Sunteți pe pagina 1din 10

Subiecte dreptul urbanismului

Subiectul nr.1

Potrivit art. 57 din Legea nr. 350/2001, participarea populaţiei la activitatea de amenajare a
teritoriului si de urbanism se realizează prin:
. Potrivit art. 57 din Legea nr. 350/2001, Participarea populaţiei la activitatea de
amenajare a teritoriului si de urbanism se realizează prin:

a) informarea populaţiei, cel puţin prin afisare la primărie si anunţ public în presă a
conţinutului documentaţiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum si a
documentaţiilor aprobate;

b) consultarea populaţiei, anterior aprobării documentaţiilor de urbanism si amenajare a


teritoriului prin publicarea procedurii de desfăşurare a sa şi realizarea anchetei publice;

c) alte forme de participare prevăzute de lege.

Subiectul nr.2

Definiţi dreptul urbanismului


Astfel putem defini dreptul urbanismului ca fiind: ansamblul regulilor, procedurilor,
tehnicilor şi instituţiilor juridice care contribuie la reglementarea, amenajarea şi controlul
terenurilor şi spaţiului localităţilor, conform exigenţelor de interes general exprimate în
condiţiile legii.

Subiectul nr.3

Definiţi PUG
Planul urbanistic general are caracter director si de reglementare operaţională. Fiecare
localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5-10 ani si să îl
aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor si acţiunilor de dezvoltare.

Este documentaţia care stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru o


localitate existentă sau viitoare pe o perioadă determinată, pe baza analizei multicriteriale a
situaţiei existente, acesta orientează aplicarea unor politici în scopul amenajării teritoriului
localităţii. Acestei documentaţii i se asociază regulamentul de urbanism al localităţii respective.
Planurile generale se elaborează de regulă împreună cu planul de amenajare a teritoriului
administrativ al localităţii şi se corelează cu prevederile acestuia.

1
Planul urbanistic general constituie documentaţiile pe baza cărora se eliberează
certificatele de urbanism şi autorizările de construire în teritoriul localităţii respective.

Subiectul nr.4

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:
a) evoluţia în perspectivă a localităţii;

b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulaţie si de echipare prevăzute în planurile de amenajare a


teritoriului naţional, zonal si judeţean;

d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la


măsurile specific privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea
construcţiilor în aceste zone.

Subiectul nr.5

Definiţi PUZ
Este documentaţia care se referă la o zonă dintr-o localitate actuală sau viitoare, prin care
se analizează situaţia existentă şi se precizează toate elementele urbanistice necesare eliberării
certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire.

Subiectul nr.6

Autorizarea executării construcţiilor în zone construite protejate(art. 9)


Autorizarea executării construcţiilor în zone construite protejate(art. 9)

Zonele protejate construite sunt supuse unui regim juridic special de protecţie şi
desfăşurare a lucrărilor de construire, amenajare, modificare şi desfiinţare a acestora. În funcţie
de nivelul de interes, regulile de autorizare a ocupării solului în acest perimetru sunt următoarele:

-autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural


construit, de interes naţional, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi al
Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului;

- autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural


construit, de interes local, declarate şi delimitate prin hotărâre a consiliului judeţean, se face cu
avizul serviciilor publice descentralizate din judeţ, subordonate Ministerului Culturii şi
Ministerului Turismului;

2
- autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care au ca obiectiv cercetarea,
conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se face cu avizul
conform al Ministerului Culturii, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului culturii.

Subiectul nr.7

Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor . Amplasarea faţă de drumurile publice


Amplasarea faţă de drumurile publice

În privinţa amplasării faţă de drumurile publice, în zona drumului public se pot autoriza,
cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei publice:

- construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de servire, de întreţinere şi de


exploatare;

- parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv


funcţiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);

- conducte de alimentare cu apă şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte
produse petroliere, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii
sau construcţii de acest gen.

Prin zona drumului public se înţelege ampriza (lăţimea) fâşii de siguranţă şi fâşiilor de
protecţie.

Autorizarea executării construcţiilor cu funcţiuni de locuire este permisă, cu respectarea


zonelor de protecţie a drumurilor delimitate conform legii.

Prin funcţiuni de locuire se înţelege: locuinţe, case de vacanţă şi alte construcţii cu


caracter turistic, spaţii de cazare permanentă sau temporară pentru nevoi sociale, industriale, sau
de apărare, cum ar fi: cămine pentru bătrâni, cămine de nefamilişti, sanatorii, cămine pentru
organizarea de şantier, cămine de garnizoană.

