VIRGIL-MIRON PATRU Culegere de probleme de, a FIZICA pentrw clasw wIX-w Editura COMPAL Bucuresti, 2004Str V. Parva nr. 2-4 Se.B, ap. 7, seetor | 010216 Bucare Tel: (021) 318 87 27 (021) 425 28 07 (0722) 69 15 16 (o7a1) 25 92 65, E-mail: compat@home.r0 Adresa poy Virei-Miron Patra CPt -603, 04700 Bucuresti —_——__ ©Virgil-Miron Patru 2004 Toate deepturiterezervate autora ISBN 973.99346-5- CuPRINS Cap, 1 - Optica geometrick Reflena gi reiactia lumii Oplinzisferice Lentile subst Ochiu. Instrumente pice Cap, IL- Prineipit Teg n mecantea newtontan Migeare si repens Prineipile li Newton Legea lui Hooke Tensni fn fire i a alunecare irfugh de inerie = Lucrul mecanic, Pueres mecanict ‘Teorema varia energieicinetice LLegea conservini energiei mecanice Teorem variaiei impulsului LLegea conservin impulsulai ives Cap. 1V - Elemente de statics Cinematica punctului material Migcarearectilinie uniforms Migcarearectlinie uniform varia Migcarea in imp gravitational * Migsarea circular uniforms Rispunsuri B 16 2 25 35 39 2 9 60 65 6 15 n 85 88 2 9s 109 12 47 124Editura COMPAL Sit V. Pleven nr. 2 Se.B, ap. 7, sector 1 010216 Bucuresti Tel: (021) 318 87 27 (021) 425 98 07 (0722) 69 15 16 (0741) 25 92 6s E-mail: compal@home.0 Adres posta View Miron Patra CPt 603 014700 Bucuresti _—_ ©Virgil-Miron Patra -2004 Toa le reptile rezervate autor ISBN 973.99346.5-x CUPRINS Cap. [- Optica geometric ‘Reflexia gi refractia luminii Oslinzisferice Lentil subir (chia. Instrumente optce (Cap. I~ Prinefpisleg! in mecantca newtontank Migeare gi repaus| Principle lui Newton Legea lui Hooke Tens’ in fire erie frectri fa alunecare Fora centrifugh de inert Legeaatrectel universale Cap. Il Teoreme de variate gi legi de conservare ‘in mecanica LLucrul mecanic, Puterea mecanics ‘Teorema variajiei energieicinetice Legea conservitil energie! mecanice ‘Teoresavariajieiimpulsula Legea conservi mpusului Civenie Cap, IV - Hlemente de statics Gin ppunctului material Migearearectilinie uniformé Migearenretliniewniform varias Migearea fn eimp gravitaional Migearea circulars uniforms Raspuns 6 5 85 88 2 95 109 nz wm 6Reflexia si refraetia luminii 1, Cum srebuie pozitionatt_ 0 lind plans pontra ea raze de sare, care vin sub unghiul c= 48° fa de orizontal, st fie reflectare in diretia ovizontal? 2. Soar tala ev angi trebuie si fact 0 oglinda plant cu oi zontal asf inci s8 poat fi luminst fundul unui pug Vertical ? 3. Un iat cu intima f= 1,5 m flat pe malul unui Ie vede luna dupt'o direofie eae face unghiul c= 60° ou orizonale, La ce distal fata de el va ‘des bsitul imagine fui in le? 4. Un om ex inllimea b “1,75 m sess Is distana = 6 de un stilp co illimes H = 7m. La ce distant tn fagasatrebuie of ajeze oral o ogtinda plana pe pimint pentra a vedea in ea ef taptui? 5. Care trbuie. $8 fe inslyimen sninimi a unei ogtinzi plane vert entra ca un om ct Indien Hs poeta vedee in es inteaga Satur irk 4-31 mosifica poziiaeapului? le, 6. Si se afle unghiul dine raza incidents si raza reflecath suecesiv pe dou ogni plane care fac tate ele un lunghi diedru c. Raza incident se at Intra plan perpendicular pe cele dou gliaCap. 