inmultirea lor;
GrAdinile de zarzavaturi ;
Cre§terea vitelor §i laptaria ;
Cultura gindacilor de mátase;
Fabricarea i conservarea vinurilor.
www.dacoromanica.ro
 84

Art. 2. Durata cursurilor este de 3 tni, incepind in fie-care an de la

1 Septembre.
InvAtamintul este practic pe toatA durata sezonului de lucrAri agricole
§i el are loc prin participarea zilnicA §i absoluta la toate lucrArile cimpului §i
ale fermei, intocmai ca §i aceea a lucrAtorilor angajati cu ziva sad cu luna.
InvAtAmintul practic este ajutat din cind in cind de explicatiuni la fata
locillui sub forma unor conferinte cu totul sumare §i populare.
In timpul iernei invAtAmintul insA se complecteazA prin o serie de cur-
suri cu totul elementare predate dupd compendii §i un program anume stabilit
de Ministerul agriculturei.
In fie-care an,-pinA Ia 15 August, elevii sunt supu§1 unui examen practic
§i teoretic, cind se promoveazal in clasa urmAtoare.
Fie-care elev are dreptul la o indemnitate de 30 lei lunar in anul I, iar
in cel 2 ani ce urmeazA aceastal sumA se poate augmenta pinA la 40 lei, dupd
gradul de ha.rnicie ce va depune fie-care.
Din acest salar, 20 lei li se vor retine pentru intretinere §i imbrAcaminte,
iar restul ce va resulta se va depune la Casa de depuneri pe tot timpul in-
v AtAmintului.
Cu incepere din anul curent §i de la 15 Septembre inainte, se infiinteaza
urmAtoarele §coale practice de agricultori practici pe linga institutele urmAtoare.
Elevi
La ferma model Studina, o §coala: practical de agricultdra §i gradi-
nArie de zarzavat cu
La ferma model Laza, idem cu 24
La §coala de la HerdstrAii, o §coalal practicA de agricultural §i lap-
tArie cu 12
La pepiniera Vi§an o §coalA de arbori roditori, viticultura. cu . 12
La pepiniera Cotnari, idem, idem §i apicultura cu . . . . . t. 12
La pepiniera Petre§ti idem idem cu . . . . . . 12
La pepiniera Pietroasa, pomologie, viticulturA §i viniculturA cu 18
La pepiniera Istrita, agricultura, pomologie, viticulturA §i vinicul-
tura: cu 24
La pepiniera Tintea, viticultura. cu . , - 12
La pepiniera DrAgA§ani, idem arbori roditori §i zarzavat . . . . 18
La pepiniera Strehaia, viticultural, zarzavat §i pomologie cu . . 12
Bucure§tioseaua-Kiseleff, §coalA de horticulturd cu . . . -, . 6
Total . .. , 198
repartizati a 66 elevi pe an.
Elevii vor fi considerati ca lucrAtori permanenti §i se vor salaria con-
form art. de mai sus, rAminind ca intretinerea §i formarea premiilor sa, aibal
loc §i sà se constituiascA din aceste indemnitAti lunare, care la rindul lor se
vor plAti din fonduriie de exploatare respective.

Acest a§a numit <moil proecb nu face insd alta de cit sd

legifereze o stare de lucruri veche. Lucratori permanetir existä la
ferme, nu timp de 3 ani, ci mai mult. Totu§i, prin acesti lucrd-
toff, agricultura nu s'a imbundtaIit de loc. Intru cit dar regle-
mentarea una stall' de lucruri obicinuite sub o noud formd §i cu
o intindere a§a de micd cum if dd proectul de fata va fo-
losi intru cit-va tdrei sail Invaldmintului agricol ? Se va vedea
www.dacoromanica.ro
 85

cu timpul cd acest proect va fi insemnat tot atit de putin ca §i

alte proecte, cari insa" au avut asupra acestuia avantajul de a nu
fi fost aplicate.
Fermele-model. Legea asupra invdtdmintului profesional din
1893 prevedea infiintarea de ferme-model. La inceput se decisese
crearea -a trei ferme la Laza in jud. Vasluiii, la Studina in jud.
Romanati §i una pe mo6a Hotarile-Isvoarele din jud. Ilfov. Nu
s'ail infiintat insa de cit primele cloud, cea de la Laza cu 1869 ha.
4530m. §i cea de la Studina cu 3200 ha.
Art. 33 din Legea asupra invatamintului profesional din 1893
define$te ast-fel scopul lor :
a) A servi ca model de culturd ameliorata" moqiilor mari din
regiunea in care se aft' ;
b) A deprinde, in timp de un an §i jumatate, pe elevii ab-
solvent.]: al §coalelor practice §i §coalelor centrale de agricultura*
cu practica lucrdrilor agricole §i ale unei bune administratiuni
de mo§ie ;
c) A servi la imbunatatirea raselor de cal de munca", boi,
oi i rimatori.
Ferma Studina a inceput sa functioneze in 1895 iar Laza in
1896-97. Ambele ail fost dotate la inceput cu cite un capital
de instalatie de 500.000 lei prelevate din imprumutul de 6.900.000
lei din 16 Martie 1893.
M'am ocupat in special cu chestiunea fermelor, §i in lucrarea
mea Ferma Laza din 1900, am &cut ministerului domeniilor un
raport critic asupra activitatei acestei ferme. Am ardtat atunci
directia gre§ita in care intrase ferma, in ce prive§te introducerea
vitelor de rasa. streind, §i am cerut ca fermele noastre sa' serve
de tamaslicuri pentru regenerarea vitelor noastre, indigene, pentru
ca. cele streine nu se preteaza Inca imprejurarilor noastre econo-
mice. Find-ca. am sustinut aceasta, am fost atacat cu cea din
urma. vio1en0 de acei cari nu admit, in grandomania lor ridicula,
ca. ar putea comite vreo data o gre§ala in actiunea lor (cdci
trebue sa se §tie ca unii revendica. fermele-model ca ale lor, pe
motiv ca. ei le-ail conceput, a§a ca nu permit cea mai mica. critica.).
-Mi s'a imputat ca am negat insu§i folosul fermelor-model.
Iatä ce ziceam insa in raportul citat mai sus :
Se mai pune acum o chestiune : Rezultatele ce a dat ferma-model Laza
nu indreptatesc oare criticele acelora cari ad fost din tot-cl'auna contra prin-
cipiului .de a crea 0 intretine Statul institutiuni agricole ? Eii cred a nu, tli
iatã de ce: Intiiii de toate, fAcind abstractiune de rezultatul financiar ce a
dat pind in prezent ferma §i privind lucrurile din punct de vedere principial
www.dacoromanica.ro
 86

trebue sA tinem neapArat seamA de imprejurdrile speciale in care ne aflam.

La noi, initiativa privatA e incd un ce necunoscut §i dacA pe alocurea
s'ail gdsit unit* cari §i-ati ridicat exploatatiunile lor agricole la nivelul celor ci-
vilizate, ace§tia nu sunt, de sigur, de cit exceptiuni onorabile. Cea mai mare
parte din cultivatorii mad §i mici din tarA aii Inca nevoe de exemple, de mo-
dele pentru ca sä poata progresa. De aceia intervent'iunea Statului este ex-
plicabill §i foarte justA, cAci dacd Statul n'ar interveni pAnd §i in aceste ches-
tiuni e cert cd nimic nu s'ar face §i totul ar rAmine stationar. In tArile unde
nu existAinitiativaprivata, Statul este acela care trebue sA ia initiativa §.1 sA aducA
la indeplinire acele proecte cari pot servi binelui public. Pe aceste conside-
rente bazat, creatiunea fermelor model romine§ti era o necesitate i infiintarea
lor nu meritA de cit aprobare.
Actiunea fermei Laza in special printre cultivatorii mail din regitmea in
care se aliA, nu se poate tagadui. Stint multi proprietari mari cari s'ati folosit
de pe urma acestei ferme §i cari au introdus alte sisteme de culturA de cit
cele vechi. 0 fermA model constitue un adevArat focar de lumina. care rAs-
pinde§te razele sale pAnd in mari departari, a§a in cit nu creatiunea lor trebue
sA regretAm, ci numArul mic de ferme ce se afid in tard..
In ce priveste rezultatele financiare ale exploatatiunei fermelor
model, urmdtorul tablog ce am intocmit va da o idee c5. fermele,
dacä ar fi particulare, ar fi dat de mult bancrutd.

REZUMAT
DE VENITURILE I CHELTUELILE FERMEI a tAZAo

Intinderea cult. Cheltuell Veniturl Perdere

Anul Hect. in. p. Lel B. Lel B. Profit Lel B.
1896 97 586,4400 131.071,30 55.446,47 75.624,83
1897 98 735,7500 130.717,36 56.629,56 74.087,80
1898 99 793,0692 195.406,94 108.562,34 36.844,60
1899-900 917,9444 137.204,93 28.944,49 108,260,44
Total . . . 3,033,2036 544.400,53 249.582,86 294.817,67

Dacä impdrtim suma de 544.400 lei 53 bani prin intinderea

cultivatä pand acum, de 3.033 hect. 2.036 m. p. rämine cã s'a
cheltuit pe hectar, in termen general, Suma de 180 lei iar dacä
tacem mai departe calculul afläm cd la fie-care hectar cultivat de
ferma.' s'a fierdut cite Z let.
Aceeasi situatie este si la ferma Studina. In raportul meu, am
cerut ca exploatatiunea fermelor-model sa fie bazatä pe rentabi-
litate, nu pe deficite continue. Un secretar-general al ministerului
domeniilor a recunoscut dreptatea vederilor mele, taxind intr'un
act oficial, fermele, drept simple creatiuni budgetare cari n'aii
adus nici-un foloso.

www.dacoromanica.ro
 87

Cre0erea vitelor
Am ardtat, in capitolele precedente, situatiunea agriculturei
noastre, in punctul acesta principal, al cre§terei vitelor. Am vazut
cum la "toate categoriile de proprietari rurali, vitele nu sunt in-
grijite, cum n'avem grajdurl sü addposturi bune pentru ce, cum
aceste sunt tratate, tinute, la tdrani, in frig §i ploae, cu un nu-
triment putin hranitor, pae i coceni la sdteni, sail o ratie ali-
mentard la celelalte clase de agricultori, care nu intrune§te pro-
centele alimentare suficiente.
Afard de aceasta, se mai §tie cã rasele noastre de vite sunt
degenerate, in raport cu cdutarea §i trecerea de care s'aii bu-
curat in trecut in toate tarile. In privinta aceasta, rasele vitelor
romine§ti all un trecut care poate fi pus aldturea de rasele de vite
renurnite ,din alte tdri.
In timpurile de fatd, starea aceasta de lucruri s'a schimbat
insd mult in defavoarea noastrd. Pd§unile intinse §i bogate pe care
se hranead marile herghelii moldovene§ti ca §i suhaturile vaste
cari nutreaii cirezile 'colosale de vite, all fost desfiintate in fa-
voarea eulturei cerealelor, ceea-ce a facut sä se restringd. mult
cre§terea vitelor de tot soiuL
Cit timp am avut apoi un debu§eu in Austria pentru vitele
noastre bovine, atita vreme s'a mai putut vorbi de o cre§tere
a vitelor, cad suma de 20-25 milioane anual cit valora exportul
mediu anual de' vite in Austria,' permitea sd se creased, cu §anse de
rentabilitate, multe vite; boi, vaci, porci. De cind insä acest de-
bu§eil a§a de important pentru noi ne-a fost inchis, de atunci
cre§terea vitelor a dat §i mai mult" inapoi, rasele all degenerat §i
mai mult, iar cuno§tiintele necesare pentru o cre§tere rationald
all dispdrut din ce in ce mai mult prmtre tdrani.
Starea aceasta de lucruri a mai fost accentuatd prin lipsa de
debu§euri inauntrul Orel. La noi, la -card, se consuma putin carnea,
a§a cá reducindu-se din masa consumatoare numidrul a§a de mare
de tdrani, se intelege de ce pretul camel este redus.
All fost a§a dar o sumd de facion. puternici, cari-ail deter-
minat starea actuald, deplorabild, a cre§terei vitelor, §i care nu
se va putea schimba de cit atunci cind vor inceta fire§te cel putin
o parte din cauzele cari dat na§tere.
Asupra acestor cauze, guvernele noastre ar fi putut de mult
sa influenteze in bine. In intreaga lume, autoritatile Statului
www.dacoromanica.ro
 88

acordd o atentie cu totul speciald chestiunilor de imbundtatire

zootechnicd, care se leaga a§a de intim cu progresul agriculturei
in general.
La nol, in trecut, in 1864, sub guvernul lul Mihail Kogalni-
ceanu, chestiunea imbundtatirei raselor noastre de vite s'a bu-
curat din partea Statului de toatd solicitudinda ce meritd. dm-
bundtgirea vitelor atralese luarea aminte a guvernulul. Se alo-
cara sumele necesare pentru infiintare de tamaslicuri, de oerii
model §i herghelii de cal spre a imbundtdti ras-ele indigene §i a
scapa tam, cum se zicea, mdcar pe viitor, de insemnatul tribut
ce armata noastra pläte§te strainilor pentru caii de remontd.
Pe lingd §coala de agricultura de la Pantelimon, ca anexe,
se formard herghelii §i depozite de reproducdtori cu menire de
a inmulti §i de a respindi in Ord reproducatoril ; se cumparara.
§i se distribuird in judece armdsari §i tauri de calitdtile cele mai
bune ce s'a putut gasi in ard» 1).
Preocupat dupä cum am vazut de ideea de a nu läsa sã se
degenereze rasele vitelor aoastre, Mihail Koget1/4iceanu face un
referat cdtre consiliul de mini§tri prin care explicd modul sda de
a vedea in chestia imbundtatirei vitelor. Reproduc in inttegime
acest referat, pentru ca el stabile§te principil care ar putea fi
urmate cu succes §i azi, spre folosul intregel Ian.

Imbunatatirea rasel vitelor

REFERATUL DONNULUI MINISTRU SECRETAR DE STAT LA DEPARTAMENTUL DE INTERNE,
AGRICULTURA SI LUCRARI PUBLICE, CATRE CONSILIUL MINWTRILOR.
Bum effi, 25 Noetnbrie, 7 Decembrie 1864.

