GRILE MODEL FIZIOPATOLOGIE - EXAMEN PARTIAL

2018-2019

A. Tip I
COMPLEMENT SIMPLU B. Tip II
C. Tip III
*1. Hormonul responsabil pentru reactia de D. Tip IV
UZURA in stress este: E. Tip III si IV
A. Adrenalina
B. ADH *7. Hipersensibilitatea de tip III este un tip de:
C. Cortizolul A. Hipersensibilitate mediata IgE
D. Hormonii tiroidieni B. Hipersensibilitate citotoxica mediata IgG
E. Prolactina C. Hipersensibilitate mediata de complexe imune
D. Hipersensibilitate mediata celular
*2. Care din urmatoarele raspunsuri sistemice E. Hipersensibilitate mediata IgA
este cauzat de eustres:
A. Proinflamator *8. Dermatita de contact reprezinta un tip de:
B. Alergic A. Reactie anafilactica
C. Autoimun B. Hipersensibilitate de tip imediat
D. Antialergic C. Hipersensibilitate de tip III
E. Carcinogenetic D. Hipersensibilitate de tip IV
E. Imunodeficienta primara a limfocitelor T
*3. Stadiul de rezistenta al sindromului general de
adaptare la stres implica scaderea: *9. Efectul central al pirogenilor endogeni este
A. Glucocorticorticoizolor rezultatul:
B. Glicemiei A. Stimularii parasimpatice
C. Catecolaminelor B. Cresterii sintezei de PGE2
D. ACTH-ului C. Inhibarii eliberarii de ADH
E. Estrogenilor D. Activarii eliberarii de renina
E. Scaderii pragului centrilor termoreglatori
*4. Mecanismul major implicat in tahiaritmiile
paroxistice este reprezentat de: *10. Care din urmatorii mediatori este pirogen
A. Reintrare endogen:
B. Cresterea excitabilitatii focarelor ectopice A. Factor de activare plachetara
C. Conducerea decrementala B. Interleukina 1
D. Postdepolarizarile precoce C. Leukotriena B4
E. Postdepolarizarile tardive D. Proteina C reactiva
E. Bradikinina
*5. Care din urmatorii mediatori determina
vasodilatatie in inflamatia acuta? *11. In timpul fazei de crestere a temperaturii din
A. Enzimele lizozomale cadrul reactiei febrile:
B. Histamina A. Hipotalamusul initiaza mecanismele care se opun
C. Tromboxanul tendintei de racire a organismului
D. Leukotrienele B4 B. Pragul de reglare al centrilor termoreglatori scade
E. Factorul de activare plachetara C. Se instaleaza vasodilatatia cutanata
D. Scade termogeneza
*6. Care tip de reactie de hipersensibilitate este E. Are loc activarea sudoratiei
implicata in patogeneza sindromului
Goodpasture?
*12. Care din urm toarele este o caracteristic a
pragului toleran ei la durere?
A. Reprezint intensitatea minim la care stimulii
nociceptivi sunt percepu i ca durere
B. Nu variaz semnificativ de la o persoan la alta
C. Nu variaz în timp la aceea i persoan
D. Scade în oboseal i deprivare de somn
E. Cre te prin repetarea expunerii la durere
*13. Care dintre urm toarele afirma ii referitoare la
durerea nociceptiv este adev rat ?
