FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI TURISM RURAL

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE

PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IFR

TEME REFERATE DISCIPLINA: BAZELE TURISMULUI

Tema 27: Turismul rural

Îndrumător: Student:

Prof. Dr . Petroman Ioan Panici Cristina

TIMIȘOARA
2022
 TURISMUL RURAL

Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat, rezultând din necesitatea
turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat decât în cazul
campingurilor sau cabanelor, în timpul vacantelor lor. Dupa 1989, s-a manifestat nevoia unei organizari a
acestor spatii de cazare, prin omologarea si clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunatatit, s-a largit si,
astfel, tot mai multi sateni si-au deschis casele pentru a primi turisti. Primele forme ale turismului rural
organizat au aparut în zona Rucar-Bran, ulterior înfiintându-se si ANTREC. Dupa aparitia acestei
organizatii, în fiecare judet au fost omologate gospodarii si a aparut concurenta, bazata în special pe
resursele naturale ale zonei, pe atractiile oferite turistilor. Ca urmare a acestor transformari si a tendintei
de modernizare si perfectionare a activitatilor turistice rurale, turismul rural a ocupat si ocupa un loc
important în oferta turistica din tara noastra, reprezentând pentru multi dintre noi o alternativa atractiva în
vederea petreceri vacantelor si concediilor.

Pe parcursul ultimilor ani, au aparut si o serie de reglementari de ordin legislativ în ceea ce priveste
aceasta problema, si au fost editate o serie de lucrari ce trateaza conceptul de turism rural si agroturism si
satul românesc, unele dintre ele venind în sprijinul celor ce vor sa primeasca turisti în gazda, având forma
unui îndrumator.

Turismul rural si agroturismul au cunoscut o dezvoltare semnificativa în România, si se poate afirma ca se

aliniaza din ce în ce mai mult standardelor europene din acest domeniu.

2.1. Conceptia de turism rural în acceptiunea româneasca

Turismul rural si agroturismul sunt doua concepte diferite, desi unii autori considera ca sunt
identice. Aceste concepte se identifica pâna la un anumit nivel, dupa care se diferentiaza.

Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluzând si agroturismul. Dar, spre deosebire de
turismul rural, agroturismul trebuie sa respecte o serie de criterii legate de consumatori, precum: sederea
în gospodaria taraneasca, consumul produselor agricole obtinute în respectiva gospodarie, participarea, în
limita posibilitatilor, la diferite activitati din gospodarie.
Din definitiile turismului rural si agroturismului, ce vor fi prezentate în continuare, se va putea identifica
principalele diferente dintre aceste doua concepte.

"Turismul rural reprezinta forma de turism concentrata pe destinatii în spatiul rural, dispunând de o

structura functionala de cazare si de alte servicii eterogene."[1]

Definirea turismului, în sens larg, a determinat aparitia unor opinii diferite cu privire la continutul si
caracteristicile acestuia.

O alta definitie a fost data de Organizatia Mondiala a Turismului. Acesta defineste turismul rural ca fiind
"o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si condusa în spatiul rural de catre
populatia locala, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum si
dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice."

"Agroturismul reprezinta forma de turism, practicata în mediul rural, bazata pe asigurarea, în

cadrul gospodariei taranesti, a serviciilor de: cazare, masa, agrement si altele. Prin agroturism se
valorifica, astfel, î 22222j93w n mod superior, resursele naturale si antropice ale zonei,
contribuind la ridicarea nivelului de trai al populatiei rurale. Spre deosebire de turismul rural,
agroturismul presupune: cazarea în gospodaria taraneasca (pensiune, etc.);consumarea de
produse agricole din gospodaria respectiva; participarea într-o masura mai mare sau mai mica, la
activitatile agricole specifice."

În ceea ce priveste produsul turistic rural, acesta consta în a oferi turistilor servicii, precum:
cazare, cazare si mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun si prânz sau cina), pensiune
completa (cazare si toate mesele incluse). La acestea se mai adauga excursii, transport, tratament
balnear, participarea la diverse festivaluri si sarbatori traditionale. Acest produs este alcatuit din:
componente de baza, care cuprind cazare , alimentatie si transport; si componente auxiliare, care
cuprind agrement, tratament balnear, activitati sportive, etc..

Alegerea unei destinatii turistice nu este deloc usoara, datorita existentei multitudinilor de
oferte, a unor nevoi si preferinte diverse. Un rol important în alegerea destinatiei turistice o au
urmatoarele elemente:

factori naturali: asezare geografica, relieful, hidrografia, vegetatia, fauna si clima;

factori culturali: limba, folclor, politica, religie, arta, stiinta;

 elementul uman: mentalitatea si ospitalitatea reflectate în atitudinea populatiei locale, a
prestatorilor fata de turisti;

infrastructura generala: telecomunicatii, mijloace de transport, aprovizionare cu apa, sisteme

de canalizare, structura si aspectul satelor, etc;

facilitati turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentatie, activitati

sportive, distractii, posibilitati de informare etc.

Dupa cum am amintit, pe lânga notiunea de turism rural apare si notiunea de agroturism.
Agroturismul a aparut din dorinta de a creste veniturile gospodariilor rurale, prin valorificarea
potentialului economic al acestora. Pentru a caracteriza agroturismul pe segmente specializate, se
formuleaza o multime de definitii derivate.

"Din punct de vedere a spatiului de cazare, al asigurarii bazei materiale, agroturismul poate fi
definit ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare existent în gospodaria
taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti, care poate deveni o oferta
ferma pentru dezvoltarea turismului.

Din punct de vedere al activitatilor care graviteaza în jurul gospodariei taranesti, agroturismul
poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca, spre
consumul persoanelor care, pe o perioada determinata de timp, vin în mediul rural pentru
relaxare, odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri, pentru satisfacerea unui
hobby, initiere în arta mestesugurilor traditionale, pentru studii si documentare, precum si alte
multe alte activitati."

