PRIMUL AJUTOR MEDICAL SCHEMATIC

Suport de curs - Ceronav

- Constanţa -

Autor:
Dr. MIHALACHE CONSTANTIN

2017
2
 APARATUL RESPIRATOR

NORMAL

Inspir (I) este Actul respirator

cu
Activităţi în limite ritm
normale - egale 15-20 respiraţii pe minut

Expir (E)

PATOLOGIC

15 = bradi (scăzut ritmul)

a) Ritm pnee = (respiraţii)

20 = tahi (crescut ritmul)

I. (inspir)
b)
efectuate cu greutate, dificultate, inegalităţi, se numeşte
E. (expir) Dispnee (dificultate, greutate în efectuarea I sau E) gâfâială =
tip: I
E
Mixt
Exemplu: Astm bronşic = definiţie =
Dispnee acută expiratorie

c) Apnee(reţinere aer în plămâni pentru o perioadă de timp)

e) Asfixie (lipsă de aer în plămâni) = cauză posibilă pentru Stop respirator
Cauze (unele) care duc la asfixie:
1. Corp străin pe căile respiratorii superioare = Asfixie mecanică, se aplică metoda
HEIMLICH.

1. Lipeşte-ţi corpul de spatele 2. Adu-ţi mâinile în 3. Pune palmele în

persoanei şi apleac-o uşor în faţă. jurul său şi uneşte-ţi zona stomacului
palmele ca într-un victimei, chiar între
pumn. coaste.
3
4. Fă o presiune bruscă, prin Când ţi se întâmplă chiar ţie, ce faci? Te apleci
strângere. repetă manevra de câte peste spătarul unui scaun, presând ritmic,
ori este necesar. puternic şi brusc diafragmul, până când corpul
străin iese.

2. Astuparea la intrarea căilor respiratorii (sufocare)

3. Inflamarea mucoasei căilor respiratorii (edem) după:
- infecţii (diferite)
- iritaţii (gaze, substanţe, fum etc.)
- traumatisme (interne, externe)
- alergie.
4. Cauzele indirecte - colaterale care pot induce asfixia:
a. Strangulare (comprimare pe vasele de sânge importante la nivelul gâtului)
b. Reflex (spasm) la nivelul inelului glotic înecul:
Cauzele înecului:
a. epuizare: - fizică
- psihică
b. hidrocuţia: - contactul dur cu apa (urmat de traumatisme majore)
care face ca - contactul cu apa rece(diferenţă de temperatură)
prin reflexul glotic să:
- lase pătrunderea apei în căile respiratorii (înghite apă) - culoare
cianotică (vânătă) = ÎNEC UMED =
- nu lasă pătrunderea apei în căile respiratorii (nu înghite apă) -
culoare palidă (albă) = ÎNEC USCAT =

4
 APARATUL CARDIAC

NORMAL

D = Diastolă (refacere, relaxare, reîncărcare a fibrelor musculaturii miocardice)

Presiune
(forţă)
C → Secunde → Sistolă = Puls → 60-80 / bătăi pe minut
(contracţie) (împinge jet - secunde)
Frecvenţă
(ritm)

PATOLOGIC

60 ↓ = bradi - cardie = puls scăzut

•Aritmie
80 ↑ = tahi - cardie = puls crescut

• Bătăile din puls - faţă de ritmul normal (fâlfâială) = Extra - sistole

• Ritmul = 120 / min. → Fibrilaţia - devine cauză posibilă pentru STOPUL CARDIAC

250-300 / min. → Flutter

Efectul mecanic al cordului este defectuos

TENSIUNEA ARTERIALĂ
(se măsoară în mm ori cm coloană Hg
- presiunea coloană de mercur -

• Tensiunea arterială

MAXIMĂ = SISTOLICĂ = (presiune asupra pereţilor vaselor de sânge) = Normal static

= 10-15 mmHg = pe aparat, pe manometru, va fi 15 cmHg este prima bătaie auzită

când creşte = hipertensiune

când scade = hipotensiune

MINIMĂ = DIASTOLICĂ = (presiune de repaus) Normal static =- să fie sub 10 cm Hg

matematic, calculat, trebuie să fie 1/2 din maxim + 1), - concret, pe aparat, pe manometru 8,5
cm Hg; ultima bătaie cardiacă auzită

5
 Maximã
Prima bãtaie 15
cardiacã auzitã

Limitele
tensiunii
pentru 24
evaluare

8,5 Tensiunea arterială găsită în exemplu 15/8,5 cm Hg

Minimã
ultima bãtaie 0
cardicã auzitã

Preluarea controlului

- acţionaţi cu:
calm
hotărât
organizarea muncii cu sarcini, ordine, directe şi clare
cu 3 elemente:
1) asigurarea locului accidentului:
- semne de avertizare;
- puse la adăpost;
- stingere a sistemelor de aprindere.
2) imaginea de ansamblu asupra situaţiei;
3) raportarea accidentului (telefon de urgenţă).

