STUDIU DE FEZABILITATE

S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L.

2010
1. DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investiţii: INTRAREA SI DEZVOLTAREA PE PIATA

S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L.

2. Amplasamentul: JUDEŢUL TIMIS, ORASUL TIMISOARA

3. Beneficiarul investiţiei: S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L.

2
2. ANALIZA PIEŢEI

S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. este o societate cu răspundere limitată cu sediul pe Bd. Constantin
Maresal Prezan nr. 12., tel./fax 0356456755, e-mail biscuiterietimis@yahoo.com. Firma se ocupă cu
productia şi comercializarea de biscuiti artizanali cu arome mediteraneene. Obiectivul firmei il
reprezintă lansarea unui produs inovativ pe piata românească şi promovarea lui pe piata locală.

2.1. Clienţi potenţiali

Tinand cont de noutatea produsului ce se doreşte a fi lansat pe piată şi de potentialul economic

existent, S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. atrage o serie de clienţi persoane juridice, în componenţa
cărora se includ: hypermarketurile, supermarketurile şi micii comercianti.

Tabel nr. 2.1. Clienţii potentiali ai S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L.

Nr. crt. Denumire Cotă de piaţă (%)

NIVEL LOCAL
1 Carrefour S.A. 14,5
2 Auchan S.A. 15,5
3 Billa S.A. 5,6
4 Profi S.A. 4,4
5 Real S.A. 40,00
6 Kaufland S.A. 8,4
7 Novatim S.R.L. 3,6
8 Dulcineea S.R.L. 3,0
9 Penny Market S.R.L. 2,2
10 Alcom S.R.L. 2,8
11 Total nivel local 100,00

2.2. Concurenţa - nu este cazul (La nivel local S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. nu are concurent
fiind singurul pe piata de acest gen.)

2.3. Strategia de marketing privind abordarea produselor pe piaţă

Strategia de abordare a produselor pe piaţă presupune adaptarea unor acţiuni care să permită atingerea
obiectivului general şi, pe cale de consecinţă, a celor specifice, în funcţie de evoluţia pieţei pe care
societatea comercială activează.

S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. adoptă o strategie de piaţă bipolară: o componentă de

dezvoltare a pieţei şi o componentă de reformulare a poziţiei pe piaţă.

1. Strategia de dezvoltare a pieţei: constă în orientarea societăţii comerciale spre noi segmente de
piaţă, care să-i permită atragerea de noi clienţi (clienţi potenţiali), dornici să achiziţioneze produsele
societăţii comerciale.

2. Strategia de reformulare a poziţiei pe piaţă: vizează îmbunătăţirea calităţii produselor cu scopul de

a spori vânzările.

3
Concret, principalele acţiuni ale S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L.care permit fundamentarea celor
doi poli strategici sunt:
- investiţii puternice în acţiunile de marketing (în special distribuţie şi promovare), pentru a
asigura vânzarea produselor, precum şi vânzarea repetată a acestora;
- practicarea unei politici de preţ (deviz) energice, cu niveluri de preţuri medii, în condiţiile unei
calităţi superioare a produselor obţinute.

2.4. Strategia pentru promovarea produselor

2.4.1. Punctele tari ale afacerii (produselor).

Afacerea societăţii comerciale S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. desfăşurată pe piaţa produselor
alimentare prezintă o serie de puncte tari, aşa cum reiese din Tabelul 2.4.

Tabel nr. 2.2. Punctele tari ale afacerii

Punctele tari ale afacerii

date de mediul intern caracteristic
1. Echipă managerială dinamică, motivată, cu
experienţă profesională
2.Certificat de calitate ISO 9001
3.Strategie de promovare defensivă a produselor
4. Distribuţie cu flexibilitate operaţională mare, prin
onorarea la timp a contactelor cu clienţii
5. Oferirea unui produs nou de calitate superioara

2.5. Politica de preţ

Sistemul de proiectare al preţurilor la diferite situaţii impuse de furnizarea produselor pe piaţă,

cerinţele clienţilor pe aceasta reprezintă politica de preţ.

Politica de preţ a S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. se realizeaza prin luarea în considerare a
raportului calitate-preţ. Potrivit acestui raport, se pot delimita următoarele nouă poziţii strategice:
1. poziţia strategică de excepţie: calitate ridicată, oferită la un preţ superior faţă de preţul mediu al
pieţei;
2. poziţia strategică a valorii ridicate: calitate ridicată, oferită la preţul mediu al pieţei;
3. poziţia strategică a valorii superioare: calitate ridicată, oferită la un preţ inferior faţă de preţul
mediu al pieţei;
4. poziţia strategică a preţului exagerat: calitate medie, oferită la un preţ superior faţă de preţul
mediu al pieţei;
5. poziţia strategică a valorii medii: calitate medie, oferită la preţul mediu al pieţei;
6. poziţia strategică a valorii acceptabile: calitate medie, oferită la un preţ inferior faţă de preţul
mediu al pieţei;
7. poziţia strategică a jefuirii: calitate mică, oferită la un preţ superior faţă de preţul mediu al
pieţei;
8. poziţia strategică a falsei economii: calitate mică, oferită la preţul mediu al pieţei;
9. poziţia strategică a economisirii: calitate mică, oferită la un preţ inferior faţă de preţul mediu al
pieţei.

4
Dinamica pieţei produselor alimentare, poziţionarea pe piaţă a produselor societăţii comerciale, dar şi
principalele acţiuni care permit fundamentarea celor doi poli strategici descrişi în secţiunea 2.3,
plasează S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. la interferenţa a două direcţii strategice: poziţia
strategică a valorii ridicate şi poziţia strategică a valorii superioare (Figura nr. 2.1).

Societatea comercială va aplica strategia valorii ridicate, în tandem tangent cu strategia valorii
superioare, preţurile practicate, pe fondul calităţii superioare a produselor, fiind situate cu puţin peste
pragul mediu al pieţei. În acest mod, se va asigura realizarea obiectivului general, conturat prin:
- consolidarea si maximizarea cotei pe piaţa locală;
- valorificarea resurselor tehnologice şi umane locale.

Nivel de calitate

3 2 1
Ridicat

6 5 4

Mediu

9 8 7
Scăzut

Nivel
Scăzut Mediu Ridicat de
preţ

Figura nr. 2.1. Strategii de piaţă la S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L.

