7.

CEREREA DE MĂRFURI

PROBLEMATICA TEMEI:
 dorinţe şi posibilităţi, cerere potenţială şi cerere efectivă
 formarea cererii
 legea (funcţia) cererii
 factorii principali de influenţă
 elasticitatea cererii
 elasticitatea funcţie de preţ
 elasticitatea funcţie de venit
 elasticitatea încrucişată
 cazuri atipice
 surplusul (renta) consumatorului

FUNDAMENTE TEORETICE:
Cererea - cantitatea dintr-o marfă pe care agenţii economici sunt
dispuşi şi pot să o cumpere la un anumit preţ şi la un moment dat pe o piaţă.
Elasticitatea cererii - modul în care reacţionează (se modifică)
cantitatea cerută dintr-o anumită marfă ca urmare a modificării factorilor ce o
determină (influenţează). În raport de principalii factori avuţi în vedere se
vorbeşte de elasticitatea cererii funcţie de: preţul mărfii, venitul
consumatorilor şi preţul altor bunuri (elasticitate încrucişată).
Elasticitatea cererii în funcţie de preţ - modul în care se modifică
cererea ca urmare a variaţiei preţului, în condiţiile în care ceilalţi factori de
influenţă rămân nemodificaţi (caeteris paribus). În mod similar, elasticitatea
în funcţie de venit indică variaţia acesteia la modificările veniturilor
consumatorului, iar elasticitatea încrucişată indică variaţia acesteia la
modificările intervenite în preţul altor bunuri.
Surplusul (renta) consumatorului - diferenţa dintre cât ar fi fost
dispus un consumator să plătească pentru o anumită cantitate de marfă şi cât
cheltuie în mod efectiv, ca urmare a procurării acesteia la un preţ al pieţei
mai redus.
82 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

ÎNTREBĂRI ŞI PROBLEME DE DISCUTAT:

1. Comentaţi figurile următoare:

p
q q

p0 A
2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Ce este cererea individuală şi cererea pieţei (totală)?
b) Ce diferenţe există între cererea potenţială şi cea efectivă?
c) Care sunt factorii determinanţi ai cererii şi cum acţionează
p1 fiecare? A'
d) Care este conţinutul
C legii cererii?
e) Cum se explică această evoluţie a cantităţii cerute în raport cu
q0 nivelulqşi1 mişcarea preţurilor?
q
f) Existenţa unor cereri atipice ne mai permite să vorbim de o
lege generală a cererii?
g) Pot constitui aceste excepţii o lege în sine?
h) Ce categorii ale populaţiei (funcţie de venituri) par a beneficia
în cele mai multe cazuri de surplusul (renta) consumatorului?
Explicaţi
i) În ce fel cunoaşterea elasticităţii cererii prezintă importanţă
pentru producători?
j) Sunt influenţate deciziile de cumpărare de elasticitatea cererii?
3. Cererea este o relaţie (funcţie) preţ-cantitate strict delimitată în
spaţiu şi timp.
 Cererea de mărfuri ● 83

Explicaţii:
Cererea şi oferta se exprimă întotdeauna pentru o anumită perioadă
de timp de referinţă (zi, săptămână, lună, an,…) în funcţie de natura
produsului şi a pieţei. Această perioadă este delimitată temporal (prezent,
trecut sau viitor: care zi anume, care săptămână, care lună etc.) şi
concretizată la o anumită piaţă localizată geografic (de asemenea de
referinţă în funcţie de natura produsului: locală, regională, internă,
internaţională - şi care anume).
4. Identificaţi tipurile de elasticitate a cererii reprezentate în figurile
de mai jos:

p p

C Δp
Δp
C

q q
p p Δq
Δq
C C

Δp Δp

q q q
Δq

5. Elasticitatea – în cazul unuia şi aceluiaşi produs – nu este identică

în toate punctele de pe curba cererii
84 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

