MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

INTRODUCERE
1.1.Generalităţi
Metoda elementului finit a fost iniţial aplicată la construcţia avioanelor, structurile
fiind idealizate prin modele simple de reţele de bare. Termenul de element finit a fost introdus
de Clough în 1960. Metoda elementului finit a cunoscut o dezvoltare rapidă în tandem cu
creşterea capacităţilor tehnicii de calcul şi s-a impus ca o metodă numerică generală de
rezolvare a problemelor inginereşti din domenii diverse, inclusiv domeniul naval.
În general o analiză structurală are următoarele etape:
 stabilirea obiectivelor, tipului şi dimensiunea analizei;
 modelarea structurii şi a condiţiilor de margine;
 stabilirea şi modelarea sarcinilor;
 efectuarea analizei şi evaluarea rezultatelor.
Tipul şi dimensiunea analizei depind de natura răspunsului structural ce urmează să se
obţină. În general la analizele structurale se pot obţine următoarele categorii de răspunsuri:
 tensiuni şi deformaţii pentru un caz de încărcare;
 moduri proprii de vibraţie;
 comportarea elementelor structurale la pierderea stabilităţii.
Încărcările la analiza structurilor navale includ: forţe şi presiuni externe, forţe ce
rezultă din masa proprie a navei şi a încărcăturii din magaziile navei, sarcini termice la navele
ce transportă marfă încălzită, suprapresiuni la navele tancuri de gaze, etc.
Răspunsul structural poate depinde de intensitatea solicitărilor, liniar sau neliniar. În
cazul structurilor navale analizele liniare sunt de cele mai multe ori suficiente. Efectele
neliniare devin semnificative în următoarele cazuri:
 la structuri relativ elastice cu deformaţii mari (neliniarităţi geometrice);
 la analiza stabilităţii elementelor structurale;
 în cazul apariţiei deformaţiilor în domeniul plastic (neliniarităţi de material).
La structurile navale deformaţiile şi tensiunile pot fi împărţite în următoarele categorii
funcţie de problema analizată:
 deformaţii şi tensiuni globale ale grinzii navă şi a elementelor structurale principale;
 deformaţii şi tensiuni locale ale elementelor structurale principale şi secundare;
 concentrări de tensiuni în componentele structurale.

1.2. Modele cu elemente finite ale structurilor navale

Modelele structurilor navale realizate prin metoda elementului finit (FEM) se pot
împărţi în trei categorii principale:
a) modele globale ale grinzii navă;
b) modele extinse pe o parte din lungimea navei;
c) modele pentru o analiză locală structurală.
În cazul modelelor cu elemente finite b),c) trebuie avut în vedere ca condiţiile de
margine să modeleze corespunzător interacţiunea cu elementele structurale adiacente. Dacă
aceasta nu este posibil, atunci se impune mărirea distanţei dintre zona condiţiilor de margine
şi cea a zonei de interes la analiza structurilor efectuată.
Modelul cu elemente finite global al grinzii navă (fig.1.1) este utilizat pentru analiza
structurală globală a corpului navei şi a componentelor structurale principale. Elementele
structurale principale sunt modelate tridimensional (3D), astfel încât solicitările pot fi aplicate
1
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN
foarte realistic. Aceste modele permit analiza comportării structurilor complexe navale,
incluzând şi interacţiunile dintre componentele structurale principale. Datorită complexităţii
structurilor navale se impune introducerea unor simplificări la realizarea modelelor pentru o
analiză globală. Se vor neglija o serie de detalii constructive, cum ar fi gusee, găuri de
uşurare, nervuri de rigidizare. La anexa 1 în fig.A.15 şi fig.A.16 se prezintă exemple privind
modelele cu elemente finite globale ale structurilor navale.

Fig.1.1.Modelul FEM global al grinzii navă

Modelele cu elemente finite ce includ o parte din magaziile navei (fig.1.2) se folosesc
pentru analiza globală şi locală a structurii navei, în general din zona cilindrică a navei. La
anexa 1 în fig.A.13 şi fig.A.14 se prezintă exemple privind modelele cu elemente finite extinse
parţial pe lungimea navei.