în conformitate cu raportul calitate-preţ

Preţurile propuse pentru produsele oferite (biscuiti artizanali cu arome mediteraneene) sunt prezentate
în tabelul 2.3, în concordanţă cu politica de preţ promovată de societatea comercială prin luarea în
considerare a raportului calitate-preţ:

Tabel nr. 2.3. Preţul propus

Nr. Preţ (lei/pachet

Produs
crt. 250 g)
1 Biscuiti artizanali cu 2.5 lei
smochine
2 Biscuiti artizanali cu 2.5 lei
lamaie
3 Biscuiti artizanali 2.5 lei
amaretti
4 Biscuiti artizanali cu 2.5 lei
piersica
5 Biscuiti artizanali cu 2.5 lei
cocos
6 Biscuiti artizanali cu ceai 2.5 lei
verde
7 Biscuiti artizanali 2.5 lei
5
 traditionali
8 Biscuiti artizanali cu 2.5 lei
vanilie
9 Biscuiti artizanali 2.5 lei
nougatine
10 Biscuiti artizanali anis 2.5 lei

2.6. Promovarea produselor

Promovarea produselor S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. în conformitate cu strategia de abordare a

produselor pe piaţă (descrisă în secţiunea 2.3), urmează o serie de demersuri care permit atingerea
polilor strategici propuşi, direcţia principală de acţiune fiind reprezentată de accentuarea investiţiilor în
acţiunile de marketing, în special în distribuţie şi în promovare.

Tehnicile de promovare derulate şi recomandate pe acest fond strategic vor fi:

- reclamă online(site internet www.biscuiterietimis.ro), trimiterea de mailuri promotionale;
- sporirea nivelului de notorietate al societăţii comerciale prin distribuirea de obiecte
promoţionale (pixuri,brichete) inscripţionate cu denumirea acesteia şi principalele produse
oferite (biscuiti).

În tabelul următor sunt enumerate tehnicile de promovare vizate, precum şi costurile estimate de
aplicarea acestora.

Tabel nr. 2.4 Tehnici de promovare utilizate şi costurile implicate

Cantitate Preţ unitar Valoare

Specificaţie
[buc/an] [lei/buc] [lei/an]
1. Pixuri si alte obiecte promotionale 500
Total 500

2.7. Vânzarea produselor

S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. îşi menţine tehnica de promovare focalizată pe două direcţii:
metoda de vânzare şi canalul de distribuţie.

1. Metoda de vânzare, dată fiind specificitatea obiectului de activitate al S.C. BISCUITERIE TIMIS
S.R.L., sectorul produselor alimentare va avea următoarele caracteristici:
- vânzarea se realizează prin personalul calificat al firmei (agent vanzari) direct la sediul
cumpăratorului;
- comenzile, finalizate prin contracte de vânzare-cumpărare, se preiau atât direct de la clienţi, cât
şi prin telefon, fax sau mail, la sediul societăţii comerciale sau la sediul/domiciliul clientului;
- plata contractelor se va efectua de clienţi în varianta cash sau transfer bancar.

2. Canalul de distribuţie practicat de S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. va fi unul de tip direct
(ultrascurt), fără intermediari şi foarte scurt, specific produselor oferite.

6
3. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

3.1 Descrierea investiţiei

3.2.1 Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei

Investiţia prezentată în proiect vizează achiziţionarea de mijloace fixe (cuptor, maşină de fabricare a
biscuitilor, masă de lucru) pentru activitatea de fabricare a produselor desfăşurată în localitatea
Timişoara, în vederea dezvoltării şi apoi a modernizării societăţii comerciale.

Obiectivul general al proiectului constă în creşterea competitivităţii S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L.
pe piata locală.

Astfel, mai jos avem prezentată situaţia mijloacelor fixe achiziţionate:

Tabel nr. 3.1 Inventarul mijloacelor fixe

Nr. Anul DNU

Denumire
crt. intrării (ani)
1 Cuptor 2010 10
2 Maşină de fabricare 2010 15
3 Masă de lucru 2010 5

3.2.2. Descrierea funcţională şi tehnologică

Activitatea pe care S.C. BISCUITERIE TIMIS S.R.L. intenţionează să o desfăşoare presupune

desfăşurarea secvenţială a următoarelor activităţi:
- realizarea de biscuiti artizanali cu arome mediteraneene
- comercializarea produselor pe piaţă
- livrarea la beneficiari.

4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

Durata de realizare a proiectului investiţional propus este de 2 luni.

Realizarea acestei investiţii presupune derularea unor activităţi de pregătire a proiectului, precum şi
cheltuieli din partea societăţii comerciale. În cele ce urmează vom prezenta atât activităţile de pregătire
a proiectului cât şi cele necesare realizării lui.

Activităţile de pregătire a proiectului deja realizate şi principalele etape de realizare ale proiectului,
precum şi eşalonarea acestora pe parcursul duratei de realizare sunt prezentate sub forma următoarei
diagrame Gantt:

7
 Tabel nr. 4.1. Graficul de realizare a investiţiei
Activităţi
Activităţi
de
de
realizare
pregătire
Nr. a
Activitate a
crt. proiectulu
proiectului
i
Luna Luna
1 2
Pregătirea documentaţiei pentru
1 X
depunerea proiectului
Depunerea şi evaluarea
2 proiectului de către autorităţile X
competente
Servicii de informare şi
3 publicitate privind începerea X
proiectului şi plata acestora
4 Achiziţionare cuptor ( 1 buc ) X
Achiziţionare masina de
5 X
fabricare (1 buc.)
Achizitionare masa de lucru ( 2
6 X
buc. )
Servicii de informare şi
7 X
publicitate pe timpul proiectului
5. Costurile
estimative ale investiţiei

5.1. Valoarea totală a investiţiei cu detalierea pe structura devizului general

Valoarea totală cu TVA a investiţiei este de 18843,08 lei.

Valoarea totală fără TVA a investiţiei este de 16332 lei.