Produsele agroturistice oferite turistilor sunt foarte diversificate si pot crea multe facilitati:
posibilitatea pregatirii mesei de catre turisti din produse proaspete, obtinute în gospodaria rurala;
posibilitatea oferita turistilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri traditionale din
gospodarie, localitate sau zona, precum: nunti, spectacole folclorice, târguri satesti, hore,
sezatori, etc..

Fie ca este vorba de turism rural sau de agroturism, continutul activitatii se circumscrie
coordonatelor :

spatiul rural - cu aspecte referitoare la asezare din punct de vedere al marimii, densitatii
populatiei, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar si la mijloacele de
 gazduire: tip, confort, pozitie.

locuitori - populatia pastratoare a unor traditii, obiceiuri, dar si detinatoare a terenurilor, a

echipamentelor de gazduire si chiar ofertant de servicii.

Produse - pe de o parte, produse agroalimentare consumate de turisti cu prilejul sederii în

gospodaria taraneasca si, pe de alta parte, produse turistice - atractii ce motiveaza
deplasarea turistilor.

Dintre structurile de primire ale turismului rural, care se dezvolta în spatiul rural fac parte:
pensiuni turistice rurale, moteluri, campinguri, tabere scolare, tabere de creatie artistica, sate de
vacanta, tabere pentru activitati ecologice si alte forme organizatorice create în scopul dezvoltarii
turismului rural.

Pensiunea turistica rurala este o unitate cu activitate hoteliera, cu capacitate de pâna la 10

camere, totalizând maximum 30 de locuri, functionând într-o cladire independenta sau în
locuinta unui cetatean (spatiu familial), care în spatii special amenajate, asigura cazarea turistilor,
precum si pregatirea si servirea mesei la preturi moderate.

Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurata pe mai multe segmente:

Un prim segment ar putea fi reprezentat de tinerii care si-au parasit satele în care s-au
nascut, pentru a-si continua studiile sau pentru a gasi un loc de munca mai bun la orase,
si care vin aici pentru a-si vizita rudele si pentru a arata propriilor copii locurile natale,
obiceiurile traditionale, preocuparile si îndeletnicirile satenilor.

Un al doilea segment este reprezentat de copii si tinerii, dornici sa cunoasca câteva

activitati legate de crestere si îngrijirea animalelor.

Un al treilea segment al cererii este oraseanul, care doreste sa scape de stresul cotidian, sa-
si petreaca vacanta într-un mediu curat si sa aiba un regim alimentar sanatos.

O alta categorie de clienti potentiali este reprezentata de persoanele cu venituri mari, care
doresc sa încerce ceva nou si, de obicei, sunt persoanele care au copii, dorind sa le ofere
un mediu atractiv si mai curat de petrecere a vacantelor.

Cea mai mare categorie este reprezentata de persoanele cu venituri mai mici, care nu-si
permit sa-si petreaca concediul într-o pensiune clasica.
 Orice persoana care doreste sa se relaxeze, sa practice activitati sportive într-un cadru
natural si agreabil, precum si acele persoane, care doresc sa învete câte ceva din tainele
mestesugurilor (olarit, pictat icoane pe sticla, cojocarit, dogarit, etc,).

Dintre motivatiile turistilor, care formeaza cererea pentru vacantele în mediul rural se pot
enumera urmatoarele:

Reîntoarcerea la natura, rezultat al necesitatii de relaxare, sanatate;

Dobândirea unor cunostinte. Petrecându-si vacantele la tara, turistii vor asimila

cunostinte noi si vor dobândi si anumite deprinderi ce dau turistilor satisfactii.

Placerea de a-si petrece vacanta în locuri pitoresti. Turistii se considera privilegiati

pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor.

Dorinta de cunoastere a traditiilor si obiceiurilor. Turistii doresc sa cunoasca la fata

locului obiceiuri gastronomice, obiceiurile artizanatului si ritualurilor satesti.

Odihna, cura de aer, consumul de alimente proaspete.

Sportul (precum golf), vânatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile, drumetiile pedestre,

fluviale, pe bicicleta, echitatie turistica.

Concluzionând, putem spune ca turismul rural si agroturismul reprezinta activitati multifactoriale

si nu reprezinta numai sejururi într-o gospodarie rurala, nu reprezinta numai repaos. Turismul
rural se adreseaza în primul rând oamenilor dinamici, celor ce iubesc natura si turismul ecologic,
celor ce profita de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a practica ciclismul, drumetiile
montane, alpinismul, pentru a admira natura, iubitorilor de sport si aventura, vânatorilor si
pescarilor, cât si celor care considera ca vacanta petrecuta în mijlocul naturii este o adevarata
sursa de energie si de sanatate.

Turismul rural este o forma de turism accesibila unei mari categorii de clientela datorita
preturilor reduse. Deoarece este o forma de turism, ce se poate practica în toate anotimpurile
anului, turismul rural contribuie la evitarea aglomeratiei specifice sezoanelor de vârf.

2.2. Legislatia actuala în turismul rural si agroturismul din tara noastra

Primele implicatii guvernamentale privind reglementarile legale ce vizeaza turismul rural s-au realizat în
anul 1972, când prin Ordinul nr. 297, elaborat de Ministerul Turismului au fost selectate 118 localitati
rurale, ce urmau a fi lansate în turism. În anul urmator, prin Ordinul Ministerului Turismului nr.744 erau
declarate sate turistice 14 localitati rurale . Urmeaza apoi interzicerea cazarii turistilor straini în locuintele
particulare(Decretul 225/1974).

Dupa 1990, s-a elaborat o strategie de restructurare a turismului, pe plan national, potrivit careia statului îi
reveneau sarcini legate de realizarea pachetului de politici si mecanisme economice necesare îndeplinirii
functiilor sale de: coordonare, protectie a mediului înconjurator, investitor si legiuitor. În 1992, Comisia
Zonei Montane Românesti si FRDM realizeaza o ierarhizare în cadrul tipologiei gospodariei taranesti, din
punct de vedere al spatiilor de cazare si al serviciilor oferite de acestea. Astfel, au fost evaluate 2000 de
gospodarii, care au fost clasificate în clase de la I la IV, privind spatiile de cazare si în clase de confort
A,B,C, privind serviciile oferite .

