EvaluarEa în sistEmul Educaţional: dEzidEratE actualE

EVALUAREA DOMENIULUI DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

ÎN PREŞCOLARITATE

CRISTINA STRAISTARI-LUNGU
(Republica Moldova)

Résumé: Pour aider à soutenir un éducateur optimal de façon informelle, le développement et l’apprentissage de
chaque enfant, ont proposé de surveiller enfants d’âge préscolaire par la feuille de progrès 3-4 ans pour le „Développement
socio-afectif”. Chaque indicateur est en corrélation avec la feuille d’indicateur ou un ensemble d’indicateurs NAPE
(normes d’apprentissage et de perfectionnement pour les enfants de la naissance jusqu’à 7 ans). Pris ensemble, ils
permetent à l’enseignant de garder un œil sur tous les aspects du développement et l’apprentissage de l’enfant.

Pe parcursul evoluţiei activităţii de formare a tinerei generaţii practicile evaluative s-au

dezvoltat în contextul general al schimbărilor produse atât în interiorul, precum şi în exteriorul
acestei activităţi. Odată cu practica, s-au cristalizat idei şi concepţii cu privire la rosturile acţiunilor
evaluative şi la modurile de realizare a acestora [4, p. 33-34].
Sensul termenului evaluare comportă diferite conotaţii, în funcţie de realităţile educaţionale:
evaluarea sistemului şi a instituţiei de învăţământ, evaluarea programelor, a profesorilor, a elevilor,
a copiilor etc. În acelaşi timp, iecare teoretician poate să imprime acestui termen semniicaţii destul
de diverse.
G. Scallon distinge trei mari planuri de semniicaţie epistemică pentru verbul a evalua:
a) a concepe o procedură de evaluare;
b) a face practic o evaluare;
c) a exprima o evaluare.
Astfel, cele trei ipostaze nu se identiică. Una este să proiectezi proceduri şi instrumente de
evaluare, alta este să le aplici în mod practic şi alta să exprimi şi să explicitezi ceea ce ai evaluat. De
altfel, verbul a evalua este coextensiv semantic cu alte verbe, cum ar i a aprecia, a constata, a estima, a
examina, a cântări, a judeca, a măsura, a nota, a valida, a valoriza, a expertiza etc. [5, p. 12].
B. Bloom consideră evaluarea ca „formulare într-un scop determinat a unor judecăţi asupra
valorii anumitor idei, lucrări, situaţii, metode, materiale etc.”. Altfel spus, evaluarea „împrumută”
caracteristici ale cunoaşterii, ce are următoarele note deinitorii: constituie obiectul evaluării
unor fenomene foarte variate; evaluarea implică o judecată de valoare asupra stării fenomenului
evaluat; presupune atât cuantiicarea (măsurarea) fenomenului, cât şi aprecierea lui; judecăţile de
valoare implică utilizarea unor criterii, standarde; totul este efectuat „într-un scop determinat”
(ameliorarea).
Unii autori fac o distincţie între control şi evaluare. Astfel, J.M. Barbier consideră că este vorba
despre un control de iecare dată când derulează o serie de operaţii care au ca rezultat producerea
de informaţii asupra funcţionării corecte a unei activităţi de formare. Or, avem de a face cu un proces
de evaluare de iecare dată când ne găsim în prezenţa unor operaţii care au drept scop producerea
unei judecăţi de valoare asupra activităţilor de formare [1, p. 28].
În acest sens, pentru a ajuta educatorul să sprijine optimal, în mod informat, dezvoltarea
şi educarea iecărui copil din instituţiile de educaţie timpurie se propune Fişa de monitorizare a
progresului preşcolarului de 3-4 ani la domeniul „Dezvoltarea socio-emoţională”. Fiecare indicator
din Fişă corelează cu indicatorul sau setul de indicatori din SÎDC. Toţi aceştia îi permit educatorului
să ţină în vizor toate aspectele legate de dezvoltarea şi educarea copilului.