Detalierea valorii investiţiei pe structura devizului general este realizată în tabelul următor:

Tabel nr. 5.1. Devizul general estimativ

- curs de schimb: 4,12 lei/euro

Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor Valoare Valoare
TVA
Crt. de cheltuieli (fără TVA) (inclusiv TVA)
mii mii
mii lei euro mii lei mii lei euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea
terenului
1.1 Obţinerea terenului 0 0 0 0 0
1.2 Amenajarea terenului 1000 242,72 190 1190 288,83
Amenajări pentru protecţia mediului si
1.3 aducerea la starea iniţiala 0 0 0 0 0
242,7 288,8
TOTAL CAPITOL 1 1000 2 190 1190 3
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 0 0 0 0 0
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta
tehnica
3.1 Studii de teren 0 0 0 0 0
Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri si
3.2 autorizaţii 500 121,42 0 0 0
3.3 Proiectare si engineering 0 0 0 0 0
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie 0 0 0 0 0
8
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor Valoare Valoare
TVA
Crt. de cheltuieli (fără TVA) (inclusiv TVA)
3.5 Consultanta 0 0 0 0 0
3.6 Asistenta tehnica 0 0 0 0 0
121,4
TOTAL CAPITOL 3 500 2 0,000 0 0
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţia de baza
4.1 Construcţii si instalaţii 0 0 0 0 0
4.2 Montaj utilaje tehnologice 0 0 0 0 0
Utilaje,echipamente tehnologice si funcţionale
4.3 cu montaj 0 0 0 0 0
Utilaje fără montaj si echipamente de 2818,0 17653, 4284,7
4.4 transport 14832 3600 8 08 2
4.5 Dotări 0 0 0 0 0
4.6 Active necorporale 0 0 0 0 0
2818, 17653 4284,
TOTAL CAPITOL 4 14832 3600 08 ,08 72
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 0 0 0 0 0
5.1.1 Lucrări de construcţii 0 0 0 0 0
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului 0 0 0 0 0
5.2 Comisioane,cote,taxe,costul creditului 0 0 0 0 0
5.3 Cheltuieli diverse si neprevăzute 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 5 0 0 0 0 0
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
si predare la beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0 0 0 0 0
6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 6 0 0 0 0 0
3964, 3008, 18843 4573,
TOTAL GENERAL 16332 14 08 ,08 55

5.2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

Tabel nr.
Activităţi Activităţi
5.2. de de
Total
Eşalonarea Nr.
pregătire a realizare a
(Ron)
costurilor Activitate proiectului proiectului
crt.
(Ron) (Ron)
coroborate Luna Luna
cu graficul 1 2
de realizare Pregătirea documentaţiei pentru
1 100 100
depunerea proiectului
a investiţiei Depunerea şi evaluarea
2 proiectului de către autorităţile 100 100
competente
Servicii de informare şi 40
3 publicitate privind începerea 40
proiectului şi plata acestora
4 Achiziţionare cuptor ( 1 buc ) 4120 4120
Achiziţionare masina de 6180
5 6180
fabricare (1 buc.) 9
Achizitionare masa de lucru ( 2 412
6 412
buc. )
Servicii de informare şi
7 100
publicitate pe timpul proiectului 100
6. Analiza cost-beneficiu

6. 1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea

perioadei de referinţă

Investiţia ce se preconizează a fi realizată în vedere achiziţionarea de utilaje de fabricare şi maşini de

transport.

Valoarea totală cu TVA a investiţiei este de18843,08 lei, fiind structurată astfel:
- achiziţii de mijloace fixe tangibile:
- 1 cuptor ZANOLLI: 4120 Lei
- 1 masina de fabricare ZANOLLI 6180 lei;
- 2 mese 412 lei;
- alte cheltuieli (promovarea şi publicitatea obligatorie aferentă proiectului): 140 lei
- TVA: 3008,08.

Obiectivul general al proiectului constă în creşterea competitivităţii S.C. BISCUITERIE TIMIS

S.R.L.. În acest sens, societatea are în vedere modernizarea şi creşterea capacităţii de producţie,
eficientizarea activităţii desfăşurate, realizarea de profit şi creşterea cifrei de afaceri.
Perioada de referinţă luată în considerare în previziunile financiare realizate este de 5 ani, avându-se în
vedere faptul că, la finele acestei perioade, toate mijloacele fixe achiziţionate prin proiect se vor fi
amortizat integral.

6.2. Analiza financiară

6.2.1. Evoluţia previzionată a veniturilor

În estimarea evoluţiei previzionate a veniturilor au fost utilizate următoarele ipoteze cu caracter

general:
- veniturile din exploatare sunt compuse exclusiv din producţia vândută;
- veniturile financiare nu au fost incluse în previziunile efectuate întrucât sunt
nesemnificative pentru activitatea desfăşurată în urma implementării proiectului investiţional;
- veniturile extraordinare au fost de asemenea neglijate în previziunile realizate, pentru a
nu influenţa acurateţea acestora.

Estimarea veniturilor din exploatare generate după implementarea proiectului investiţional propus a
fost realizată prin parcurgerea următoarelor etape:
- dimensionarea capacităţii medii de producţie;
10
 - estimarea structurii producţiei;
- stabilirea
Specificaţie UM Valoare unor preţuri
1. Producţie brută realizată - total cutie 5000 de vânzare;
2. Coeficient pierderi de fabricare % 19 - estimarea
3. Pierderi de exploatare cutie 950 producţiei
4. Producţie anuală, din care: cutie 4050 vândute.

Dimensionarea capacităţii de producţie s-a realizat avându-se în vedere operaţiunile componente ale
fluxului tehnologic: fabricare, ambalare si distributie.

În aceste condiţii, volumul producţiei anuale realizate este dimensionat în tabelul următor:

Tabel nr. 6.1 Estimarea volumului producţiei anuale

În aceste condiţii, pe seama producţiei generate în urma implementării proiectului investiţional propus
se asigură un grad de utilizare a capacităţii de producţie de 81%.

Estimarea producţiei vândute s-a realizat considerându-se că întreaga producţie rezultată se şi

comercializează. În aceste condiţii, valoarea producţiei vândute pentru primul an de funcţionare a
investiţiei a fost determinată în tabelul următor :

Tabel nr. 6.2. Estimarea producţiei vândute în primul an de funcţionare a investiţiei

Specificaţie Producţie anuală [pachete] Preţ unitar [lei/pachet] Producţie anuală [lei]
Fabricare 60.000 2.5 150.000
biscuiţi
Total 60.000 150.000

Evoluţia producţiei vândute în perioada de analiză a fost estimată luându-se în considerare menţinerea
aceluiaşi nivel al producţiei fizice.
Se prievizioneaza o crestere a productiei anuale de 1%.