Domnilor Miniftrii,
Una din preocupatiunile ce atrage cu osebire interesul guvernului in di-
feritele ramuri de organizare §i de imbunatatire de care se ocupd, este i aceea
a desvoltärei agriculturel in general, fiind-ca, precum cunoa§teti, domnilor mi-
ni§tril, agricultura este de o cam data pentru tara noastra unicul isvor de avutie.
Intre elementele privitoare la desvoltarea agriculturel este qi acela al
imbunatatirel tassel animalelor care, in cea mai mare parte a Wei, e degene-
rata cu totul ; de aceia, in interesul nostru economic, trebue a lua toate masu-
rile necesaril pentru ca sa se puna o stavild acestei degenerari, fiind-ca, ori
care ar fi sistemul de culturd adoptat intr'o fard, vitele vor fi in tot-d'a-una
indispensabile.

1) Studil xle Econonue Rurali de S. P. Radian, pag. 67.

www.dacoromanica.ro
 89

Mijlocul cel mai nemerit de intrebuintat la aceastA imbunatatire, este in-

fiintarea unei herghelii de cal, unui fantastic de vite albe ft unet oeriz modef
ale statului, in care sl se creascA armásari, tauri si berbeci buni pentru pro-
generatrune, qt de aci et se intparta in fara pentrit intbundtdfirea raselor. Spre
acest sfirsit am si alocat in budgetul anului curent o sumd de lei 300,000, care
sä serve la instalarea lor si facerea constructiunilor necesare la aceasta.
Indatà dupd sanctionarea budgetului, si avind in vedere CA statul posedd
un numbir oare-care de vite de la chinoviile Calddrusani si Cernica, am §i in-
sArcinat pe D. Ioan Ionescu a merge in visitarea lor, §i gasiadu-le a fi in stare
sã formeze din ele un tamaslic, sã aleaga pe cele mai bune, si sa'mi arate
numbrul lor, pe ce anume proprietati le putem stabili, si de ce constructiuni
avem necesitate atit pentru adapostirea lor, cit §i pentru locuinta oamenilor
de serviciii. Cu raportul de la 14 Iunie d-sa m'a incunostiintat ca pentru for-
marea hergheliei a ales 120 epe, pentru tamaslic 120 vaci, si pentru oerie
1,000 oi, din cari 500 tigai si 500 ro§ii; cA ele se pot aseza pe proprietatile
statului numite Revig, Copusu si Odaia-Baraganului, iar constructiuni de o cam
data nu sunt de trebuinta a se face, fiind destule cele in fiinta, si cari, cu o
-Mica rephratiune, se pot aduce in cea mai bund stare de locuit.
Itt consideratia celor aci espuse, pe de o parte am facut rugAciune d-lui
ministru de finante ca sA popreasca aceste vite de la vinzare, precum si de a
nu arenda zisele proprietAti, iar pe de alta am intocmit anecsatul aci regula-
ment pentr.ki infiintarea pe conta statului a acelei herghelii, tamaslic §i cern,
cari, precum am zis, sunt menite a produce vitele trebuincioase cultivatorilor
pentru muncA, ostirei caii trebuinciosi pentru remontA §i pe carii, precum
cunoastem cu totii, statul este nevoit al procura cu cheltueli insemnate si
destule osteneli si din alte parI si tarei intregi vite pentru came, lapte §i
linA perfectionata; si, ca sl putem ajunge la un resultat satisfAcAtor, am pre-
valzut a introduce in ele pentru progeneratiune armasari din cele mai renu-
mite rasse arabe din Transilvania, Banat sad Bucovina, tauri din cele mai
bune rase ce posedd fara i Transilvania §i berbeci merinosi a cArora cum-
pArAtoare o voi face din fondurile ce am alocat in budget pentru aceastä
trebuintd.
Din cele aci enumerate, vb." puteti incredinta, domnilor Ministril, despre
trehuin0 indispensabild ce este pentru tard de a se infiinta, acea herghelid,
tamaslic si oeria; cheltuielile ce ail a se face cu infiintarea lor, conform budge-
tului aci anecsat, sunt neinsemnate in comparatiune cu foloasele ce are a trage
sara in desvoltarea mai cu seamd a agriculturel. Intretinerea lor, precum se a-
ratã in budget, va costa pe fie-care an lei 95,576, osebit de arenda acelor
proprietati, cari dupä contractele de asta-zi, se urcã la suma de lei 31,500, si
care contind'o aci, costa in total lei 127,076 pe an.
Acestea fiind chieltuelile ce se cer pentru instalarea si intretinerea aces-
-tor turme, am crezut de cuviintä a vã supune la cuno§tintd §i un bilant de ve-
nitul cu aprocsimatia ce poate realiza statul din vinderea productelor scoase
din herghelie, tamaslic si oerie, care, cu preturile moderate ce s'au pus
animalelor §i celor-l-alte obiecte, totusi poate incasa statul pe fie-care an panA
la let 182,800, proba destul de evidentd cA nu numal va acoperi cheltuelile,
dar va da si un profit pe fie-care an; cu toate cd acest profit nu s'ar putea
-pretiticle de oare-ce statul nu face aceastá intreprindere cu scop de a realisa
beneficiuri, ci numai pentru a face serviciuri pre, fiind-ca, in lipsa initiativei
particularil9r, guvernul nu poate sta in neactivitate uitindu7se cum rassele de
vite degenereaza din ce in ce mai mult, si cele-l-alte trebuinte se indeplinesc
cu atitea dificultAti.
Asa dar domnilor MinitriI, intern' interval de citi7va aril de la incepe-
rea reproductiunei, statul va reintra in fondurile sale, si de aci inainte acest

www.dacoromanica.ro
 90

stabiliment va represinta pentru stat, nu numai o pepinierã din care se vor

rAspindi in tard vite de cea mai bun g. rasA, dar i un venit anual de 50,000 lei.
In adastare insä de a scoate din acest sabiliment animalele trebuincioase
tare pentru sfirsitul arAtat, i avind in vedere suma de lel 189,000 ce mi s'a
afectat in budgetul anului curent, ell am cumparat 32 armAsari si 64 tauri din
cele mai bune rase din tara, cu suma totald de lei 126,756, dupà cum mi s'a
aratat de d. Aurelian, insArcinatul cu aceastA lucrare, si am luat dispositil a
se impArti in toate judetele, dindu-se armAsarii de o cam data in ingrijirea co-
mandirului de gendarmi, iar tatcri ant regulat set se aqeze in cea mai centralet
comuna a judefului, pentru care sjirqit am invitat pe d. Primar al acelei co-
ntune a infiinta grajdul necesar la adeipostirea lor qi a aproviziona juragia
de hranei al lor qi al armeisarilor; laY cheltuelile cerute de aceste lucreiri set
le facet din casa comunald. Cu acest mod ramine in viitor la comune a in-
griji atit de intrefinerea lor cit gi de cumpetrarea celora ce vor nzcii trebui, con-
form aliniatului al doilea de la art. 17 din legea comunald.
Guvernul insA va priveghia tinerea lor in bunA stare, intrebuintarea lor
cu build orinduialä in scopul pentru care s'ail infiintat i altele, spre a putea
realiza dorinta ce are de a imunAtAti rasa vitelor Orel.
Pe linga cele aci enumerate, si cari, precum zic, tind la desvoltarea a
griculturei, nu este indoialà ca. i industria Wei trebue sa se bucure de toate
solicidutinea guvernului, i aceasta cu atit mai mult cA desvoltarea industriei
are o influenta considerabilA asupra agriculturei, aceste douA rAmuri fiind strins
legate. Comertul nu mai putin trebue sd ne preocupe find mijlocul prin care
producAtorii se pot desface de productele lor. De aceia dar, Ir1 interesul des-
voltarei lor, era indispensabil, domnilor Ministrii, a lua dispositiile cuvenite de a
se studia treptat fie-care an in judetele tArei sub punctul de vedere agricol,
comercial si industrial, pentru ca ast-fel sä se poata cunoaste toate isvoarele
de avutie de cari dispunem, toate inbunatAtirile ce sunt de facut in deosebi-
tele localitAti, si toate incuragierile ce urmeazA a se da particularilor cari se si-
lesc a face sa prospere economia Ora
Asa dar, ca sä putem da acestor lucrAri impulsiunea cuvenitA, i pentru
a initia pe agricultorii, comercialii i industrialii romini la toate mijloacele de
imbunatatire, am crezut de trebuinta, a infiinta un serviciti de inspectorat pen-
tru agriculturA, comerciii i industrie, compus din dol inspectori generali, alesi
dintre barbatii ce aü facut studii speciale. De aceia am si intocmit anecsatul
aci regulament pentru infiintarea unui servici, pe care, impreund cu acela pen-
tru tamaslicurile modele, cu onoare le inaintez in deliberarea consiliului dom-
niilor-voastre, sperind *cá in apreciarea ce veti face foloaselor ce vor aduce
Orel aceste institutiuni, o sA le dati aprobatiunea cuvenitd, spre a le supune
la sanctionarea MAriei Sale Domnitorului, cu toate regulamentele de asemene,a
servicid, infiintate de guvern dupd trebuinta simtitä. OdatA aceste aprobate,
void pAsi indatd la instalarea hergheliei, tamaslicului i oeriei pe basele bud-
getului ce am onoare a vA presenta, plAtindu-se cheltuelile atit de instalare
cit si de intretinere din sumele ce am affectat in budget si la numirea inspec-
torilor; i pentru care va. rog domnilor minitriI, sã bine-voitl a'mi autorisa
deschiderea unui credit de 6,000 lei pentru plata emulementelor d. d. inspectori
pAnA la finele anului socotit a lei 2,000 fie-care pe lunA, nefiind prevAzut in
budgetul anului curent, acest servicid de inspectorat.
Ministru secretar de stat la .Departainenta
de interne, agriculturd i lucrdri publice.
Kogalniceanu

www.dacoromanica.ro
 91

Dispositii pentru cumfidrarea de armeisarz, tawri, etc., spre a se imptirti in

fard, In scopul de a iinbundtali rassa animalelor indigene.
Una din creatiunile ce a atras cu osebire interesul guvernului in diferi-
tele ramuri de organisare §i de imbunAtAtire de earl se ocupa, a fost §i aceia
a desvoltArei agriculture! in general.
lntre elementele privitoare la desvoltarea agriculture!, este §i acela al
imbunAtAlirei rassei anirnalelor, care in cea mai mare parte a tAret a degene-
rat cu totul, §i aceastA degenerare poate deveni in curind o calamitate pentru
agricultura.
Ministerul de interne, agricultura §i lucrAri publice, preocupat de aceasta
trebuintA, §i, spre a evita un asemenea rad, a §i alocat in budgetul anului 1864
sumele necesare pentru aprovisioparea a 32 armAsari §i 64 tauri (buhai) des-
tinati a se imparti in toate judetele tare! pentru a servi la zisa imbunatatire,
care budget, fiind sanctionat de Maria Sa Principe le Domnitor, nu rAmine de
cit a utiliza intrebuintarea acelui fond in aprovizionarea lor.
In donsideratie dar a celor aci espuse, §i ca O. pot ajunge la un resul-
tat favoratil pentru a avea armAsari §i tauff de cele mai bune rasse, zisul
minister s'a adresat pentru armAsari catre d. Al. Moruzzi la Svori§tea, §i pen-
tru tauri Care d. Iorgu Radu la Birlad, cu rugaciune a'l arAta clack' din ta-
maslicurile d-lor pot a da guvernului aceste animale, insd, dupa informatiile
luate, nu se pot oferi de cit a treia parte din nurnArul arAtat. Ca O. poata dar
avea ministerul cit de curind acest numar de armAsari §i tauri, a insarcinat
prin ordinul No. 7,454 din 1864, pe d. director al §coalei de agricultura de la
Pantelimon, cu aceasta. lucrare, §i '1-a invitat a merge in Rominia de peste
Milcov, in judetele mai ales Dorohol, Boto§ani, Neamtu §i Tutova, ca sä visi-
teze haragiurile d-lor Moruzzi §i Iorgu Radu, precum §i a altor asemenea d-ni
proprietari, §i gasind tot numaxul trebuincios de 32 armAsari §i 64 tauri, sd te-
legrafieze indatA ministerului pretul lor, spre a se trimite sumele necesare
in cumpa-ratoarea lor, precum §i mediile necesare pentru aducerea celor tre-
buincio§1 aicl.

REGULAMENT

Art. /. Se infiinteazã pe conta statului o herghelie de cai, un tamaslic

de vite albe §i o oerie model.
Art. 2. Acum la inceput, herghelia se va compune din 120 iepe §i 5
armAsari; tamaslicul din 120 vaci §i 5 tauri, §i -oeria din 1,000 oi §i 30 ber-
bed, Carl vor fi jumatate tigai §i jumAtate ro§ii.
Art. 3. Epele, vacile §i oile se vor alege pe cit se poate de cea mai
bunA calitate §i sAnAtoase, din acelea ale statului de la mAnastirile chinoviale
CAldAru§ani §i Cernica, iar armAsarii, taurii i berbecii pentru reproductiune,
se vor cumpara de cele mai bune rase aflate in tail sad strainAtate.
Art. 4. Tamaslicul §i tot personalul trebuincios la ingrijirea §i adminis-
tratianea lui, se ata§eazA la ministerul de interne, agricultura §i lucrAri publice.
Art. 5. Tamaslicul, herghelia §i oeria model se vor a§eza pe proprie-
tAtile statulad ce se vor alege de minister, §i se vor administra in regie pe
conta statului, conform reglementelor intocmite pentru regille lui.
Art. 6. Personalul trebuincios acestui tamaslic se va compune dinteun
director, ,nrr comptabil, un magistrat, un magasiner, un veterinar qi trei §efi de
servicit, unul pentru cai, unul pentru oi, carl vor fi ale§i dintre cel ma! prac-
tic! §i capabili.
www.dacoromanica.ro
 92

Art. 7. Pe ling& ace§ti inipiegati se mai adauga numärul oamenilor de

servicid, pentru halal, ciobani, argati, palefrenieri §i altii, carl se vor alege
dintre vechl soldati de cavalerie.
Art. 8. Scopul infiintarel acestui tamaslic de cal, vite §i ol este de a
produce armásari, tauri §i berbeci cari ad a servi la imbuna'atirea rasel anima-
lelor de muncd ale Orel, precum §i de a produce cal trebuincio§1 pentru re-
monta o§tirel.
Art. 9. Armasaril ce se vor cumpAra din sträindtate, confom articolului
precedent, se vor lua din cele mai renumite rase, preferindu-se pentru cal de
caldrie, armdsari arabl, iar pentru Gel de muncti, armeisari din rasa cea mare
a Iransilvaniei sail Banatului .yi Bucovinei
Art. 10. Tauril trebuincio§i tamaslicului de vite albe se vor cumpara
din rasele cele mai bune ce posedd tara, precum fi din Transilvania, avind de
scop de a produce vite bune de munca, de lapte qi de came.
Art. 11. Berbecil trebuincio§1 la oerie se vor aduce de rase merinos,
fiind-ca cre§terea oilor are de scop perfectionarea linel.