A. Apare în leziuni par iale ale nervilor care con in
fibre senzitive somatice
B. Apare prin iritarea fibrelor senzitive vegetative ale
unui nerv spinal
C. Este consecin a unui mecanism de sensibilizare
central
D. Apare prin suprastimularea nociceptorilor
E. Este frecvent înso it de alodinie
*17. Mediatorii elibera i de c tre mastocite în
cursul r spunsului imediat din astmul bron ic
produc urm toarele efecte:
A. Hipersecre ia de mucus vâscos i aderent
B. Cre terea reactivit ii bron ice fa de stimuli
nespecifici
C. Edemul mucoasei bron ice
D. Semnele de atopie
E. Obstruc ia bron ic difuz i reversibil
*18. Pneumotoraxul spontan primar prezint
urm toarea caracteristic :
A. Este asociat unei fracturi costale care lezeaz
doar pleura
B. Este o complica ie a emfizemului pulmonar
C. Este idiopatic i recidivant
D. Apare pe fondul unei boli pulmonare în evolu ie
E. Este o form clinic de pneumotorax cu risc vital
major

*14. Selecta i afirma ia corect referitoare la *19. Selecta i afirma ia corect referitoare la
alodinie: exudatul pleural:
A. Este senza ia de durere cu intensitate mult mai A. Reprezint o colec ie pleural de cauz
mare decât intensitatea stimulului dureros inflamatorie
B. Este rezultatul unui mecanism de sensibilizare B. Are concentra ie de proteine sub 3 g%
periferic i/sau central C. Apare în insuficien a cardiac datorit cre terii
C. Reprezint senza ia tactil produs de un stimul presiunii hidrostatice
dureros D. Apare în insuficien a hepatic i sindromul nefrotic
D. Poate fi primar i secundar datorit hipoalbuminemiei
E. Poate fi dobândit sau congenital E. Este determinat de sc derea presiunii oncotice
plasmatice
*15. Care este cauza principal a emfizemului
primar? *20. Toate situatiile de mai jos reprezinta factori
A. Fumatul de risc pentru sindromul de apnee in somn, CU
B. Noxele respiratorii EXCEPTIA:
C. Infec iile latente cu adenovirusuri A. Sindromului Cushing
D. Cre terea reactivit ii bron ice fa de stimuli B. Acromegaliei
nespecifici C. Hipertiroidismului
E. Deficitul genetic de alfa -1- antitripsin D. Consumului de alcool
E. Fumatului
*16. Care din urm toarele sunt caracteristici ale
astmului bron ic extrinsec? 21.Care din urm toarele reprezint o
A. Apare mai frecvent la adul i caracteristic a insuficien ei respiratorii par iale?
B. Are la baz o hiperreactivitate bron ic produs A. PaO2 60 mmHg
prin mecanism imunologic B. PaCO2 50 mmHg
C. Se manifest prin crize declan ate de expunerea C. Hipoventila ia alveolar global
la iritan i nespecifici D. Hipoxemia
D. Apare la persoane f semne de atopie E. Hipercapnia
E. Poate avea caracter sezonier
*22. Care din urmatorii mediatori sunt
responsabili de vasodilatatie si inhibitia
aderarii/agregarii plachetare:
A. TNF-
B. Tromboxanii
C. IL-1
D. Prostaciclinele
E. Endotelinele
*23. Prima etapa in formarea placii de aterom este
reprezentata de:
A. Formarea striatiunilor lipidice
B. Disfunctia endoteliala
C. Placile vulnerabile
D. Leziunile complicate
E. Vasospasmul prelungit
*24. Obstruc iile coronariene care reduc lumenul
cu 85% determin :
A. Epuizarea rezervei dilatatorii coronariene
B. Sc derea progresiv a rezervei dilatatorii
coronariene
C. Cre terea rezervei dilatatorii coronariene
D. Angin de efort
E. Angin de repaus
*25. Care din urm toarele afirma ii sunt adev rate
cu privire la zona de necroz a infarctului
miocardic acut?