6.3. Evoluţia previzionată a cheltuielilor

În estimarea evoluţiei previzionate a cheltuielilor au fost luate în considerare doar cheltuielile de
exploatare. Cheltuielile financiare au fost considerate nesemnificative şi nu au fost incluse în
previziuni întrucât societatea comercială nu are angajate credite bancare care să antreneze cheltuieli cu
dobânzile şi nici nu se estimează a angaja în perioada de referinţă credite bancare. De asemenea,
cheltuielile extraordinare au fost considerate nesemnificative şi au fost neglijate în previziunile
realizate, pentru a nu influenţa acurateţea acestora.

11
6.3.1. Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

Dat fiind specificul activităţii desfăşurate, societatea comercială înregistrează cheltuieli cu materiile
prime si cheltuieli cu materialele consumabile.

Tabel nr. 6.3. Consumul lunar cu materiile prime

Consum
Materii prime lunar
[Kg/lună]
1. Făină 80
2. Unt 60
3. Zahar 50
4. Arome naturale 40
5. Ouă 45
6. Drojdie 40
TOTAL 315

Tabel nr. 6.4. Consumul lunar cu materialele consumabile

Consum
Materiale consumabile lunar
[lei/lună]
1. Ambalaj 83,2
2. Etichete 208
TOTAL 291,2

Tabel nr. 6.5. Evoluţia cheltuielilor cu materiile prime si materiale consumabile în perioada de
referinţă

Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
387 3908 39477 39872 40271
Cheltuieli cu materiile prime
00 7 ,87 ,65 .38
Cheltuieli cu materiale 349 3529, 3564, 3600, 3636,
consumabile 4,4 34 63 28 28

6.3.2. Cheltuieli cu energia

Estimarea cheltuielilor cu energia pentru primul an de funcţionare a investiţiei s-a realizat pornind de
la următoarele ipoteze:
− consumul mediu orar de energie electrică: 10 kwh/h (estimare conform fişei tehnice);
− cuptorul şi maşina de fabricare funcţionează 4 h / zi şi 21 zile / lună timp de 12 luni / an;
− tariful unitar de furnizare a energiei electrice: 0,4 lei / kwh.

Tabel nr. 6.6. Cheltuielile cu energia electrică în primul an de funcţionare a investiţiei

Valoare Valoare
Consum Consum Tarif
consum consum
Specificaţie orar lunar unitar
lunar anual
[kwh] [kwh] [lei/kwh]
[lei] [lei]
1. cuptor şi maşina de fabricare 10 210 0,40 84 1008

12
TOTAL 1008

Evoluţia previzionată a cheltuielilor cu energia electrică de-a lungul perioadei de referinţă a fost
estimată în tabelul următor, pornind de la două ipoteze:
− nivelul fizic al consumului se va menţine constant pe parcursul perioadei de referinţă;
− tariful unitar de furnizare a energiei electrice va avea o evoluţie ascendentă, crescând cu 10%
pe an. Această rată de anuală de creştere a fost stabilită luându-se în considerare faptul evoluţia
istorică (ascendentă) a tarifelor de furnizare a energiei electrice în ultimii ani (conform datelor
furnizate în Rapoartele de piaţă anuale şi lunare publicate de către OPCOM – Operatorul Pieţei
de Energie Electrică din România şi disponibile la www.opcom.ro), faptul că aceste tarife nu
au fost complet liberalizate fiind semi-administrate de către autorităţile guvernamentale şi că
există un decalaj semnificativ între tarifele de pe piaţa din România şi cele de pe pieţele
celorlalte ţări membre ale UE.

Tabel nr. 6.7. Evoluţia cheltuielilor cu energia electrică în perioada de referinţă

Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Cheltuieli cu energia 1108, 1219, 1341, 1475,
1008
electrică 8 68 64 80

6.3.3. Cheltuieli cu personalul

Cheltuielile cu personalul sunt compuse din cheltuielile cu salariile şi cheltuielile cu contribuţiile

sociale ataşate acestora.

Cheltuielile cu salariile au fost dimensionate pentru primul an de funcţionare a investiţiei avându-se în

vedere structura de personal propusă (1 angajat):

Tabel nr. 6.8. Cheltuielile cu salariile în primul an de funcţionare a investiţiei

Cheltuieli
Salar Cheltuieli
cu
Număr mediu salariale
Post salariile
personal brut lunare
anuale
[lei/lună] [lei/lună]
[lei/an]
Patisier 1 800 800 9600
TOTAL 1 800 9600

Cheltuielile cu contribuţiile sociale ataşate salariilor au fost dimensionate avându-se în vedere structura
şi nivelurile actuale ale acestora:
− contribuţia la asigurările sociale de stat: 19,5%;
− contribuţia la asigurările sociale de sănătate: 5,5%;
− contribuţia la asigurările pentru şomaj: 1%;
− contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale: 0,841%;
− contribuţia pentru concedii şi îndemnizaţii: 0,85%;
− total contribuţii sociale: 27,691%.

Dimensionarea cheltuielilor cu contribuţiile sociale s-a realizat prin aplicarea cotei totale rezultate prin
însumarea cotelor individuale (27,691%) asupra valorii cheltuielilor cu salariile.

În aceste condiţii cheltuielile de personal în primul an de funcţionare a investiţiei vor fi:

13
 Tabel nr. 6.9. Cheltuielile de personal în primul an de funcţionare a investiţiei

Specificaţie UM Valoare
1. Cheltuieli cu salariile lei/an 9600
2. Cota totală contribuţii sociale % 27,691
3. Cheltuieli cu contribuţiile sociale lei/an 2658,33
4. Cheltuieli cu personalul lei/an 12258,33

Evoluţia cheltuielilor cu personalul pe parcursul perioadei de referinţă fost estimată pe seama

următoarelor ipoteze:
− cheltuielile cu salariile îşi păstrează trendul de evoluţie din trecut şi în perioada de referinţă,
− contribuţiile sociale îşi păstrează structura şi rămân la aceleaşi niveluri şi în perioada de
referinţă.

Tabel nr. 6.10. Evoluţia cheltuielilor cu personalul în perioada de referinţă

Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1. Ch. cu salariile 9600 9696 9792,96 9890.89 9989.79
2. Ch. cu contrib. soc. 2658,33 2684,91 2710.85 2737,95 2765,33
3. Ch. cu personalul 12258,33 12380.91 12504.71 12629.75 12756.05

6.3.4. Cheltuieli cu amortizarea

Mijloacele fixe implicate în proiect sunt cele propuse spre achiziţionare (1 cuptor Zanolli, 1 masina de
fabricare Zanolli, 2 mese de lucru).