D is pozitiuni gener ale

Art. 12. Din productiunile acestui tamaslic se vor da cu -platã la toate

comunele rurale ale tdrei armdsaril, tauril §i berbecil trebuincio§i pentru a
servi la inbunatatirea rasei animalelor, precum s'a zis mai sus.
Art. 13. Din acele productiuni '§i va procura cu plata. §i administratiunea
militara cal de remonta necesari.
Art. 14. Cal, epele, tauril, vacile, oile §i berbecil ce vor rdminea dis-
ponibill din acele productiuni, dupa indeplinirea trebuintelor ardtate la art.
precedent, se vor vinde prin licitatie in profitul statului.
Art. 15. Se vor vinde asemenea §i toate cele-l-alte anirnale cad se vor
dovedi cd nu mai pot fi intrebuintate pentru reproductiune, din causd de bd-
trinete sad boald, precum §i cirlanil cad nu vor insu§i calitatile cerute pentru
productiune.
Art. 16. In stabilimentul acestui tamaslic se infiinteazd o laptärie cu
toate accesoriile pentru a preface in unt §i brinzeturi perfectionate, laptele ce
va prisosi din cre§terea viteilor §i meilor.
Art. 17. Untul, brinza §i lina se vor vinde prin licitatie, ca §i aninia-
lele, in profitul statului.
Art. 18. Preturile ce ad a servi de normal la animalele ce ad a se da
comunelor rurale, o§tirei §i pentru acelea ce ad a se vinde la licitatie se vor
statornici de ministrul de interne, agriculturel §i lucräri publice, dupd felul §i
calitatea lor.
Asemenea preturi se var statornici §i pentru productele de la art. 16 de mal sus.
Art: 19. Atributiunile fie-cdruia din impiegatil stabilimentului, aratati
la art. 6 §i 7 de mai sus, se vor deterrnina prin osebite instructii ce se vor
intocmi pentru aceasta de ministrul de interne, agricultura §i lucrarl publice.
Art. 20. Prin acelea§i instructii se vor determina §i indatoririle ce pri-
vesc serviciul proprietatilor statului, cre§terea vitelor §i intrebuintarea lor, cad
vor cuprinde toate regulele agricole, zootecnice §i economice cu cad trebue a
se conforma personalul stabilimentului.
Art. 21. In acest stabiliment se vor face incercdri pentru aclimatarea o-
sebitelor rase de vite ce ar putea fi introduse cu succes in tara §i al cdror
folos poate da na§tere unui comert insemnat §i unei industril din cele mai
folositoare.

www.dacoromanica.ro
 93

Art. 22. Acest stabiliment va concura cu expositiunile ce se vor face

in tail, atit cu producte vegetale cit si cu animale.
Art. 23, Inspectoril generali de agricultura vor inspecta acest stabili-
ment cel putin de doua off pe an, si vor asista la licitatiunile ce se vor
face pentru vinzarea vitelor, a linel, untului si a brinzeturilor.
Art. 24. Cheltuelile necesare, se vor aloca in fie-care an in budgetul
ministerului de interne, agriculturd si lucrdri publice.
Art: 25 §i cel din urma. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Depar-
tamentul de interne, agricultura qi lucrari publice, va aduce la indeplinire de-
cretul de fata.
Dat in Bucuresti, la 23 Noembrie 1864.
ALEXANDRU IOAN.
Mtnistru Secretar de Stat la Departamentul
de interne, agricultura fi lucrari publice.
liogilniceanu

INSTRUCTIUNI

pentru administra(ia hergheliei, tamaslicului si a oieriei model ale statuluz

1. Vitele alese in numdr de 120 epe, 120 vaci si 1,000 oi, se vor intre-
tine in scopul de a scoate reproducatori, cari sa se imparta prin sate spre a
servi la imbunatatirea rasel.
2. Dupa trecerea de 5 anl se vor scoate din vitele statului, tauri si ar-
masari ; si dupa trel ani berbeci.
3. Toate vitele de parte femeiascà cite se vor naste in curs de 5 ani,
se vor tine spre a inmulti numarul epelor §i al vacilor fatatoare, ca asa dupa
5 ani herghelia sa fie alcatuita din 400 epe si tamaslicul de 400 vaci fatatoare.
4. Oile se vor tine in numar de 1,000 capete fatatoare, de aceea se va
scoate din turma la toff doi ani primavara, pe de o parte toate cirlanele cu
mieil lor si se vor vinde, iar pe de alta parte toamna berbecii.
5. Mai inainte de a se scoate vitele in vinzare, se vor opri din ele toate
acelea ca vor fi mai bine conformate spre a le substitui celor batrine, betege
si in neputinta de a mai fi tinute.
6. Cu ocasia oprirel acestor vite se va avea in privire a se tine in ta-
maslic numal vacile cele mai bune la lapte, cele mai marl si mai bine con-
formate, potrivindu-Ie atit la par cit si la coarne ca sà fie cit se va putea de
aceeasi statura si forma. Asemenea si. la herghelii se vor opri epele cad vor
fl mai bine conformate pentru a raspunde la cele patru scopurl ale hergheliei,
adica : la cal buni de lucru si de tunuri, la cal de diligente si birji, la cal de
calarie §i la cal de curse, cautindu-se a se da fie-carel grupe de epe cite un
par deosebit, dupa insusirile caracteristice ale lor; negrii de esemplu cel mai
grosi\de tumid, castanii la eel de diligent; roibi la cail de calarie si surl la
cel de curte. La ol insa se va avea in vedere numal fineta linel, oprindu-se
la toata prefacerea, oile cele cu lina subtire si mai deasa.
7. Dupa cinci aril herghelia se va urca la 680 capete, .tamaslicul la 630
si oile ra. 3,000, adica peste tot 3,400 capete ; iar de la 5 ani inainte, epele si
vacile fatateare ail a fi alcatuite numal din 400 capete in herghelie §i 400 in
tamaslic; prin urmare numal acestea se vor intretine. Herghelia cher are a fi
pe 1,700 capete si tamaslicul tot din atitea, adica peste tot cu oile dimpreuna
www.dacoromanica.ro
 94

5,400 capete, pentru a cdror intretinere se va cAuta a se avea pamint indes-

tulAtor.
8. In eel dintiid cind anl nu se va scoate in vinzare de cit numal oi. In
cel de al doilea cinci ant se vor vinde ca la 270 armásafi §i tot atitia tauri.
Periodul cel dintiid de 5 ani dind productul sat, se va vinde in periodul
al doilea care va fi de 655 armdsarI §i 650 epe, asemenea §i 650 tauri §i 650
vaci. In al patrulea period se vor scoate pe fie-care an cite 200 arindsari §i
200 tauri §i tot atitea vaci §i epe, marginidu-se tinerea vitelor statului la acest
product anual care este indestul spre a tine inteo marse propd§itoare inbu-
nAtAtirea vitelor din Rominia intreagd.
9. In starea normald in care are sd ajungd numdrul vitelor statului, her-
ghelia va avea 2400 capete mari cu mid, tamaslicul 2,400 capete §i turma
3,000 capete, adica peste tot 7,800 capete marl §i mid.
10. Pentru fie-care cap de vita se afectd cite 1 pogoane de pdmint, din-
tre care jumAtate in islaz §1 jumatate in finete. fn periodul celor 5 ani dintiid
avind 700 capete in herghelie, 700 in tamaslic §i 3,000 in oi, adicd preste tot
la 4,400 capete este necesar a se da 13,200 pogoane.
11. Acum se afectA pentru vitele statului pdmintul urmdtor :
in odaia Baraganului 2,000 pogoane
in odaia Copudiu. . 2,100 , §i
in regiunea Cadiane§ti 4,900
Adica peste tot . . 9,000 1,

12. Pe lingd acest pdmint va fi de nevoe a se lua cu chirie pe tot anul cite
un munte, unde sä se transmute oile spre yard, pentru cd numal asia se poate
tine turma de ol intr'o stare de prosperitate.
13. In herghelie sunt patru rase de epe : 1) epe marl muscdle§ti, 2) epe
marl nemte§t1, 3) epe mocAne§ti §i 4) epe tdare§ti de sof vechi rominesc. Cu
epele cele marl de la Cernica §i Pasdrea, se pot face reproducltori pentru
cal marl de muncA, de tunuri, de birji §i diligente. Cu epele cele de mijloc,
luate de la Cernica, Pasdrea §i CAlddru§ani, se pot scoate reproducatori pen-
tru cavalerie. Cu epele cele mid ta.tdre§ti de la CAlddru§ani se pot scoate cal
de curse- §i de cAlAtorie. .

Reproducdtorii din aceste epe ad singe nobil §i nu le lipse§te de cit

numal talia care va trebui a se cre§te in cursul educArel lor.
Dupd inima §i talia epelor ce compun herghelia statulul, va trebui a se
alege §i reproducAtorii lor ; epele de la Cernica §i CAlddru§ani ad talie dar
n'ad inimd. Acestor epe trebue a se lAsa armAsari arabi, armAsari de singe
curat. La epele insi cele de la CdIddru§anI earl ad inimd dar n'ad talie trebue
a se da armAsari cu talie §i inzestrati cu insu§irile ce se cer pentru cAldrie
§i curse.
15. Tamaslicul este in mare parte alcAtuit din vaci bacsine corecte cu
tauri ungure§ti. Sunt intr'aceste vaci unele bune de lapte, altele bune de in-
gra§at §i altele care dad bol marl §i bunl de lucru.
Purificindu-se tamaslicul de vaci se va avea in vedere, a se opri pripa§ii
earl sd se poatd deosebi dupd calitAtile lor : 1) in vaci bune de lapte, 2) in
vaci bune de ingra§iat §i 3) in vaci bune de lucru. Dup a. aceste trel scopuri
se vor alege tauri gi anurne: 3 pentru vacile bune de lapte, unul pentru cele
bune de ingra§iat §1 unul pentru cele bune de lucru.
16. Oile fiind jumAtate tigdi-ro§ii §i jumatate tigdi-albe se vor inbundtAti
cele ro§ii prin sine in§ile, adicd prin berbeci luati dintre ele §i earl se vor
distinge mai mult prin lina lor subtire §i deasA. Tigaile se vor da la berbed
merino§1, oprindu-se tot-d'a-una intre fatatoare corcite e§ite, ca a§a din an in
an sa. creased. calitatea linel.
17. Tinerea §i cdutarea tutulor vitelor va avea de scop de a le con-

www.dacoromanica.ro
 95

serva rusticitatea ce o poseda astazi §i de a le da calitatile acelea ce le lip-

sesc, combatind necontenit defectuozitatile lor.
18. Pentru conservarea nepretuitel calitati de rusticitate ce aü vitele, ele
vor trebui tinute ca pin'acum in aer libe.r §i in toate conditiunile naturale in
cari sunt deprinse §i in adaposturi, lasindu-le libere a se adaposti de vreme
rele cind vor voi.
Nutrimentul lor dar §i iarna chiar va fi dat afara in aer liber. In tot
cursul ,ernei vor fi scoase in toate zilele la pascuit pe suhaturi dupa curn se
face §i vara daca nu pentru hrand, cel putin pentru esercitii §i intretinerea
sanatätii lor.
19. Pamintul ce s'a ales pentru intretinerea vitelor statului, este din firea
lui destinat a produce vite cu talie mare. Cu toate acestea herghelia mai cu
osebire va avea a face pe toata ziva curse cit se va putea mai indelungate,
ca a§a umblind mult sa nu'§i pearda agilitatea musculara o data cu sporirea
taliei lor.
20.. Toate vacile vor fi date la reproducatori de la Iunie paid la Au-
gust, ca a§a viteii sä se nasca in tot timpul cel frumos al primdverei.
21. Toate epele vor fi date la reproducdtori de la Maid pana la Iuliu, ca
a§a minzii sa nascã de o data in primavara.
22. Toate oile vor fi date la reproducatori in Noembrie, ca ast-fel sa
fete §i ele in primavara.
23. Armasarii §i taurii se vor tine la grajd in tot cursul anului. Se vor
lua dispoziiunI ca §i ei sã se bucure de aerul liber ori de cite oil vor voi.
La grajd sad la ceair taurii §i armäsarii se vor cauta bine, vor primi ovaz ;
iar in timpul producOunei, portiunea de ovaz se va spori.
24. Sdritul §1 gonitul se va face dindu-se fie-care iapa sail vacd la ar-
masarul sad taurul cel mai potrivit dupa calitatile §i defectele vacei sad ale epei
25. In herghelie ca §i in tarnaslic va fi cite un boute-en-train spre a le
aprinde §i a le face sa fie aduse la reproducator.
Epele se vor da la armasari din 9 in 9 zile, pina ce nu vor voi a-I mai primi.
26. .Toate epele §i vacile avind numirile lor, vor avea §i cite o partida
in care se va trece epocele lor cele mai insemnate, precum data gonirel lor
cu numele armasarului, data na§terel, genul nascutului §i toate cele-l-alte ob-
servatiuni, ca a§a sä se poata urmari fie-care fatatoare in tot cursul esisten-
tei sale.
Pripa§ii fie-carel fatatoare formind familia sa, vor fi urmdriti in toate e-
pocile lor, pind la vinzare, §i in actul vinzdrei se va arata genealogia indi-
vidului vindut.
,27. Asemenea insemnari genealogice se vor tine §i pentru vaci.
28. Viteii §i minzii consuma ei singuri tot laptele mumei lor din prima-
vara §i pana in iarna, §i aceasta in scopul de a dobindi talia cea mai ma re
posibila.
29. In iarna anului 1-ia, viteii i minzil cal:1MA §i cite un adaus de nutri-
ment compus la minzi din ovaz §i la vitel din .orz urluit §i sarat.
30. In prima-vara anului 1.iu, vita' §i minzii, ajun§i a fi minzati unii §i
all strijnici, se infereada §i se despart in patru turme de : minzati, minzate,
strijnici §i strijnice.
.\31. Minzatii la anul al douilea devin gonitori §i strijnicii cirlani, in tur-
mele lor se pun noi minzati §i strijnici §i a§a mai &parte, a§a in cit tot ti-
neretul O. se goneasca in turme deosebite din cari cu cit se vor scoate ar-
mdsari §i fauri cu atit se vor inlocui cu minzate §i strijnice.
32; In periodul cel d'intiiti de 5 ani veterinarul va fi cu mare bagare de
seama spre a intoarce minzatii §i strijnicii cari vor da semne pipaite cä nu
pot 11 buni reproducatori din viteii §i minzil ce sug acum.