147
 Conferinţa Şiinţiică Internaţională

Înregistrarea nivelului de dezvoltare a copilului se efectuează în raport cu iecare indicator,

după o scală de evaluare din patru trepte, care relectă evoluţia ascendentă a competenţelor sale
în devenire (cunoştinţe, deprinderi, atitudini), demonstrate prin comportamente observabile şi
măsurabile:
- La treapta I, nu se manifestă independent niciodată, adică nu poate face singur lucrul
respectiv;
- La treapta a II-a, realizează ceva cu mult sprijin din partea unui adult sau a unui coleg;
- La treapta a III-a, face totul cu puţin sprijin din partea altora;
- La treapta a IV-a, comportamentele din treapta anterioară se manifestă în mod regulat,
deci, evolutiv, copilul este capabil să acţioneze independent.
În cadrul instituţiilor de educaţie timpurie este necesar a monitoriza progresul iecărui copil
în perioada evaluării şi documentării observărilor efectuate de către educatori. Conform Fişei din
tabelul 1, în dreptul iecărui indicator educatorul va bifa treapta ce corespunde nivelului la care se
ală copilul.
Tabelul 1. Fişa de monitorizare a progresului preşcolarului de 3-4 ani la domeniul
„Dezvoltarea socio-emoţională” [4, p. 15]

DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ (3-4 ani)

Cu
Cu puţin
ASPECTE ŞI INDICATORI Niciodată mult Independent
sprijin
sprijin
B 1.1. Aspect speciic:
Abilităţi de interacţiune cu adulţii
1. Se desparte de membrii familiei şi interacţionează cu
alţi adulţi (de ex. educatoarea, personalul grădiniţei),
răspunzând la formulele de salut; exprimă verbal senti-
mente faţă de anumiţi adulţi [146; 147; 148].
2. Urmează instrucţiunile sau se supune unei iguri de auto-
ritate şi apelează la adulţi pentru ajutor, dar şi ajută adul-
tul în sarcini simple [149; 160; 161; 162; 163; 164].
B 1.2. Aspect speciic: Abilităţi de interacţiune cu copii de
vârstă apropiată
3. Preferă şi iniţiază o activitate împreună cu alt copil sau
copii, despărţindu-se de adult pentru a se juca împreu-
nă [176; 177; 178; 238; 239; 240].
B 1.3. Aspect speciic:
Acceptarea şi respectarea diversităţii
4. Demonstrează înţelegerea diversităţii [192; 193; 194].
B 1.4. Aspect speciic:
Dezvoltarea comportamentului pro-social
5. Urmează reguli simple fără a i se mai reaminti, uneori
anticipând ce urmează în programul zilnic, dacă exis-
tă un program clar şi respectat; ia decizii împreună cu
adultul [206; 207; 220].
6. Utilizează diverse strategii pentru a participa la un joc
sau pentru a rezolva adecvat problemele, recunoscând
comportamentul pozitiv al altor copii şi înţelegând ro-
lurile sale, iind încurajat de adult [208; 209; 221; 222;
223; 224; 241].

148
 EvaluarEa în sistEmul Educaţional: dEzidEratE actualE

7. Demonstrează empatie faţă de suferinţa altor copii, cu

ajutorul adultului alină copiii de vârstă apropiată; ex-
primă sentimente şi emoţii faţă de personaje din poveşti
[249; 250; 251].
B 2.1. Aspect speciic:
Dezvoltarea conceptului de sine
8. Cunoaşte numele şi prenumele; descrie membrii famili-
ei şi relaţiile de rudenie; poate alege conştient activita-
tea pe care doreşte să o realizeze şi este satisfăcut când
adultul observă reuşitele lui [269; 271; 272; 273].
B 2.2. Aspect speciic:
Dezvoltarea autocontrolului emoţional
9. Reacţionează emoţional adecvat: îşi aşteaptă rândul, se
calmează cu ajutorul adultului [286; 287; 289].
B 2.3. Aspect speciic:
Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
10. Înţelege, exprimă şi răspunde la emoţii prin joc [304;
305; 306].