În ordine cronologica, urmeaza Ordonanta Guvernamentala nr.62/24.08.1994 si mai apoi Legea nr.
145/31.12.1994 pentru aprobarea O.G. mai sus mentionate, care au stabilit o serie de facilitati pentru
dezvoltarea sistemului turistic rural în zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre  . Legea
nr.145/1994 ofera scutirea de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor si
fermelor agroturistice. Cu aceasta ocazie se introduc notiunile de pensiune turistica si ferma agroturistica.
Având în vedere Ordonanta Guvernamentala nr.62/1994, este emis Ordinul Ministrului Turismului
nr.20/04.04.1995, ce cuprinde normele si criteriile minime pentru clasificarea pe stele a pensiunilor
turistice si a fermelor agroturistice .

În anul 1997, prin Ordonanta nr.63 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural,
Guvernul României a prevazut functionarea pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice. La data
intrarii în vigoare a acestei ordonante, se abroga O.G. nr.62/1994 . Apare astfel, în 1998, Legea nr.
187/14.10.1998, pentru aprobarea OG nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea
turismului rural.

În anul 1999, este emis Ordinul nr. 61/27.04.1999, prin care se individualizeaza clasificarea sub forma
florilor, margaretelor.

Ultima reglementare promovata si emisa, ce vizeaza turismul rural, este Ordinul nr. 510/28.06.2002, care
aduce modificari Ordinului nr.61/1999 în ceea ce priveste clasificarea structurilor de primire turistice.
Potrivit Ordinului nr.510, termenul de "ferma agroturistica" nu mai este folosit, structurile de primire
turistica din mediul rural fiind pensiunile turistice rurale.

Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari sau/si administratori
de structuri de primire turistica. Pentru darea în folosinta a unei pensiuni, este necesara solicitarea, înainte
cu minim 60 de zile, a procedurii de clasificarea a acesteia catre Directia Generala de Autorizare si
Control (D.G.A.C). D.G.A.C va întocmi certificatul de control, care va fi însotit de fisa privind încadrarea
nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii
turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii. O cerere tip în vederea obtinerii
certificatului de clasificare este

prezentata în anexa nr. 3.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice rurale este determinata de îndeplinirea în totalitate a
criteriilor obligatorii prevazute (anexa nr. 4) si de realizarea urmatorului punctaj minim rezultat din
evaluarea criteriilor suplimentare prevazute în anexa nr.5.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:

-de 5 margarete 150 puncte

- de 4 margarete 120 puncte

- de 3 margarete  80 puncte

- de 2 margarete  40 puncte

Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita
vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea
acestuia sau de la ultima viza.

Este obligatorie si completarea, de catre turistii cazati în pensiuni, a unui formular "Fisa de anuntare a
sosirii si plecarii turistilor", pentru fiecare persoana gazduita, în dublu exemplar. Aceasta fisa este
prezentata în anexa nr. 6.

Desi exista un cadru legal care acopera în cea mai mare parte activitatea de turism rural, putine sunt
"afacerile" care se încadreaza în aceasta. În general, pensiunile omologate si clasificate fac parte din
organizatii mai mari, ca de exemplu ANTREC. Majoritatea, însa, sunt mici afaceri de familie, care nu
îndeplinesc unele sau nici una dintre conditiile prezentate aici, motivul de baza fiind lipsa de informare a
oamenilor. De aceea, se simte puternic nevoia unui program de mediatizare a legislatiei turistice în
domeniu, de atragere a acestor pensiuni (din punct de vedere juridic inexistente) în circuitul turistic
organizat, reusindu-se astfel pastrarea unui control statistic, calitativ si fiscal al turismului rural din
România.

2.3. Organizatii profesionale cu activitate în turismul rural

Printre formele de organizare ale turismului rural se numara fundatiile, asociatiile si federatiile. Acestea
sunt create ca organisme neguvernamentale care promoveaza dezvoltarea activitatilor de economie rurala
si turism rural, prin sprijinirea pregatirii si valorificarii potentialului turistic al satelor românesti. Aceste
forme asociative reunesc toate initiativele locale si izolate, pentru a crea entitati capabile sa reprezinte
anumite aspecte din segmentele vietii economico-sociale rurale.

Prin statutul de înfiintare, care reprezinta, de fapt, regulamentul de organizare si functionare al asociatiei,
asociatia dispune de strategii proprii, de sistem managerial propriu, de sisteme de atestare a participantilor
la crearea retelelor proprii, toate acestea realizându-se în limitele legislatiei existente.

Aceasta forma de reprezentare a turismului rural, prin asociatii, federatii, etc., are capacitatea si
libertatea, ca ori de câte ori se constata ca legislatia este în neconcordanta cu realitatea, sa se
poata formula propuneri de îmbunatatire a acesteia si sa se poata promova actiuni de sustinere în
vederea completarii cadrului legislativ în domeniu.

Dupa nivelul de actiune, asociatiile sunt: cu actiune la nivel local, national sau international.

2.3.1. Organizatii de nivel national în domeniul turismului rural

Pentru sprijinirea populatiei locale în organizarea si functionarea satului turistic si în dezvoltarea

agroturismului se propun, pe anumite nivele, constituirea unor asociatii turistice nelucrative, alcatuite pe
baza adeziunii gospodariilor care ofera servicii turistice, si anume:

Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC). ANTREC a fost înfiintata în
toamna anului 1994, fiind o organizatie neguvernamentala, apolitica si nonprofit, cu rol important în
dezvoltarea turismului rural.

ANTREC este o asociatie recunoscuta pe plan national si international ca un lider în dezvoltarea

turismului rural românesc, în încurajarea conservarii ecologice si pastrarii culturii traditionale românesti.