Fig.1.2. Model FEM extins pe o parte din magaziile navei

Modelele cu elemente finite pentru analiză locală (fig.1.3) se folosesc pentru

determinarea stării de tensiuni în elementele structurale sub acţiunea solicitărilor locale şi pun
în evidenţă zonele cu concentratori de tensiuni. Se pot întâlni următoarele cazuri:
 modele FEM numai din elemente de bară , exemple la anexa 1 fig.A.1-A.3;
 modele FEM din elemente de plăci şi bare, exemple la anexa 1 fig.A.4-A.12.

În cazul structurilor navale analizate prin metoda elementului finit se folosesc

următoarele tipuri de elemente:
 elemente de grindă cu zăbrele (1D);
 elemente de grindă elastică (1D);
 elemente de membrană (2D);
 elemente de placă şi membrană (2D);
 elemente de volum (3D).

2
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.1.3.Modele FEM pentru analiză locală a structurilor navale

1.3.Condiţii de margine. Încărcări. Rezultatele analizei structurale

Pentru a modela punctele fizice de rezemare şi interacţiunile cu structurile adiacente
este necesar ca o serie de deplasări şi rotiri ale modelului cu elemente finite să fie impuse.
Pentru a nu afecta precizia modelării prin blocarea deplasărilor şi rotaţiilor, trebuie ca
punctele de rezemare să fie amplasate la distanţe relativ mari de zona de interes numeric sau
să fie înlocuite cu legături elastice.
La analiza structurilor navale se va urmări prin condiţiile de margine să se ţină cont de
planurile de simetrie şi de modul de distribuţie a încărcărilor, astfel încât să se obţină o
modelare cât mai realistă.
Încărcările ce sunt luate în consideraţie la analiza structurilor navale pot fi clasificate
după cum urmează:
 încărcările statice din greutatea navei, a mărfii şi presiunile hidrostatice la echilibrarea în
apă calmă;
 încărcările dinamice induse de valuri în corpul navei;
 alte încărcări dinamice din funcţionarea propulsorului, instalaţiei de guvernare, la
navigaţia în gheaţă spartă, etc.;
 încărcări rezultate din operaţia mărfii la bord;
 încărcări ce apar în situaţii extreme cum ar fi: coliziune nave, inundare compartimente,
eşuare, etc.

Pentru definirea cazurilor de încărcare a structurilor navale se pot folosi:

 încărcări specificate pe baza normelor Registrelor Navale de Clasificare;
 încărcări rezultate prin calcul direct din analiza dinamică a navei în mare reală,
selectându-se situaţiile cele mai defavorabile.

3
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN
În urma analizei prin metoda elementului finit se vor obţine: deformaţiile structurii,
distribuţia de tensiuni şi se vor evidenţia elementele structurale care îşi pierd stabilitatea.
Valorile maxime obţinute pentru câmpul de tensiuni şi deformaţii vor fi comparate cu valorile
admisibile prescrise prin normele Registrelor Navale de Clasificare.
Începând din noiembrie 1997, metoda elementului finit, bazată pe modele cu elemente
finite tridimensionale (FEM-3D) de analiză locală şi globală a structurilor navale, a fost
impusă ca obligatorie în toate Registrele Navale de Clasificare. Noile reguli de registru au
apărut datorită cerinţelor actuale ridicate de siguranţă în exploatarea navelor şi sunt susţinute
practic de dezvoltarea tehnicii de calcul din domeniu analizei numerice structurale (FEM).
Obs. În anexa 1 sunt prezentate 15 exemple de analiză prin metoda elementului finit a
structurilor navale, acestea fiind grupate după tipul modelării folosite.

Această carte este divizată în patru părţi principale după cum urmează:
I. analiza liniar statică a structurilor navale prin metoda elementului finit (cap.2-11);
II. analiza dinamică a structurilor navale prin metoda elementului finit (cap.12-17);
III. elemente de analiză a stabilităţii structurilor navale prin metoda elementului finit
(cap.18);
IV. programe standard de analiză a structurilor prin metoda elementului finit (cap.19-21);
urmărindu-se o tratare graduală şi unitară a fundamentelor teoretice ce stau la baza analizei
structurilor navale prin metoda elementului finit.