1 Optica geometries dena se rmucbie}_ comune dou opin ln cepa de rotirea oglinzilor. " 8. Tei og ali 2 fn iguet. O mai de tun Pe problema 8 9.0 sus pune 1 oo pions tna Citebase ng tare contin cele doua plane sunt pl Plane sunt plasate ‘anghi ochilateral hu dinte plenle lina! pene ca oglinzi sa ait caameeme feline) se os) ‘tae incident pe cen dea ding 18, Dew ne eum fd la distanta dd = 105 : em una de 8 7. Otte dn poems grace SH decrine unghiul 6 dintre raza reflectats pe aa adi te distanta d= 60 cm de sursa Sis cel a * istaia dy 373 em ce sure § imagine clr dout suse cin ed ermine unghiul a dintre pl contin xe dou ging unt asezate astfel incit i a wp 5 Pen problema 10 {uns mid oi Seas fea died os Lage Cen dtare ‘cele doud ogtinzi, ‘ 12. Cu ott se v iin CX St 8 v0 roto ck de {imines de 0 ogling pant nda se roteste cv anghial a ial © tt pan fae spr mass, ta di fe ghd stan de mt is i chi ung 8.0 moneda See ake a oalinds a fost rotita: aa aon jurul muchiet diedrului So un unghi eect g refractia min trol platformel este plasat © sus pnciformé de lumi. Pentra ce v2 Toare a fui raza R a umbrei plaforme pe fundal spei este maxima? Cit este Rn? Indceie de rftacti al apei este 14, Un mic obiect se aft ta dis tanja r~ 10cm de lina de-intersofic a oud oglinzl plane, nesimetric fat de toestea (mai aproape de una dintre falinzi). S& se afle distanja dintre primele dovd imagini Oslinzile fac inte ele un unghi diedra a=30° 19, Un om vrea 84 atngl cu un bi tun object aflat pe fundul apei, ta Tintind obiectul, 15, Un obiect se afls Inte dou adincimes h= 40 cr oplina’ plane perpendiculare una peel inodvce bul sub wn unghi a= 45° ‘eal. Cite itmagini ale obiectului se fA de supraaja ape. Lace distant de vor forma fn Sse obiect va ange véeful baflui fondul enecalizeze problema pentru cazal frac al ape este ‘general fn care cele dows ogling! fac wn nghi diedra o, estfl neat 360% este pei? Indieele de n= 48. 20, Pe fundut unui bazin cu adin~ cimea = 1,2 mse afi o opindd pans rizontali. O rar8 de tumint cade pe Suprafaa apei sub wn unghi de inc- engl i= 30° ind reflect de cite rune Tire, 16, Indice de refactic fa tmita de separate eer-ticlé este my = 1,5 iar la litita de separtie actapi ester = 1,33, Cit este indicele de reftactic la limita de separate apt-sticlt? olin, se relntoace in aer. $8 se do termine distn(adintre punciele in care Tumina intr gies din apa, Indicele de 17. Pe marginea unui bazin ex apa THsetie al ape ete n= 43 cu adincimea = 2 m se afl un siilp fu iniljmea h = 1 m, Sé se determine stalpului pe fundul seaflgcu rink cade sub un 21, 0 razi de ugh a ~ 30° peo lama cu fefele plane eu grosimnes h = 5 cm. O parte din raA oe reflect, iar o parte Pitrunde in lam, se reflect la su faja sa inferior i, dap neo refiae- fie, iese in aer paralel eu prima razA reflectats. SH se fle indicele de ‘eftafie al materilului lame, dacd is- ‘anja dine cele dou ra =25.m Tangimes, usr tazinulu, atunci cin soared 15-14 ee di lchidelor va v 33. Un seafindru aflat pe fandul 6X siny/sin ‘unui Tac eu adincimea A= 4,5 m vede reflectth Ia suprafaa apei acen porti- tune din fundulIecului afta la peste stan de supraiqa lasares fascicuty ray dea un observator et insident este 1g St vasuli, dacs ts 37.0 raz de lumi cade perpen i dicular pe fafa vertical a unei prisme a “Sneinete nd iene respi este us trivnghi tamei (&>1), Alreotie vericalan ve a d= 8 m del Si se afleinilfimen sci- cirei sectime reap sigh 36.8 fandruuIndiccle de refacie al apei dreptunghic gi care are indicele Eeeencets ve B cfacie n= 15 Pence valoare