Aceasta asociatie are ca membri persoane din mediul rural, firme, asociatii si 1900 de proprietari de case.
Activitatile asociatiei sunt:

Promovarea potentialului turistic rural si organizarea turismului rural;

Identificarea si informarea proprietarilor de case;

Publicarea de informatii turistice si de materiale publicitare prin editarea unui buletin informativ
ANTREC cu periodicitate lunara;

Pregatirea în domeniu a proprietarilor de case care vor sa înceapa o activitate de turism rural;

Dezvoltarea sistemului de rezervari;

Marcarea traseelor turistice;

Pe lânga aceste activitati mai sunt realizate si altele:

 Omologarea gospodariilor care vor îndeplini criteriile de practicare a turismului;

Înfiintarea Centrului National de Formare si Specializare cu sediul la Moeciu (jud.Brasov);

Derularea în colaborare cu Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a proiectului de

prezentare a naturii, intitulat "Un turist - un pom";

Organizarea de expozitii cu proiecte tip destinate constituirii de pensiuni rurale, actiune ce poate fi
materializata în colaborare cu studentii de la Institutul de Arhitectura si Institutul de Constructii;

Desfasurarea unor actiuni de formare si perfectionare pentru toti participantii la turismul rural,
organizate prin cursuri pe diverse specialitati si forme de pregatire. Modul de instruire si formare se
desfasoara prin cursuri de scurta durata si lunga durata, colocvii, seminarii, tabere de instruire cu scop
tematic;

Acordarea de asistenta tehnica si consultanta pensiunilor rurale în întocmirea documentatiei necesare

omologarii acestora ca entitati turistice si includerea lor în banca de date în vederea asamblarii unei retele
turistice;

Promovarea turismului rural, utilizând metode si tehnici moderne care sa permita crearea unei retele
proprii de turism si racordarea la turismul european. Acest lucru se va realiza prin: pliante, brosuri,
înregistrari video si cataloage prin care sa fie pus în valoare potentialul turistic rural din
 România. ANTREC organizeaza campanii de publicitate pentru unitatile clasificate si omologate,
incluse în retea, prin mijloace mass-media.

În anul 1995, ANTREC devine membra a asociatiei europene de profil, EUROGÎTES, cu sediul
la Strasbourg. ANTREC reunea la sfârsitul anului 1995 peste 2.000 de membri, organizati în 15
filiale.

În catalogul EUROGÎTES, din 1996, realizat sub patronajul Federatiei Europene de turism Rural,
România a fost reprezentata de 20 de gospodarii, fiind plasata alaturi de oferta turistica a unor tari cu
o bogata traditie în acest domeniu, tari precum Belgia, Franta, Irlanda.

În cel de-al patrulea an de existenta, 1997, al ANTREC România, numarul membrilor sai a ajuns la
aproape 3.000, iar cel al filialelor la 28. În acest an, s-a editat primul CD-rom, primul catalog al
pensiunilor rurale.

În anul 1998, numarul membrilor ajunge la 2.500, iar cel al filialelor la 30.

În prezent, ANTREC are 31 de filiale judetene ( în cele 41 de judete din tara) aproape în toata
România, un numar de 2500 membri, si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti.
Evenimente importante organizate de ANTREC:

 Seminarii de marketing în turismul rural;

 Festivalul International al Sarmalelor, Editia a II-a, Praid, septembrie 1996;
 Festivalul International al Placintelor, Editia I, Bacau, octombrie 1996; Editia a II-a, Bacau,
octombrie 2001;
 Mos Nicolae la Bran, decembrie 1996;
 Weekend-ul îndragostitilor (Sf Valentin), Bran, februarie 1997;
 Târgul International de Turism Rural, Editia I, Brasov, aprilie 1997;
 Târgul National de Turism (împreuna cu ROMEXPO, ANAT, FIHR, FPT si OPTBR), 1999 -
2003;
 Seri românesti la "Clubul Francez", "Casa Americii Latine", "World Trade Center", etc.
 Sarbatoarea Recoltei 1997, 1998 - World Trade Center, Bucuresti;
 Saptamâna României la Paris, noiembrie 1999;
 Ziua Mondiala a Femeii din Mediul Rural;
 Lansarea Catalogului National al Pensiunilor Turistice si Agroturistice, editiile 1997, 1998, 2000,
2002, 2003;
 Lansarea paginii web a ANTREC, august 2000.
 Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.) a lansat "Catalogul
national al pensiunilor turistice si agroturistice 2003", editia în limba engleza. Catalogul
A.N.T.R.E.C. prezinta 600 din cele 2000 de pensiuni membre ale asociatiei care activeaza în 31 de
filiale. Editat într-un tiraj de 2000 de exemplare, catalogul contine în premiera o harta a României cu
localitatile în care sunt amplasate pensiunile. Tot pentru prima data sunt prezentate judetele cu
reperele generale dar si o serie de programe turistice specifice acestor zone. În catalog, se regasesc în
dreptul fiecarei proprietati clasificarile pe margarete, imagini exterioare si de interior, repere tehnice,
de confort, facilitati, serviciile oferite etc.

Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.) va propune Ministerului Turismului elaborarea
unei legi prin care sa se reglementeze activitatea din acest domeniu. Prin legea turismului rural pe care
A.N.T.R.E.C. doreste sa o promoveze, vor fi stabilite normele de constructie în zonele rurale si
masurile de combatere a turismului "la negru".

Federatia Româna de Dezvoltare Montana si Rurala (FRDMR)

FRDMR a luat fiinta în anul 1991. În vederea dezvoltarii si implementarii agroturismului în

România, FRDMR a elaborat un program vast, creându-si astfel o politica si un management propriu.
De asemenea, FRDMR a întreprins actiuni si colaborari la nivelul organismelor guvernamentale si
neguvernamentale, pe plan national si international.

În protocolul din 3 februarie 1994, cu Ministerul Turismului, s-au pus bazele cooperarii în
vederea realizarii în comun a unor actiuni în dezvoltarea turismului rural, în elaborarea cadrului
legislativ adaptat la realitatile actuale. În cadrul acestor actiuni, FRDMR a promovat un proiect
de lege, pentru sustinerea turismului rural, a derulat un program PHARE, a asigurat o baza de
date necesara editarii în conditii grafice moderne a unui ghid agroturistic cu primele 200 de
gospodarii atestate în perioada 1991-1994.