4
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN
EXEMPLE DE ANALIZĂ A STRUCTURILOR NAVALE
PRIN METODA ELEMENTULUI FINIT
A1.1.Analiza rezistenţei locale a structurilor navale la sarcini locale

 În fig.A.1.a,b (a-deformata, b-momente încovoietoare) se prezintă un model finit pentru

cadrul transversal echivalent întărit la o navă cargou. Structura este încastrată în dublu
fund. Structura este solicitată prin forţe concentrate la noduri. Modelul conţine 40 noduri
şi 51 elemente finite de bară (frames). Materialul este izotrop din oţel A. S-a efectuat o
analiză liniară statică (L=3) cu programul FEM SAP90.
 În fig.A.2.a,b (a-deformata, b-momente încovoietoare) se prezintă un model finit pentru
prova unui remorcher spărgător de gheaţă, idealizat cu elemente finite de bare conform
normelor de registru. Prin condiţiile de margine se idealizează cuplarea cu restul navei şi
este încărcată cu sarcini hidrostatice plus forţele din gheaţă reduse la noduri. Modelul
conţine 174 noduri şi 338 elemente finite de bară (frames). Materialul este izotrop din oţel
A. S-a efectuat o analiză liniară statică (L=1) cu programul FEM SAP90.
 În fig.A.3.a,b (a-deformata, b-tensiuni echivalente) se prezintă un model finit pentru rama
gurii de magazie (model 3D) la o navă cargou. Se consideră articulată structura la capetele
zonei bordajului şi este încărcată cu o forţă concentrată la extremitatea ramei transversale.
Modelul conţine 762 noduri şi 667elemente finite de placă (shells). Materialul este izotrop
din oţel A. S-a efectuat o analiză liniară statică (L=1) cu programul FEM SAP90.
 În fig.A.4.a,b (deformata şi tensiunile z) se prezintă un model finit pentru un profil cu
bulb şi fâşia adiţională la încovoiere conform normelor de registru. Se consideră modelul
simplu rezemat la capete şi încărcat cu sarcini în planul profilului cu bulb. Modelul
conţine 30098 noduri şi 23800 elemente finite de volum (solids). Materialul este izotrop
din oţel A. S-a efectuat o analiză liniară statică cu programul FEM Cosmos/M 2.5.
 În fig.A.5.a,b (a-detaliu model FEM, b-tensiunile echivalente von Mises) se prezintă un
model finit pentru o varangă din dublu fund şi fâşia adiţională la încovoiere conform
normelor de registru. Se consideră modelul încastrat în planul diametral. Modelul este
încărcat cu presiuni locale hidrostatice şi din marfă. Modelul conţine 6534 noduri şi 6280
elemente finite de placă groasă (shell 4T). Materialul este izotrop din oţel A. S-a efectuat
o analiză liniară statică cu programul FEM Cosmos/M 2.5.
 În fig.A.6.a,b se prezintă un model FEM 3D pentru structura dublului fund de la mijlocul
unei nave cargou. Modelul FEM 3D include varangele, suporţii, învelişul fundului şi
dublului fund modelate ca elemente de placă groasă. Idealizarea FEM 3D include şi
longitudinale fundului şi dublului fund modelate ca elemente de grindă elastică. Modelul
conţine 6550 noduri şi 6512 elemente finite de placă groasă (shell 4T) plus 952 elemente
de grindă elastică (beam). Materialul este izotrop din oţel A. Prin condiţiile de margine se
modelează simetria la planul diametral, conexiunile cu pereţii transversali etanşi, bordajul
şi structura magaziilor adiacente. Condiţiile de încărcare includ doar presiuni hidrostatice
pe învelişul exterior precum şi cele din marfa dispusă pe învelişul dublului fund. În
fig.A.6.b se prezintă distribuţia tensiunilor echivalente von Mises în structura dublului
fund a cargoului. S-a efectuat o analiză liniară statică cu programul FEM Cosmos/M 2.5.
 În fig.A.7.a,b se prezintă modelul “navk.mud” ce conţine 1277 de elemente de volum hex8
(tip 7) şi 2020 de noduri. Materialul este izotropic, oţel. Acest model 3D este al îmbinării
dintre elementele de osatură simple longitudinale de fund (profil cu bulb) şi inima
varangei. Se analizează diverse noduri constructive tipice pentru structura unor tancuri
petroliere, urmărindu-se determinarea stării de tensiuni în cordoanele de sudură indusă de
presiunea de probă. În model este inclusă şi o zonă din învelişul fundului. Se consideră
deplasările blocate pe direcţiile x,y,z pe conturul elementelor: inima varangei, profilul cu
bulb, învelişul fundului. În fig.A.7.a se prezintă modelul 3D nedeformat şi în fig.A.7.b se
5
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN
prezintă tensiunile echivalente von Mises în cordonul de sudură la îmbinarea profilului cu
bulb şi inima varangei. Analiza este efectuată folosind programul FEM Marc/K.6.2.
 În fig.A.8.a-d se prezintă modelul FEM “tank_a.mud” ce conţine un total de 8489 de
elemente de placă şi membrană shell-quad4 (tip 75) plus bară beam-line2 (tip 98) cu 7631
noduri, iar în fig.A.9.a-d se prezintă modelul FEM “tank_b.mud” ce conţine un total de
7008 de elemente de placă şi membrană shell-quad4 (tip 75) plus bară beam-line2 (tip 98)
cu 6053 noduri. Materialul este izotropic, oţel. Acest model reprezintă un cadru întărit din
structura magaziilor de marfă de la o navă tanc de produse bituminoase. S-au realizat două
variante constructive: A-gurnă cu plan înclinat şi linii de frântură, B-gurnă cu rază de
racordare. Condiţiile de margine modelează cuplarea cu structura adiacentă şi simetria în
planul diametral. Se consideră doar solicitarea termică locală, respectiv la interiorul
învelişului metalic se consideră 70oC şi la exteriorul tancului 0oC. Se analizează starea de
tensiuni echivalente în zona gurnei. Rezultatele numerice au arătat depăşirea în ambele
variante constructive a limitei de curgere numai din solicitarea termică. În fig.A.8.a,b ,
fig.A.9.a,b se prezintă modelul FEM 3D nedeformat în ambele variante constructive. În
fig.A.8.c , fig.A.9.c se prezintă distribuţia de temperaturi în structură. În fig.A.8.d ,
fig.A.9.d se prezintă starea de tensiuni echivalente von Mises în zona gurnei pentru ambele
cazuri constructive. Analiza este efectuată folosind programul FEM Marc/K.6.2.
 În fig.A.10.a-d se prezintă modelul FEM “wall.mud” ce conţine 300 de elemente de placă
şi membrană shell-quad4 (tip 75) şi 284 noduri. Materialul este izotropic, oţel. Acest
model este realizat pentru verificarea structurii de rezistenţă la o diafragmă de separaţie
grâu la o navă cargou. Pentru modelarea corectă a condiţiilor de margine au fost introduse
suplimentar 68 de elemente de volum hex8 (tip 7), care modelează reazemul format din
structura adiacentă diafragmei. Bolţurile de fixare au fost modelate prin rezemare simplă
pe direcţia “x” în nodurile situate pe cele două învelişuri. Elementele de volum au gradele
de libertate pe deplasări, de pe suprafaţa externă blocate. Între perete şi elementele de
volum s-au introdus suprafeţe de contact, care modelează sprijinul pe direcţia “y” la
bordaje şi direcţia “z” la dublu fund. Încărcarea este constituită din greutatea proprie şi
presiunea din grâu-marfă. În fig.A.10.a se prezintă modelul FEM 3D nedeformat; în
fig.A.10.b se prezintă modelarea bolţurilor pe direcţia “x”; în fig.A.10.c se prezintă
modelarea bolţurilor pe direcţia “y,z” plus suprafaţa de contact; în fig.A.10.d se prezintă
tensiunile echivalente von Mises în diafragmă. Analiza este efectuată folosind programul
FEM Marc/K.6.2.
 În fig.A.11.a,b se prezintă modelul FEM “prova.mud”ce conţine un total de 2783 elemente
de placă şi membrană shell-quad4 (tip 75) plus bară beam-line2 (tip 98) cu 2768 noduri.
Materialul este izotropic, oţel. Se modelează FEM-3D structura prova a unei nave cargou
de 4400tdw. Structura prova se consideră încastrată în planul peretelui de coliziune. Drept
încărcare se consideră sarcinile hidrostatice şi sarcinile hidrodinamice din slammingul de
fund, într-o modelare cvasistatică. În fig.A.11.a se prezintă modelul FEM 3D nedeformat
şi în fig.A.11.b se prezintă starea de tensiuni echivalente von Mises în structura fundului
simplu din prova navei. Analiza este efectuată folosind programul FEM Marc/K.6.2.
 În fig.A.12.a-d se prezintă modelul FEM “consola.mud” ce conţine 7730 elemente de
placă şi membrană shell-quad4 (tip 75) şi 6176 noduri. Materialul este izotropic, oţel.
Acest model este realizat pentru structura platformei prova şi pupa a docului plutitor de
800tf. Se consideră structura consolei încastrată în pontonul docului. Drept încărcare se
consideră greutatea proprie plus sarcinile din forţele concentrate din blocurile de chilă ce
apar la andocarea unei barje de 3000tdw. În fig.A.12.a,b se prezintă modelul FEM 3D
nedeformat; în fig.A.12.c se prezintă tensiunile echivalente von Mises din consola pupa; în
fig.A.12.d se prezintă valorile deplasărilor pe direcţia “z” pentru consola pupa. Analiza
este efectuată folosind programul FEM Marc/K.6.2.