Determinarea valorii anuale a amortizării s-a realizat luându-se în considerare faptul că societatea
comercială utilizează şi va utiliza regimul amortizării liniare. Astfel.

Tabel nr. 6.11. Valoarea amortizării anuale pentru utilajele achiziţionate prin proiect

Valoare Durata Cota de Valoarea

Număr de medie amortizare amortizării
Specificaţie
utilaje amortizat normată liniară anuale
[lei] [ani] [%] [lei/an]
1. cuptor Zanolli 1 4120 10 10 412
2. masina de fabricare Zanolli 1 6180 15 6,6 936,66
3. masa de lucru 2 412 5 20 20,6
TOTAL 10712 1369,26

Avându-se în vedere duratele medii normate de funcţionare pentru utilajele supuse procesului de
amortizare, evoluţia cheltuielilor cu amortizarea în perioada de referinţă s-a realizat în tabelul următor:

Tabel nr. 6.12. Evoluţia cheltuielilor cu amortizarea în perioada de referinţă

Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Cheltuieli cu 1369, 1369, 1369, 1369, 1369,
amortizarea 26 26 26 26 26

6.3.5. Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Au fost estimate următoarele cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi:

14
 − cheltuieli de întreţinerea şi reparaţiile;
− cheltuieli de promovare;
− cheltuieli cu comisioanele bancare;
− cheltuieli cu telecomunicaţiile (telefonie, internet);

Cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile au fost estimate a reprezenta în primul an de funcţionare a

investiţiei un procent de 1% din valoarea utilajelor achiziţionate. Valoarea anuală a acestor cheltuieli s-
a presupus că va creşte cu 1% anual, întrucât va creşte şi gradul de uzură al utilajelor şi implicit
necesitatea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii.

Cheltuielile de promovare au fost dimensionate pentru acoperi necesităţile de fonduri implicate de

implementarea strategiei de promovare a produselor prezentată în secţiunea „Strategia de marketing” a
prezentului studiu de fezabilitate, astfel:

Tabel nr. 6.13. Cheltuielile de promovare în primul an de funcţionare a investiţiei

Cantitate Preţ unitar Valoare

Specificaţie
[buc/an] [lei/buc] [lei/an]
1.Pixuri si alte obiecte promoţionale 500
Total 500

Evoluţia cheltuielilor de promovare în perioada de referinţă s-a estimat că va fi una crescătoare,

valoarea acestora majorându-se an de an cu 1%, ca expresie a intensificării continue a eforturilor de
promovare ale societăţii comerciale.

Cheltuielile cu comisioanele bancare au fost estimate forfetar la o valoare anuală de 100 lei / an.

Cheltuielile cu telecomunicaţiile luate în considerare au în vedere costul abonamentelor şi al

convorbirilor aferente telefoanelor mobile cu care vor fi dotaţi partenerii. Estimarea acestora s-a
realizat forfetar, fiind considerate a se ridica la 100 lei / lună (1200 lei / an) pentru primul an de
funcţionare a investiţiei.
Având în vedere cele prezentate anterior, evoluţia cheltuielilor cu lucrările şi serviciile prestate de terţi
în perioada de referinţă este următoarea:

Tabel nr. 6.14. Evoluţia cheltuielilor cu lucrările şi serviciile prestate de terţi

Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1. Cheltuieli cu întreţinerea 107,1 108,1 109,2 110,3 111.4
şi reparaţiile 2 9 7 6 6
505,0 510,1 515.2
2. Cheltuieli promovare 500 505
5 0 0
3. Cheltuieli cu comisioanele 102,0 103,0 104,0
100 101
bancare 1 3 6
4. Cheltuieli cu 102,0 103,0 104,0
100 101
telecomunicaţiile 1 3 6
807,1 815,1 818,3 826,5 834,7
Total
2 9 4 2 8

6.3.6. Cheltuiala cu impozitul pe profit

Cheltuiala cu impozitul pe profit s-a determinat utilizând următoarele ipoteze:

− profitul impozabil este identic cu cel contabil în fiecare an al perioadei de referinţă (nu există
nici venituri neimpozabile, nici cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal)
− cota de impozit pe profit actuală de 16% nu se modifică pe parcursul perioadei de referinţă.

15
Determinarea concretă a cheltuielii cu impozitul cu profit s-a realizat în urma grupării veniturilor şi
cheltuielilor estimate anterior într-un cont de profit şi pierdere estimat:

Tabel nr. 6.15. Contul de profit şi pierdere estimat pentru perioada de referinţă

N
r.
Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
cr
t.
A. VENITURI
1. Vânzări de mărfuri 0 0 0 0 0
150.00 15150 15301 15454 15609
2. Producţia vândută
0 0 5 5,2 0,6
Cifra de afaceri 150.00 15150 15301 15454 15609
3.
(1+2) 0 0 5 5,2 0,6
Alte venituri din
4. 0 0 0 0 0
exploatare
Venituri din
150.00 15150 15301 15454 15609
5. exploatare total
0 0 5 5,2 0,6
(3+4)
Venituri din
6. 0 0 0 0 0
dobânzi
Alte venituri
7. financiare, total, 0 0 0 0 0
din care:
Venituri financiare
8. 0 0 0 0 0
total (6+7)
Venituri
9. 0 0 0 0 0
extraordinare
10 150.00 15150 15301 15454 15609
Venituri total
. 0 0 5 5,2 0,6
B. CHELTUIELI
11 Costul mărfurilor
0 0 0 0 0
. vândute
Cheltuieli cu
12 39477, 39872, 40271.
materii prime şi 38700 39087
. 87 65 38
materiale
Cheltuieli cu
13 3529,3 3564,6 3600,2 3636,2
materiale 3494,4
. 4 3 8 8
consumabile
14 Cheltuieli cu 1219,6 1341,6 1475,8
1008 1108,8
. energia şi apa 8 4 0
15 Alte cheltuieli
0 0 0 0 0
. materiale
Cheltuieli cu
16 259.30 245.84 233.50 222.42
serviciile 807,12
. 5 0 8 4
executate de terţi
Cheltuieli cu
17 impozite, taxe
0 0 0 0 0
. şi vărsăminte
asimilate
18 Cheltuieli cu 9792,9 9890.8 9989.7
9600 9696
. salariile 6 9 9
19 Sarcini sociale 2658,3 2684,9 2710.8 2737,9 2765,3
. aferente salariilor 3 1 5 5 3
Cheltuieli cu
20 12258, 12380. 12503. 12628. 12755.
personalul
. 33 91 81 84 17
(18+19)
21 Alte cheltuieli de
0 0 0 0 0
. exploatare
Amortizări şi
22 1369,2 1369,2 1369,2 1369,2 1369,2
provizioane, din
. 6 6 6 6 6
care:
1369,2 1369,2 1369,2 1369,2 1369,2
- amortizare
6 6 6 6 6
- provizioane şi
0 0 0 0 0
ajustări
23 Cheltuieli pre-
0 0 0 0 0
. producţie
Cheltuieli de
exploatare
24 59006, 59103, 59750, 60415, 61099,
aferente cifrei de
. 37 87 35 43 57
afaceri total (11 la
17 + 20 la 23)
25 Profit exploatare 90993, 92396, 93264, 94129, 94991,
. (5-24) 63 12 65 76 02