În mai 1994, a fost încheiat un protocol între Ministerul Tineretului si Sportului si FRDMR. Acest
protocol a pus bazele colaborarii cu privire la integrarea tinerilor din zonele rurale în activitati de
turism rural. Prin aceste actiuni au fost pregatiti, ca ghizi si manageri în agroturism, 100 de tineri
proveniti din gospodariile taranesti.
 Pentru a facilita stabilirea de legaturi pe plan international, FRDMR s-a afiliat unor organisme
internationale, precum EUROTER, în vederea realizarii unor actiuni pentru sprijinirea si dezvoltarea
turismului rural. FRDMR a realizat mai multe schimburi de experienta cu organisme specializate din
Franta, precum Cléconfort si s-a preocupat de alinierea criteriilor de clasificare a ofertei agroturistice
din România, în cadrul Uniunii Europene.

În anul 1994 s-a derulat un program PHARE, care a facilitat organizarea, în sapte judete, a unor
actiuni de promovare a turismului rural.

Prin intermediul Centrului de Consultanta, Asistenta, Formare si Dezvoltare Rurala, care functioneaza
în cadrul Federatiei Române pentru Dezvoltare Montana si Rurala, realizat cu sprijin material si
asistenta de specialitate din partea organizatiei CEBEMO - Olanda, se organizeaza cursuri de instruire
si specializare pentru toti participantii la actiunile de promovare si implementare a turismului rural.

FRDMR asigura:

 formarea unor agenti economici si sprijinirea acestora cu proiecte economice si asistenta pentru
realizarea unor activitati specifice zonelor rurale, în scopul valorificarii materiilor prime locale. În
multe localitati astfel de proiecte devin obiective pilot;
 asistenta tehnica si consultanta producatorilor agricoli în consolidarea si dezvoltarea
gospodariilor proprii;
 formarea si instruirea periodica pentru însusirea de noi metode si tehnologii de productie pentru
dezvoltarea capacitatilor existente si a altor activitati complementare în gospodariile taranesti în
scopul cresterii veniturilor acestora;

FRDMR realizeaza:

 analize si studii economice în scopul elaborarii de proiecte cu rol de dezvoltare locala;

 seminarii, simpozioane, instruiri pe teme si domenii de interes specific;
 programe de dezvoltare a agroturismului si turismului rural;
 initiative legislative vizând crearea unui sistem de protectie economica si sociala a producatorilor
din zonele rurale si asigurarea unui mediu economic favorabil în spatiul de actiune al micului
producator

Asociatia Turistica Sateasca(ATS). La nivelul ATS este propusa o anumita structura organizatorica:

Comitetul asociatiei, ca organ coordonator si reprezentantii asociatiei, condusi de

un presedinte;

Comisia financiara, economica si de dezvoltare;

Comisia de îndrumare si omologare a bazei materiale, de cazare si alimentatie

publica;

Comisia de promovare, publicitate si agrement;

Comisia juridica si de cenzori.

Printre atributiile ATS se numara si desfasurarea activitatii asociatiei pe adunari generale si pe comisii,
având urmatoarele atributii generale:

Alege anual comitetul asociatiei, pe presedintele acestuia, pe membrii comisiilor si pe responsabilii

fiecareia dintre ele.

Aproba primirea de noi membri la propunerea comisiei de omologare.

Aproba tipul fundamental de sat turistic, serviciile turistice care urmeaza sa constituie "specialitatea
satului" si formele prioritare de turism la propunerea comisiei de promovare, publicitate si agrement.

Aproba limitele maxime ale tarifelor pentru serviciile de baza oferite turistilor, la propunerea comisiei
financiare, în concordanta cu normele aflate în vigoare.

Aproba bugetul asociatiei - volumul, caile de formare a bugetului, cheltuielile din buget, alte încasari si
cheltuieli - la propunerea comisiei financiare.

Aproba functiile si sarcinile pentru activitatile remunerate (permanent sau sezonier) din fondul asociatiei,
cuantumul remuneratiei si persoanele propuse pentru a îndeplini functiile respective, la
recomandarea Comitetului asociatiei.

Aproba statutul si regulamentul de functionare al asociatiei, la propunerea Comitetului asociatiei,

elaborat pe baza statutului, care urmeaza a fi pus la punct de catre Federatie.

Elaboreaza politica de dezvoltare a turismului rural, de amenajare a spatiului si de realizare a investitiilor

necesare.
Elaboreaza actiuni promotionale locale si editeaza prospecte, pliante, harti si calendare ale manifestarilor
satesti traditionale.

Contracteaza împrumuturi bancare pentru investitii turistice la nivel de "sat turistic" si sprijina
contractarea unor împrumuturi cu aceleasi destinatii de catre ,membrii asociatiei.

2.3.2. Alte organizatii si asociatii la nivel local

Asociatia "Operatiunea Satele Românesti", cunoscuta si sub numele Operation Villages

Roumain(OVR), a fost constituita în 1988-1989 pentru a proteja satele românesti de campania de
sistematizare a datelor, initiata de fostul regim.

Programul de sistematizare si modernizare a satelor presupunea demolarea multor sate si catune,

care nu trebuiau sa mai apara ca asezari rurale. Prin aceasta asociatie, s-a reusit întârzierea mai
multor actiuni de mutare a gospodariilor taranesti sau de desfiintare a acestora.

Dupa 1990, asociatia a actionat pentru sprijin si ajutor umanitar, si a reusit sa-l obtina datorita faptului
ca radacinile si esenta acesteia au fost în afara României. În anii 1991-1992, a desfasurat activitati de
parteneriat în scopul dezvoltarii satelor românesti. OVR a pus în functiune o retea de turism rural
cuprinzând localitati din judetele: Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud, Brasov, Sibiu.