A. Indic absen a activit ii electrice
B. Determin apari ia undei Q patologice
C. Determin apari ia complexului QS
D. Determin subdenivelarea segmentului ST
E. Determin supradenivelarea segmentului ST
*26. Hiperaldosteronismul primar:
A. Este consecinta unei tumori de la nivelul
medulosuprarenalei
B. Reprezinta o cauza de HTA primara
C. Se datoreaza hipersecretiei de catecolamine
D. Se datoreaza unui adenom/hiperplaziei bilaterale a
corticosuprarenalei
E. Se asociaza cu sinteza hepatica crescuta de
angiotensinogen
*27. Angina pectorala stabila:
A. Este o ischemie miocardic acut tranzitorie
B. Poate fi declansata de cre terea necesarului de
O2 in contextul stimularii simpato-adrenergice
C. Apare pe fondul obstruc iei aterosclerotice
par iale a arterelor coronare
D. Apare pe fondul leziunilor ATS complicate
E. Include angina varianta Prinzmetal
*28. Anevrismul aortic reprezinta:
A. Dilatarea anormala, difuza a tuturor celor 3 tunici
ale peretelui aortic
B. Dilatarea anormala, localizata a tuturor celor 3
tunici ale peretelui aortic
C. Un tromb aortic organizat
D. Dilatarea anormala, localizata a peretelui aortic
determinata de o ruptura la nivelul intimei si a
mediei
E. Dilatarea anormala, difuza a peretelui aortic
determinata de o ruptura la nivelul intimei si a
mediei
*29. Ateroscleroza este principala cauza pentru:
A. Trombangeita obliteranta
B. Ischemie cronica arteriala la nivelul membrelor
inferioare
C. Sindrom Raynaud
D. Arterita cu celule gigante
E. Arterita Takayasu
*30. Arterita temporala (Boala Horton) are
urmatorul mecanism patogenic :
A. Ingustarea lumenului arterial prin ingrosarea
intimei si a mediei
B. Vasospasm cu atacuri ischemice
C. Fumatul activeaza un raspuns imun la pacientii
predispusi
D. Stenoza cronica de natura aterosclerotica a
arterelor mari/medii
E. Trombembolism secundar ischemiei acute
*31. Infarctul miocardic acut fara supradenivelare
de ST (non-STEMI):
A. Reprezinta o ischemie acuta severa persistenta
cu necroza subendocardica
B. Determina pe ECG subdenivelare de segment
ST
C. Reprezinta o ischemie acuta severa persistenta
cu necroza transmurala
D. Determina pe ECG supradenivelare de segment
ST
E. Implica pozitivarea markerilor serici de infarct
(troponie, CK-MB)
*32. Stenoza mitrala determina:
A. Hipertrofia atriala stanga
B. Scaderea presiunii atriale stangi
C. Staza in circulatia venoasa sistemica A. Scaderii frecventei cardiace
D. Hipertensiunea arteriala sistemica B. Cresterii presarcinii
E. Cresterea debitului cardiac C. Cresterii postsarcinii
D. Activarii reflexului baroreceptor
*33. Cardiomiopatia aritmogena de ventricul drept E. Inhibarii reflexului baroreceptor
are la baza:
A. Disfunctia contractila tranzitorie indusa de *39. Hipertrofia miocardica excentrica se
catecolamine caracterizeaza prin:
B. Inlocuirea cardiomiocitelor cu tesut fibroadipos A. Depunerea de noi sarcomere in paralel cu cele
C. Hipertrofia septala asimetrica existente
D. Disfunctia miocardica secundara inflamatiei B. Cresterea tensiunii parietale sistolice
cronice C. Cresterea tensiunii diastolice
E. Alterarea proteinelor sarcomerului D. Supraincarcare de volum
E. Cresterea presiunii sistolice
*34. Activitatea declansata:
A. Este o tulburare a conducerii impulsurilor *40. Hipertensiunea pulmonara pasiva apare in
B. Se datoreaza accentuarii automatismului la nivelul contextul:
pacemakeri-lor latenti A. Stenozei mitrale
C. Se datoreaza oscilatiilor tranzitorii ale potentialului B. BPOC-ului
membranar care determina raspunsuri unice sau C. Altitudinii
repetitive D. Sindromului de apnee in somn obstructiva
D. Are la baza un ritm de scapare pasiv E. Sunturilor stanga-dreapta
E. Se datoreaza aparitiei pacemakerilor ectopici
*41. Reducerea stimularii simpatice sau cresterea
*35. Care din urmatorii factori determina scaderea stimularii parasimpatice este caracteristica
debitului cardiac, in conditiile cresterii? pentru:
A. Presarcina A. Socul cardiogen
B. Postsarcina B. Socul anafilactic
C. Frecventa cardiaca C. Socul hipovolemic
D. Volumul sistolic D. Socul neurogen
E. Inotropismul E. Socul septic

*36. Macrocircuitele de reintrare apar in prezenta: *42. Complicatiile socului sunt urmatoarele, CU
A. Cresterii tonusului vagal EXCEPTIA:
B. Intoxicatiei cu digitala A. Sindromul de detresa respiratorie acuta
C. Hiperkalemiei B. Socul termic
D. Cailor accesorii C. Leziunea renala acuta de cauza prerenala
E. Cardiomiopatiei Takotsubo D. Ulcerul de stress
E. Sindromul disfunctiei multiorgan
*37. Care din urmatoarele afectiuni este
responsabila de hipertrofie ventriculara stanga 43*. ocul distributiv (vasogen):
concentrica? A. Se caracterizeaz prin cre terea presiunii pulsului
A. Stenoza mitrala B. Apare datorit cre terii contractilit ii
B. Insuficienta mitrala C. Este un oc hipovolemic
C. Stenoza aortica D. Se datoreaz sc derii rezisten ei vasculare
D. Insuficienta aortica periferice
E. Cardiomiopatie dilatativa E. Presiunea din capilarele pulmonare este crescut

*38. Efectul favorabil al mecanismului *44. Eritroblastoza fetala este o forma clinica de:
compensator Frank-Starling consta in mentinerea A. Reactie de hipersensibilitate de tip I
debitului cardiac in IC pe seama: B. Reactie de hipersensibilitate de tip II
C Reactie de hipersensibilitate de tip III A. PaO2 = 70 mmHg i PaCO2 = 60 mmHg
D. Reactie de hipersensibilitate de tip IV B. PaO2 = 50 mmHg i PaCO2 = 60 mmHg
E. Reactie de hipersensibilitate de tip III si IV C. PaO2 = 80 mmHg i PaCO2 = 35 mmHg
D. PaO2 = 40 mmHg i PaCO2 = 35 mmHg
*45. In hipertermie, pragul de reglare al centrilor E. PaO2 = 50 mmHg i PaCO2 = 40 mmHg
termoreglatori:
A. Creste in paralel cu cresterea temperaturii interne
B. Este scazut comparativ cu valoarea de referinta COMPLEMENT MULTIPLU
C. Este crescut comparativ cu valoarea de referinta
D. Ramane nemodificat 51. Care dintre urm toarele sunt manifest rile
E. Se adapteaza continuu la temperatura mediului reac iei febrile?
ambiant A. Cre terea DC i a consumului de oxigen
B. Acidoza respiratorie
*46. Care din urm toarele reprezint o forma de C. Sc derea toleran ei digestive
hipertermie endogen ? D. Deshidratarea global
A. Crampa hipertermic E. Cre terea pragului convulsivant
B. Epuizarea termic
C. Sincopa termic 52. Selecta i afirma iile corecte privind atelectazia
D. ocul termic de absorb ie:
E. Hipertermia malign A. Apare la persoane cu insuficien cardiac
congestiv
*47. În toate formele de oc, indiferent de B. Determin , în formele severe, hipoxemie i
etiologie, tulburarea major este: cianoz
A. Sc derea volumului circulant C. Poate ap rea postoperator
B. Sc derea debitului cardiac D. Este o condensare pulmonar retractil produs
C. Sc derea rezisten ei periferice totale prin colabarea unor teritorii alveolare
D. Împiedicarea umplerii ventriculare E. Este determinat de colec ii pleurale masive
E. Sc derea perfuziei tisulare
53. Selecta i afirma iile corecte referitoare la
*48. Cea mai frecventa cauza a reac ia de hipersensibilitate mediat celular:
hipercoagulabilitatii primare este: A. Se dezvolt în 3 etape
A. Consumul de contraceptive orale B. Implic activarea macrofagelor
B. Sindromul nefrotic C. Implic diferen ierea limfocitelor Th2
C. Sarcina D. Se mai nume te reac ie citotoxic
D. Factorul V Leiden E. Implic diferen ierea limfocitelor Th1
E. Obezitatea
54. Cauzele insuficientei cardiace cu FE scazuta
49. Selecta i afirma ia corect despre faza de prin reducerea primara a contractilitatii
revenire a temperaturii la normal în cadrul reac iei miocardice sunt:
febrile: A. Infarctul miocardic
A. Pragul de reglare al centrilor hipotalamici este B. Regurgitarea mitrala
crescut C. Stenoza aortica
B. Cre te termogeneza D. Cardiomiopatia dilatativa
C. Apare vasoconstric ie cutanat E. Stenoza mitrala
D. Cre te termoliza
Se activeaz mecanismele care se opun tendin ei de 55. Prostaglandina E2:
cire a organismului A. Determina febra si durere
B. Este sintetizata de catre trombocite
50. Care din urm toarele valori ale presiunii C.Este sintetizata de catre celulele endoteliale
gazelor respiratorii definesc o insuficien D. Stimuleaza adeziunea si agregarea plachetara
respiratorie global ? E. Determina vasoconstrictie

56. Cardimiopatia hipertrofica se caracterizeaza
prin:
A. Scaderea contractilitatii ventriculare
B. Cresterea compliantei ventriculare
C. Regurgitare mitrala functionala
D. Disfunctie ventriculara diastolica
E. Cresterea rigiditatii miocardice
57. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la
stadiul de alarma al sindromului general de
adaptare la stres sunt adevarate:
A. Are loc cresterea nivelului plasmatic de
catecolamine si de cortizol
B. Rezistenta organismului la stres este scazuta
C. Se caracterizeaza prin reactia de tip “LUPTA
SAU FUGI”’
D. Rezistenta organismului la stres este prabusita
E. Se caracterizeaza prin reactia de tip “UZURA”
58. Care sunt mediatori celulari preformati
eliberati in inflamatia acuta:
A. Plasmina
B. Aprotinina
C. Histamina
D. Enzimele lizozomale
E. Bradikinina
59. Care din urmatorii sunt mediatori plasmatici
activati in inflamatia acuta:
A. Bradikinina
B. Anafilatoxinele
C. Leucotrienele
D. Tromboxanii
E. PAF
60. Care din urmatoarele afirmatii despre
inflamatia cronica sunt adevarate :
A. Este o reactie fiziologica de aparare care dureaza
saptamani/luni
B. Se insoteste de proliferarea tesutui conjunctiv cu
fibroza locala
C. Neutrofilele sunt principalele celule implicate
D. Modificarile vasculare sunt reduse sau absente
E. Distructia tisulara coexista cu procesele reparatorii
61. Inflamatia cronica:
A. Poate fi declansata de microorganisme cu
localizare intracelulara
B. Mastocitele sunt principalele celule implicate
C. Poate fi secundara bolilor autoimune
D. Se insoteste de exudat inflamator important
E. Se caracterizeaza prin absenta proceselor
reparatorii
62. Inflamatia acuta se asociaza la nivel sistemic
cu:
A. Calor
B. Leucocitoza
C.Rubor
D. VSH crescut
E. Dolor
63. Tromboxanul A2:
A. Determina febra si durere
B. Este sintetizat de catre trombocite
C. Este sintetizat de catre celulele endoteliale
D.Stimuleaza aderarea si agregarea trombocitara
E. Este un vasodilatator potent
64. Exudatul inflamator:
A. Este responsabil pentru cresterea temperaturii
locale (calor)
B. Este rezultatul dezechilibrului osmotic sau
hidrostatic
C. Este bogat in proteine
D. Este caracteristic inflamatiei cronice
E. Avantajul local al generarii sale este dilutia
microorganismelor si a toxinelor acestora
65. Reactia de hipersensibilitate de tip I:
A. Este un raspuns imun umoral amplificat de catre
limfocitele Th2
B. Este un raspuns imun celular amplificat de catre
limfocitele Th1
C. In etapa de sensibilizare apar bronhoconstrictia si
senzatia de prurit
D. In etapa de declansare a simptomatologiei apare
bronhodilatatia
E. Apare frecvent la persoane atopice
66. Care dintre urm toarele sunt forme clinice ale
reac iei de HS tip III:
A. Trombocitopenia imun indus medicamentos
B. Sindromul Goodpasture
C. Anemia pernicioas
D. Glomerulonefrita poststreptococic
E. Lupusul eritematos sistemic
67. Care din urm toarele caracterizeaz HTA de
rezisten ?