6
 TRAUMATISME UȘOARE
(Moderate)

1.Luxaţia (este urgență chirurgicală)

PAM = I = imobilizare
C = calmare
E = evacuare

2. Entorsa

Entorsa:
Stadii PAM
G1 = minoră Reapus
G2 = medie Comprese reci
Feșe elastice
G3 = gravă Imobilizare cu:
(reputură de atelă, ghips pentru
capsulă) 3-7 zile

7
 Arsura

8
9
Fişa de supraveghere a accidentatului

10
 TRAUMATISMELE MAJORE
grave, foarte grave, extrem de grave, morale – deces / stop cardio-respirator

Grupate în ordinea urgenţei – posibil să inducă stopul cardio-respirator:

1.Toracic (posibil – şi efect profund, la distanţă)
Al cutiei toracice = fractură costală (a uneia sau pluri costale)
Al viscerelor: - hemotorax
- pneumotorax
- emfizem pulmonar
Clasificare: închis: - contuzii
- compresiune
- echimoze
- ruptură de muşchi: - pectoral
- dorsal
deschis (răni): - ale peretelui toracic
- penetrante
Tulburări: - respiratorii (inclusiv posibil stop respirator)
- fără tulburări respiratorii
2. Abdominală contuzii, plăgi
penetrante leziuni la peritoneu
cu leziuni viscerale (organe)
fără leziuni viscerale
nepenetrante leziune viscerală (a organelor retroperitonale)
fără leziuni viscerale
Efecte: hemoragii abdominale
tablou de peritonită
3. Bazin - leziuni ale viscerelor: - interne (bazin)
- anexe ale bazinului (foarte sensibile)
- oaselor bazinului
- ale articulaţiei coxofemurale
4. Cranio-cerebral: (pupilele inegale = arată hemoragia)
Scalp: - după număr: unice; multiple
- profunzime: - escoriaţii
- tegumentare
- complete
- decolante
Oasele (fracturi) - liniare: simple, multiple, izolare, ramificate.
- cominutive: depresive compresiune simplă (înfundări); nedepresive
- penetrante
- perforante
- combinate
- complexe: sinusuri frontale; cavităţi orbitale
- indirecte (extracraniu)
Conţinut (interior) meninge (creier):
duramater (aderent)
pia arahnoidală (leptomeninge)
Leziuni cerebrale:
• comoţia
• contuzia: reversibilă; ireversibilă, hematoane, edeme
- minoră
- moderată
- gravă
11
 • dilacerarea – distrucţia de ţesut cerebral
• edem cerebral postraumatic (reacţie de ansamblu)
• complicaţii post traumatisme cranio-cerebrale:
- hematon: extradural
subdural
intraparenchimatos
intraventricular
- infecţioase meningită
fistula de LCR
abcese cerebrale
• posibil accident vascular cerebral postraumatic
Factori legaţi de:
- starea creierului preexistent traumatismului: vârsta, starea vaselor cerebrale,
antecedente, reactivitate specifică, leziuni cerebrale preexistente
- directa acţiune / condiţia traumatismului: viteza, masa, natura, durata, direcţia de
impact.
5. Coloana vertebrală
MĂSURI P.A.M.
• Atenţie infecţie
• Pansament compresiv (calotă, capelină)
• Evacuare

DENUMIREA MĂSURI P.A.M.

TRAUMATISMELE COLOANEI VERTEBRALE Imobilizare completă în
Provocate prin: lovire, cădere, tasare, torsionare poziţia în care se află şi
Durere, mobilitate scăzută, parestezii (amorţeli), pareze evacuare
(hemipareze), paralizii.

Traumatismele coloanei vertebrale

PAM = imobilizare completă, prudentă, logică, eficientă
(în poziția de după accident – fără alte mișcări)

12
 Principii concrete şi ordinea coerentă a atitudinilor în ajutorul medical pentru
traumatisme grave:
1. menţinerea permeabilităţii căilor aeriene;
2. poziţia de siguranţă
3. pansamente (fac hemostaza, pot feri leziunile de infecţii şi ajută la imobilizare)
4. calmante (pentru a evita şocul dureros)
5. sedative (reduc anxietatea – frica) în injecţie i.m. şi i.v.;
6. perfuzie
7. oxigen
8. evacuare.

13
14
15
16
17
URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE
1. Abdomenul acut

18
2. Boli pulmonare

19
20
21
22
3. Suferințe cardiace

23
24
4. Suferințe digestive

25
26
27
28
29
30
31
32
33
 Defibrilator extern automat

Comenzile vocale sau afişate ale DEA trebuie (re)setate conform cu recomandările actuale
privind SVB şi defibrilarea. Modificările ar trebui să includă cel puţin:
1. DEA va administra doar un singur şoc în cazul unui ritm la care acesta este indicat.
2. Scoaterea comenzii de verificare a ritmului, a respiraţiei sau a pulsului imediat după şoc.
3. Introducerea unei comenzi pentru reluarea SVB imediat după şoc (efectuarea compresiilor
toracice chiar în cazul prezenţei circulaţiei spontane nu este dăunătoare).
4. Permiterea unui interval de timp de 2 minute pentru efectuarea RCP, înaintea comenzii de
reverificare a ritmului, respiraţiei sau pulsului.