www.dacoromanica.ro
 96

33. Din numarul total al epelor se vor alege cite-va mai proaste si se
vor da la unul din magarii turme i. de oi spre a se reproduce si ot%i.va catiri,
ca unii ce sunt vitele cele mai potrivite pentru munca §i carau§ie.
34. Sandtatea vitelor este incredintata ingrijirei veterinarului care va ur--
marl si operatiunile acuplimentultn, iar intretinerea lor este unul din atributiile
fondamentale ale directorului care este tot o data §i executorul regulamentului
de fata.
35. Pentru toate cele-l-alte lucrari secundare §i relative la administratie
si contabilitate, se vor face instructii amanunte si se vor da indata fie-cdrui
impiegat. Pentru acest sfir§it difectorul, ,veterinarul §i ingrijitorii speciali ai
vitelor, sunt datori a arata Ministerului tot ce vor gasi de cuviinta pentru
prosperitatea si inflorirea stabilimentului statului.
Ministru, Kogalniceanu

Dupa cum se vede din referatul de mai' sus, Mihail Kogal-

niceanu pune mare greutate pe ameliorarea raselor de vite indi-
gene, hotArind cumpararea §i imbundtatirea vitelor din. Ord.
Pupa directiunea data de dinsul, ca ministru de agricultura,
s'a mai urmat un timp a se stdrui -pentru amelioratiuni. Dupd
aceea insd, totul a intrat in liniste. Chestia InbunAtatirei vitelor
a ca.zut pe planul cel din urma al preocupatiunilor autoritatilor
noastre.
La gcoala de la Hereistrau §i la Institutul zootechnic, care
a existat de la 1896-1901, s'ad facut insa experiente foarte cos-
tisitoare cu aducerea de vite de rase straine : olandeza, simmen-
thal, schwitz, pinzgau etc., §i cu incercarile de a le aclimatiza
Incruma cu rasele vitelor noastre. Asemenea experimente
s'ad mai facut §i la fermele-model, Laza §i Studina.
Alte masuri luate pentru imbundtatirea raselor noastre de
vite aU fost si Tirgurile de vite. Printeo lege din Februarie 1885
s'ati hotarit infiiintarea a trei tirguri de vite, la T.-Severin (de
rimAtori), la Constanta (oieria) §i la Burdujeni. In vederea expor-
tului de vite s'a construit abatoriul cel mare din Ia§i. Pentru corn-
baterea epizootiilor, exista un fond special, al epizootiilor, care
astd-zi atinge cifra de 8 milioane. Serviciul sanitar, facut de me-
dicil e§iti de la §coala noasträ. veterinard §i in virtutea legei po-
sanitare, este dependinte de ministerul de interne, iar nu
de cel de agricultura, care are insA un serviciii zootechnic in di-
rectia agriculturei.
Cheltuelile facute 'Ana la finele anului 1899 cu Tirgul de ri-
matori de la T.-Severin, se specified prin urmAtorul tablod:

www.dacoromanica.ro
 97

SLIME ORDONANTATE PENTRU CONSTRUIREA UNUI TIRO DE VITE

(RIMATORO LA TURNU-SEVERIN.

Lei 1.000.000. Credit extraordinar acordat prin legea sanctionatA cu

Decretul No. 498 85 pentru construirea unui tirg de
vite la T.-Severin.
s 30.000. Idem Decretul No. 2620 91 pentru reparatia tirgului idem.
s 35.211.75Idem Decretul No. 2577/92 idem.
1.106.16 Idem Decretul No. 3311/92 cheltuell fAcute la acest
tirg pentru lucraff suplimentare.
24.126.85 Idem Decretul No. 3608/95 pentru separatia sAla§elor
§i facerea, de pavage la acel tirg.
s 144.568.05 Idem Decretul No. 2435/96 idem.
29.878.30 Idem.
s 40.000. Idem Decretul No. 2515/98, pentru desinfectarea acelui
tirg.
A 6.090. Idem Decretul No. 4697/99, pentru diferite cheltueli fd-
cute la acel tirg.
Penfru constructia oeriei de la Constanta, azi sub conducerea
§coalei de la HerestraA s'a cheltuit suma de 887.315 lei, afard de
sumele cheltuite pentru cumpa'rarea a tot soiul de rase de oi, cari
se experimenteaza la acea oerie din Bucure§ti.
Cu aceste mdsurr §i jertfe, nu s'a ajuns insä la nici un scop.
Cre§terea vitelor nu s'a ameliorat citu§i de putin de pe urma ba-
nilor cheltuitt Propriti-zis, anglobarea tirgurilor de vite printre ma"-
surile luate in favoarea imbunatatirei cre§terei vitelor este gre§ita,
find-ca aceste tirguri aU fost create cu scop de a inlesni corner-
tul de vite.
Ca mäsuri proprii de irnbunatatire, trebue a§a dar sd se so-
coteascd numai cele luate de Mihail Kogalniceanu §i de guver-
nele dupa dinsul, apoi experimentele de la §coala de la Heresträti,
de la Institutul zootechnic §i de la fermele-model. Daca. s'ar fi
staruit pe calea hotäritd de Mihail Kogalniceanu, ca ministru de
agricultura, cu infiintarea de tamaslicuri de vite indigene, de sigur
ca astä-zi situatia din acest punct de vedere ar fi fost mult mai
favorabild.
In lucrarea mea (Fe/Ina Laza)) din 1901, mentionata. mai sus,
rn'arn pronuntat hotärit in contra experientelor costisitoare facute
mai ales la ferme cu aclimatizarea de rase sträine §i incruci§area
lor cu cele indigene. Am ardtat acolo cá boul moldovenesc, care
are calitati a§a de eminente de muncd, fiind bine ingrijit §i se-
lectionat, poate da rezultate splendide, pentru regenerarea vrtelor
noastre bovine ; asernenea §i vaca noastra' laptoasa. de munte ; oile
7
www.dacoromanica.ro
 98

igai pentru lInä, porcil mangolita §i rasa indigena, pentru carne

§i. grasime. Am cerut atunci ca fermele sä nu mai arunce bani
pe vint, inglodindu-ne in experimente cari nu sunt de resortul lor,
ci sd serve ca tamaslicuri pentru imbunatatirea vitelor noastre prin
rasele indigene, ca unele ce sunt rezistente §i adaptate de veacuri
imprejurarilor noastre climaterice §i. economice.
Fire§te, n'am fost ascultat. Astä-zi insã vederile mele ad gasit
cu totul aprobare in urmatoarea deciziune, data. la 18 Octombre
1902, in privinta imbunatatirei rasei bovine. Considerentele Minis-
terului dad deplina satisfactie celor argumentate in «Ferma LazaD,
in 1900, unde am spus acelea§i lucruri despre boil moldovene§ti
§i unde am cerut acelea§1 inovatiuni la fermele noastre model. lath.
acea dispozitiune a Ministerului domeniilor :
Nol, ministrul secretar de Stat la departamentul agriculture!, industriei,
comerciului domeniilor.
Avind in vedere calitáile necontestate ale rasei noastre moldovene§ti
de animale de muncã pentru agricultura noasträ;
Avind in vedere ca este in interesul suprem al agriculture! ca calitatile
acestea nu numai sal se mentie ci sa se dezvolte cit mai mult;
Avind in vedere dispozitiunile art. 81 §i 82 din contractgle de arendare,
impuse arenda§ilor Statului ca WO procure tauri bun! de prasila in vederea
imbutfat'atirei rasei vitelor, precum §i ordinul circular cu No. 64.251 din 1901,
dat prefectilor in conformitate cu art. 104, alin. 19 din legea comunala, spre a
prevedea fonduri pentru cumpdrare de tauri de prAsila;
Avind in vedere cä tauri buni incep sa se gaseasca din ce in ce mai greii
a§a in cit §i particularil, doritori de a ameliora rasa, intimpind dificulati in ga-
sirea unor tauri bun! de reproductie;
Considerind cä la irnbunatatirea rasel animalelor prin selectiune nu se
poate ajunge de cit facind o cre§tere rationald a animalelor in mod statornic
cu spirit de urmare bine definit §i in timp mai indelungat §i potrivit impre-
jurarilor Orel ;
1. Se bzfiinfeazd pe lingd ferma model Studina si Laza cite un tamaslic
de vite moldovenefti fientru selectionarea de tauri de reproductie de elitd fi de
boi de muncd.
2. Productiunea animalelor se va face dupl un plan prealabil stabilit de
catre §eful serviciului zootecnic constituit in comisiune cu directorul §coalei de
agricultura §i profesorul de zootecnie de la acea §coald, dupa" ce se aproba
de minister.
3. Mersul experientelor ce se vor face la aceste tamaslicuri se vor con-
semna in anume registre elaborate de comisiunea de mai sus, pentru a servi
de bazd la rezolvarea cestiunilor zootecnice respective; jar restul acestor ex-
periente se vor consemna de catre serviciul zootecnic in publicatiuni anuale
sub denumirea de «Anale zootecnicep. Aceste publicatiuni se vor face cel mai
tirziü pAna. la 1 Februarie.
4. Controlatul §i conducerea acestor tamaslicuri se incredinteaza, serviciului
zootecnic, iar administratia fermelor va ingriji ca toate experientele sa se faci
strict dupa instructiile ce li se vor da.
5. Seful serviciului zootecnic se insárcineaza cu aducerea la indeplinire a
decisiunei de fatã.
Data la 18 Octombre. 1902.

www.dacoromanica.ro
 99

Dar aceastä másurd nu era indestuldtoare. Ea avea nevoe de

a fi desAvir§ità, prin o alta care sä introdubd acelaV lucru §i pe
Domeniile Statului date in arendd. Aceasta A doua deciziune este
urniato area :
Noi, Tinistrul secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei,
comertului §i domeniilor.
Considerind dispozitiunile art. 81 qi 82 din conditiunile generale de a-
rendare :
Art. 81. Arendasul este dator sä intretind cu a sa cheltuiald, pentru
vacile ce va avea la pa§une pe mo§ie, fie ale safe, fie straine, numarul tre-
buincios de tauri, socotit un taur pentru 50 vaci cel mult.
Ace§ti tauri vor fi de rasa. de MOldova sad din alta rasa admisa de mi-
nister, dupd cererea arenda§ului.
Taurii vor fi bine conformati §i nu vor avea mai putin de 3 ani impli-
niti, nici mai mult de 6.
Cind tauril nu vor mai intruni conditiunile cerute vor fi inlocuiti.
Art. 82. In cas cind tauril nu se vor gasi in fiintä, sad nu vor fi in
conditiunile mentionate mai sus, arenda§ul va fi dator a'i infiinta sad inlocui,
in termen cel mult de o bind de la data in§tiintarei ce i se va face de minister,
prin administrafâ locala.
Dacd arenda§ul nu se va conforma obligat;unilor sale nici dupd trecerea
acestui termen, ministerul va fi in drept a cumpara taurii necesari §i arenda-
§ul va fi dator a plati suma ce a constatat, impreuna cu cheltuelile, fdra ca
suma totald sa treacd peste 500 lei pentru un taur;
Considerind cá din aceste dispositiuni reese ca, pentru imbunatatirea
rasei vitelor, s'a pus ca principid procurarea de tauri buni de rasa moldove-
neasca, in conditiuni de a produce vite bune de munca;
Considerind cd sunt imprejurdri uncle taurii de rasa moldoveneasca nu
pot conveni din causa situatiunei locurilor §i altOr circumstante, a§a cã atunci
se pot procura tauri §1. de alte rase, insa cu aprobarea prealabila a ministerului;
Considerind Ca este trebuinta de a avea persoane competinte, care sa
examineze acei tauri, spre a se asigura daca ei indeplinesc conditiunile ce-
rute de articotele sus citate;
Considerind cã regulamentul serviciului veterinar de judete, art. alin. g,
prevede ca. medicii veterinari ardtati sa se ocupe cu cestiunea imbundtatirel
raselor de animale, §i prin urmare i recunoasce ca principall agenti zootec-
nici, §i
Avind in vedere ordinul circular al Ministerului de interne No. I 21. 118
diri 26 Septembrie 1902, catre veterinarii de judete. motivata pe adresa noas-
tra. No. 66.094 din 12 Septembre a. c.,
Decidem:
Art. 1. Arenda§ii Statului,-care confom, articolelor mentionate din con-
ditiunile de arendare, vor fi datori sa procure tauri pentru prasild, vor trebui
mai intil ca sa faca a se examira acei tauri de medicii veterinari, de judete
car!, gasinklu'l ca. indeplinesc conditiunile cerute, va libera pentru aceasta un
certificat de aprobare dupa modelul dat de minister.
Art. 2. Cind asemenea arenda§1, din diferite considerente, ar voi a lua
la pd§une intre t aci tauri de alta rasa de cit cea moldoveneascd, veterinaril
judetelor gasindu'i ca indeplinesc conditiunile unui bun reproductor, mai in-
nainte de a libera certificatul prevazut de art. 1, va arata ministerului: rasa, sem-
nalmentele §i ealitatile unor asemenea tauri, precum §i scopul ce se urmare§te
zu intrebuintarea lor, spre se pronunta in principid asupra admiterei sad res-

www.dacoromanica.ro
 100

pingerei, i dacA ministerul va admite intrebuintarea unor asemenea rase in

acea localitate, numai atunci va putea libera certificatul in cestiune.
Art. 3. Veterinarii judetelor vor marca taurii aprobati pentru care ail li-
berat certificatul prevAzut mai sus.
Art 4. Asemenea se va proceda ca la art. 1, 2 §i 3, cind tatiri apro-
bati vor trebui sl se inlocuiascA : in urma mortei, batrinetei, vinzArei, schim-
bului, etc, sail cind aü devenit improprii pentru reproductie.
Art. 5. Pentru taurii aprobati se va tine un registru anume, notindu-se
schimbarile ce s'ar face: prin moarte, schimb, etc.
Art. 6. Se va atrage atentiunea d-lor medici veterinari de judete asupra
hotArirei ce a luat ministerul relativ la imbunatAtirea vitelor de muncA, prin
intrebuintarea taurilor mentionati i sperantele ce nutrim in concursul d-lor
pentru aceasta cu invitarea cA, cu ocasiunea inspectillor reglementare ale co-
munelor, sa viziteze in tot-d'auna i taurii aprobati, comunicindu-se ministerului
ori-ce neregularitati ar gasi relativ la numärul taurilor, calitatile lor ca repro-
ducAtori §1 ori-ce alte schimbAri.
Datd la 22 Octombre 1902.
Hotaririle, dupa cum se vede, sunt foarte bune. Vom vedea
numai daca se vor aplica.
Cu asemenea masuri ins& nu s'a facut Inca mult in ce pri-
ve§te imbunatatirea rase vitelor. Sunt alte cauze, profunde, cari
conditioneaza inferioritatea cre§terei vitelor la noi. Taranul n'are
pa§uni, islaz sag ima§. Erbaritul il costa foarte scump. Pd§unea nu
e buna. Nutreturi artificiale nu §tie sa cultive, n'are grajduri, etc
Asupra acestor cauze ar trebui a§a dar sa se influenteze, pentru
a se schimba starea de lucruri de azi, in aceasta ramura de pro-
ductiune. Ce folos cä se va pune la dispozitia sätenilor, de Care
judet sag Stat, un bun reproducator, daca nu va da hrana bunä,
nu va avea unde sä-1 tie §i a§a mai departe ? In Transilvania, in-
troducerea rasei Pinzgau a fost posibila, find-ca. acolo taranii cu-
nosc nutreturile artificiale §i aU grajduri.
In 1899, in urma unei circulari, s'a hotarit impartirea de sa,
minta §i de lucerna §i trifoit la tarani. Masura a fost excelenta.
Vremile grele ce aü venit apoi, ag facut ca sa nu se aplice. Cind
cei in drept vor socoti ca aü venit vremile cele bune, va fi de
folos sa se aplice acea circulara.
Incurajarea creqterei cailor.Voiii incepe §i aci prin a re-
produce o circulara a lui Mihail Kogalniceanu, in privinta imbu-
natatirel cre§terei cailor.

www.dacoromanica.ro
 101

-
Principatele-UnIte
Ministerul de interne
al Moldovel
No. 26725.
Domnule Prefect,
lafi, 16 Noembre 1864.