În dezvoltarea turismului rural, Asociatia OVR a adoptat o strategie proprie, a creat mijloace proprii
de promovare a turismului rural, a realizat pliante, a marcat satele turistice cu o sigla proprie si a
participat efectiv la schimburi de turisti din tarile Comunitatii Europene.

Asociatia Pensiunilor Turistice Info-Tur, Sucevita. Membrii sai sunt: 20 de case de vacanta, 3
pensiuni agroturistice din Sucevita, una din Marginea si un restaurant din Radauti.

Asociatia de Dezvoltare a Agroturismului, Maramures.

Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala montana ROMONTANA, Vatra Dornei

Obiectivele asociatiei ROMONTANA sunt :

-de a contribui la dezvoltarea generala a comunitatilor rurale montane, gasirea si modelarea capacitatii
populatiei acestor zone în a sustine si a promova cauzele si interesele producatorilor montani;

-sprijinirea, dezvoltarea comunitatilor montane rurale;

-facilitarea schimburilor de experienta si crearea de legaturi între institutiile nationale si internationale
implicate în dezvoltarea zonei montane.

-atragerea unor sume de finantare necesare unor proiecte de dezvoltare durabila în zona de referinta.

Asociatia de Turism Montan Prahova este o asociatie nonprofit, care reuneste reprezentantii

consiliilor locale din 18 localitati ale judetului Prahova si are ca scop stimularea si dezvoltarea turismului
rural în zona. Asociatia a beneficiat, prin intermediul fundatiei internationale de asistenta Inter-Assist, cu
sediul în Elvetia, de un program de asistenta în promovarea produsului turistic local, concretizat în
editarea unui pliant si catalog de promovare, cuprinzând oferta de cazare a asociatiei.

Fundatia turistica "AGRO-TUR O.S.R", din localitatea Vadul Izei, Judetul Maramures, este
formata prin aderarea a 24 de gospodarii, care au fost pregatite sa primeasca turisti din tara si strainatate.
Fondatorul asociatiei si presedintele acesteia este Ion Borlean, care a absolvit la rândul lui cursurile de
ghizi si manageri agroturistici, organizat de FRDM si Ministerul Tineretului si Sportului, în 1994.
Programul asociatiei este bazat pe strategia FRDMR si a fundatiei O.V.R (Operation Villages Roumains).

Asociatia turistica "Botiza", înfiintata în 1993 în localitatea Botiza, judetul Maramures, este o

asociatie turistica locala, care dispune de un program agroturistic propriu specific obiceiurilor si traditiilor
locale. Fondatorul asociatiei, este Prof. Ion Muchie, absolvent al cursurilor de manageri în agroturism
organizate de FRDM în colaborare cu MTS. Acesta promoveaza turismul rural folosind sloganul "Botiza -
Paradis turistic".

2.4. Principalele zone si sate turistice; experienta actuala

Pentru determinarea zonelor cu un patrimoniu specific se iau în considerare, în urma studiilor Institutului
de Cercetare pentru Turism, unele criterii precum: cel etnografic, turistic, cadrul natural, economic si
socio-demografic, ecologic si al accesibilitatii.

Criteriul valorii etnografice are în vedere caracterul etnografic determinat de traditia istorico-sociala si

prezentat prin tipul asezarilor, îndeletnicirilor, locuintei, portului, manifestarilor culturale, spirituale si
prin intermediul stilului de viata al locuitorilor zonelor rurale. În identificarea zonelor etnografice, se are
în vedere prezenta unor elemente precum: arhitectura rurala, un anumit tip de casa, o piesa de costum
popular, un tip de ceramica si frecventa unor evenimente etnografice, vizându-se nivelul de concentrare a
acestora în teritoriu. Astfel, specialistii au stabilit mai multe zone etnografice, unele cu caracter etnografic
foarte bine precizat: Ţara Vrancei, Ţara Bârsei, Ţara Lovistei.
Criteriul valorii turistice are în vedere atât valoarea cât si functia turistica a zonei.

Valoarea turistica a zonelor se determina în raport cu urmatoarele elemente: tipul si volumul de resurse
turistice, calitatea si cantitatea resurselor turistice, raspândirea si concentrarea resurselor în teritoriu,
valoarea turistica, în raport cu tipul, calitatea si cantitatea resurselor, pozitia în raport cu drumurile
nationale si europene, caile ferate, aeroporturile internationale, punctele de frontiera si infrastructura si
accesibilitatea, precum si calitatea ecologica (poluare, degradare naturala).

Functia turistica a zonelor este stabilita în raport cu tipul si valoarea resurselor turistice si se va evidentia
prin forme de turism de baza sau specializate. Este vorba de turismul de sejur sau itinerant, dar si de
formele legate de specificul resurselor turistice (cultural, religios, stiintific, tratament balnear, sporturi de
iarna, pescuit sportiv etc.).

Criteriul cadrului natural se concentreaza pe evidentierea tipului de peisaj, montan, de deal, câmpie sau
delta, având în vedere componentele sale naturale si în mod special, vizând elemente ca: treapta de relief,
forma de relief, clima si bioclimatul. Este necesara evidentierea acestui criteriu, deoarece cadrul natural
poate reprezenta o materie prima pentru multe forme de turism sau agrement.

Criteriul economic si socio-demografic implica dezvoltarea, structura economica a zonei si elementele

demografice(strauctura, pondere, urbanizare) constituind elemente importante în aprecieri ce vizeaza
calitatea mediului.

Criteriul ecologic presupune stabilirea nivelului minim de poluare acceptat, de degradare a mediului si a

resurselor turistice, în vederea promovarii turistice a unui teritoriu, statiuni sau centru turistic. Asadar,
calitatea ecologica a unei zone reprezinta un important criteriu în analiza si stabilirea posibilitatilor de
dezvoltare si promovare turistica a acesteia, dar si în stabilirea impactului activitatii economie-mediu-
turism si a modalitatilor de gestionare a acestuia.