6
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.1.a Cadru transversal echivalent întărit la o navă cargou - deformata

Fig.A.1.b Cadru transversal echivalent întărit la o navă cargou – eforturi secţionale

7
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.2.a Prova unui remorcher spărgător de gheaţă – model FEM

Fig.A.2.b Prova unui remorcher spărgător de gheaţă – deformata

8
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.3.a Rama gurei de magazie la o navă cargou – model FEM

Fig.A.3.b Rama gurei de magazie la o navă cargou – tensiuni echivalente von Mises
9
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.4.a Profil cu bulb plus fâşia adiţională – tensiunea normală z şi deformata

Fig.A.4.b Profil cu bulb plus fâşia adiţională – tensiune normală z

10
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.5.a Varangă cu fâşie adiţională la încovoiere – model FEM

Fig.A.5.b Varangă cu fâşie adiţională la încovoiere – tensiuni echivalente von Mises

11
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.6.a Dublu fund la o navă cargou – model FEM

Fig.A.6.b Dublu fund la o navă cargou – tensiuni echivalente von Mises şi deformata

12
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.7.a Îmbinare longitudinală cu varangă – model FEM

Fig.A.7.b Îmbinare longitudinală cu varangă – tensiuni echivalente von Mises

13
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.8.a Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – model FEM

Fig.A.8.b Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – model FEM detaliu

14
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.8.c Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – distribuţie temperatură

Fig.A.8.d Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – tensiuni echivalente von Mises
15
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.9.a Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – model FEM

Fig.A.9.b Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – model FEM detaliu

16
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.9.c Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – distribuţie temperatură

Fig.A.9.d Cadru întărit la tanc de produse bituminoase – tensiuni echivalente von Mises
17
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.10.a Diafragmă separaţie grâu la navă cargou – model FEM

Fig.A.10.b Diafragmă separaţie grâu la navă cargou – model FEM - condiţii margine
18
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.10.c Diafragmă separaţie grâu la navă cargou – model FEM- structura adiacentă

Fig.A.10.d Diafragmă separaţie grâu la navă cargou – tensiuni echivalente von Mises
19
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.11.a Prova la o navă cargou – model FEM

Fig.A.11.b Prova la o navă cargou – tensiuni echivalente von Mises

20
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.12.a Platformă în consolă la doc plutitor – model FEM

Fig.A.12.b Platformă în consolă la doc plutitor – model FEM

21
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.12.c Platformă în consolă la doc plutitor – tensiunea echivalentă von Mises

Fig.A.12.d Platformă în consolă la doc plutitor – deplasarea pe verticală

22
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN
A1.2.Analiza rezistenţei locale a structurilor navale sub acţiunea sarcinilor
locale şi a sarcinilor globale transmise de la structurile adiacente