A. Apare în principal la persoane tinere
B. Este determinat de vasoconstric ia func ional
C. Este determinat de hipertrofia vascular
structural
D. Este denumit faza hiperkinetic a HTA
E. Este responsabil de stabilizarea i agravarea
HTA
68. Selecta i afirma iile corecte referitoare la
mucoviscidoz (fibroza chistica):
A. Conduce la insuficien pancreatic exocrin
B. Se manifest prin sc derea concentra iei de NaCl
< 60 mEq/l în lichidul sudoral
C. Este frecvent la fum tori
D. Este determinat de deficitul genetic de alfa-1-
antitripsin
E. Este principala cauz de boal obstructiv cronic
cu debut în copil rie
69. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
hipersensibilitatea de tip III:
A. Leziunile tisulare se produc ca urmare a depozitarii
complexelor imune
B. Se produc leziuni la nivelul membranelor bazale
glomerulare, vasculare, sinoviale
C. Ischemia secundara obstruarii vaselor mici este
frecventa
D. Este un raspuns imun celular
E. Celulele implicate sunt Tc si Th1
70. Care din urmatoarele afectiuni sunt mediate
de reactia de hipersensibilitate de tip II:
A. Rinita alergica
B. Eritroblastoza fetala
C. Anemia pernicioasa Biermer
D. Astm bronsic extrinsec
E. Poliartrita reumatoida
71. Care din urmatoarele afectiuni sunt mediate
de reactia de hipersensibilitate de tip IV:
A. Tuberculoza
B. Dermatita de contact
C. Boala serului
D. Glomerulonefrita poststreptococica
E. Angioedemul
72. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
depre etapa de sensibilizare a reactiei
anafilactice:
A. Are loc la primul contact cu alergenul
B. Are loc proliferare de limfocite T citotoxice
C. Limfocitele B se diferentiaza in plasmocite ce
sintetizeaza IgE
D. Are loc a al doilea contact cu alergenul
E. Are loc degranularea celulara
73. Alterarea functionala a celulelor purtatoare de
Ag in cadrul reactiei de hipersensibilitate de tip II
reprezinta mecanismul fiziopatologic din:
A. Anemiile imunohemolitice
B. Sindromul Goodpasture
C. Accidentele transfuzionale
D. Boala Basedow-Graves
E. Miastenia gravis
74. Care din urmatoarele reprezinta forme
sistemice ale reactiei de hipersensibilitate de tip
III:
A. Reactia Arthus
B. Boala serului
C. Poliartrita reumatoida
D. Glomerulonefrita poststreptococica
E. Alveolita alergica extrinseca
75. Care din urmatoarele sunt forme clinice ale
reactiei de hipersensibilitate de tip IV:
A. Diabetul zaharat tip 1
B. Boala Graves-Basedow
C. Hepatita cronica autoimuna
D. Eritroblastoza fetala
E. Infectii virale cu Herpes virus
76. Care sunt factorii de risc declan atori ai
emboliei pulmonare?