La aceste reguli fixate prin Regulamentul general de urbanism (art. 18) se adaugă
cerinţele pertinente stipulate prin Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
(aprobată prin Legea nr. 82/1998) şi Ordinul nr. 47/1998 al ministrului transporturilor pentru
aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi
a pomilor în localităţile urbane şi rurale.

Astfel, potrivit art. 47 din O.G. nr. 43/1997 realizarea în zona drumului public a oricărei
construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind
amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al

3
administratorului drumului. Actul normativ stabileşte o serie de restricţii în această privinţă
precum: interzicerea amplasării în zona drumului public, de construcţii, panouri publicitare sau
instalaţii care nu aparţin drumului şi care periclitează siguranţa circulaţiei (art. 48(1)),
amplasarea în zona mediană a autostrăzilor numai cu instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi
siguranţei circulaţiei (art. 48(2)), amplasarea lucrărilor edilitare subterane, de regulă în afara
păreţii carosabile a drumului public sau în galerii vizitabile (art. 49).

Deţinătorii de construcţii sau instalaţii amplasate în zona drumului public sunt obligaţi să
execute revizia periodică şi repararea acestora spre a asigura estetica, protejarea drumului şi
siguranţa circulaţiei.

Aceste reguli generale au fost preluate şi detaliate prin Normele tehnice aprobate prin
Ordinul nr. 47/1998 al ministrului transporturilor.

Subiectul nr.8

Definitia certificatului de urbanism


Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi
tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii
imobiliare ori altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.(art. 29 alin. 1 din Legea nr. 350/2001)

Certificatul de urbanism este actul prin care administraţia publică indică solicitantului
regulile de ocupare a solului asupra unui teren dat şi care poate avea, în unele cazuri, ca efecte
suplimentare, conservarea acestor reguli pentru un anumit timp, împiedicând astfel ca
eventualele modificări să fie opuse destinatarului certificatului.

Subiectul nr.9

Regimuri ce guverneaza certificatul de urbanism


Conform art. 31 din Legea nr. 350/2001, certificatul de urbanism cuprinde următoarele
elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului, cu referire la:


- dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţiile de utilitate publică care grevează
asupra acestuia ;

- situaţia terenului în intravilan sau în afara acestuia;

- prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra


imobilului - zone protejate, zone în care acţionează dreptul de preemţiune asupra imobilului,

4
interdicţii definitive sau temporare de construcţie sau dacă acesta este înscris în lista cuprinzând
monumentele istorice din România, precum şi altele prevăzute de lege.

b) regimul economic al imobilelor, cu referire la:

- folosinţa actuală;

- destinaţia, după PUG

- suprafaţa terenului

- reglementările fiscale specifice localităţii sau zonei respective;

c) regimul tehnic al imobilelor, cu referire la:

- coeficientul de utilizare a terenului (CUT)

- procentul de ocupare a teritoriului (POT);

- dimensiunea şi suprafeţele minime sau maxime ale parcelelor;

- echiparea cu utilităţi (apă, canalizare, energie electrică, energie termică etc.);

- alinierea terenurilor şi a construcţiilor faţă de străzi a terenului şi distanţele


construcţiilor faţă de proprietăţile vecine;

- înălţimea construcţiilor şi caracteristicilor volumetrice ale acestora;

- sistematizarea circulaţiei, accese pietonale şi auto, parcaje necesare

-înfăţişarea construcţiei - expresivitatea arhitecturală, echilibrul compoziţional, finisajele


etc. - dacă aceasta este prevăzută în regulamentele aprobate;

Aşadar, certificatul de urbanism indică, în funcţie de dispoziţiile de urbanism şi de


limitările administrative ale dreptului de proprietate, precum şi de starea echipamentelor publice
existente ori prevăzute, dacă terenul este construibil ori dacă este posibil de realizat o operaţiune
determinată. După caz, acesta ar putea fi deci pozitiv sau negativ.

Subiectul nr.10

5
Valabilitatea certificatelor de urbanism
Valabilitatea certificatelor se stabileşte de emitent într-un interval de la 3 la 24 luni,
începând cu data emiterii sale, în funcţie de caracteristicile urbanistice ale zonei în care se află
imobilul.

În interiorul perioadei de valabilitate fixate, toate certificatele de urbanism au aceeaşi


putere, indiferent de emitent.

Prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism se poate face de către emitent, la


cererea titularului formulată cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acestuia , pe o perioadă de
timp de maximum 12 luni.