 În fig.A.13.a-e se prezintă modelul FEM “bkship.mud” ce conţine un total de 25447

elemente de placă şi membrană shell-quad4 (tip 75) plus bară beam-line2 (tip 98), având
19079 noduri. Materialul este izotropic, oţel. Se modelează FEM-3D structura din două
magazii de marfă de la mijlocul unei nave vrachier de 75000tdw. Legătura cu structura
adiacentă este modelată prin introducerea eforturilor secţionale la extremităţile celor două
magazii , rezultate dintr-un calcul de rezistenţă generală. Prin condiţiile de margine se
modelează simetria din planul diametral. Modelul este încărcat cu sarcini hidrostatice,
greutatea proprie a magaziilor, greutatea încărcăturii, obţinându-se echilibrul de forţe şi
momente în plan vertical. Au fost luate în discuţie mai multe cazuri de încărcare
marfă/balast. În fig.A.13.a se prezintă modelul FEM 3D nedeformat. În fig.A.13.b,c,d,e se
prezintă starea de tensiuni echivalente von Mises în: varange, pereţi gofraţi, rama gurii de
magazie, diafragme tancuri superioare antiruliu. Analiza este efectuată folosind programul
FEM Marc-Mentat /K.6.2.
 În fig.A.14.a-d se prezintă modelul FEM “roro.mud” pentru o navă RO-RO de 8800 tdw.
Modelul idealizat conţine planşeele de fund, dublu fund, punte intermediară, punte
principală , bordaj şi dublu bordaj. Modelul FEM 3D conţine un total de 13484 elemente
de placă şi membrană shell-quad4 (tip 75) plus bară beam-line2 (tip 98), având 7703
noduri. Materialul este izotropic, oţel. Legătura cu structura adiacentă este modelată prin
introducerea eforturilor secţionale la extremităţile modelului rezultate dintr-un calcul de
rezistenţă generală. Prin condiţiile de margine se modelează simetria din planul diametral.
Se consideră cazul de plină încărcare cu sarcini date pe învelişul planşeelor de dublu fund
şi puntea intermediară de către roţile vehiculelor. Tancurile de balast din dublu fund şi
dublu bordaj sunt considerate goale. Se ia în consideraţie greutatea proprie a elementelor
structurale. Pe învelişul exterior se consideră presiunea hidrostatică corespunzătoare
cazului de încărcare analizat, astfel încât pe ansamblul modelului FEM se obţine echilibrul
de forţe şi momente în plan vertical. În fig.A.14.a se prezintă modelul FEM 3D
nedeformat. În fig.A.14.b,c,d se prezintă starea de tensiuni echivalente von Mises în
structura planşeelor navei RO-RO. Analiza este efectuată folosind programul FEM Marc-
Mentat /K.6.2.
 În fig.A.15.a se prezintă un model FEM 3D pentru structura unui compartiment etanş de la
mijlocul unui submarin cu dublu înveliş şi secţiune circulară. Modelul include învelişul
exterior şi interior, cadre transversale şi stringheri, puntea, pereţii transversali etanşi de la
extremităţile compartimentului. Modelul conţine 549 noduri şi 1047 elemente de placă
groasă (shell 4T). Materialul este izotrop, oţel de înaltă rezistenţă cu REH=390N/mm2. Prin
condiţiile de margine se modelează simetria în planul diametral, conexiunile cu com-
partimentele adiacente. Condiţiile de încărcare conţin presiunea hidrostatică pe învelişul
exterior şi eforturile secţionale de cuplare cu restul structurii. Studiul urmăreşte, în
ipotezele analizei liniare, cu programul Cosmos/M 2.5, estimarea adâncimii extreme de
imersare, atunci când tensiunile echivalente maxime devin egale cu limita de curgere a
materialului. În fig.A.15.b,c,d se prezintă distribuţia de tensiuni echivalente von Mises în
învelişul interior, osatura dublului înveliş, structura punţii şi a pereţilor transversali etanşi.