Tara Moldavi el. era odatA renumitá pentru cail sai ; hergheliile sale in-
deplineali nu numal trebuintele sale din lduntru, dar Inca indestulaii §i cava-
leria statelor straine. Pana. la 1812 cind am perdut Basarabia, Austria §i mai
ales Prusia, 1§1 faceail remontele sale in tara noasträ....
BAtrinil nostril i§l aduc Inca aminte de ofiteri prusiani §i austriaci cari
in toti anil veneair in Moldova pentru cumpArare de cal.
Astä-zi am ajuns cä noi cumpar,am cai de la strAini.
De§i hergheliile noastre all degenerat mult din aceia ce ele erall odata,
aceasta nu vrea sA zicd cd nu am a vea cai; insA dispretul a tot ce este din
%era si mania pentru cele straine, all avut inriurire §i asupra cre§terel cailor.
Proprietaril de herghelii vAzind cA qi guvernul gi particularil prefera a
cere de la strAini cail ce le trebuesc, in loc de a'i cAuta in Ora, all inceput
a pArAsi o ramurã a comertului national, care, alta data, ne da foloase a§a de
marl, §i care in alte state se incurajeazA atit de mult §i cu atitea sacrificil din
partea guvernelor.
In anul acesta am avut trebuinta de un numAr insemnat de cal pentra
jandarmeria §i cavaleria de linie ; cu toate stäruintele unor proprietari de cal,
cu toate recomandatiile Ministerului de Interne, cail jandarmeriel s'aii cumpa-
rat in strain Mate, caii cavaleriel s'a0 cumpArat din tarA.
0 curindl ispitä va dovedi cl nu cavaleria de linie a perdut .
AceastA ispita ne va indemna, ca in viitor sá fim cu ochil mai deschi§1
asupra celor ce avem in tail.
Ar fi trist ca necontenit sA nAzuim la strain! §i pentru cele ce le putem
gAsi la no!!
Cu sporirea qtirei, are sA sporeascA §i trebuinta cailor ; de pe acum se
poate prevedea cA armata rominA va avea in. tot anul o trebuintA de cel putin
cinci sute cai. Prin urmare un larg cimp se deschide acelor ce se ocupA cu
cre§terea cailor.
Guvernul ll propune de a cere de la Camera un credit pentru cumpd-
rare de harmAsari de sAminta., §i pentru premiile de dat la cel mai buni pro-
ducatorl ; InsA cel mai bun premiii, este trebuinta anualA de cal de remontd.
IndatA ce proprietaril de herghelii vor fi incredintati cä guvernul la tre-
buintele sale nu-i va mai trece cu vederea, ei se vor ocupa cu indoitä rivnA
de cre§terea cailor.
IatA incredintarea ce va invit, domnule Prefect, ca sA le-o dati. Precum
in toate ramurile bogatiei nationale, guvernul este hotdrit §i in ramul pro-
ductiei solului cavalin a da in viitor preferinta cailor din tard asupra cailor
din afard.
Insa la aceasta §i proprietarii de herghelii trebue sä vie in ajutorul gu-
vernului silindu-se a produce nu numal cal buni, dar §i cu pret care, cel pu-
tin, sA rru fie mai mare de cit acel al cailor din strAindtate.
VA invit, domnule Prefect, ca sã comunicati aceasta. circulara tutulor
proprietarilor (le herghelif din districtul d-voastra, §i sA puneti o deosebitA
rivnd pentru a desvotta §i a incurajia in el cresterea §i imbunatatirea cailor.
Primiti cu aceasta. ocazie, domnule Prefect, expresiunea deosebitel mele
consideratiuni.
M. KOGALNICEANU
Ministru de interne

www.dacoromanica.ro
 102

Nici acestei circulAri nu'i s'a dat, dupa un timp, urmarea §i

atentiunea cuvenitä.
In 1874 s'a infiintat herghelia armalef la (CislAti) dependinte
de ministerul de rAzboiii, nu de cel de agriculturà, cum ar fi fost
natural. Dupa aceea s'a mutat la Nucet. Nucetul are o intindere
de 354 ha. §i 0.298 m. p. Herghelia e condusä de militari.
Herghelia trimete in depozitele judefelor armäsari, de Depru-
ductie, cari servd la monta epelor particularilor. In 1901 aü fost
in depozitele judetelor 121 armäsari de reproductie. La Slobozia
exist& apoi un depozit de armäsari §i cre§tere. La aceasta se re-
duce actiunea Statuluf in materie de imbunatatire a rasa ca-
valine. AdicA, pentru a fi exact, a§ mai trebui sä adaug subven-
iile ce se daü soc. jokey-Club pentru alergarile de la Hipodro-
mul din Bucure§ti §i cheltuelile ce se fac cu alergarile de la C-ta
§i din cind in cind in alte judete, Craiova, Iasi.
Budgetul hergheliei de la Nucet pe 1901 a fost de 89950
lei.. It? Budgetul Statului, nu se prevede nici o cheltuialA pentru
cumOdrarea cailor, fiind-ca. herghelia §i'i cumpard din banii pro-
verut de la monta iepelor particularilor §i de la vinzarea cailor
declasati.
In Februarie 1900 se aflati in herghelia Statului :

1 Armasar pur englez näscut in 1888

1 0 2 s. arab 2 2 1885
1 .0 * 1/2 arab 0 » 1880
1 D P pur s. arab 0 0 1890
1 * 2 X 1892
1 * * 2 » 1895
1 0 I/2 arab
. » 0 1878 1
1 0 V2 englez
. 0 0 1883 f IncercAtori
3 * pur S. englez 2 » 1897
3 * pur anglo-arab * 2 1897 1
Trec la 1. Martie 1901
2 * 1/2 nglo-arab 0 * 1897
in depozitele judetelor
3 » 1/2 . arab X, 3. 1897

8 Manzi pur s. englez ndscut 1

1 0 pur anglo bur »
3 0 1/2 s. arab a
1 a 1/2 s. englez 2
1

1 1. i/2 s. anglo-arab »
2 * romineasca 0
2 0 1/2 arabo-rornan 0 1

www.dacoromanica.ro
 103

7 v pur s. englez *
2 * pur arabi *
8 * 1/2 s. anglo-arab *
1 2 1/2 s. arab 1
11899
4 * 1/t arabo-romin *
1 2 1/2 S. englez *
7 * pur s. englez 2.

2 * pur s. arab *
2 2. 1/2 s. anglo-arab * 11900
3 * 1 2 s. arab *
2 * 1/
2
s. arabo-romin 0
86

Pentru a da un mai mare impuls cre§terei cailor din tard,

s'a promulgat in Maiu 1902 un proect de lege, din care repro-
duc aci, spre documentatiune, partile mai principale :
Art. 1. Pentru imbunAtatirea si inmultirea rasei cailor in tarA se for-
meazA de o cam datA cloud circumscrifitiuni, una dincolo si alta dincoace de
Milcov.
Acest numAr se va putea marl dupd trebuinta.
Art. 2. In fie-care din aceste circumscriptiuni se va instala, pe una
din mosiile Statului proprie pentru aceasta, cite un depozit de armAsari repro-
ducAtori de pur singe englez, cari, pe timpul priincios montei, se vor transporta
in judetele, in plasile si comunele apartinind circumsriptiunei respective, dupA
care servicid se vor inapoia iara.§1 la depozit.
Art. 3. In fie-care an in aceste circumscriptiuni se va instala cite un
depozit de crestere a minzilor cumparati de Stat la virsta de doi ani, pentr u
trebuintele armatel.
Art. 4. Pentru alimentarea depozitelor de armAsari reproducAtorI se
infiinteazA o herghelie de armAsari si iepe pur singe arab fi englez, herghelie
in care se vor varsa si toate elementele insu§ind conditiunile unei bune repro-
ductiuni aflate astAzi la herghelia de la Nucet.
Art. 5. In fie-care depozit de armAsari se vor intretine atiti armAsari
citi ar trebui ca O. batA iepele din circumscriptiune, socotiti a cite unul pe
30 iepe, de o cam data 50 in fie-care depozit.
Art. 6. Depozitele de armAsari se alimenteazA din productiunile her-
gheliei si prin cumparAturi in tarA.
La inceput insa, si pina ce tam va putea produce numArul de armAsari
necesari, ei se pot cumpAra si din strAinAtate.
Art. 7. Toate iepele din circumscriptiune se bat de armAsarii circum
scriptiunei. Iepele cAlArasilor cu schimbul sunt preferate la batae, in proportie
de 25°/2 din efectivul escadroanelor, inaintea oil-care! alteia.
Art. 8. In fie-care an, cu cloud luni de zile inaintea montei, o comi-
siune, compusA din un veterinar-militar sad civil, un agent al administratiunei
civi4e si un oficer de cavalerie va face recensamintul iepelor ce ad calitAtile
cuvenite pentru a fi bAtute, in tot cuprinsul circumscriptiunei depozitului de
armAsari.
Are 9. In urma acestui recensAmint, ministerul de rdsboi va desemna
zonele recunoscute ca posedind resursele hypice in cad de preferintA se vor
trimite . . 4 . armAsari.
Att. 10. Nu se va fiercepe nici o taxd, in firincipia, pentru intrebuin-
jarea armdsarilor la montd. Proprietaril iepelor car! vor voi a se sustrage de
www.dacoromanica.ro
 104

la obligativitatea vinzArel minzilor, vor plati o taxa pentru montA, fixatA prin
un regulament.
Art. 21.Remonlarea cailor fientru serviciile armatei se va face fie cit se
va fiutea numal in far&
Art. 22. = Pentru incuragearea crescAtorilor de cal se vor infiinta con-
cursuri anuale regionale §i generale, la cari se vor distribui premiile crescA-
torilor de cal, pentru epe (mume) §i minzi de la 1-2 anI, ndscuti §i crescuti
in tara. §i cari vor insu§i cele mai bune conditiuni.
Art. 23. La fie-care regiment de cA1Ara§1, in primdvara fie-cArui an, se
vor distribui premiurile cAlAra§ilor pentru cele mal bune iepe (mume), ci pen-
tru cei mai buni minzi de la 1-2 ani, apartinind calAracilor, preferindu-se pro-
ductinnea a unei bAtAi cu armAsari de ai Statului.
Art. 24. Fondurile pentru premil §i cheltuell de instalare a concursu-
rilor regionale se vor inscrie in budgetele judetelor respective; acele pentru
concursurile generale in budgetul ministerului agriculture!, industriel, corner-
ciului §i domeniilor ; iar premiile calaracilor in budgetul ministerului de rAzboiii.
Art. 27. Proprietarul saii arendacul care ar avea 10-15 iepe reprodu-
cAtoare, recunoscute ca bune pentru. aceasta, are drept a i se pune la dispo-
zitie pe timp de una hind, la epoca montei, cite un armisar din depozitul cir-
cumscriptiunei respective, fdrA nici o plata alta de cit intretinerea regula-
mentarA a armAsarului.
Ingrijirea apartine ministerului de rAzboiii.
Art. 38. Ministerul domeniildr este autorizat a alege, imfireund cu mi-
niskrul de rtizboid, doud mosii de ale Statului, in cari se vor instala depozi-
tele de remontd si herghelii fireveizute in legea de fafd. Intinderea kr nu va
putea trece fieste 800 hectare fie-care.
Art. 39. Pentru afilicarea legel de fatal se fiune la disfiozifiunea minis-
terului de rdzboid suma de 860.000 lei.
Legea aceasta, a§a de uti1 d. si necesara, nu s'a aplicct insd.
Pentru a incuraja cre§terea cailor in tara, statul ar trebui sa
se decida la sacrificii serioase. Ar trebui in primul rind sal se
aplice legea de mai sus, apot set se scadci talia reglementar4 a
cailor in armata, pentru a se putea face remonta in lard.
Scaderea taliei n'ar putea da'una intru nimic serviciilor ar-
matei. In schimb insa ar folosi mult tärei, caci creind in tarä. un
debuseg puternic pentru cal, cresterea lor s'ar putea extinde mult.
Taranii, stiind ca ati cumpäratori, ar incepe si ei sä creasca cai.
Totul stä deci in aplicarea legei si in remontä. Dacd ne
gindim la enormele jertfe ce fac Wile sträine, pentru a incuraja
cresterea cailor la dinsele, ne miram cum la noi s'a lucrat inca
asa de putin in aceasta directie.

Alte Bawl luate in favoarea agriculture!