A. Fumatul
B. Staza venoas
C. Leziunea endotelial
D. HTA
E. Dislipidemia
77. Efectele periferice ale pirogenilor endogeni
sunt:
A. Cresterea chemotaxiei fagocitare
B.Creste productia de interferon cu efect antiviral
C. Eliberarea de PGE2
D. Scaderea nivelului seric de Fe
E.Cresterea pragului de reglare al termostatului
hipotalamic
78. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
despre hipertermia maligna:
A.Poate fi determinata de anestezice de inhalatie
B. Poate fi determinata de miorelaxante
C. Temperatura interna scade sub 37OC
D. Se asociaza cu hiperkalemie
E. Este un tip de hipertemie exogena
79. Nociceptorii:
A. Sunt fibre de tip A-
B. Sunt fibre de tip A-
C. Sunt fibre de tip B
D. Sunt receptori polimodali
E. Se adapteaza usor la stimuli
80. Criza usoara de astm bronsic se
caracterizeaza prin:
A. Insuficienta respiratorie globala
B. Insuficienta respiratory partiala
C. Alcaloza respiratorie
D. Hipoxemie
E. Hipercapnie cu acidoza respiratorie
81. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
despre bronsita cronica:
A. Tusea productiva reprezinta este un simptom
clasic, care apare precoce
B. Apare hipeventilatie reflexa
C. Alterarea raportului VA/Q determina hipoxemie si
hipocapnie
D. Trombembolismul apare frecvent
E. Policitemia apare frecvent
82. BPOC de tip B se caracterizeaza prin:
A. Recul elastic scazut
B. Cianoza
C. Dilatarea anormal, permanenta a cailor respiratorii
situate distal fata de bronhiola terminala
D. Expir prelungit
E. Hipersecretie cronica de mucus
83. Care din urm toarele tulbur ri sunt
caracteristice BPOC de tip A?
A. Tuse productiv ca semn clinic clasic
B. Dispnee precoce ca semn clinic clasic
C. Cianoz frecvent
D. Hiperinfla ia pulmonar cu „torace în butoi”
E. Hiperventila ie reflex
89. BPOC de tip B se caracterizeaza prin:
A. Productie cronica si excesiva de mucus
B. Principala tulburare functionala este scaderea
reculului elastic
C. Mecanismul fiziopatologic major este reprezentat
de obstructia cailor aeriene secundara inflamatiei
cronice
D. Hiperplazia glandelor mucoase
E. Distructia septurilor alveolare
90. Care din urm toarele afirma ii sunt adev rate
despre pneumotoraxul cu supap ?
A. Este determinat cel mai frecvent de ruptura în
cavitatea pleural a unor bule superficiale de
emfizem
B. Poate fi primar (la persoane s toase) sau
secundar (la persoane cu boli pulmonare
evolutive)
C. Aerul p trunde în cavitatea pleural în inspir dar
nu poate ie i în expir
D. Existen a unei c i de comunicare persistente, de
dimensiuni mici între cavitatea pleural i aerul
atmosferic
E. Presiunea aerului în cavitatea pleural devine
negativ
91. Care dintre urm toarele sunt adev rate
despre hidrotorax (transudatul pleural) ?
A. Are o densitate < 1015 i o citologie s rac
B. Apare în infec ii bacteriene i virale
C. Are o concentra ie de proteine > 3 g%
D. Este o acumulare de lichid prin mecanism non-
inflamator
E. Este o acumulare de lichid de tip exudat
92. În cazul hipoxemiei determinate de alterarea
raportului ventila ie perfuzie (VA/Q), teritoriile
hipoventilate prezint urm toarele caracteristici:
A. Presiunile gazelor respiratorii din sângele arterial
tind spre valorile din sângele venos
B. Sângele care p se te aceste teritorii are SaO2
97%
C. Raportul VA/Q 0,8
D. Raportul VA/Q 0,8
E. Administrarea de O2 corecteaz hipoxemia de la
nivelul acestor teritorii
93. Principalele tulbur ri func ionale produse de
hipercapnie sunt:
A. Cianoz
B. Hiperemie cutanat i cefalee
C. Alcaloz respiratorie
D. Agita ie i comportament agresiv
E. Vasodilata ie sistemic
94. Sindromul de detres respiratorie acut :
A. Are la baz lezarea difuz a membranei alveolo-
capilare
B. Se mai nume te edem pulmonar acut non-
cardiogen
C. Este o inflama ie pulmonar cronic grav
D. Se desf oar în 2 etape, dintre care prima este
reversibil
E. Se mai nume te pl mân de oc
95. Care din urm toarele sunt complica ii ale HTA
maligne?