.A
A'
.
.
6. Modificarea cererii ca rezultat al modificării a diferiţi factori:
A''
C
1 2 3
q

p0 -V +V

C1
C0
C2
px q2 q0 q1 py q
Cx0 Cx1

py1

pxi py0
Cy

qx0 qx1 qx qy1 qy0 qy

 Cererea de mărfuri ● 85

px py
Cx1 Cx0

py1

pxi py0
Cy
qx1 qx0 qx qy1 qy0 qy
7. Explicaţi cum se formează cererea individuală corespunzătoare
echilibrului consumatorului:

qA A

U3
U2
U1
CA

qA3 qA3 E3

qA2 qA2 E2

qA1 qA1 E1

RELAŢII, EXEMPLIFICĂRI ŞI MODELE: Buget

0 pA3 pA2 pA1 p 0 qB3/2/1 B
1. Formule de calcul:
Q%
Coeficientul de elasticitate a cererii: ec 
F %

unde: ΔQ% = modificarea (variaţia) procentuală (relativă) a cererii

ΔF% = modificarea (variaţia) procentuală a unui factor de influenţă
(ceilalţi fiind consideraţi constanţi)
86 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

Mărimea acestui coeficient ne arată cu cât s-a modificat cererea la o

modificare (variaţie) cu un procent a unui anumit factor de influenţă (ceilalţi
fiind consideraţi constanţi - ipoteza caeteris paribus).
Q%
Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ: ecp  
P%
unde: ΔP% = variaţia procentuală (relativă) a preţului
q
q p Q% q0 q p0 q p
Q%  , P%  → ecp      sau ecp   
q0 p0 P% p p q0 p q
p0
Nivelul acestui coeficient ne indică cât s-a modificat cantitatea
cerută la o variaţie de un procent a preţului.
Q%
Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit: ecv 
V %

ΔV% = variaţia procentuală (relativă) a venitului consumatorilor produsului

q
v Q% q0 q v0 q v
dacă V %  → ecv     sau ecv  
v0 V % v v q0 v q
v0
Nivelul acestui coeficient ne indică cât s-a modificat cantitatea
cerută la o variaţie de un procent în venitul consumatorilor.
Qx%
Coeficient de elasticitate încrucişată: ecxy 
Py%

unde: ΔPy% = variaţia procentuală (relativă) a preţului unui alt bun (y)
qx
qx py qx0 qx py0 q x p y
Qx%  , Py%  → ecxy    sau ecv  
qx0 py0 py py qx0 p y q x
pyo
Nivelul acestui coeficient ne arată cu cât s-a modificat cererea
pentru produsul "X" ca urmare a unei variaţii de un procent a preţului
unui alt bun "Y".
2. Cu cât valoarea coeficientului de elasticitate va fi mai mare cu atât
cererea este mai elastică. Principalele tipuri de elasticitate a
cererii (funcţie de preţ):
Valoare
Tipul de elasticitate Relaţii reciproce
coeficient
Perfect elastică +∞ ΔQ%→+∞, ΔP%→0 dar ΔP%≠0
Elastică (0, +∞) ΔQ%>ΔP%
Elasticitate unitară 1 ΔQ%  ΔP%
Inelastică (0,1) ΔQ%<ΔP%
 Cererea de mărfuri ● 87