mi Sime 15 ct il de gro. 9018 Cadtvine apace hee eae ee a Pade a one cm eral tobe! car se 5 hima unghsl. refingent raz a pe fun. ncimea A= 0.5 dang ‘34, Pundol unui lac este fnclinat eu gyfer reflec total in interval pris- 4 de fata superioart aH! AP aad unghiul @ = 15° ft de ovizontals. Un timpul de expunere pentru ca. deple sareaconfurutiimagili pe pelicul si mit depigeascX valores = 0,05 ma? 133.0 sinc’ avnd tn 200 m,afletd a distanja x, ~ 600 m, formeszi pe cligeul unui sparat de {otografiato imagine clar cu inafimea Se regleuzA apoi aparstul, pstns acceagi difragm®, pentru fotografia un obiect aflat la distenta ay) LS m, Cu oft fost modifists inte cise gi obiectvul spa 137, Grosismentl unui microscop este G = 600, Si se-afle convergenfe obiectivalu, cunoseind distant focala ‘ocular f= 4 om slungimes tabu ii microscopului L = 24 em. Distant ‘optima de vedere pentru ochial nocmal dita ratul fotogratic? exe 5=25 134, Pent cbyineres une magi’ 435 Cae este Ingen abut de bund calitate este permist o vatiaié unui microscop eare are grosismental de k= 1% a distanei dine cseu si = 60, dstana focal a oeularu cbiectival emu apaat fotografie: CARE > omy gi convergeniaobiectivului Cy cmpului (stan 20 dioptrii, dacéimaginea priviti este lard penta un oehi normal? profunzs inte panetal eel mai apropat i cel rai deprtat care dau imagini clare pe clise) atunci efnd se fotoprafiazd un object aflat la distanya x = Fm de un frat ab eli obicctiv are dstante 139, Distantele focale ale obie tivului si ocuaralai unut-microscop sunt f= 8 mm, respect fy = 4 em. CObiestl observat se afl eu a= 0,5 mm fecalt f= 8 em? 2B27.1 Optics geometric tai departe de obiectiv deceit fecarul seestit, SA Se determine grosismennl ‘microscoputu. Distaja optinis de vex ere penta oehiul normal es 140 Distanele fecale ale obiec- fivulsi gi ccularalus nui microseos stot fi = Lem, espectv f=? em, top distant dine obiectiv si ceular 1. 23 cm. SA se atle puterea optics ¢ ‘microscopulu si distanga fa tiv in care e afl obicetal objec M1. Distanta dine obiectivulal si eealaut sc0p eite€ focarcle 16cm, iar ditana foeata ‘ obiectivulu este'=4 mm. Care ate distanja focal ocularuli, ded gro sistent microscopuiui este G = $00) Pistanja optima de vedere pentu ochi, ‘al monmal este 5 = 25 em, 142. Distana foca ‘mel fanote este jy lanuli f= 8 ‘ obiectivai 100 em, ata 9eu- om, Sub ce unghi se va vedes discal fun vit prin aceastt luneta? Diametral unghiula aparent at Lani este = 0,50, 143.0 lone ie care obietivul are itana focal f= 60 cma fost consis itt pemrw 2 observa Luna. Cu or cher tool tebuie deplasat ocular ponte a aia ta cistanga d= | ale obiectelor 100 m de lanes? 4 144.0 tunctéasttonomich are un obieetiv cw distant focalé f= 3 m, Se liber imagines unui obicet fous fndepacat, formats in focaral obice tivului, Care este mitrires ‘dated instrument fn aceasta stuafie? Distanye optima de vedere pentns ceil none) este 525 em, litead ocularu 5 se priv 145. Lace distant minim rebuie fle pe Lund dout suse lursinoase Peni ce ee fie disinge spac pe Plnnt ca un teleseop lac feale ale ob sunt fj = 8m, Ochiat wman poate distinge 4 cbiecte daca inte ele exisé 0 distants lwaghilart minim gy = 0,001 son Distania de la Pant ta Lunt se va considera D = 380.000 kn, valu si ocuaruy CoV eee oie teen | SBN Lx Migcare si repaus 146, Vectorii