Criteriul accesibilitatii este reprezentat de pozitia geografica si nivelul de dotare cu cai de comunicatie. În

analiza patrimoniului rural al zonelor, se impune a fi luate în considerare pozitia geografica în raport cu
unele repere turistice importante si reteaua de comunicatii care este, la rândul ei, foarte importanta pentru
asigurarea accesului turistilor la obiectivele turistice ale zonei.

Un alt mod de prezentare al zonelor rurale românesti este potrivit criteriului asezarii geografice. În acest
mod putem distinge cinci zone principale, în care se promoveaza turismul rural, acest criteriu fiind utilizat
si în realizarea catalogului ANTREC: Moldova si Bucovina; Dobrogea; Muntenia si Oltenia; Maramures,
Crisana si Banat; Transilvania.
Moldova si Bucovina. Cuprind regiunea de est a României, strabatând de la vest la est Carpatii Orientali,
Dealurile Subcarpatice si Platoul Moldovean. Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia, deosebit de
importante fiind Cheile Bicazului si Cheile Zabalei, asa numitele "Pietrele Dacilor", roci slefuite cu alura
de oameni si animale ce se gasesc în masivele Rarau si Ceahlau si cascadele Duruitoarea si Putna.

Existenta a numeroase lacuri de acumulare, ca si a unor lacuri naturale exotice, ca Lacu Rosu, format prin
alunecare de teren, sau Ocna sugatag, format pe un masiv de sare, ofera largi posibilitati pentru sporturile
nautice, pescuit, odihna si tratament. Râul Bistrita este singurul de la noi din tara pe care se practica în
mod organizat raftingul. Izvoarele minerale si termale ofera valente suplimentare unor statiuni balneare si
de odihna, cum sunt cele de la Vatra Dornei, Slanic Moldova, Bicaz, Târgu Ocna, Baltatesti si Durau.
Regiunea se remarca mai ales prin misterioasele si extraordinarele manastiri din nordul Moldovei,
decorate pe peretii exteriori cu fresce unice în lume, pictate de mari artisti români, ca Nicolae Grigorescu
(Manastirea Neamtului), stefan Luchian (Manastirea Durau). Cele mai importante manastiri sunt Agapia,
Varatic, Voronet, Arbore, Humor, Sucevita, Moldovita, Putna si Manastirea Neamtului, datând din
secolele XV-XVI. De asemenea, Moldova este cea mai importanta zona viticola a tarii, amintind astfel
podgoriile de la Panciu si Odobesti.

Dobrogea cuprinde regiunea de sud-est a României si include doua mari unitati naturale: Podisul
Dobrogei si Delta Dunarii, a doua ca întindere si prima ca spectaculozitate din Europa. În partea sudica a
litoralului Marii Negre, între Capu Midia, în nord, si granita cu Bulgaria, în sud, s-a conturat o adevarata
"Riviera Româneasca", existând practic un lant de statiuni balneoclimaterice maritime. În Podisul
Dobrogei exista si atractii cultural-istorice: vestigii ale celor mai vechi orase de pe teritoriul României,
respectiv orasele-cetati elene de pe tarmul Marii Negre si cele daco-romane de pe malul Dunarii,
monumente arhitectonice si artistice din epocile elenistica, romana si bizantina.

Delta Dunarii, aflata în partea de nord a Dobrogei, constituie unul din putinele medii naturale
europene aproape nealterate de interventia umana. Ea ofera turistilor iubitori de natura un peisaj cvasi-
exotic, la care se adauga o mare varietate faunistica, practic cea mai bogata fauna avicola din Europa,
aproximativ 300 de specii si unele specii rare de pesti, cum ar fi sturionii.

Muntenia si Oltenia. Cele doua provincii se afla în partea de sud a tarii, între creasta Muntilor Carpati
si Dunare. Vizitatorii pot întâlni în zona peisaje naturale foarte variate, de la cele de lunca, la depresiuni,
dealuri înalte si munti cum sunt: Muntii Fagaras, cei mai înalti de la noi, Parâng, Retezat, Godeanu sau
fenomene carstice, stânci cu forme antropomorfice - Sfinxul si Babele din Bucegi, pesteri, chei si poduri
naturale. Numeroase lacuri glaciare din zona muntoasa si salinele din zona deluroasa ofera posibilitati de
practicare a sporturilor nautice, pescuitului si a curelor de tratament.

În zona rurala poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara, foarte bine pastrata în satele de deal
si munte, cu case cu pridvor, porti monumentale si un frumos mobilier taranesc. Aceeasi vocatie pentru
frumos o au si ceramica populara de la Horezu, arta tesutului de covoare, alte obiecte pentru locuinta si
costumele populare.

Maramures, Banat si Crisana.  Aceasta regiune este situata în partea de nord-vest a României, detinând
spectaculoase peisaje montane: conuri vulcanice, culmi, cum ar fi Creasta Cocosului din Muntii Gutâi,
pesteri (Pestera Ursilor, Meziad si Vadu Crisului, din Muntii Apuseni), chei, cele mai lungi din tara fiind
în zona Minis-Nera-Caras-Defileul Dunarii si lacuri termale pe care cresc nuferi unici în Europa. Pentru
iubitorii de sporturi nautice, pescuit si cei ce apeleaza la curele termale se gasesc conditii ideale de sejur
în întreaga zona.

Caracterul relativ mai izolat, ca dispunere geografica, a Maramuresului a permis conservarea în satele
acestei zone a arhitecturii traditionale, în special a constructiilor din lemn: case, monumente, biserici din
lemn care pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din zona. La fel de autentice sunt si alte
elemente: portul popular, artizanatul si folclorul.