Ceea ce este caracteristic pentru certificatele de urbanism este faptul că funcţiunea lor
principală este aceea de a furniza o informaţie cât mai completă asupra regulilor de urbanism
aplicabile unui imobil dat. Din punct de vedere juridic, certificatul de urbanism are valoarea unui
aviz care, în anumite condiţii produce efecte obligatorii. Dacă este pozitiv, certificatul de
urbanism constituie un fel de preautorizare; el are rolul important de a garanta destinatarului său
că, pe parcursul unei anumite perioade, nu i se vor putea opune modificări care să afecteze
regulile pe care certificatul le cuprinde. Dimpotrivă, refuzul său în sensul regulilor cuprinse face
imposibilă eliberarea autorizaţiilor de construire.

Subiectul nr.11

Emiterea certificatului certificatului de urbanism


Certificatul de urbanism se emite de presedinţii consiliilor judeţene, de primarul general
al municipiului Bucuresti, sectoarelor municipiului Bucuresti, de primarii municipiilor, ai
oraselor şi comunelor şi se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data
înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.

Certificatul de urbanism este eliberat şi semnat de către autoritatea abilitată să emită


autorizaţia/desfinţarea, adică de către consiliul judeţean sau de primar după caz. Pe lâgă
autorităţile competente în eliberarea certificatului de urbanism mai trebuie sa semneze, secretarul
general şi arhitectul- şef. Lipsa semnăturilor atrage nulitatea actului.

Delegarea competenţelor de către primar şi preşdintele consiliului judeţean de emitere


autorizaţiei de construire , implicit şi a certificatului de urbanism, este interzisă conform art. 69-
70 din Legea nr. 215/2001.

Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului direct sau prin poştă în termen de 30


de zile de la data când a fost depusă cererea.

6
Subiectul nr.12

Definitia autorizatiei de construire


Autorizaţia (permisul) de construire a cunoscut mai multe definiţii în literatura de
specialitate. Astfel, aceasta ar putea fi definită ca fiind autorizaţia dată de către o autoritate
administrativă de a edifica una sau mai multe construcţii noi ori de a modifica una sau mai mute
construcţii existente, prealabil executării lucrărilor (H. Jaquot, op. cit., p. 554). În altă opinie,
permisul, autorizaţia de construire reprezintă autorizaţia dată de către administraţie de a edifica o
construcţie după verificarea conformităţii proiectului cu reglementarea de urbanism (J. Morand-
Davilleu, op. cit., p. 119).

În sfârşit, potrivit unui alt autor francez, permisul de construire reprezintă obligaţia
pentru constructor de a solocita o autorizaţie administrativă prealabilă la edificarea unei
construcţii ori la realizarea de lucrări asupra unei construcţii existente (P. Soler-Conteaux, op.
cit., p. 381).

În concepţia Legii nr. 50/1991, „Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al


administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare
la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor” (art. 2). Ea se eliberează „în
temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului” (art. 2 alin. 2).

Subiectul nr.13

Categorii de construcţii şi lucrări supuse autorizării


6.1. Categorii de construcţii şi lucrări supuse autorizării

Conform textului de lege invocat mai sus, autorizaţia de construire se eliberează pentru:

-lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de


orice fel;

- lucrări de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte


lucrări, indiferent de valoarea lor, ce urmează a fi efectuate la construcţii reprezentând
monumente şi ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, artă sau cultură, inclusiv cele din
zonele lor de protecţie;

- lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare privind căi de


comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, subterane şi aeriene, împrejmuiri şi mobilier urban,
amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;

-foraje şi excavări necesare studiilor geotehnice şi ridicărilor topografice, exploatări de


cariere, balastiere, sonde de gaze ţi petrol, precum şi alte exploatări;

7
-construcţii provizorii de şantiere necesare execuţiei lucrărilor de bază, dacă nu au fost
autorizate odată cu acestea;

-organizarea de tabere, de corturi, căsuţe sau rulote;

-lucrări cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe


căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişare şi reclame.

Subiectul nr.14

Categorii de lucrări exceptate de la autorizare


6.2. Categorii de lucrări exceptate de la autorizare

Potrivit art. 8 din Legea nr. 50/1991, se pot executa fără autorizaţie de construcţie
următoarele lucrări:

- reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, când nu se schimbă forma


acestora şi materialele sau care nu sunt executate;

- reparaţii şi înlocuiri la tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma,


dimensiunile golurilor şi tâmplăriei;

- reparaţii şi înlocuiri la sobe de încălzit;

- zugrăveli şi vopsituri interioare;

- zugrăveli şi vopsituri exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile


situate pe arterele principale de circulaţie;

-reparaţii la instalaţii şi echiparea tehnico-sanitară a clădirilor, fără implicaţii asupra


structurii de rezistenţă sau a aspectului arhitectural al acestora.