Perfect inelastică 0 ΔQ%=0 când ΔP%≠0,

(rigidă) adică Δq=0, Δp≠0
3. Importanţa cunoaşterii tipului de elasticitate a cererii este legată de
deciziile producătorilor privind politicile de preţ (creşterea sau reducerea
preţului de ofertă).
Exemplu:
Urmărind creşterea veniturilor (odată cu expansiunea pieţei),
firmele vor atinge acest obiectiv prin mişcarea preţurilor într-o anumită
direcţie, atunci când se confruntă cu o cerere elastică, şi în altă direcţie
dacă se confruntă cu o cerere inelastică sau rigidă.
Reducerea preţului unei mărfi de la 100 unităţi monetare (u.m.) la
90 conduce la creşterea cererii (şi a desfacerilor) de la 10000 de buc. la
12000 de buc. În mod evident este vorba de o cerere elastică: unei scăderi
a preţului cu 10% îi corespunde o creşterea a cererii de o mai mare
amploare (20%). Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ
este, în acest caz, egal cu 2. Evoluţia veniturilor firmei este următoarea:
VT0 = p0 x q0 = 100 x 10000 = 1000000 (u.m.)
VT1 = p1 x q1 = 90 x 12000 = 1080000 (u.m.)
Încasările (veniturile) totale au crescut, cu toate că preţul bunurilor
respective s-a redus. Acest lucru s-a întâmplat numai pentru că cererea
era elastică (cantitatea cerută a crescut într-o mai mare măsură decât s-a
modificat preţul, compensând scăderea acestuia şi asigurând totodată un
plus de venit). Alta ar fi fost situaţia dacă cererea era inelastică. Dacă
respectivei scăderi de preţ (10%), iar fi corespuns o creşterea a cererii sub
10%, veniturile totale ar fi scăzut. Spre exemplu, unei creşteri a cererii
doar la 10500 de buc. (cu 5%, deci un coeficient de elasticitate egal cu
0,5), atunci noul nivel de venit ar fi fost mai mic decât cel iniţial:
VT1 = p1 x q1 = 90 x 10500 = 945000 (u.m.)
Imaginea consecinţelor modificării preţului asupra venitului total a unei firme -
în funcţie de tipul de elasticitate a cererii pentru produsul pe care îl realizează - este
prezentată în tabelul de mai jos:
Tip de cerere Scade preţul Creşte preţul
Elastică VT creşte VT scade
Elasticitate unitară VT este aproximativ constant
Inelastică / Rigidă VT scade VT creşte
4. Cererea totală rezultă din agregarea cererilor individuale
Exemplu:
88 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

În tabelul de mai jos sunt prezentate cererile individuale pentru un

produs provenind de la două gospodării (C1 şi C2). Care este cererea
totală pentru acel bun?
p

10 P C1 C2 Ct
10 1 - 1
8
9 2 1 3
6 8 4 2 6
Ct
4 C2 C1 7 6 3 9
6 8 4 12
2
5 10 5 15
0 2 4 6 8 10 12 14 q
Cererea totală pentru produsul respectiv rezultă din însumarea
cererilor individuale pentru fiecare nivel posibil de preţ.
5. Prezentaţi conţinutul şi formarea surplusului (rentei)
consumatorului:

6. În cazul bunurilor inferioare valoarea coeficientului de elasticitate

a cererii – atât în funcţie de preţ cât şi în funcţie de venit – va fi
întotdeauna negativă.
a) cererea creşte ca urmare b) cererea scade ca urmare
a creşterii preţului, şi invers: a creşterii venitului, şi invers:
ΔQ%>0 când ΔP%>0, ΔQ%<0 când ΔV%>0,
adică Δq>0, Δp>0 adică Δq<0, Δv>0
respectiv respectiv
ΔQ%<0 când ΔP%<0, ΔQ%>0 când ΔV%<0,
adică Δq<0, Δp<0 adică Δq>0, Δv<0
deci ecp < 0. deci ecv < 0.

TESTE GRILĂ:
1. Conceptul de cerere poate avea în vedere:
A) cantitatea cerută dintr-o marfă de către un consumator
B) cantitatea cerută dintr-o marfă de către toţi consumatorii
C) cantitatea cerută de către un consumator din toate mărfurile
D) cantitatea cerută de toţi consumatorii din toate mărfurile
 Cererea de mărfuri ● 89