A. Poliuria
B. Sincopa în ortostatism
C. Edemul cerebral
D. Hemoragiile retiniene
E. Alcaloza metabolic
96. Care din urm toarele afirma ii sunt adev rate
despre venele varicoase?
A. Sunt de 2-3 ori mai frecvente la sexul masculin,
mai ales dup 50 de ani
B. Varicele primare se pot complica cu tromboz
venoas
C. Se caracterizeaz prin tripla reac ie de culoare a
pielii: paloare, cianoz , ro ea
D. Sunt localizate cel mai frecvent pe traiectul venei
safene
E. Varicele secundare se pot complica cu
insuficien venoas cronic
97. Selecta i afirma iile corecte referitoare la
fenomenul Raynaud:
A. Este de cauz necunoscut
B. Este o inflama ie cronic granulomatoas a
arterelor digitale
C. Este boala vasospastic a arterelor mari
D. Se manifest prin atacuri ischemice declan ate de
expunerea la frig
E. Este asociat cu trombangeita obliterant
98. Care din urm toarele reprezint manifest ri
ale aterosclerozei cerebrale difuze?
A. Accidentul ischemic tranzitor
B. Infarctul cerebral
C. Lacunarismul cerebral
D. Demen a aterosclerotic
E. Hemoragia cerebral
99. Selecta i afirma ia corect referitoare la
ischemia cerebral cronic generalizat :
A. Este consecin a afect rii arterelor mari
B. Este consecin a afect rii arteriolelor
C. Apare în hipertensiunea arterial i diabet zaharat
D. Se manifest prin lacunarism cerebral i demen
aterosclerotic
E. Se manifest prin accidente ischemice tranzitorii
i infarct cerebral
100. Consecin ele pe termen lung ale
hipertensiunii arteriale sunt:
A. Agravarea disfunc iei endoteliale
B. Îmbun irea statusului inflamatorii
C. Agravarea statusului protrombotic
D. Remodelarea cardiac i vascular
E. Sc derea grosimii peretetilor vasculari
101. Care dintre urm toarele ac iuni ale AII sunt
mediate de catre receptorii AT1:
A. Vasodilatatia
B. Eliberarea ALDO
C. Proliferarea celulelor muscular netede vasculare
D. Efect natriuretic
E. Secre ia peptidului natriuretic tip B
102. Care dintre urm toarele aritmii sunt produse
prin reintrare:
A. Tahicardiile din sindromul WPW
B. Fibrila ia atrial
C. Flutterul atrial
D. Boala de nod sinusal
E. Ritmurile jonc ionale
103. Cauzele supraincarcarii de presiune a
ventriculului stâng care conduc la insuficien
cardiac sunt:
A. Hipertensiunea pulmonar
B. Hipertensiunea arterial
C. Coarctatia de aorta
D. Regurgitarea tricuspidiana
E. Regurgitarea mitral
104. Manifest rile retrograde din IC dreapt sunt:
A. Cre terea volumului i presiunii telediastolice în
ventriculul drept
B. Staz i congestie în venele pulmonare
C. Staz i congestie în circula ia venoas sistemic
D. Sc derea perfuziei tisulare
E. Sc derea presiunii hidrostatice în capilarele
circula iei sistemice