16
 N
r.
Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
cr
t.
Dobânda la
26 credite noi în
0 0 0 0 0
. valută pe termen
lung;
Dobânda la
27
credite noi în lei 0 0 0 0 0
.
pe termen lung
Dobânda la
28
credite noi pe 0 0 0 0 0
.
termen scurt
Dobânda la
29 credite din
0 0 0 0 0
. activitatea
existentă
30 Alte cheltuieli
0 0 0 0 0
. financiare
Cheltuieli
31
financiare total 0 0 0 0 0
.
(26 la 30)
32 Cheltuieli
0 0 0 0 0
. extraordinare:
33 Cheltuieli total 59006, 59103, 59750, 60415, 61099,
. (24+31+32) 37 87 35 43 57
34 90993, 92396, 93264, 94129, 94991,
Profit brut (10-33)
. 63 12 65 76 02
3 Impozit pe 14558, 14783, 14922, 15060, 15198,
5. profit (34*35) 98 38 34 76 56
3 Cota de impozit
16% 16% 16% 16% 16%
5. pe profit
36 76434, 77612, 78342, 79792,
Profit net (34-35)
. 65 74 31 79069 46
37
Dividende (38*36) 0 0 0 0 0
.
Procent din
3 profitul net
0% 0% 0% 0% 0%
8. repartizat pt.
dividende
39 Profitul reţinut 76434, 77612, 78342, 79792,
. (36-37) 65 74 31 79069 46

6.4. Indicatorii de performanţă financiară

6.4.1. Fluxul net de numerar

Proiecţia fluxului de numeral al unei societăţi comerciale se poate realiza prin două metode:
- metoda indirectă (Balance Sheet Method), conform căreia surplusul / deficitul de numerar al
unei perioade se determină ca sumă a variaţiilor posturilor bilanţiere între începutul şi sfârşitul
perioadei respectiv. Intrările de lichidităţi sunt reprezentate de creşterile elementelor de activ şi
scăderile elementelor de pasiv, iar ieşirile de lichidităţi sunt reprezentate de scăderile
elementelor de pasiv şi creşterile elementelor de pasiv.
- Metoda directă, ce presupune agregarea graduală a tuturor elementelor ce antrenează intrări sau
ieşiri de numerar.

Dintre cele două metode de previzionare a fluxului de numerar am ales aplicarea celei de-a doua,
întrucât este mult mai analitică decât prima, ceea ce conferă un grad mult mai ridicat de exactitate şi de
pertinenţă a previziunilor realizate.

Previzionarea fluxului de numerar aferent activităţii desfăşurate în urma implementării proiectului

investiţional propus prin metoda directă s-a realizat pentru o perioadă de referinţă de 5 ani pe baza
următorului set de ipoteze:
- ipoteze cu caracter general:
- în anul 1 s-a considerat că se derulează activităţile prevăzute în proiect;
- ipoteze referitoare la intrările de numerar:
17
 - eşalonarea lunară a vânzărilor s-a realizat cu luarea în considerare: în cele 12 luni de activitate
se realizează 100% din vânzările anuale
- producţia vândută facturată într-o lună se va şi încasa în luna respectivă în proporţie de 100%,
- ipoteze referitoare la ieşirile de numerar:
- plăţile aferente cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile se vor realiza în cele
12 luni în care se desfăşoară activitatea de productie (lunile 1-12). Achiziţiile se vor plăti
integral în luna de achiziţie.
- plata salariilor se va realiza într-o singură chenzină. S-a considerat că salariile aferente lunii
curente se vor plăti integral în luna următoare
- plata contribuţiilor sociale ataşate salariilor se va realiza odată cu plata acestora (contribuţiile
sociale aferente lunii curente se plătesc integral în luna următoare);
- plata utilităţilor (în cazul concret al proiectului – doar energie electrică) se va realiza în luna
următoare celei de facturare;
- plăţile aferente cheltuielilor de promovare se vor realiza astfel:
- alte obiecte promoţionale (pixuri) se comandă şi se plătesc în luna de achizitie;
- cheltuielile cu telecomunicaţiile (servicii de telefonie) se plătesc în luna următoare celei
de facturare, valoarea anuală a acestora fiind repartizată în mod egal pe parcursul lunilor
anului;
- cheltuielile cu întreţinerile şi reparaţiile se realizează în lunile în care se desfăşoară
activităţi de productie
- plăţile ocazionate de comisioanele bancare urmează aceeaşi evoluţie lunară cu cea a
vânzărilor;
- taxa pe valoarea adăugată se plăteşte lunar, în luna curentă pentru luna precedentă;
- impozitul pe profit se plăteşte trimestrial, în prima lună a trimestrului următor, pentru
trimestru încheiat.

Având în vedere ipotezele prezentate, fluxul de numerar net este prezentat în format anual pentru
întreaga perioadă de referinţă (anul 1- anul 5) în tabelul nr 6.17.

6.4.2. Fluxul de numerar cumulat

Fluxul de numerar cumulat a fost obţinut prin adăugarea la fluxul de numerar net al fiecărei perioade al
soldului disponibilului de numerar al perioadei precedente. De precizat este şi faptul că s-a considerat
că disponibilul de numerar la începutul anului 1 este 0.