E) toate acestea
2. Care din cele de mai sus semnifică cererea pe piaţa unui produs?
3. Cererea pentru un produs desemnează:
A) ansamblul cantităţilor pe care cumpărătorii vor şi pot să le
cumpere la diferite nivele de preţ
B) o funcţie preţ-cantitate solicitată, delimitată în timp şi spaţiu
C) preţurile maxime pe care cumpărătorii sunt dispuşi să le
ofere pentru o anumită cantitate de produs
D) diferenţa între preţul pieţei şi surplusul (renta)
consumatorului
E) diferenţa între preţul maxim oferit şi preţul pieţei
4. Cantitatea solicitată la un moment dat (cererea) dintr-o marfă
depinde de:
A) intensitatea trebuinţelor
B) aprecierea utilităţii mărfii
C) mărimea veniturilor disponibile
D) anticipările privind evoluţia veniturilor
E) nivelul general al preţurilor
F) anticipările privind evoluţia preţurilor
5. Cantitatea solicitată (cererea) dintr-o anumită marfă nu depinde în
mod direct de:
A) preţul bunului
B) preferinţele consumatorilor
C) preţul bunurilor substituibile
D) venitul consumatorilor
E) elasticitatea ofertei
6. Deplasarea curbei de cerere pentru un bun poate să aibă la origine:
A) creşterea ofertei pentru bunul respectiv, dacă preţul său scade
B)modificarea preferinţelor consumatorilor
C)o îmbunătăţire a tehnologiei de fabricaţie care duce la
reducerea costurilor de producţie
D) creşterea populaţiei ocupate
E)creşterea preţului bunului
7. O sporire a dorinţelor solvabile de consum ce conduce la creşterea
cererii pentru un anumit bun este evidenţiată:
A) numai la nivelul cererii totale
90 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

B) numai la nivelul cererilor individuale

C) atât la nivelul cererilor individuale cât şi a cererii totale
D) numai la nivelul cererii pentru produsele unei anumite firme
E) numai la nivelul cererii agregate
8. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ ne arată:
A) cum se modifică cererea ca urmare a modificării ofertei
B) cum se modifică cererea ca urmare a modificării preţului
C) cum se modifică preţul ca urmare a modificării cererii
D) cum se modifică cererea ca urmare a modificării veniturilor
E) cum se modifică cererea ca urmare a modificării preţurilor
altor bunuri
9. Dar elasticitatea cererii în funcţie de venit?
10. Elasticitatea încrucişată a cererii ne arată cum se modifică cererea
ca urmare a:
A) modificării ofertei
B) modificării preţului mărfii respective
C) modificărilor intervenite în preţul unor bunuri substituibile
D) modificărilor intervenite în preţul unor bunuri
complementare
E) modificărilor intervenite în preţul unor bunuri libere
F) modificării preţului altor mărfuri
11. Pe parcursul unui an, companiile aeriene americane şi-au crescut
într-o măsură considerabilă încasările ca urmare a practicării unui
număr crescut de tarife reduse. Care ar fi explicaţia:
A) cererea era inelastică
B) cererea era elastică
C) cererea era rigidă
D) cererea era de elasticitate unitară
E) nici unul din cele de mai sus
12. Dacă cererea pentru benzină este relativ inelastică, atunci:
A) creşterea preţului nu va modifica cantitatea cerută deoarece
şoferii sunt dispuşi să plătească oricât pentru a putea circula
B) scăderea preţului benzinei va reduce suma totală cheltuită
pentru procurarea sa
C) scăderea preţului benzinei va creşte încasările obţinute de
firmele care comercializează acest produs
 Cererea de mărfuri ● 91