Se exceptează de la autorizare, conform art. 4 lit. d paragraf ultim anexele cu caracter


temporar ale exploatărilor agricole situate în extravilan.

Subiectul nr.15

8
Autorităţile competente privind autorizarea de construire
7.2.1. Autorităţile competente

Conform art. 4 din Legea nr. 50/1991, autorizaţia de construire se eliberează de


prefecturi sau primării după cum urmează:

-delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru investiţiile


care se aprobă de către Guvern, pentru lucrările publice, în lăcaşurile de cult, construcţiile pentru
industrie, comerţ, prestări de servicii, social-culturale şi speciale, care se execută la alte sate,
pentru construcţiile şi lucrările de orice fel, care se execută în extravilanul localităţilor, cu
excepţia celor menţionate la lit. d;

-primarii municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrările de orice fel din
localităţi, cu excepţia investiţiilor care se aprobă de Guvern;

- primarul general al Municipiului Bucureşti, pentru construcţiile şi lucrările prevăzute


la lit. a şi b şi primarii sectoarelor Municipiului Bucureşti, pentru construcţiile de locuinţe şi
anexe gospodăreşti ale acestora;

-primarii comunelor, pentru construcţiile de locuinţe şi anexele gospodăreşti ale


acestora, din satele componente, precum şi pentru anexele exploatărilor situate în extravilan. Se
exceptează de la autorizare anexele cu caracter temporar ale exploatărilor agricole, situate în
extravilan.

Subiectul nr.16

Valabilitatea autorizatiei de construire


Perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire este intervalul de timp în interiorul
căruia este obligatorie începerea lucrărilor de autorizaţie (ordinul nr. 91/1991). Acest interval de
timp se stabileşte de către emitentul autorizaţiei în funcţie de interesul public şi de gradul de
complexitate a lucrării. Totuşi perioada de valabilitate nu poate depăşi 12 luni de la eliberarea
autorizaţiei. În acelaşi timp, neînceperea lucrărilor în intervalul de valabilitate conduce la
pierderea valabilităţii autorizaţiei. Aceasta îşi pierde valabilitatea şi în situaţia în care se modifică
condiţiile, datele sau conţinutul documentaţiei ce au stat la baza eliberării acesteia, fiind necesară
eliberarea unei noi autorizaţii.

8.1. Durata executării lucrărilor

Este stabilită de către emitentul autorizaţiei pe baza datelor înscrise în cerere. Emitentul
autorizaţiei are o putere de apreciere în această privinţă şi, ca atare, ţinând seama de interesul

9
public şi gradul de complexitate al lucrărilor, poate reduce durata executării faţă de cea solicitată.
Persoanele fizice şi juridice titulare ale autorizaţiei de construire au obligaţia legală de a executa
integral construcţiile la termenul prevăzut în actul administrativ. Construcţiile se consideră
terminate, dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţia e construire.

8.2. Prelungirea perioadei de valabilitate a autorizaţiei

Se poate aproba, în mod excepţional, în cazul în care construcţia nu a fost executată


integral la termenul stabilit, o singură dată, cu cel mult un an de către organul care a emis-o
(art.32 din Legea nr. 59/1991). Posibilitatea de prelungire a autorizaţiei se apreciază de emitentul
acestuia, în raport cu:

- interesul public;

- complexitatea lucrărilor autorizate:

- stadiul executării lucrărilor;

- cauzele care au dus la nerespecatrea duratei prevăzute în autorizaţie.

Aceste criterii au un caracter cumulativ şi se apreciază în ordinea de prioritate a


enumerării.

Solicitarea prelungirii autorizaţiei se face de titularul acesteia cu cel puţin 15 zile


înainte de termenul stabilit pentru executarea integrală a lucrărilor. Emitentul autorizaţiei
examinează solicitarea şi comunică decizia sa în maximum 15 zile de la depunerea solicitării.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei reprezintă ultimul termen pentru executarea integrală a
lucrărilor.

Necesitatea prelungirii autorizaţiei în condiţiile de mai sus şi neîncheierea executării


lucrărilor la termenul stabilit prin autorizaţie sau prin prelungirea acesteia, conduc la pierderea
valabilităţii autorizaţiei.

În această situaţie, continuarea lucrărilor se poate face, în mod legal, numai după
eliberarea, în condiţiile legii, a unei noi autorizaţii de construire.

10