Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei Patre Andrei Iasi

Student: Catrinel Ioana Rotaru(Gilca)

Disciplina: Metode de cercetare in psihologie

Anul :I

Tema: Tratamentul placebo versus medicamentos in schizofrenie

Tratamentul placebo versus medicamentos in schizofrenie

1
Abstract

S-a formulat ipoteza ca perioadele placebo cresc morbiditatea la pacientii cu

schizofrenie iar folosirea acestuia descurajeaza investitiile in cercetarea bolii cat
si introducerea de noi tratamente. Am luat ca referinta 3 studii care au comparat
eficaciatea dozelor standard de medicamente folosite in mod obisnuit cu
placebo in tratarea schizofreniei. Rezultatele obtinute au fost diferite. In unele
cazuri tratamentul placebo a avut rezultate similare cu cel medicamentos dar nu
a mai generat efectele adverse devastatoare ale pastilelor. Din studiile cercetate
s-a constatat ca efectele medicamentelor sunt monitorizate pe termen scurt
comparativ cu placebo si sponsorizate in cea mai mare parte de companiile
farmaceutice. Pe de alta parte se sustine ca placebo nu va inlocui niciodata un
tratament medicamentos in cazul schizofreniei.

Introducere

In lume schizofrenia afecteaza aproximativ 7 persoane din 1000,tulburarea

psihica actioneaza asupra comportamentului iar cauzele sale neurologice sunt
necunoscute. Dizabilitatile mintale reprezinta la aceasta ora una din problemele
cele mai importante ale Europei. Are o rata de recadere de 92% , iar de aceasta
boala sufera in acest moment mai mult de 12 milioane de oameni din
Europa,Orientul mijlociu si Africa.

In Romania nu exista o monitorizare clara a bolnavilor cu afecţiuni mintale

şi nici un program pentru recuperarea lor. Pacienţii îşi petrec sute de zile în
spitalele de psihiatrie, comparativ cu alte ţari, unde sunt centre de zi special
create pentru aceste boli. Una din trei persoane este afectata in prezent de o
boala mintala, potrivit Organizației Mondiale a Sanatații. Romania ocupa locul
29 din 30 în privința integrarii oamenilor cu probleme de sanatate mintala. Cat
despre discriminare, persoanele cu dizabilități psihice sunt pe locul trei, după
cei infectați cu HIV-SIDA și cei care consuma droguri.

Schizofrenia este o boală mintala cronica caracterizata prin slabirea și

destramarea progresiva a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu
realitatea.(dex)

Caracterizata prin simptome psihotice, declin funcțional și deficit

cognitiv ,schizofrenia are un impact major asupra funcționării normale a

2
pacientului și familiei sale precum si niste costuri pe termen lung extrem de
ridicate.

Perceptia, judecata, creativitatea si chiar intuitia contribuie la problemele

emotionale pe care le dezvolta schizofrenia.

Psihiatru elvețian, Eugen Bleuler este cel care a identificat și a numit

„schizofrenia”, în 1911. El a introdus conceptul celor patru simptome primare,
„cei patru A”: asociațiile – asocierea gandurilor este afectata (salata de cuvinte,
incoerența verbala), afectul – aplatizarea emoționala, ambivalența – emoțiile
contradictorii fața de alte persoane, autismul – fuga evadarea in fantezie. ”

Simptomele pot fi pozitive si produc halucinatii, idei delirante, dezorganizare

ingandire și comportament sau negative si duc la lipsa motivatiei,a
emotiilor,diminuarea fluxului vorbirii,retragere sociala,atentie deficitara; mai
pot fi afective caracterizate prin anxietate,depresie si cognitive atunci cand
afecteaza si memoria;

In plan general prin schizofrenie se produce o rupere a contactului cu

exteriorul,izolare sociala si inadaptare.

Simptomele schizofreniei afecteaza majoritatea zonelor de funcționare ale

creierului. Tulburarea este asociata cu deficit emotional, probleme de
gandire,atentie, si exprimarea gandurilor. De obicei se instaleaza treptat si
afecteaza perceptia persoanei; creierul actioneaza exagerat fata de situatiile
stresante la care este supus; Bolnavii prezinta afectiuni asociate ca depresie
majora,anxietate.