D) consumul de benzină poate fi diminuat doar prin măsuri

administrative de raţionalizare
13. Care este valoarea coeficientului de elasticitate atunci când cererea:
elastică
în raport
inelastică
cu preţul
rigidă
elastică
în raport cu
inelastică venitul consumatorilor
rigidă
A) infinit (ec = +∞)
B) supraunitar (ec>1)
C) egal cu unu (ec=1)
D) subunitar (0<ec<1)
E) egal cu zero (ec=0)
14. Care este valoarea coeficientului de elasticitate a cererii în funcţie
de preţ atunci când valoarea tranzacţiilor posibile:
creşte
ca urmare a unei
scade creşteri de preţ
rămâne constantă
creşte
ca urmare a unei
scade
scăderi de preţ
rămâne constantă
A) supraunitar (ecp>1)
B) subunitar (ecp<)1
C) egal cu zero (ecp=0)
D) egal cu unu (ecp=1)
E) infinit (ecp = +∞)
15. Cererea pentru un anumit produs este elastică în raport cu preţul
altor bunuri dacă valoarea în modul a coeficientul de elasticitate
încrucişată (ecxy) este:
A) supraunitar (ecxy>1)
B) egal cu unu (ecxy=1)
C) subunitar (0<ecxy<1)
D) egal cu zero (ecxy=0)
16. Dacă coeficientul de elasticitate încrucişată este egal cu 0, atunci:
A) bunurile sunt complementare
92 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

B) bunurile sunt substituibile

C) bunurile pot fi atât complementare cât şi substituibile
D) bunurile sunt independente (nici o relaţie între ele)
E) bunurile sunt libere
17. O creştere a preţului bunurilor substituibile unui bun X conduce la:
A) reducerea cererii pentru bunul X, reflectată grafic prin
deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere
B) reducerea cererii pentru bunul X pentru care curba de
cerere se deplasează spre stânga
C) creşterea cantităţii solicitate din bunul X pentru care curba
cererii se deplasează spre dreapta
D) creşterea cererii pentru bunul X, reflectată grafic prin
deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere
E) cererea pentru bunurile substituibile este independentă, deci
cantitatea solicitată din bunul X nu se va modifica
18. Dar reducerea semnificativă a preţului bunurilor substituibile lui X?
19. Avem două bunuri complementare X şi Y. Ce se va întâmpla cu
cererea pentru bunul X dacă preţul bunului Y scade foarte mult, ca
urmare a creşterii ofertei sale:
A) creşte, prin deplasarea de-a lungul curbei de cerere
B) scade, prin deplasarea de-a lungul curbei de cerere
C) creşte, iar curba de cerere se deplasează spre dreapta
D) scade, iar curba de cerere se deplasează spre stânga
E) este constantă deoarece cererea pentru bunurile
complementare este independentă
20. Dar în condiţiile în care preţul bunului complementar Y creşte
foarte mult?
21. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate şi care sunt false?
1. Dorinţele şi posibilităţile de cumpărare sunt cele care
determină o anumită mărime a cererii.
2. Bunurile de strictă necesitate sunt şi bunuri inferioare.
3. O modificare a preţului unui produs va determina o
deplasarea a curbei cererii pentru produsul respectiv.
4. Cererea rigidă se reprezintă grafic sub forma unei drepte
paralele cu axa cantităţilor.
 Cererea de mărfuri ● 93

5. Reducerea cererii pe piaţa unui bun poate fi cauzată de

creşterea preţului acelui bun.
6. Curbele cererii individuale au o pantă negativă, în timp ce
curbele cererii totale au o pantă pozitivă.
7. Curba cererii elastice are panta negativă, iar cea a cererii
inelastice este pozitivă.
8. Elasticitatea unitară se referă la o situaţie în care există o
singură elasticitate a cererii.
9. Distincţia între bunurile substituibile şi cele complementare
se poate face cu ajutorul elasticităţii încrucişate.
10. Distincţia dintre bunurile inferioare şi bunurile superioare se
face cu ajutorul elasticităţii funcţie de venit.
11. Cererea pentru bunuri inferioare creşte pe măsura scăderii
veniturilor.
12. Bunurile substituibile au întotdeauna aceeaşi elasticitate a
cererii în funcţie de preţ.
13. Dacă se anticipează o creştere a preţurilor atunci cererea
prezentă va creşte.
14. Pentru fiecare produs în parte orice persoană beneficiază de
un surplus (rentă) a consumatorului.