Afard de mdsurile pe care le-am aratat in capitolele prece-
dente mai aunt altele, -de ordin secundar, cari ail fost luate di-
rect pentru a favoriza agricultura sag ramurile de productiune
www.dacoromanica.ro
 105

anexe sail pentru a remedia vre-una din numeroasele rele de cari

suferd taranimea.
Le-am intrunit toate aci, Intii pentru ca sunt putine, §i al doilea
pentru ca n'am voit sa incarc capitolele precedente cu tratarea
lor, pentru a da fie-carei chestiuni individualitatea ei §i a o face
sal reiasa cu mai multa claritate.
M 1863, sub Mihail Kogalniceanu, s'a dat impuls mai mare
Expozifiunilor qi concursurilor agricole cart ail fost reglementate
prin diferite legi §i regulamente. Legile §i regularnentele aceste
nu s'aii aplicat insa de cit in parte, unele de loc. Expozitiunile
§i concursurile nu s'aii &cut ,cu metoda. §i cu spirit de urmare,
a mai mult sporadic. A§a find, ele n'au avut de cit o influenta
problematica.
In tara noastra apoi, a§a de agricola, nu sunt statiunt
de expenmentare §i control, societal1 agricole numeroase, coo-
perative agricole, sindicate etc. Afaral de stafiunea agronomica
infiintata la 1887, ce alte institutiuni mai avem ? §i cred cä nimeni
nu va suscine ca. n'avem nevoe de asemenea statiuni. Aducem anual
milioane de kgr. de samintA din strainatate §i nu avem macar o
statiune pentru a controla calitatea lor. Cheltuim anual zecimi de
mii de Tel pentru a combate lacustele din Delta Dunarei §i nu
avem o stafiune entomologica. Nu ne cunoa§tem incA bine solul
V'rei ; abia acum in urma s'a luat dispozitiunea de a se infiinta
cimpuri de experienta.
SA nu se creada insa cd nu ail fost intentiunt bune, cd nu
s'a scris mult, cd nu s'atl dat circuldri, cd nu s'ail votat chiar
legi pentru ridicarea agriculturei tarel, dar nenorocieea noastrd
cea mare: lipsa de vointal §i de muncal metodica §i stdruitoare, a
facut ca toate intentiunile bune sA dispara, ca toate masurile sA
nu fie urmate din momentul ce se ivea cea mai mica impe-
dicare practical. Putere de vointal §i de muncd incordata noi nu
avem, cAci, alt-fel, nu am dispune de un asemenea stoc mare de circu-
lar' §i legi economice neaplicate. Not nu §tim sA luptam §i sA
invingem inertia noastra §i sa." clAdun progresul in urma unel
munci laborioase §i staruitoare, a§a cum fac popoarele civilizate.
Pe noi, cea mai micd nereu§ità ne descurajeaza §i parasim tot,
laisdirL in uitare toate masurile, dorul de a face ceva i a§a mai
incolo, multumindu-ne de a da vina pe inertia poporului romin.
Ca dovada de cele ce sustin aci va servi urmatorul tabloil, in
care am trecut cite-va din circularile §i legile votate de parlament,
dar neaplicate saü aplicate numai in parte.
www.dacoromanica.ro
 106

Aceste circuldri §i legi le-ain extras din anuarul ministerului

domeniilor publicat in 1892. La fie-care din circuldrile §1 legile
ce citez in acest tablot am adaugat dispozitiunile principale ce
cuprind ele pentru a dovedi cit de mult am fi progresat 'Ana azi
dacd aceste dispozitiuni ar fi fost transplantate pe domemul prac-
tic, pe cel real.

TABLOTJ DE CIRCULARILE §I LECILE AGRICOLE NEAPLICATE

1863, Iunie 14. Un regulament pentru organizarea de expozitiuni agri-

cole §i industriale.
Tara intreagd se imparte in 10 regiuni agricole. In fie-care an se va face
o expozitiune intr'unul din judetele din care se compune o regiune.
1867, August 11. Regulament pentru constituirea concursurilor de plu-
gun Ifi Ord :
Se institue in fie-care judet cite un concurs de pluguri ; iar pe viitor
chiar in fie-care plasa. Scopul acestor concursuri este de a stimula imbundtd-
Ikea aráturilor cari sunt inceputul §i fundamentul lucrarei pamintului.
1867, August 11. Regulament pentru concursul de producte agricole §i
de vite :
Odatã cu concursul de pluguri se va face in fie-care judet §i un concurs
de bucate §i vite.
1868, Decem. 11. Legea politiei rurale. lamas in particular neaplicat
printre alte dizpozitiuni cari nu se tin in seamd. :
Art. 96. Toti proprietarii, arendasii, chiria§ii §i toti acel ce posed in
numele lor sad al altuia sunt datori ca pand la 1 Martie al fie-cdrui an sa pue
de a curdti de omizi copacii ce se vor afla in curtile §i gradinele lor.
1869, Martie 29. Circulard adresatd prefectilor relati v la cre§terea gin-
dacilor de mätase.
1880, Octomb. 28. Circulard adresata prefectilor pentru infiintarea de
comiii agricole.
Agricultura care la nol se gdsete Inca in o fazd primitivd, a luat de
cit-va timp un caracter de suferinta §i de nelini§te ce merge crescind in fata
progreselor succesive ce se introduc in toate tarile agricole. Pentru a rdspunde
la aceste preocupatii legitime, actiunea exclusivd a guvernului, on cit de pu-
ternicl ar fi ea, este insuficienta §i nu va atinge scopul urmdrit dacd in acela§
timp nu va fi secundatä de initiativa §i activitatea proprietarilor qi cultivato-
rului. Proceddrile prin cari se pot mic§ora sarcinele ce apasd agricultura, mij-
loacele de a intimpina lipsa de brate §i scumpetea muncel prin instrumente
speciale §i perfectionate, ameliorarea situatiei taranului prin imbundatiri in-
troduse in legea tocmelilor agricole §i aceia de prestatiune, imbundtatirea §i
desvoltarea metoadelor culturale §.1 de cre§terea vitelor, echilibrul taxelor vamale,
urcarea sad coborirea tarifelor, formarea cadastrului care &A asigure o mai
justä §i mai echitabild distributie a impozitelor, invdtdmintul agricol, etc., toate
sunt chestiuni care se resolvd, nu prin actiunea exclusivd a guvernului, dar
cu concursul tutulor. Parte din ele chiar, §i nu din cele mai putin importante,
se nasc §i cresc din initiativa privata prin societAti, comitii agricole §i camere
consultative de agriculturd secundate de consiliile §i administratia judetiand §i
de guvern. Este de cea mai mare importanta a da, cu un minut mai inainte,
un inceput desvoltdrei intereselor noastre agricole, provocind chiar de acum in
consiliile judetene, formarea de comitii agricole, cad sd pregAteasca pe cul-
www.dacoromanica.ro
 107

tivatori .de a contribui §1 profita el insi§1, in mod simtitor, de avantagiile cre.

ditului agricol §i altor institutiuni folositoare.
1881, Iulie 4. Lege pentru expozifiunile i concursurile agricole qi indus-
triale. Guvernul §i consiliile judetene sunt cindatoratei de a institui qi tine concur-
sue pentru productele agriculture! §i industriilor anexe pentru vite §i pentru
pluguri... Se mai prevad premil la taranii cari vor chltiva o anumita intindere
cu in §i cinepa, cad vor fi infiintat §i continuat o fabricatiune de fringhii,
§treangurl, capestre sfoara din materil textile indigene ; pentru femeile carl
vor fi tesut pinze de in, cinepa, dimie (incuragiarea industriei casnice) pentru
femeile cari vor fi crescut gindaci de matase, pentru sAtenii cad vor fi cultivat
cartoff, sfecle, rapita, mac, nutreturi verzl. Se mai prevede cA alocatiunea sta-
tului va fi de cel putin 320.000 lei pe an pentru concursurile judetene §i de
400.000 lel pentru cele generale ce urmaii a se tine la fie-care trei ani in ca-
pitala tare!. Legea trebuia O. fie pusã in aplicare cu inceperea anului 1882.
1886 Septemb. 2. Ciroulara catre prefecti relztiv la expozitil §i con-
cursuri agricole :
Expozitiunile §i concursurile intre produsele agricole sunt mijloace atit
de puternice pentru dezvoltarea agriculture! intr'o Ord in cit §i pAna astd-zi
tarile cele mai inaintate in agricultura fac fie-care dupa puterea lor sacrificil
insemnate pentru mentinerea unor atari institutiuni. Prin mijlocirea lor se in-
vedereaza producatorilor superioritatea productelor dobindite printr'o culturA
rationalA §i stimuleazd adoptarea mijloacelor. celor mai perfecte de producere.
Convins de acest adevdr, ministrul a decis §i estimp a veni in ajutorul aces-
tor institutiuni, create in tara noastrã prin legea din anul 1881 cu fondul de
90.000 lei alocat in budgetul sãü. Prin aceastA lege comitiile judetene sunt in-
datorate a institui §.1 tine concursuri anuale pentru productele agriculture! §i
industriile anexe, pentru vite §i pentru pluguri etc.
1887, Septemb. 18. Circulara cdtre prefect! pentru concursul special de
pluguri.
Daca consideram ca partea fundamentala a lucrarei pdmintului sunt arA-
turile, putem intelege marea utilitate ce prezinta aceste concursuri din punctul
de vedere al rdspindirei §i popularizArel instrumentelor perfectionate. Prin
mijlocul acestor concursuri numal in decursul celor 3 ani din urmd, guvernul
a pus in mina cultivatorilor mici pêste 1500 pluguri din cele mai perfectionate,
mai multe gräpi, triori, batoze, reproductori de specie bovind, razboaie de
tesut, afara de ajutoarele bane§ti date in alti ani judetelor, pentru a indeplini
acela§ scop. Iii vederea foloaselor ce prezinta dar aceste concursuri, §i 'Dana
ce ministerul va putea dispune de un numAr indestulator de agenfi .specialf,
care sa organizeze §i sa conduca intr'un mod mal sistematic expozitiunile,
sunt de parere ca de astA data sa se tina in judete numal concursurile spe-
ciale de pluguri.
1892, lunie 5. Legea pentru imbunatatirea qi inmultirea cailor in tarA.
Pasagille mai importante din lege le-am reprodus in capit. precedent.
1887, Martie 15. Legea pentru infiinfarea Soctetcifel agricole nafionale de
agriculturd din Rominia fi a comifiilor agricole:
Societatea nalionald de agriculturd este altitei pe lingd ministerul agrt-
culture. El prevede in badgetul Statului anual cel pufin suma de 100.000 lei
pentru trebuinfele societtifei. Ca organ al intereselor agricole ale (drei, societatea
)safionald de agriculturd se va indeletnici cu toate cestiunile privitoare la dez-
voltarea qi incuragiarea agriculturei nafionale ci industriilor agricole. Se in-
fiinfeazci iu fie-care judef un comifid agricol, compus din persoane earl se ocupci
au agricultura sad cu veri-o industrie agricold. Comifiile agricole sunt asocia-
fiuni al cdror seop este de a se ocupa-numai cu intertsele, cu desvoltarea, cu
incuragiarea agriculturei in coprinsul judefelor respective. Veniturile comifiilor
agrtcole se compun dtn cotizafiunile membrilor, din alocafiunile ce li se fac de
www.dacoromanica.ro
 108

cdtre guvern, cel pufin in sumci de 5000 lei pe an cle fie-care jude(, de ditre con-
siliile judefene fi comunale si din donafiunile particularilor. .Societatea nationla
de agriculturd precum ci comifiile agricole sunt persoane morale.
1898, Februarie 14. Legea asupra sindicatelor agricole.
Sindicatele sad asociatiunile infiintate in judete intre agricultori de orl-ce
categorie, capatä drepturile de persoand civilã, dupä ce vor fi aprobate de mi-
nisterul de agricultura, cind 41 propun urmdtoarele scopuri sad parte din ele :
a's1 procura impreund semirrke de calitate superioard, ingrdsaminte comerciale,
masini i instrumente agricole perfec%ionate; a'§1 desface in comun productele;
a's1 imbundati rasa vitelor i intretinerea lor, a dezvolta si intinde cresterea
vermilor de mdtase, a albinelor si a altor culturi Utile; a face lucrati de aparare
in contra inunda0uni1or, de desecarea pdminturilor mastinoase, de irigatiuni etc.
Casa rurald'). Se infiinteazd pe ling& ministerul agriculturei o cask in
scop a) de a inlesni cultivatorilor rominI cumpararea de mosii de la proprie-
tari; b) de a dirige, controla i executa toate operatiunile relative la parcelare.
si plata locurilor cultivatorilor romini pe moiile cumparate de la particulari

In timpul din urma insd in4ialiva privata, exprimatd in So-

cietatea agrard a marilor proprietart din Rominia, a inceput
sa se afirme serios §i 1 cu zi incepe sA'§i faca. loc un curent
tot mai larg, care tinde a uni pe toti agricultorii romini intr'un
manunchid solidar, pentru a munci cu rabdarea §i energia care
a lipsit autoritatilor publice la imbunatatirea agriculturei. Socie-
tatea agrard a organizat pentru zilele de 14, 15 §i 16 Decembre
1902 primul congres al agricultorilor romini §i pentru toamna
anului 1903 va organiza o Expozitie generalei agricold i un Tirg
de vite. Printre societatile, din initiativa privata, care merità a fi
relevata, este socielatea centralet agricolei inilinIata in . . . §i care
are azi un capital de aproape un milion lei. Cu citarea acestor
cloud societati, am ispravit cu institutiile agricole esite de pe urma
initiativel noastre private.
Dintre celelalte masuri luate in decursul vremurilor, mai me-
rita a fi mentionate urmaloarele :
Asa numitele Sate model infiintate pe Baragan, patru sate cu
755 case, pentru tärani. Fie-care din aceste case avea cloud oddi
de locuit, bucatarie aparte si veranda. Rezultatul acestui protct
n'a fost favorabil, din cauza ca la punerea lui in aplicare s'a
procedat gresit.
Am avut §i citi-va ani o Foaki pomologice I, de la 1871-1878,
un proect de scoalet practica horticold care nu s'a realizat, o
qcoald de leipteirie la Laza timp de dol aril', de la 1897-1899,
care apoi s'a desfiintat.
Importança irnpärtirei seminfelor de calitate superioard s'a
5) Acest proect de lege insi a fost votat numal de Camera.

www.dacoromanica.ro
 109

recunoscut de mult. In 1864 s'a impartit saminta ; printeo lege

din 18 Martie 1885 s'a hotdrit sd se afecteze o sumd de 500000
lel pentru acest scop, legea s'a abrogat insd repede, la 1887,
dupd o intrebuintare partiald a acelei sume. Circulara din 1899
pentru impartirea de sämintd de trifoi §i lucernd am amintit-o
deja. Am vdzut cd ea nu s'a aplicat.