Fluxul de numerar cumulat pentru perioada de referinţă este prezentat în tabelul următor:

Tabel nr. 6.16. Fluxul de numerar cumulat

Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Disponibil de numerar 215184,7
0 71156,23 142854,5 288139,4
început perioadă 5
Flux de numerar net al
71156,23 71698,27 72330,25 72954,65 73576,17
perioadei
215184,7 361715,5
Flux de numerar cumulat 71156,23 142854,5 288139,4
5 7

Fluxul de numerar cumulat pe parcursul perioadei de referinţă pune în evidenţă faptul că activitatea
operaţională a societăţii comerciale generează lichidităţi importante care vor putea fi utilizate în viitor
pentru noi investiţii.

18
 Tabel nr. 6.17. Fluxul net de numerar pentru perioada de referinţă

OPERATIUNEA/PERIOADA Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE
A. Total intrări de lichidităţi din: 0 0 0 0 0
Capital social şi creditarea SC de către asociaţi
Vânzări de active, inclusiv TVA
Finanţare nerambursabilă UE
B. Total ieşiri de lichidităţi prin: 0 0 0 0 0
Achiziţii de active fixe corporale, inclusiv TVA
Achiziţii de active fixe necorporale, inclusiv TVA
Restituire credit firmă către asociaţi
Cheltuieli de consultanţă
Altele (publicitate proiect)
C. Excedent/Deficit de lichidităţi (A-B) 0 0 0 0 0
D1. Rambursări de Credite pe termen mediu si lung, din care: 0 0 0 0 0
D2. Plăţi de dobânzi la Credite pe termen mediu si lung, din
care: 0 0 0 0 0
E. Flux de numerar din activitatea de investiţii si finanţare (C-
D1-D2) 0 0 0 0 0
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI
F. Încasări din activitatea de exploatare, inclusiv TVA 150000 151500 153015 154545,2 156090,6
F1. Încasări din vânzări anul curent 150000 151500 153015 154545,2 156090,6
F2. Încasări din creanţe 0 0 0 0 0
G. Încasări din activitatea financiara 0 0 0 0 0
H. Încasări din activitatea excepţionala (amenzi, penalităţi) 0 0 0 0 0
I. Credite pe termen scurt 0 0 0 0 0
J. Total Intrări de numerar (F+G+H+I) 150000 151500 153015 154545,2 156090,6
K. Plăţi pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (după
caz), din care: 56267,85 56921,24 57584,33 58269,93 58973,41
K1. Materii prime, materiale consumabile şi mărfuri 42194,4 42616,34 43042,5 43472,93 43907,66
K2. Cheltuieli cu personalul 12258,33 12380,91 12503,81 12628,84 12755,17
K5. Chirii, redevenţe leasing operaţional 0 0 0 0 0
K6. Utilităţi (energie, apa, gaze etc.) 1008 1108,8 1219,68 1341,64 1475,8
K7. Transport 0 0 0 0 0
K8. Costuri funcţionare birouri 0 0 0 0 0
K9. Reclama/Publicitate 500 505 505,05 510,10 515.20
K10. Telecomunicaţii 100 101 102,01 103,03 104,06
K11. Asigurări 0 0 0 0 0

19
OPERATIUNEA/PERIOADA Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
K12. Întreţinere si reparaţii 107,12 108,19 109,27 110,36 111.46
K13. Comisioane bancare 100 101 102,01 103,03 104,06
K14. Impozit pe teren, impozit pe mijloace de transport, taxe
ANAP 0 0 0 0 0
L. Flux brut exclusiv plaţi pentru impozit pe profit si TVA (J-K) 93732.15 94578.76 95430.67 96275.27 97117.19
M. Plăţi pentru impozite si taxe 22575.91 22880.48 23100.41 23320.61 23541.01
8097.104 8259.856 8342.455
M1. TVA de plătit 8016.936 6 8178.075 7 4
M2. Impozit pe profit 14558.98 14783.38 14922.34 15060.76 15198.56
N1. Rambursări de credite pe termen scurt 0 0 0 0 0
N2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen scurt 0 0 0 0 0
O1. Plăţi excepţionale (amenzi, penalităţi) 0 0 0 0 0
O2. Dividende 0 0 0 0 0
P. Total plaţi, exclusiv cele aferente exploatării
(M+N1+N2+O1+O2) 22575.91 22880.48 23100.41 23320.61 23541.01
Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 71156.23 71698.27 72330.25 72954.65 73576.17
III. FLUX DE NUMERAR 0 0 0 0 0
R. Flux de numerar net (Q+E) 71156.23 71698.27 72330.25 72954.65 73576.17

20
6.4.3. Valoarea actualizată netă

Valoarea actualizata neta (VAN) se determină ca diferenţă între fluxurile nete de numerar viitoare
actualizate şi valoarea investiţiei realizate.

Indicatorul, prin conţinutul său, caracterizează avantajul economic al unui proiect de investiţii dat, prin
compararea fluxului net de numerar total actualizat degajat de acesta pe durata de viaţă economică cu
efortul investiţional total, generat de respectivul proiect, actualizat.

Relaţia de calcul a VAN este:

N
CF t Vrez
VAN = −I0 + ∑(1 + e)
t =1
t
+
(1 + e) N

unde: VAN – valoarea actualizată netă;

I0 – investiţia, considerată cu semnul „minus” şi aferenta perioadei „zero”;
CF – fluxul net de numerar degajat pe parcursul perioadei de referinţă, care se determină
pentru fiecare an în parte ca diferenţă între intrările totale de numerar şi ieşirile totale de
numerar;
e – rata de actualizare;.
N – numărul de ani ai perioadei de referinţă, luaţi în considerare pentru calculul VAN;
Vrez – valoarea reziduală a investiţiei.

Valoarea investiţiei (I0) luată în considerare a fost reprezentată de valoarea cu TVA a totalului înscris
în devizul / bugetul proiectului.

Perioada de referinţă (N) luată în considerare a fost de 5 ani.

Fluxurile de numerar nete (CF) degajate în fiecare an al perioadei de referinţă au fost determinate
anterior, în tabelul nr. 6.17.

Rata de actualizare utilizată în calcule a fost de 5%.