Cauza acestei boli este inca necunoscuta dar putem vorbi despre factorii care
favorizeaza aparitia ei. Mediul familial influienteaza aparitia bolii. Din studiile
clinice efectuate s-a dovedit ca a fost favorizata aparitia bolii in familiile in care
mama era retrasa,nesigura, fara prieteni,cu tendinta de a controla excesiv totul
si cu dificultati mari de comunicare. Dezvoltarea copiilor intr-un mediu stresant
are o mare influienta asupra schizofreniei care a debutat deja. Consumul de
droguri, problemele sociale,saracia si predispozitia genetica cat si traumele
fizice si psihice suferite de gravida in timpul sarcinii constituie un factor de risc.

Un rol foarte important il are familia si in ceea ce priveste diagnosticarea

precoce a bolnavului,observarea si convingerea acestuia ca necesita tratament.
Acesta se confrunta cu lipsa motivatiei,scaderea randamentului professional.
Terapia il poate ajuta pentru a restabili noi deprinderi de viata ,independenta,
3
modificarea comportamentelor,diminueaza simptomele si e o modalitate de a da
un alt sens lucrurilor, actioneaza asupra perceptiei.

S-a constatat ca singuratatea are o incidenta mai mare in cazul persoanelor ce

sufera de afectiuni psihice. Constituie unul din factorii care duc la aceste
dezechilibre psihice.

Schizofrenia se trateaza cu antipsihotice. Aceste medicamente blocheaza

activitatea receptorilor de dopamina, substanta care transmite informatia intre
neuronii creierului. Pana acum studiile au demonstrat ca in cazul schizofreniei
creierul produce dopamina in exces fapt care duce la aparitia simptomelor.
Speranța de viața a persoanelor cu schizofrenie este cu 12 - 15 ani mai mica
decat a celor care nu au aceasta tulburare, acesta fiind rezultatul problemelor de
sanatate fizica și al frecvenței crescute a sinuciderilor (în jur de 5%).

Placebo este un tratament inert conceput pentru a simula o intervenție

medicală. Medicamentul desi inactiv a contribuit la ameliorarea simptomelor
bolilor.  Placebo este folosit fie pentru a-i face placere pacientului ,experimental
sau pentru a testa efectele anumitor medicamente cat si reactiile psihice.
Placebo a inregistrat imbunatatiri percepute sau reale a unor afecțiuni ,acestea
sunt mentionate de zeci de studii de specialitate. Efectul placebo asigura o
ameliorare a simptomelor resimtite si nu asigura vindecarea propriu zisa. In
cazul in care apare o vindecare se pune pe seama spontaneitatii sau devine
inexplicabila dar nu ii este atribuita tratamentului placebo.

Placebo inert- substanta farmacologica este neutra sau activa cand pastila
contine medicament dar nu e pentru afectiunea respectiva.

In ceea ce priveste raspunsul la placebo apar constatari importante in legatura cu

mecanismele sale psihologice dar si in privinta legaturilor psihosomatice.
(eliberarea de catre organism a endorfinelor,dopaminei si cortizolului).
Mecanismele psihologice sunt legate de teoria sperantei si conditionarii. Teoria
porneste de la ipoteza ca actiunile oamenilor sunt orientate spre anumite
scopuri. Scopurile ofera componenta cognitiva care fixeaza si stabilesc speranta,
si prin ajutorul motivatiei se ajunge la indeplinirea lor. Are legatura cu
procesele de gandire si cu emotiile pozitive. Stresul reprezinta unui din factorii
importanti care abat persoana de la indeplinirea dorintei sale ,astfel se considera
ca persoanele pozitive reusesc sa gasesca variante pentru a l elimina si a-si
indeplini obiectivul initial. Efectul placebo nu este doar un fenomen psihologic
ci si unul biologic, testele clinic efectuate au demonstrat acest lucru. La nivelul
4
creierului atunci cand un pacient asteapta un tratament terapeutic,se declanseaza
anumiti neurotransmitatori ,aflati in relatie cu receptorii, eliberand substante ce
genereaza efect terapeutic. Profesorul de fiziologie si neuro-stiinte Fabrizio
Benedetti care a studiat indelung efectul placebo ne spune ca “efectul placebo
este un fenomen neurobiologic real, prin care ceva se intampla in creierul
pacientului”. El se declanseaza ca urmare a mai multor factori pe care
profesorul ii numeste”context psihosocial”. Acest context ar putea fi reprezentat
de mediul spitalicesc de exemplu(doctorul,vocea personalului
medical,ambientul,mirosul,culoarea si ambalajul tabletelor ). Acesti stimuli
senzoriali si sociali ii sugereaza pacientului ca are loc un tratament la problema
lui. Studiile profesorului mai spun ca speranta pacientului ca starea sa se va
imbunatati(recompensa)activeaza o parte a creierului care devine activa ca si
atunci cand asteptam hrana de exemplu ori alte recompense. Anxietatea este
diminuata si neurotransmitatorii isi vor face datoria si atunci cand medicul va
asigura verbal pacientul ca prin acel tratament starea initiala I se va imbunatati.
Asadar teama si stresul vor fi inlaturate sau diminuate si rezultatele clinice incep
sa-si faca aparitia.