Informaţiile necesare pentru completarea Fişei urmează a i colectate, în primul rând, prin
observaţii autentice asupra copiilor antrenaţi în activităţi şi acţiuni cotidiene, pe toată perioada
anului preşcolar.
Unele dintre modalităţile de observare autentică ce vor permite educatorului să înţeleagă
ce cunoştinţe, deprinderi, atitudini, abilităţi demonstrează copiii în timp ce aceştia sunt antrenaţi în
activităţile cotidiene sunt următoarele:
• Urmăriţi-i pe copii în timpul jocului, atât în sala de grupă, cât şi în aer liber. Veţi putea
observa cum interacţionează unul cu altul, ce roluri îşi asumă (lider sau executor) şi dacă
îşi pot controla emoţiile în situaţii de conlict [4, p. 14];
• În timpul activităţilor, observaţi dacă ei înţeleg întrebările adresate de dvs., sunt receptivi,
oferă răspunsuri adecvate;
• Gândiţi-vă la activităţi care să le încurajeze cercetarea şi explorarea mediului. Încurajaţi-i
să propună propria explicaţie (ipoteză);
• Creaţi centre de activitate în care deprinderile şi emoţiile copiilor pot i uşor observate.
De exemplu, centrul pentru scriere (dotat cu creioane, cretă, hârtie), centrul matematică
(cu obiecte de numărat, puzzle-uri, seturi de iguri geometrice), centrul ştiinţe (cu obiecte
din natură).
Pentru a urmări dinamica evoluţiei copilului, constatările privind nivelul de dezvoltare a
acestuia, cu înregistrări respective în Fişă, se vor face de două ori pe parcursul anului preşcolar,
la interval de aproximativ jumătate de an. Este important a înţelege că aplicarea acesteia nu este
echivalentă cu testarea. Copiilor nu li se va cere să demonstreze competenţele la vârsta în devenire
(cunoştinţe, deprinderi, atitudini) la cererea adultului, într-o manieră izolată de activităţile de zi cu
zi. Perfectarea Fişei corecte va solicita de la educator deprinderi bune de observare pentru înţelegerea
nivelului de dezvoltare a copiilor.
Evaluarea necesită a i concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor sau ca mijloc de
măsurare obiectivă, ci şi ca o cale de perfecţionare, ce presupune o strategie globală a educaţiei.
Operaţia de evaluare nu este o etapă suprapusă procesului educativ, ci constituie un act integrat
activităţii pedagogice. Finalmente, evaluarea reprezintă o ocazie de validare a justeţei secvenţelor

149
 Conferinţa Şiinţiică Internaţională

educative, a componentelor procesului didactic, precum şi un mijloc de delimitare, de ixare şi de

intervenţie asupra conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale din instituţiile de educaţie timpurie
[2, p. 34].

Bibliograie:
1. Barbier J.M. L’Évaluation en formation. Paris: PUF, 1985.
2. Cucoş C. Teoria şi metodologia evaluării. Iaşi: Polirom, 2008.
3. Ghid de aplicare a instrumentului de monitorizare a pregătirii copiilor pentru şcoală şi a işei de
monitorizare a progresului preşcolarului. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Chişinău:
S.n., 2014.
4. Radu I. Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti: EDP, 2000.
5. Scallon G. L’Évaluation formative des apprentissages. Vol. I. Québec: Les Press de l’Université
Laval, 1988.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE EVALUARE PRIN tIC

ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR DE EDUCAŢIE TIMPURIE

STELLA DUMINICĂ
(Republica Moldova)

Abstract: This article relects the Organization of assessment activities for children through the multimedia
elements that allow updating and consolidation of knowledge in an active and relaxing. Children are assessed is, are well
in a position to quickly ind solutions and to make decisions for the solving of problems. ICT is a means of education that
keeps the atention the child active throughout the activity of learning and assessment.

Progresul uimitor al civilizaţiei contemporane, explozia informaţională, se resimt şi

în învăţământul preşcolar din Republica Moldova, acesta cunoscând, în ultimul deceniu, o
continuă transformare şi dezvoltare sub aspectul conţinutului, metodologiei şi tehnologiilor
educaţionale.
Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) poate i considerată o inovaţie în cadrul
instituţiilor de educaţie timpurie, utilizată în scop educaţional prin mijloace de prezentare, stocare
şi procesare a informaţiei. Această tehnologie este deosebit de valoroasă şi în procesul de evaluare a
copiilor de vârsta preşcolară. Utilizarea TIC-ului în evaluarea preşcolarilor permite reactualizarea şi
consolidarea cunoştinţelor într-un mod activ şi relaxant. Procesul de evaluare este mult mai eicient.
Copiii sunt evaluaţi jucându-se, sunt puşi în situaţia de a găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru
rezolvarea situaţiilor de probleme. TIC-ul este un mijloc de educaţie care ţine atenţia copilului activă
pe tot parcursul activităţii de învăţare şi evaluare.
Organizarea activităţilor de evaluare a copiilor îndeosebi prin elementele multimedia
reprezintă o cale de educaţie eicientă.
Elementele multimedia reprezintă o combinaţie de text, graică, sunet, animaţie şi imagini video
întreţesute şi redate de către un computer sau alt mijloc electronic. Prin aceste activităţi, oferim copiilor
şanse egale la educaţie, indiferent de mediul în care cresc şi se dezvoltă. Experienţele cognitive şi

150

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)