Serviciul viticol
N'a§ fi putut omite; tratind chestiunile relative la agriculturd,
de a vorbi despre serviciul viticol, ata§at de directiunea agricul-
ture. Problema reconstituirei viilor noastre, distruse de filoxerd,
a tratdrei mai metodice §i rationale a vinurilor, etc. este prea in-
semnatä, ca s'o discut superficial. Legislatia privitoare la impe-
dicarea läirei filoxerei, la constituirea lor, etc., ca §i mdsurile luate
in di?ectia aceasta, cere prea mult loc pentru a fi aprofundatd.
Sper a o face la o noud editie a lucrdrei de fatd.
Aci voiü prezenta numai cite-va documente, cart aratd acti-
vitatea pepinierelor 1) noastre. Pentru aceasta vor servi urmdtoa-
rele 4 tablouri. Budgetul serviciului viticol se alimenteazd de pe
urma taxei filoxerice de 2 lei hectarul de vie :

Cheltuelile de creatiune §i intretinere

cu aceste pepiniere
Pepinierile 1889-1898/99 1-Apri1ie

Strehaia . . . 313.030,18
Visanu 146.215,49
Tintea . . . 284.992,80
1strita-Petroasa 593.776,50
Ciupercenr . . 165.433,34
Dr8gAsan1 . . 38.228,56
Petrescr . . . 47.531,45
Paraclis . . . 71.680,70
Golestir-Badi . 77.101,45
Urlatl . . . 42.830,97
Botosanr . . 94.161,10

1) Pepinierele Yian, Cotnari fi Botofanr ail fost arendate in ultimul an.

www.dacoromanica.ro
 Plantatiunile de pe pepiniere
Plantatiunl de
Plantation! 'trite indigene Plantation!
Suprafata de vite Plantationi Scoale de
Pepinierile de vita Inmentinute
nisipurt sail Padure Teren lib er
totala altoite de arbor! porn!
americana prin sulfur de (vil model)
carbon

H. mp. H. tnp. H. mp. H. mp. H. mp. H. mp. H. mp. H. mp.

Strehaia .
Tintea
65,7677
22,0309
18,0083 1)
12,6420 2)
0,9176
1,4293
3,8199
1,0594
2,4559
--
0,6376
2,4981
3,7860 --
17,7853 22,5826
2,9176
Botosanl .
Cioperceni.
7,8464
26,0000
5,6506
20,8763
0,2982 0,5040
- 1,3936
4,7237
Istrita
Petroasa .
325,3270
32,1035
34,3906
1,0000 -
23,7710 14,8492
10,1542
2,2882
--
2,4575
16,2750
2,5000 --
103,7920 129,9580
15,9917
Ur 141
Golesci-Badi.
3,8568
9,4500 --
1,7761 0,0969
12 ( 3,5000 3)
0,9057
1,2000
-
0,6026
0,7500 -- 0,4756
4,0000
Paraclis
Petresci
135,6870
331,3400 19,7000
8,5000 4
--
4,3448
1,6400
1,0800
3,0000
-- 80
121,7622
227,0000
Visanu
Dragasanl. .
'25,4058
338,6000 18,000D -
4,3548 5)
- -
3,6896 0,6874
'2,0000
16,6740
318,6000
Total . 1322,4151 111,1676 63,4459 36,6314 13,1688 33.6861
88,0773 s------------'
46,8549 100h 0773 -12= 88h 0773 46,8549 r

246,0998 suprafata plantata de serviciul viticol.

1) Din care o, h. 8404 mp. nerezistentil la filoxerii.

2) Idem 1,7160 idem idem.
5 Vil veehi miinistirestl.
5) Idem idem
5) Vitil indigenti plantatii de servicit, Oita ileum indemnä.

www.dacoromanica.ro
 Suprafata viilor reproduse
Suprafata de vie Vite Vite Vite indi- Cantitatea de
Butasi Butasi gene in-
reconstituita In altoite nealtoite Port-altol demne en yin anuala ee
Ora produse produse americanl indemni
radacinl se produce
de la 91--900 esel. 91-99 excl. 91-99 excl. 91-99 paint la 99 pant' la 99 pang la 99 la pepiniere

H. a. m. p. Hectolitri1
1,231 4,977 2.718,859 1.553,862 27.038,443 662.500 59,900 59,708 2-3000
76,654 50,207 7.596,250 1.296,834 202,460 18,559 anul 99.

2.795,613 1.604,069 34.634,693 1.959,334 262,350 78,267 - Total pana la 9.00

www.dacoromanica.ro
 Tab lo-A de numArul pomilor roditorl dap gratuit la :
coalele Ocoalelor Altor
La poll La -Want La ferme La pepiniere . . La expositie
rurale silvice

Valoarea Palo a rea Valo area Valo area Valo area Valoarea Valoarea Valoarea
No. . No. No. No. No. No. No. Lel
Lel B. Lel B. Lel B. Lel B. LeI B.
I Lei B. Lel B. Lel B.

205 295 699 862 50 BO 40 1.146 1.532 397 678 50 87 50 10 5

210 246 300 457 710 658 50 60 58 50 69 865 1.839 30 26 84 83
200 200 30 30 860 MO -- 367 477 10 10 62 50
225 225 35 17 60 250 250 1.796 1.916 40 87
155 86 200 198 50 200 140 740 483 10 10
1.205 1.172 50 250 180 50 65 651 710 50 30 40
110 60 60 70 50 40 634 317 30 26
150 170 230 224 50 415 299 50 100 112 50
630 330 150 127 30 15
450 527 100 78
1.585 1.316 85 29 24 50
410 477 27 26 50
327 328 50 625 467 50
156 165
6.657 5.133 85 1.080 1.248 1.409 1.621 1.860 1.294 60 1.196 1.601 6.832 6.986 60 300 299 106 88
8.645 330 800 700 404 370 128
9.302 1.410 2:209 2.060 1.600 7.202 428 106

Total general . . . 24.817.

www.dacoromanica.ro
 113

Conventiile comerciale, politica industriali i agrari

Toate .aceste trel chestiuni se amesteca §i se patrund, find-
Ca conventule comerciale le exprima a§a ca am crezut mai ni-
merit 1sá le tratez toate in aceea§i parte.
Din punctul nostru de vedere de care ne ocupam aci, adica
favorizarea .agriculturei din partea statului, .prima chestiune care
se pune act, este : intru-cit ag favorizat sag nu conventiile co-
merczale munca ampull1-0 punctul actual in discutiunece po
utica vamall trebue sa adoptam, cu ocazia nouilor conventiuni
ce trebue sa se inchee in curind ?
In trecut, noi n'aveam o politica vamald a noastra. Sistemu
tureesc de relatiuni comerciale domnea §i la noi. Taxele, in tim-
pul din urma, dupa sistemul otoman, era-CI la noi 50/0 ad valoarem
la importatiune §i 12% la exportatiune. Nu era nici logic nici
rational, dar eram vasali. In 1875 voind sa." facem act politic de
independenta economica, am incheiat un tratat comercial cu Aus-
tro-Ungaria, prin care nu protejam nimic al nostru, nici indus-
trifle agricole, nici ori-ce alte industrii. Exportul produselor agricole
era insa garantat.
Ideile industriale incepura insd sä. se afirme cu tdrie in Ora.
Curentul era "'general. Than.' lumea era adinc convinsa cã tara
n'are alta nevoe mai urgenta ca intemeierea unei industrii na-
'tionale mai puternice, care sa retie inauntrul granitelor romine§ti
aurul ce'l exportam in strainatate, pentru a ne aduce diferite pro-
duse industriale, a cdror trebuinta incepea sa se simta din ce in
ce mai mult la noi.
N'aveam nimic care sa favorizeze intemeiarea uneiindustrii
cdreia, pentru a o face mai atragatoare, i1 s'a aninat epitetul de
nationala. N'aveam capitalul necesar, nici brate, nici personal
technic cu cuno§tiintele necesare.
Aceste considerente nu ne-ati retinut insa de loc. Cind e§ti
luat de curent, te la§i liurtat, fara a §ti unde sati a judeca. Daca
le-am fi cintdrit cu seriozitate, am fi procedat alt-fel, am fi evitat
multe gre§eli cari incep d'abia acum sa iasa la iveala. Nu zic
ca. am fi trebuit sá renuntdm la ideea intemeerel unei industrii
nationale; dar daca am fi fost prudenti §i fi'am fi lucrat, in ches:
tiuni economice, cu entuziasm in loc de judecata rece, n'am h
facut inarea gre§ala de a fi neglijat agricultura, adica intreaga
actiune ce ar fi trebuit urrnata pentru a o incuraja pe dinsa
8
www.dacoromanica.ro
 114

Intl lift §i a o impinge pe calea progresuluf. EU nu imput atita

sacrificiile cari s'ari fäcut in favoarea industriel, cu toate ca s'ail
comis gre§ell mail §i numeroase in aceasta. privinta, cit lipsa de
atentie §i grija ce s'a ardtat agriculturei, din cauza preocuparei
in care ne aflam de a inconjura cu toate solicitudinile industria
legala.
La un moment dat, toate sperantele ere' concentrate asupra
industriei, care trebuia abia sa nasca. Tratatul de comert austro-
romin din 1875 era considerat ca o pacoste pe tara.
Curentul industrial triumfd a§a dar pe toata. linia in tratatele
incheiate cu tarile streine inainte de 1886 §i in tariful autonom
din 1886, a§a ca in urma pretentiunilor noastre industriale am
intrat in rdzboiii vamal cu Austria. Aril devenit deci hotarit pro-
tectioni§ti, in favoarea industriei care trebuia abia sa apard. Aceea§i
politica vamald s'a inmat §i in 1893, ceva mai temperata insd,
cind s'a incheiat conventia comerciala. cu Germania §i in urma
§i cu Austro-Ungaria.
Triumful politicei industriale il cristalizeazd insa legea pentru
incurajarea industriet nationale, promulgata la 21 Aprilie 1887.
SA vedem acum intru-cit este interesatd agricultura la aceasta
politica industriald, care s'a inaugurat din 1885 §i care domneste
§i. azi. Agricultura este interesatã in doua feluri: 1) in ce prive§te
incurajarea §i putinta de a se stabili in Ora industrii agricole, §i
2) modul cum intelege statul de a proteja prin conventiile comer-
ciale una sail cealalta ramurd de productiune.'
Voiu analiza fie-care din aceste cloud puncte, pentru a vedea
ce interes ail agricultoril romini ca statul sä urmeze sail nu po-
litica sa industriald.
La prima vedere s'ar pärea Ca fata de industriile agricole
nu poate exista antagonism din partea cultivatorilor. Lucrul insa
nu este a§a. Sunt unii cari ar voi sa faca table rase din toate in-
dustriile, indiferent cari, agricole sail nu. Aceste sunt pared ex-
treme. Totu§1, fiind-ca sint persoane eminente cari le reprezinta.
§i fiind-ca incep sa fie imparta§ite de multi, ele merita a fi discutate.
Sa luam un exemplu : industria fainurilor. S'ar parea ca" ea
trebue sä intruneasca sufragiile aprobatoare ale tuturor agriculto-
rilor romini. Din totdauna s'a recunoscut nevoia, pentru prospe-
rarea economica a unef tad, ca, sd'§.1 transforme materiile prime
in fabricate §i semi-fabricate cari costa mai scump, reprezinta adica
o valoare mai mare ca materia prima din care sunt transformate.
Faina, transformata' din grid, reprezinta o valoare mult mai mare

www.dacoromanica.ro
 115

ca griul in stare brutd. Dacd am reu§i d. ex. sd exportam marl

cantitati de fdind, ar intra de sigur in tard mai mult aur ca pen-
tru griul exportat, in cantitate corespunzdtoare, pentru cä fabri-
catul are o valoare mai mare, in plus cd in Ord chiar ar fi o mi§-
care economica mai vie, ar fi fabrici mai multe, lucratori mai
numerb§i, capitalul mai abondent.
Sunt insá unii, carl, dupd cum am spus, nu vor sd recu-
noasca folosul unel industrii a morkitului. De ce ? Pe motivul cä
morarii nu dad cultivatorilor un pret mai bun, cd industria lor nu
prezinta nici-o utilitate pentru tara, cá consumatorii suferd in pre-
turi din cauza cartelkilor morarilor, cä tara a perdut la vamd
din pricina nimicirel importului de faind, cd c. f. perd §i ele la
transportul fdinei fata de al cerealelor, etc.
Du-pa cum se §tie, inainte de a se introduce taxa de 12°4 de kg.
faina, no"' nu fabricam mai nimica in Ord. Griul nostru se exporta
la Pesta i,, se reimporta apol sub forma* de faind. Noi trimiteam
adicä griul in Ungaria pe pretul zilei §i tot noi cumparam Mina,
foarte scumpa, de la unguri. Primeam mult mat putin pentru
griul pe care 1 exportam de cit plateam pentru faina pe care o
importam. Era o diferenta in minus, in defavoarea noastra, adicd
perdere pentru noi.,
Calle ferate apoi nu ci§tigaii mai mult de cum ci§tiga astdzi
de la traficul cu famurile indigene, pentru cä marfa straind nu
poate fi impusd la taxe marl. Tara intreaga apoi este evi-
dent mai ci§tigatã astazi, cind aproape 30 milioane lei sunt
investite in imobilele fabricelor de faind, §i cind atitia lucratori §i
personal traesc in jurul lor, de cit atunci cind n'aveam nici urmd
de industrie §i importam faind din Ungaria. E fire§te o mi§care
economicä mai vie, sunt mai multi bani, cad ramin in Ord §i
carl mdresc consumatiunea, ceea-ce folose§te de sigur §i agri-
culturei.
Apoi, in ce prive§te urcarile de preturi pe faina, in urma
cartelkilor, aceasta este o chestiune de detaliii, care nu trebue
adusd in discutiune, la principil, fiind-cd depinde de o simpla lege
ca sa se pue ordine in aceasta materie §i sa se impiedice abu-
zuril
Dar se intreabd unii : cu ce folosit agricultoril daca
moraril nu le dad preturi mai mari ca in strainatate ? Chestia e
rad pusa. Ea nu trebue judecatd din punctul de vedere exclusiv al
dorintel de ci§tig mai mare din partea unel clase de producatori. E o
chestiune de ordin general economic §i trebue deci tratatä ca atare.
www.dacoromanica.ro
 116