Metodologie :

1.Obiective

Pentru a evalua datele rezultate, si a determina efectele clinice ,siguranța si

tolerabilitatea medicamentelor în comparație cu placebo pentru tratamentul
schizofreniei.

2. Ipoteze

Pornind de la studiile cercetate si rezultatele obtinute am emis urmatoarele

ipoteze:

Medicamentele au o rata de succes mai mare pe termen lung decat tratamentul

placebo.

Bolile psihice precum schizofrenia pot fi stagnate prin placebo.

5
Bolnavii care au participat voluntar la studii au avut un impact major asupra
cercetarii si descoperirii de noi variante de tratament pt aceasta afectiune.

3.Intrebari de cercetare:

Care sunt factorii psihologici care influienteaza aparitia schizofreniei?

Care sunt factorii psihologici care determina obtinerea efectului in cazul

tratamentului placebo?

Care sunt elementele comune ale medicatiei in schizofrenie?

Cum sunt definite conceptele operationale in literatura de specialitate?

Se poate spune ca pe termen lung placebo creste morbiditatea?

Subiecti

La studiile de cercetare analizate au participat in medie un numar de 2983

bolnavi de schizofrenie,barbati si femei de varste diferite. Acestia au fost si
internati si in sistem ambulatoriu monitorizati. Tratamentele s-au aplicat in
institutii specializate de catre personal abilitat,cu acordul pacientilor. Am
studiat cercetari intre medicamente diferite si placebo si am analizat rezultatele.

Astfel medicamentul: flufenazina a fost administrat la 439 persoane si

comparat cu placebo, medicamentul risperidona la 2261 de persoane, si
olanzapina 283 persoane. Testarile au avut aceeasi durata in aceste 3 comparatii
si anume in medie 6-8 saptamani.

Metoda

Toti pacientii care au participat la aceste studii in cadrul spitalelor de

neuropsihiatrie au fost cei judecati ca si capabili sa-si dea consimtamantul in
acest scop. Capacitatea unui pacient a fost determinată de medicul de referinta al
pacientului și de psihiatrii spitalului de cercetare neuropsihiatrica, aplicand
metode clinice standard. Au semnat un formular de consimtamant informat care
fusese aprobat de Comitetul de revizuire institutionala (IRB) al NIMH(institutul
national de sanitate mintala-S.U.A). Diagnosticul a fost revizuit si inaintea
externarii,dupa perioada placebo.

Scala de evaluare folosita PANSS(scala sindroamelor pozitiv si negativ) este o

scara medicala folosita pentru masurarea gravitatii simptomelor la persoanele
care sufera de schizofrenie.( 1987 de Stanley Kay, Lewis Opler si Abraham

6
Fiszbein). O scala de evaluare consta intr-o suita de itemi individuali, fiecare din
ei acoperind un fenomen bine definit (de ex. simptom, trasatura de personalitate,
etc.), care este evaluat conform gradului de severitate (Bech si colab. 1993a).
Trebuie sa se tina bine seama ca prin aceste scale de evaluare se obtine mai
curand severitatea fenomenului pentru care au fost construite, decat
identificarea fenomenului ce se vrea masurat.() Utilizata pentru studiu,scala
PANSS este numita si “standardul de aur”dupa care ar trebui sa se desfasoare
evaluarea tulburarii psihice. Se refera la cele doua tipuri de schzofrenie pozitiva
si negativa(descrise mai sus) si consta intr-un interviu care i se aplica
pacientului de catre un personal instruit in acest sens. Interviul clinic dureaza
aproximativ 45 de minute iar pacientul este evaluat de la 1-7 din 30 de
simptome diferite ,dar si pe baza rapoartelor membrilor familiei ori personalul
spitalului abilitat.