Valoare reziduală a investiţiei a fost considerată a fi reprezentată de profiturile nete pe care investiţia
se estimează că le va mai produce după încheierea duratei sale normale de utilizare (considerându-se
implicit că investiţia va fi operaţională şi va genera profituri o perioadă mai îndelungată decât perioada
de referinţă de 5 ani) şi a fost determinată pe baza formulei:

Pnet N
Vrez =
aN

unde: PnetN – profitul net al ultimului an al perioadei de referinţă (N);

1
aN – factorul de actualizare aferent ultimului an al perioadei de referinţă ( ).
(1 + e ) N
Calculul concret al valorii actualizate nete s-a realizat în tabelul următor:

Tabel nr. 6.18. Valoarea actualizată netă

Nr.crt. Categorie An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1 Investitie 18,843
2 Incasari operationale 0 150,000 151,500 153,015 154,545 156,091
3 Plati operationale 0 72,196 72,518 73,303 74,107 74,929
4 Flux de numerar operational net 0 77,804 78,982 79,712 80,438 81,162

21
 5 Valoarea reziduala 1,623,235
Flux de numerar operational net
6 ajustat (FNONA) 0 77,804 78,982 79,712 80,438 1,704,396
7 Flux de numerar net ajustat (FNNA) -18,843 77,804 78,982 79,712 80,438 1,704,396
8 Rata de actualizare 5.00% 5.00% 5.00% 5.00% 5.00% 5.00%
9 Factorul de actualizare 0.952 0.907 0.864 0.823 0.784 0.746
Flux de numerar net ajustat
10 actualizat (FNNAA) -17,946 70,570 68,228 65,579 63,025 1,271,847
11 Valoarea actualizata neta 1,521,303

Valoarea actualizată netă obţinută din calcul este pozitiva (1,521,303lei), ceea ce atestă faptul că
investiţia este una fezabilă, efortul investiţional presupus de realizarea proiectului fiind inferior sumei
fluxurilor de numerar nete viitoare actualizate pe care le poate genera investiţia în perioada de
referinţă.

6.4.4. Rata internă de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate reprezintă un indicator al eficienţei unei investiţii determinat prin
utilizarea tehnicii actualizării. În termeni tehnici, rata internă de rentabilitate reprezintă acea rată de
actualizare pentru care valoarea actualizată netă este nulă (egală cu zero). În cazul în care rata internă
de rentabilitate a unui proiect depăşeşte nivelul ratei de actualizare utilizate în calculele de determinare
a valorii actualizate nete, respectivul proiect este unul fezabil. În caz contrar, proiectul respectiv nu
este unul fezabil.

Rata internă de rentabilitate (RIR) se obţine ca soluţie a ecuaţiei:

N
CFt Vrez
VAN = 0 ⇔ ∑ (1 + RIR )
t =1
t
+
(1 + RIR ) N
= I0

unde: VAN – valoarea actualizată netă;

I0 – investiţia, considerată aferenta perioadei „zero”;
CF – fluxul net de numerar degajat pe parcursul perioadei de referinţă, care se determină
pentru fiecare an în parte ca diferenţă între intrările totale de numerar şi ieşirile totale de
numerar;
N – numărul de ani ai perioadei de referinţă;
Vrez – valoarea reziduală a investiţiei.

Rata internă de rentabilitate a fost determinată concret prin utilizarea funcţiei IRR a programului
informatic MSExcel. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 6.20. Rata internă de rentabilitate

Nr.crt. Categorie An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1 Investitie 18,843
2 Incasari operationale 0 150,000 151,500 153,015 154,545 156,091
3 Plati operationale 0 72,196 72,518 73,303 74,107 74,929
4 Flux de numerar operational net 0 77,804 78,982 79,712 80,438 81,162
5 Valoarea reziduala 1,623,235
Flux de numerar net ajustat
6 (FNNA) -18,843 77,804 78,982 79,712 80,438 1,704,396
7 Rata interna de rentabilitate 423.45%

Rata internă de rentabilitate rezultată din calcul (423.45%)se situează peste nivelul ratei de actualizare
utilizate în calculele de determinare a valorii actualizate nete (5%), ceea ce atestă faptul că proiectul
investiţional propus este unul fezabil.

22
6.4.5. Raportul cost-beneficiu

Raportul cost-beneficiu se determină ca raport între costurile de exploatare şi veniturile din exploatare
generate de implementarea proiectului investiţional.

Costurile de exploatare sunt reprezentate de cheltuielile de exploatare estimate în secţiunea „Evoluţia

previzionată a cheltuielilor. Veniturile din exploatare au fost estimate în secţiunea „Evoluţia
previzionată a veniturilor”. Agregarea anuală a acestora pentru întreaga perioadă de referinţă s-a
realizat în „Contul de profit şi pierdere”.

Obţinerea unui raport cost-beneficiu subunitar indică faptul că activitatea operaţională desfăşurată în
urma implementării proiectului investiţional are capacitatea de a se autosusţine din punct de vedere
financiar, generând profituri operaţionale (din exploatare). În cazul în care raportul cost-beneficiu are o
valoare supraunitară, activitatea desfăşurată în urma implementării proiectului investiţional nu are
capacitatea de a se autosusţine din punct de vedere financiar, generând pierderi operaţionale (din
exploatare).

Calculul sintetic al raportului cost-beneficiu, atât pentru fiecare an al perioadei de referinţă în parte, cât
şi per ansamblul perioadei de referinţă, s-a realizat în tabelul următor:

Tabel nr. 6.22. Raportul cost-beneficiu

Specificaţie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Total cheltuieli de 59006. 59103. 59750.3 60415. 61099.
exploatare 37 87 5 43 57
E Total venituri din 15454 15609
exploatare 150000 151500 153015 5.2 0.6
Raport cost- 0.3933 0.3901 0.39048 0.3909 0.3914
beneficiu 7 25 7 24 37

Se observă că atât pentru fiecare an al perioadei de referinţă în parte, cât şi per ansamblul perioadei de
referinţă, raportul cost-beneficiu înregistrează valori subunitare ceea ce atestă faptul că implementarea
proiectului investiţional propus va determina desfăşurarea unei activităţi care are capacitatea de a se
autosusţine din punct de vedere financiar, generând profituri operaţionale.

7. Sursele de finanţare a investiţiei

Finanţarea investiţiei se va realiza pe seama resurselor proprii (16332 lei)

8. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Situaţia ocupării forţei de muncă prin realizarea investiţiei este următoarea:
1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie: 0 (nu este cazul);
2. număr de locuri de muncă create în faza de operare: 1-patisier

23