Intil de toate, Intrebarea de mai sus s'ar putea intoarce; s'ar

putea spune : ce va stricti Dv. agricultor industria mordritului din
momentul ce ea n'a facut sd se scazä prefurile asufira griului?
Cad numai atunci s'ar putea striga contra mordritului, cind ar
provoca o scadere de preturi la grine. Dar cind preturile aunt
egale cu cele pe cad le obtin cultivatoril in sträinatate, ce ra-
tiune mai este sd se protesteze contra lor ? Pe ce motiv ? Nu din
cauza taxel pusa. pe fdind vor refuza Wile sträine sa, ne admita
intrarea vitelor noastre §i vor scadea taxele lor pe cereale. Atunci-?
Din potriva, ed cred cd industria mordritului are mare folos
§i pentru Stat §i pentru cultivated. Pentru Stat din punctul de
vedere al economiel generale, al prosperitatei publice, pentru
agricultori fiind Ca le of era un debu§ed sigur, real, la indemina.
Dacd industria aceasta s'ar mari, daca dupd ce a acaparat debu-
§eul intern ar putea sä se intincla §i in strainatate, agricultura ar
avea din ce in ce un deburt mai sigur la indemina. Siguranta
debu§eului pentru cereale, asta-zi cind atitea tad se inchid in ba-
riere agrare inalte, nu este desigur un lucru peste care se poate
trece cu o u§urinta dispretuitbare.
A§a ca este foarte de dorit ca industria moraritului sä se in-
tareasca din ce in ce mai mult. Ea are la indemind materie prima In
supra-abondenta, a§a cá e firesc ca sti ne folosirn de pozitia geo-
graficti in care ne aflam pentru a putea exporta mai mult.
Pozitia geografica a unei tari joacd un mare rol in ce pri-
ve§te adoptarea unei politici industriale. Este de la sine inteles
ca nu putem ambitiona de a intemeia industrif, indiferent cad', cad
sa traiasca numai de pe urma budgetultd §i a taxelor vamale ur-
cate §i cad' sd lupte cu celelalte industrii din tarile civilizate, cad
ad deja relatii intinse, capital eftin, lucratori §i speciali§ti in. nu-
mar mare.
Avem insa dreptul de a lucra la intemeierea solida a acelor
industrn, in primul rind cele agricole, cad ad in tara materii
prime abundente, consumatori multi §i poate §i perspective de'
pport de pe urma pozitiunel noastre geegrafice favorabile, §i
eari nu vatamd dezvolte agriculturei in genere. TrEbuie a§a
dar o selectiune severd a industriilor pe cari e nevee sa le incu-
rajem in tard cit ne stä in putintä, si prin taxe vamale atit ca
s& nu vateme exportul produselor noastre agricole.
In aceasta categoric de industrii intra morariile, fabricile de
ulemd vegetale, fringhieriile, sapunariile, textilele inferioare, etc.
Pentru aceste industrii avem materie prima in de-ajuns, avem
www.dacoromanica.ro
 117

consumatori, avem §i posibilitate de export. De ce nu le-am in-

curaja ? Intru cit ar strica o asemenea incurajare agriculturei ? Am
ardtat cu exemplul indubtriei moraritului cã asemenea industril nu
produc pagube nici are nici agriculturei, din nici un punct de
vedere.
A, ni se spune, dar sunt atitea alte fabrici cad' pentru a se
putea mentine reclama taxe vamale mad, exorbitante, ceea-ce va
face ca statele industriale, Germania, Austria, etc., sd ia mdsuri
de represalii contra noastrai, amenintind exportul nostru de ma-
terii agricole.
Obiectia aceasta este foArte justd. Sunt fabrici de textile d.
ex. cad cer taxe mari vamale pentru produsele similare streine,
pentru a le inipedeca sã intre. Asemenea cereri nu se pot insd
admitex "fiind-ca noi, in schimbul urrarilor pe cari le vom re-
clama pentru produsele noastre agricole, trebue sd facem inles-
niri statelor industriale pentru produsele lor.
Aci m ajuns la punctul al 1I-lea modul cum intelege sta-
tul de a proteja agricultura prin conventiile comerciale. Nu mai
incape indoiala. cä Statul trebue in primul rind sa se ingrijeasca a asi-
gura exportul grinelor §i al vitelor noastre. Pentru a asigura acest ex-
port, nici un sacrificiff nu trebue sa'i fie prea mare. Asigurarea
insd a acestui export agricol nu va fi impedicata prin protectia
acordata industriilor agricole, in§irate mai sus. Nici un stat nu
ne va face greutati, nu va "pune piedici incrdrei cerealelor §i a
vitelor noastre din cauza protejare urare a unor anumite industrii.
In .ceea-ce prive§te a§a. dar politica agricola §i industriala, in
relatiumle lor reciproce §i fata de tarifele vamale, un program
rational ar fi, dupa opinfa mea, acesta : incurajarea numai a acelor
industrii cad fiind in legatura cu agricultura ai.1 la noi un deburti
larg sail in Orient, prin pozitiunea noastra. geografica. Ca politica
vamala, aceasta s'ar traduce aproape printr'un liber-schimbism, tem-
perat prin taxe asupra industriilor pe cari socotim de folos a le in-
tem eia.
Un atare program economic exclude opiniile extreme dintr'o
parte §i alta, in plus cd. tine seama, in primul rind, de interesele
agriculture, carf sunt §i ale tarei.
Ele nu exclud ideea intemeierei unei industrii. Dar reduc
aceastd ifte la proportif foarte modeste, in raport cu situ* noastrd
reala. Programul acesta inseamna selecliunea in avantajarea in-
dustriilor, pu incurajarea ori-cdrora, indiferent daca meritd saa nu §i
daca este compatibila cu interesele tare, a§a cum s'a facut sub

www.dacoromanica.ro
 118

imperiul Legei industriale de la 1887. El ola o ratiune actiunei in-

dustriale, punindu-le, industriile, pe o baza sigurd §i fireascä, §i
pornind toate sad' cele mai multe, de la agricultura. Fabricele de
spirt ad consumat, d. ex. In 1901-1902 urmatoarele cantitati de
cereale : porumb 22.978.000 kgr., grine 112.800, cartofi 14.141.100
kgr. Oare atari industrii, cari folosindu-se de situat'ia noastra geo-
grafica, §i ar putea exporta, nu merita incurajare ?
Se striga in contra diverselor rele cad s'ad constatat ci ocazia
anchetelor asupra fabricelor avantajate, §i se confunda aceste defecte
cu insu§i principiul politicei industriale. Aceasta e o gre§ala, find-ca
asemenea lipsuri pot fi indreptate prin legi §i alte masuri. Ni se
mai vorbe§te de evolutiunea ce trebue sd parcurgd o tard in des-
voltarea el economica. Fazele ar fi : starea pastorala, agricultura
extensiva, intensiva §i starea industriala. Par'ca ärile strdine aü
a§teptat intensivizarea agriculturei ca sd-si stabileascd industril L.
Trebue a§a dar sã cerem lucruri posibile §i sA emitem pro-
grame rationale. SA nu admitem toate industriile, cari incarca
budgetul §i cari pot provoca represalii in potriva agriculturei noas-
tre. Nu, politica aceasta urmata pand acuma trebue pardsitd cu
hotarire. Nu intdeg insa de ce s'ar protesta in contra unei p-
aid industriale foarte modeste, care ar porni de la agricultura
§i n'ar putea-o vdtdma intru nimic, bine-inteles nici prin taxele
vamale moderate ce ar proteja-o.
In chestia ..atatelor comerciale mai e de spus un cuvint.
Multi ar voi liber-schimbismul, §tergerea ori-carei industrii exis-
tente, pentru ca n'am putea lupta odata taxele vamale abolite
in contra produselor similare streine, pe motivul ca. facind noi
un atare sacrificii, drile strdine ne-ar deschide cu drag granitele
pentru produsele noastre agricole. Cit de fal§a e credinta aceasta,
este politica agrard hotarita de Germania. Daca noi am admit::
liber-schimbismul, daca ne-am deschide larg granitele, germanii
§i le-ar deschide pe ale lor, ar cobori taxele minimale pe ce-
reale §i cele aproape prohibitive pe vite ?... i aci e vorba de
Germania, care nu e o cantitate neglijabila pentru tara noastrd,
cdcf in aceastd tard se importa cantitatea cea mai' mare din cerea-
lele noastre prin tranzitul belgian, olandez.
Urmatoarea statistica pe care am intocmit-o arata importanta
tirgului german pentru cerealele noastre :

www.dacoromanica.ro
 119

Importul griului rominesc In Germania

Anil Statistica germani Statistica Romini
1895 127.154.000 kgr. 127.068.555 kgr.
1896 319.956.000 » 67.986.343 *
1897 152.100.000 » 15.516.840 »
1898 56.513.000 » 23.996.959 »
1899 40.623.000 P 6.878.580 »
1900 )0 20.685.272 »

Am dovedit cu alta oca,ziune marea importantä a Germaniei

pentru exportul nostru de certale. Am mai dovedit §i importanta
Austriel ca deburti pentru vitele noastre §i am sustinut cä tre-
bue fActit orl-ce pentru a ne reci§tiga acesf debu§ea, fiind-cA, in
situatiunea de astAzi a cre§terei vitelor la noi, numai exportul vi-
telor vii, pe picioare, mai poate sA activeze cre§terea vitelor in
tara noastrA. Ori-ce alte propuneri, fabrici de conserve, etc. nu
sunt de cit teoril, cari in practica tArei romine se isbesc de greu-
tAti insurmontabile.
Fund date a§a dar aceste nevoi ale agriculturei noastre, in-
treb din noil pe cei cari preconizeazA liberul-schimb cu ori-ce pret:
Germania §i Austria ne vor admite fdrA taxe mari §i fArA clauze
sanitare prohibitive cerealele §i vitele noastre, 'chiar dac5. le-am
deschide granitele pentru produsele lor industriale ?
Din ori-ce punct de vedere s'ar studia a§a dar chestiunea
tratatelor comermale §i din punctul de vedere al imprejurArilor
din Ora noastrA §i din acela al situatiunei din tArile importatoare
de produse agicole, ajungem la programul vamal pe care 1-am
arAtat mai sus : apArarea intereselor agricole cu ori-ce pret, adicA
liber-schimbism, dar temperarea lui prin taxe vamale protectioniste
asupra acelor industrii a cAror intemeiare pentru Ora noastrA este
de o utilitate incontestabila. Alt-fel, riscAm sA facem sacrificil
pe cari nimeni nu ni le cere.

www.dacoromanica.ro
 CO&CLUZI UNE

Lucrarea de fata comporta o incheere.

Ea porne§te cu istoricul legislatief noastre agrare de la 1864,
data meworabild in istoria noastra contimporand, §i ajungind pana
la problemele cele mat pasionante ale zilet de azt, imbratizeaza in
intregime intreaga chestiune, pand in detaliile cele mai mkt.
Am vazut ast-fel cum s'ail facut improprietdririle §i care a fost
politica agrard urmata de Stat in decursul acelor anf 'Ana in zi-
lele noastre.
Politica agrard, acesta e cuvintul cu care trebue sä in-
cheiem. In descriptia critica ce preceda, am expus-o sub toate
fetele et, a§a cum a fost in realitate. In rezumat putem spune
cd a fost neinsemnata, meschina, palida, fara inriurire, nici
una, asupra agriculture. Dosarul masurilor luate in favoarea
agriculture, cu toata importanta ef, cu toate cele 850/o popula-
tie rurala §i 950/0 materif agricole export, este, dupd cum am va-
zut, foarte mic. Activitatea de imbunatatire din partea Statului n'a
avut nicf o influenta asupra mersului agriculture. Daca s'au facut
oare-§I cart progrese totu§l, acestea nu se datoresc de sigur ac-
tiunef agrare a guvernelor.
Pentru viitor se impune insd sa schimbdm aceastä afitudine.
Pentru viitor, fiind cã suntem o tara care voim sä traim ca Stat
modern, avem datoria sä urrnam o politica agrara hotarita, accen- .

tuad care sa se afirme in actiunea Statului §i in budgetele luf.

brrija pentru ridicarea economic& trebue sa se manifeste in
grija pentru prosperarea agriculture!. Actiunea in favoarea ei, cel
pqin in momentele de fata, trebue sa se arate in politica indus-
triala, careia e nevoe sa se dee o alta directie, in politica vamala,
care trebue sä apere cu orf-ce pret exportul vitelor vii, §i in po-
www.dacoromanica.ro
 122

litica laraneasca, pentru imbunatatirea starei acestei marl clase de

producatori.
Pina acum am urmat o politica economica ce lasa agricul-
tura pe planul al doilea. Lucrurile trebue sa se schimbe. A gri-
culturef trebue sa i se redea primul loc. *i aci, in programul
pentru propa§irea ei, e nevoe sa procedam cu prudenta, dupa
studil aprofundate, dupd selectionarea nevoilor mai urgente, pen-
tru ca sa nu mai repetam gre§elile din trecut, cu proecte nea-
daptate imprejurarilor noastre.
Fiind-ca mersul evolutiv al agriculturei ne duce incet-incet
la exploatarea intensiva, este de datoria autoritätilor Statului ca sa
grabeasca aceasta evolutiune.
Este §i de datoria inifiativel particulare, §i a§a cum o ye-
dem azi, solidarizata in Societatea agrara a marilor proprietari
din Rominia, putem spera cal ambele actiuni, paralele, vor §ti sa
inaugureze o politica agrara, pornita din aceleali vederi §i din
aceea§i dragoste pentru marea avulie nalionala, agricultura.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
PAG.
Prefata 3
Proprictatea rural& iu trecut 5
Legea 1 urali din 14 August 1864 10
Inipropriatáririle tiiranilor r 14
Impropriet&ririle conform Art. 5 §i 6 26
Inalienabilitatea terenurilor rurale 28
Intinderea proprietiitei rurale. , 30
Sarcinele Proprietiitel rural() 34
Situatia de azi a proprietiitei rurale : 40
CADASTRUL . . . . . . . 43
COMASARILE 45
ALTE LIPSURI COMUNE AGRICULTURE! 45
AGRICULTURA LA PROPRIETATEA MARE 46
ARENDA§IA . . . . . . . 48
PROPRIETATEA RAZ4EASCA 48
PROPRIETATEA MICA TARANEASCA. ( . 49
REGIMUL MUNCEI. - TOCMELILE AGRICOLE 50
Wasurile luate in favoarea agriculturei: 67
Administratia la sate . . . . . . 59
Ministrul agriculture! 70
Iustitutiile de credit 77
coli §i ferme 79
Cre§terea vitelor 87
Alto masuri Mate In favourca agriculture!: 104
TABLOO DE CIRCULARILE I LEGILE AGRICOLE NEAPLICATE 106
Serviclul viticol . . . . . . . . . . . . 109
Conventiile comerciale, politica industrial& i agrarii 113
Concluziune . . . . . . . . . . . . . . 121

www.dacoromanica.ro