A1.3.Analiza rezistenţei globale şi locale a structurilor navale sub

acţiunea sarcinilor locale şi globale ce acţionează pe corpul navei

 În fig.A.16.a-d se prezintă modelul FEM “salupa.mud” ce conţine un total de 3262

elemente de placă şi membrană shell-quad4 (tip 75) plus bară beam-line2 (tip 98), având
1732 noduri. Materialul este ortotropic, fibră de sticlă. Acest model este realizat pentru

23
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN
structura unei şalupe de viteză. Condiţiile de margine modelează simetria în planul
diametral, iar drept încărcări se consideră greutatea proprie, sarcinile hidrostatice şi
hidrodinamice ce sunt modelate cvasistatic pentru cazul navă în glisare. Blocarea
deplasărilor de rigid se realizează prin simple rezemări în cele două noduri auxiliare
extreme situate la intersecţia planului diametral cu învelişul punţii. Modelul FEM este
echilibrat în plan vertical, astfel încât în nodurile auxiliare de la extremitatea navei
reacţiunile sunt nule. Acest model FEM a fost primul realizat la noi în ţară care include
corpul unei nave în întregime pe lungime. În fig.A.16.a,b se prezintă modelul FEM 3D
nedeformat; în fig.A.16.c se prezintă structura deformată şi deplasările pe direcţia “z”; în
fig.A.16.d se prezintă starea de tensiuni echivalente von Mises într-o zonă de extrem.
Analiza este efectuată folosind programul FEM Marc-Mentat /K.6.2.
 În fig.A.17.a-d se prezintă Modelul FEM “dock.mud” ce conţine 21966 elemente de placă
şi membrană shell-quad4 (tip 75) şi 17935 noduri. Materialul este izotropic, oţel. Acest
model este realizat pentru structura docului plutitor de 800tf. Se modelează prin condiţiile
de margine, simetria în planul diametral şi planul cuplului maestru. Încărcarea modelului
este dată de: greutatea proprie a docului, forţele concentrate la andocarea barjei de
3000tdw, eforturile secţionale la capetele docului din platformele în consolă, sarcina
hidrostatică. Se realizează echilibrul în plan vertical în apă calmă a docului. În fig.A.17.a,b
se prezintă modelul FEM 3D nedeformat şi în fig.A.17.c,d se prezintă tensiunile
echivalente von Mises extreme din zona pupa a docului. Analiza este efectuată folosind
programul FEM Marc-Mentat /K.6.2.

Fig.A.13.a Magazii de marfă vrachier 75000tdw – model FEM

24
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.13.b Magazii de marfă vrachier 75000tdw –tensiuni von Mises -varange

Fig.A.13.c Magazii de marfă vrachier 75000tdw –tensiuni von Mises -pereţi transversali
25
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.13.d Magazii de marfă vrachier 75000tdw –tensiuni von Mises -ramă longitudinală

Fig.A.13.e Magazii de marfă vrachier 75000tdw–tensiuni von Mises-diafragme superioare

26
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.14.a Magazii de marfă navă RO-RO – model FEM

Fig.A.14.b Magazii de marfă navă RO-RO – tensiuni echivalente von Mises

27
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.14.c Magazii de marfă navă RO-RO – tensiuni echivalente von Mises

Fig.A.14.d Magazii de marfă navă RO-RO – tensiuni echivalente von Mises

28
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.15.a Compartiment de la un submarin cu dublu înveliş – model FEM

Fig.A.15.b Învelişul interior pentru un submarin – tensiuni echivalente von Mises

29
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.15.c Osatură dublu înveliş pentru un submarin – tensiuni echivalente von Mises

Fig.A.15.d Punte şi pereţi transversali pentru un submarin – tensiuni echivalente von Mises

30
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.16.a Şalupă din fibră de sticlă – model FEM

Fig.A.16.b Şalupă din fibră de sticlă – model FEM

31
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.16.c Şalupă din fibră de sticlă – deplasări pe verticală

Fig.A.16.d Şalupă din fibră de sticlă – tensiuni echivalente von Mises

32
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.17.a Doc plutitor 800tf – model FEM

Fig.A.17.b Doc plutitor 800tf – model FEM detaliu

33
MEFCN-3L-AN-C01a-Sem1 (Online/Y202) LD/UGAL-FAN

Fig.A.17.c Doc plutitor 800tf – tensiuni echivalente von Mises

Fig.A.17.d Doc plutitor 800tf – tensiuni echivalente von Mises

34