a si au acelag modul a = b= 10 gi formes’ cu directa positive a axei Or unghiurile = 30°, respectiv B = 135° $8 se determine modulul vectoru rezulant si unghiul Bleu de acestacu axa Ox. 147, Fonle F, : en 2et0. $i ora rezaltanta egal co 2 G1, = 1ON, sh se determine module Pz si Py din & celorlalte douk fore ‘ANICA NEWTONIANA 148, Porele F $i fac eu vert cal, de o parte gi de alta e, unghiui de 30% respi 45. Sind rez tanta lor are directa vertical modul LF = 100 N, sh se alle module foreloe Fy, Fp. 149, Forsle din figuri au mo dulele Fy =2N, Fy= Fy 4N, Fy 6 N. Si se determine modu fortei reaultante gi unghiul flcut de aceasta eu axa Orup. 2 Princip login mecanica newton 150, Cele paru fot din figura au modules egale respective ale ceeulul de azar tind ed punctele M iN sunt simetrice fai de ceatral cere, se dterine md fos __ 152 Cele gapte forte din figuet forneazi inte ele unghiutiegale au ‘celasi modul F = 50.N, Care a ecb H fle modula unei fore Fy, ete are Aliectia si sensul hui Fy, ase toca rezultanta celor opt forje si aiba lireotebiseetore! unghiulai format ée FysiF, R Pea proba 183. Sa se afle unghiul format de veetorii a si B ale ciror expresit avaliice sunt: a= 37-44) + 5k, b= Ais Sf 3h 154, Expresile anaitice a doi vec. tort in spat sunt: a= mi + 3)+ 4k, b= i+ mj ~ Th. 88 se determine valoaren constantei m atl Int cei doi vector Si fle perpendicular 155. 88 se determine din planal xOz de modal a = 2 si pes pendicular pe vectorul B= 34-2)+4h Migcare gi repaus _—_S$. i 162, Un punct material efectuea trot deplasisi suceesive inr-un plan dpi cum urmeaza: 4m spre sud-vest, 5 est, 6 m spre nord-est, Into c2 609 eu direcia est. SA ia deplasie 156. Care este veloares nghiulu dint doi veetori dacd_ produsul fe egal cu modulul sealat sl acestora produsuli lor vectorial? te afle recaltante 157. Unghie vector a mines 9 dr demoiuiea= b= | et c= 30. She csleaize ris parllogramu cae se Gfeptnusi verre 3bgiv=3e 163. Untst plc din poncat A es si merge 2 kn ele nod, aot 1 kn Sate ein coninue el deplaeaa Gite suest i unge inn pont B ft i 25 a i ent de A. Caton 158, Vector de pozitie a tei puncte din spain sunt ry = 7+ 2)+ 3k, Iyn Bie hr =Et +h, She fred ung ABC oUt eto ale ec rilor de poriti a dous mamentedierite ‘intimal migedrit unui punt material sunt rj = 51+ jy ry = i+ Y. Sb se determine modulul $direoia vectoruui deplasre 159. Un mobil se deplaseaed tn plans x0y inte punetele ACL2) si ,), Stse construiasc¥ modull veo torului deplasste i sh se caleuleze lungimes sa, 165. firs interval de timp Ar = 2s, un mobil se deplaseaz inte dow’ puncte care au vectori de povtier, = Si-jyry= i+ Y.Sise determine viteza medic’ ® mobilului inire cele dow’ puncte. Distantele sunt 160, Un mobil s¢ deplaseard pe trsiectoria ABCD, cele patrt puncte vind coordonatele (exprimate in met): A(T, 1), B(4,5), (6, 5), DO. Si se determine modulo) vectorulut oplasre gi distana total parcurst de corp. 166, Dupi Ar = 1,5 s de Ia ince- perea migcirit unui punct material veo- torul su de pozitie are aceasi modu = 6 m, dar directa modifica cu 60°, Care este modululvitezei medi a ppantului material pe interval de timp wonsidert? 161. Un vehioul se deplaseaza spre cst pe o distant de 50 ke, apoi spre nord eu 30k si in comtinare 5 nord-estou25 kn. SB se afle modulal st directa vctorlui deplasre al vehicl- n