34
DURERI ABDOMINALE SEVERE

35
36
 ETAPIZAREA ATITUDINILOR ÎN CPR

I. ASIGURAREA ZONEI:
- evitarea expunerii la pericole pentru:
- salvator: - evită alte traumatisme, infectări, infestări etc.
- victimă: - evităm manevrele pripite şi periculoase
- menţinere în ax al capului şi corpului victimei

II. EVALUAREA CONŞTIENŢEI:

a) conştienţa prezentă:
întrebată victima: ce simte
ce s-a întâmplat
cum se numeşte
dacă era însoţită
1. Atenţie: Solicităm ajutor (Să fim ajutaţi)
2. Atenţie: posibil să apară: Dizabilităţi:
- dezorientare în spaţiu al victimei
- expuneri despre datele personale – ireale
- reacţii necontrolate (labile, violente, negaţie)
b) conştienţa absentă:
1. victima respiră P.L.S.
= (poziţie laterală de siguranţă) =
= trebuie explicată prin exerciţiu practic =
2. nu reacţionează la stimuli puternici; - nu respiră; - nu are puls
trecem urgent la CPR
Din 2010 – următoarele corecturi:
- nu spunem respiraţie artificială, deoarece corect este VENTILAŢIA aparatului
respirator;
- nu spunem masaj extern, deoarece concret facem COMPRESII TORACICE;
- ritmul CPR = 2 insuflaţii / 30 compresii

III. GHIDUL CPR-ului propriu-zis:

A. = (aerul, cale aeriană) menţinerea permeabilităţii căilor aeriene superioare

H.E.L.P. explicaţii cu exerciţii practice
• Hiperextensia capului =
- are scop de orientare a căilor aeriene - ca aerul să ajungă în plămâni
- capul în piept ori orientat într-o parte = împiedică intrarea aerului
• Eliberarea căilor respiratorii superioare =
- deschiderea gurii = (depărtarea dinţilor cu 2 lamele, cu tirbuşon, cu spatulă,
cu lameslong etc.
- scoaterea impurităţilor, al corpilor străini: cu deget/ mănuşă/ compresă/ cu
pensă/ cu aspirator etc.
- menţinerea deschisă a gurii
• Lărgirea gurii (subluxarea mandibulei) = (altă hiperextensie a capului) – necesar
explicaţie practică
Acest procedeu poate fi exclus dacă apar suspiciuni privind existenţa unor leziuni
ale coloanei cervicale şi atunci se apelează la COLIER VERTICAL
• Pensarea = nărilor (să nu refuleze aerul când facem respiraţie gură la gură)
37
 = limbii – să nu astupe în fundul gurii intrarea la căile aeriene
Există canule traheale care pot fi introduse în cavitatea bucală
(implicit pe trahee) şi-n interiorul acestora se pot face intubaţii.
B. = (respiraţia; ventilaţia)
Evaluarea ventilaţiei = 10 min. P.A.S. (privesc, ascult, simt)
C. = (circulaţia) Control central al pulsului
(se face la nivelul gâtului cu 2 degete la nivelul mărului lui Adam (osul crico-hioid) la 2
cm stânga (pentru carotidă) ori în dreapta (pentru jugulară)
- Puls absent – începem Compresiile toracice
Tehnic: cu podul palmei pe jumătatea inferioară a sternului, respectând linia sternului,
cu degetele mâinilor în hiperextensie, braţele perfect întinse şi prin mişcările
trunchiului se apasă împingând sternul 5-6 cm profunzime, după terminarea
expirului.
Ritmul: 30 compresii cu 2 insuflaţii
- Verifică: reflexul pupilei – exprimă funcţia centrală a creierului
Dacă pupila rămâne dilatată = midriază (moarte clinică)
D. Dizabilităţile = (posibile tulburări neuro-vegetative de vorbire, de mobilitate, de orientare -
spaţiu)
Am arătat / posibil la evaluarea conştienţei
E. Evacuarea – evităm posibilele reacţii privind instalarea Hipotermiei (după hemoragie, ca efect
după un traumatism)

38
 CUPRINS

Aparatul respirator ......................................................................................................... 3

Aparatul cardiac ............................................................................................................. 5
Traumatismele ușoare .................................................................................................... 7
Traumatismele majore ................................................................................................. 11
Urgențele medico-chirurgicale ..................................................................................... 18
1. Abdomen acut ............................................................................................... 18
2. Boli pulmonare ............................................................................................. 19
3. Suferințe cardiace ......................................................................................... 23
4. Suferințe digestive ........................................................................................ 25
Etapizarea resuscitării cardio-pulmonare .................................................................. 37

39