Rezultate si concluzii

Medicamentele antipsihotice au fost introduce in anii 1950 si din acel moment

au constituit medicatia de baza pentru schizofrenie. Recuperarea completa pe
care au promis-o aceste medicamente nu a fost insa posibila. Compararea
medicamentelor cu placebo a sprijinit si imbunatatit mereu studiile cu
medicamente.

Autorul unui studiu sustine ca rezultatele sunt cel mai bine masurate cu placebo
deoarece doar asa sunt cel mai bine explicate obstacolele de natura
psihologica,mintea umana si functionarea acesteia.1

Se estimeaza ca exista un procent de pana la 90%din boli unde efectele placebo

constituie imbunatatiri clinice si produce rezultate masurabile(angina pectorala,
herpes etc).2

Studiul 1

Risperidona- este considerat un medicament relativ nou(aparut in 1990) si s-a

spus ca nu va provoca tulburari de miscare si spasme asemanator
medicamentelor folosite anterior. Studiile luate ca referinta dintre placebo si
acest medicament au fost efectuate pe un numar de 2261 de persoane, jumatate
din ele au fost sponsorizate de companii farmaceutice. Durata testelor a fost
cuprinsa intre 6-8 saptamani. Comparativ cu placebo scorul pozitiv a iesit in
favoarea medicamentului. (reducerea riscurilor 36% risperidona,17%placebo).
Timpul de testare fiind scurt datele furnizate de cercetari au avut o calitate

7
foarte scazuta in acest caz. (Ranganath D Rattehalli-Cochrane library)In cadrul
acelorasi studii s-a dovedit ca risperidona provoaca reactii adverse puternice in
comparatie cu placebo si nu se stie daca daunele balanseaza beneficiile.In
concluzie dovezile nu sunt destul de graitoare pentru a ne pronunta in favoarea
medicamentului.

Studiul 2

Flufenazina -un medicament folosit foarte mult in ultimii 50 de ani,are un cost

mic si este accesibil in toata lumea. Nu se stie cu exactitate in ce doze si ce
cantitati se folosesc in toate statele. Are reactii adverse puternice ca probleme
de miscare,spasme musculare si excitabilitate nervoasa.

Studiile consultate au fost efectuate pe un nr de 439 de persoane,pe o perioada

cuprinsa intre 6-8 saptamani. Efectul pe termen scurt a fost considerat pozitiv
comparativ cu placebo. Calitatea dovezilor obtinute in acest interval a fost una
foarte scazuta.(Matar H.E-Cochrane library)

Valance Aron, Something out of nothing: the placebo effect, Cambridge University Press: 02 January 20183
Herbert Benson, The Placebo Effect, Department of Medicine, Beth Israel June 23, 1975

Ranganath D Rattehalli, Risperidone versus placebo for schizophrenia, 2016 Dec

Studiul 3

Ziprasidona , un antipsihotic ce poate provoca ca si reactii adverse tulburari de

miscare,transpiratii,palpitatii,ameteli,umflarea fetei,buzelor si rigiditate
musculara, este de asemenea folosit in tratarea schizofreniei.

Studiul luat ca si referinta a fost posibil cu participarea a 283 de adulti cararoa li

s a administrat medicamentul comparativ cu placebo. Rezultatele au iesit in
acest caz similar, medicamentul nu a reusit sa se diferentieze de placebo.
4

Concluzii

8
Toate studiile consultate sugereaza ca nu este suficienta perioada de
monitorizare si testare de doar 6-8 saptamani pentru a formula o concluzie clara
in cazul placebo vs schizofrenie. Elementele comune ale medicatiei in aceasta
boala as sustine ca sunt reactiile adverse pe care le genereaza. In general la
studiile efectuate nu s-a constatat o inrautatire a situatiei pacientilor carora li s-a
administrat placebo, statistic in evaluarea lor la momentul externarii fata de
momentul initial. Raspunsurile individuale fiind insa intr-o serie din cazuri
diferite. La unii pacienti s-a constatat o imbunatatire fata de faza initiala,la altii
o agravare a bolii in timp ce la o serie a ramas exact le fel ca la momentul
intrarii in studiu. Cu toate astea s-a constatat o inrautatire si la pacientii taratati
cu antipsihotice aceasta dovedeste ca evaluarile pacientilor cu placebo au fost
influientate si de cursul si evolutia naturala al bolii. Majoritatea pacientilor
tratati cu placebo au revenit la faza initiala dupa 6 saptamani de antipsihotice.
Astfel perioada de timp analizata fiind scurta nu ne poate furniza date
concludente in ceea ce priveste efectele pe termen lung ale tratamentului
placebo.

9
 Medicatia inerta dovedeste puterea autosugestiei si influienta considerabila a
sa asupra psihicului uman. Modificarea dispozitiilor si dobandirea sigurantei de
sine prin puterea psihica ajuta in vindecarea si stagnarea multor boli. Omul este
in general este ceea gandeste si ceea ce crede iar credintele mintii constiente
devin realitati ale vietii de zi cu zi. Vindecarea ,stagnarea si imbunatatirea starii
de sanatate cu ajutorul unui tratament inactiv fac dovada asupra puterii
nemarginite a mintii umane.

10
Bibliografie

1.https://www.pcfarm.ro/prospect85

2.https://www.anm.ro/_/_PRO/pro_3932_11.11.11.pdf
3.https://sanatate.acasa.ro/prospect/l

4.emile-coue-autosugestia-pdf

5. www.epsihologia.ro

6.Tulburarile cognitive,Dr.Victor Babes,Articole medicale

7.https://www.academia.edu/(Compendiu de scale si interviuri utilizate in

evaluarea psihopatologica)

8.Biologia credintei, Bruce Lipton,Editura For you,2008

9.Introducere in psihologie,Nicky Hayes,Sue Orrell, Editura All ,1993

10. www.dexonline.ro

11.Cochrane library-Fluphenazine (oral) versus placebo for schizophrenia,

Cochrane Schizophrenia Group 2018 Jun

12. Cochrane library-The placebo effect: from concepts to genes, Ben

Colagiuri,1 Lieven A. Schenk,2 Michael D. Kessler,3 Susan G. Dorsey,4,5 and
Luana Colloca

13. Risperidone versus placebo for schizophrenia, Ranganath D Rattehalli, 2016

Dec

14. Ziprasidone in Adolescents with Schizophrenia: Results from a Placebo-

Controlled Efficacy and Long-Term Open-Extension Study, Robert L. Findling,
2013 Oct

16. First rank symptoms for schizophrenia, Karla Soares‐Weiser,corresponding

author Nicola Maayan, Hanna Bergman, Clare Davenport, Amanda J Kirkham,
Sarah Grabowski, Clive E Adams, and Cochrane Schizophrenia Group, 2015
Jan

. Valance Aron, Something out of nothing: the placebo effect, Cambridge

University Press: 02 January 2018
11
• Colloca L, Benedetti F (2005) Placebos and painkillers: is mind as real as
matter? Nature Reviews Neuroscience 6: 545-552. doi: 10.1038/nrn1705

Everyday life experiences among relatives of persons with mental

Disabilities Anna-Britta Wilhelmsson Department for Pedagogy, Umeå

University, Umeå Sweden

Robert L. Findling, Ziprasidone in Adolescents with Schizophrenia: Results

from a Placebo-Controlled Efficacy and Long-Term Open-Extension Study,
2013 Oct

BRODY, HOWARD. „Răspunsul placebo”. Journal of Family Practice , vol.

49, nr. 7, iulie 2000, p. 649

Documentele italiene de psihiatrie Volumul 31, numărul 4 , decembrie 2012,

paginile 157-163Decembrie 2012 , paginile 157-163Psihoeducația în
schizofrenie: dovezi ale eficacității și particularitățile intervenției asupra
pacienților și membrilor familiei

European Psychiatry Volume 28, Supplement 1, 2013 , Pagina 1 Singurătatea

emoțională și socială în etiologie și terapia bolilor mintale

12
1

2
Herbert Benson, The Placebo Effect, Department of Medicine, Beth Israel June 23, 1975
3

Ziprasidone in Adolescents with Schizophrenia: Results from a Placebo-Controlled Efficacy and

4

Long-Term Open-Extension Study, Robert L. Findling, 2013 Oct

5