Transilvania. Situata în centrul tarii, în interiorul arcului muntos al Carpatilor, zona turistica

transilvaneana este caracterizata de un relief colinar si de podis, pe alocuri cu aspect de adevarata câmpie.
Natura este nealterata de interventia omului, cu multe frumuseti, unele declarate monumente ale naturii:
pesteri (Scarisoara care adaposteste un ghetar, ce reprezinta o raritate la aceasta altitudine), chei (Cheile
Turzii, Cheile Râsnoavei, unde este amenajata o platforma de bungee-jumping, cea mai înalta de la noi
din tara), defilee si coloane de bazalt (Detunatele). Numeroase lacuri, de origini foarte diferite, glaciare,
în masive de sare, lacuri de acumulare, iazuri, ofera posibilitati de practicare a sporturilor nautice si a
pescuitului sportiv. În aceasta zona se gasesc si cele mai multe si mai bogate izvoare minerale si termale
si pot fi admirate, de asemenea, cele mai frumoase cetati medievale (Rupea, Remetea, Codlea). În satele
din zona se pastreaza o extraordinara arhitectura populara, în lemn, piatra sau combinata. Aici sunt bine
conservate elemente de arta populara, pictura pe sticla, dansuri, cântece, obiceiuri, costume populare,
create în exclusivitate de tarani.

Trecând de la general la particular, apare notiunea de "sat turistic".

Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în identificarea si relevarea specificului localitatilor si gruparea
lor în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovarii în fiecare localitate, a celor mai adecvate forme
de turism, în functie atât de principalele caracteristici geografice, sociale si economice, cât si de
principalele motivatii si opinii ale categoriilor de turisti care frecventeaza localitatea respectiva. De
asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selectionare a turistilor, acestia
grupându-se de la sine într-un sat sau altul, în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. În
sfârsit, stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei propagande de reclame si publicitati
concrete si specifice, în functie de particularitatile fiecarui tip de sat turistic.

În cele ce urmeaza, vor fi prezentate principalele tipuri de sate turistice:

Sate turistice etnografic-folclorice (Bogdan Voda, Leresti, Sibiel, Vama). În aceasta categorie se pot
încadra satele în care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor în stil rustic,
muzica si coregrafia populara predomina si se impun ca însusiri esentiale ale satului respectiv. În aceste
sate, se pot oferi turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier, decor si echipament de
pat în stil popular, meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice). Totodata, se pot
organiza expozitii artizanale permanente, iar pentru turistii ce doar viziteaza localitatea, se pot amenaja
una sau mai multe gospodarii, ca muzeu etnografic în aer liber.

Sate turistice de creatie artizanala si artistica (Tismana, Marga). Aceste sate ofera posibilitatea
practicarii unui turism de sejur, în cadrul caruia, în ateliere special amenajate si sub îndrumarea unor
artisti si mesteri populari, turistii s-ar putea initia în arta si tehnicile populare. Prin urmare, caracteristica
esentiala a acestor sate ar urma sa fie productia artistica si artizanala.

Sate turistice climatice si peisagistice (Fundata, Bran, sirnea). Caracteristica predominanta a acestor

sate, adecvate turismului de sejur, este cadrul natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate
si marile artere. Satele de deal si munte, cu case raspândite pe vai si coline, la o oarecare distanta unele de
altele, cu pajisti, fânete sau livezi, satisfac motivatia fundamentala a unor numerosi turisti, "reîntoarcerea
la natura".

Sate turistice pescaresti si de interes vânatoresc (satele de pe Vaile Viseului si Bistritei, Gurghiu si

Delta Dunarii). În afara posibilitatilor de cazare, în aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice,
pescaresti si, pescaresti si vânatoresti.

Sate turistice viti-pomicole (Recas, Agapia, Vânatori- Neamt). În satele în care predomina aceasta
caracteristica, activitatile turistice sunt posibile pe toata perioada anului, atât în perioada recoltarii, cât si
dupa aceea, prin oferirea fructelor de livada, strugurilor si a preparatelor realizate pe baza acestora. Pot fi
avute în vedere si o serie de preparate pe baza de fructe.

Satele turistice pastorale (Vaideeni si Jina). În aceasta grupa, pot fi incluse, în general, sate de munte, în
care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si a vitelor, si care pot sa atraga turistii, prin
meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, de ovine, si
de bovine, iar pentru divertisment pot fi organizate ospete ciobanesti, petreceri traditionale.

Sate turistice pentru practicarea sporturilor (Fundata, sirnea). Numeroase localitati rurale prezinta
excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna, în satele de deal si munte si a celor nautice pe
râuri interioare, lacuri de acumulare, fara amenajari speciale. Acest tip de sate poate atrage doua categorii
de turisti, în general din rândul tinerilor: sportivi amatori, initiati în practicarea sporturilor respective si
turisti neinitiati sau mai putin initiati, dar dornici sa le practice. Pentru aceasta din urma categorie pot
exista instructori de bob, schi, înnot, recrutati din rândul populatiei locale.

Amenajarea turistica a satelor montane din zona rurala are influente si asupra conservarii mediului
înconjurator. Este necesara, astfel, o delimitare a zonelor de protectie a peisajului, delimitare legata de
existenta unei zonari turistice a întregului teritoriu. În aceste zone de protectie toate constructiile,
drumurile si orice amenajari trebuie supuse unor aprobari speciale. Protectia peisajelor include nu numai
aspecte legate de sursele de poluare, ci si de degradarea peisajelor pe plan estetic.

În tara noastra, patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul turistic rural este în curs de
cristalizare. În momentul de fata, produsul turistic rural îmbraca forma unor gospodarii sau a unor asezari
care ofera prestatii turistice primare, daruind în acelasi timp, cu generozitate bogatia valorilor satelor
românesti. Un turism rural de calitate presupune servicii si prestatii de calitate. Se subîntelege ca
echipamentele turismului rural trebuie sa dispuna de o dotare sanitara moderna, de conditii de confort atât
pentru gazduire, cât si pentru alimentatie publica, de cai de acces si mijloace de comunicatie civilizate.
Trebuie acordata o atentie deosebita promovarii produsului turistic rural, care necesita: publicarea unor
buletine informative, înfiintarea unui ziar sau a unei reviste de profil, editarea anuala a unui catalog, la
standarde europene, elaborarea unor programe de media si realizarea unui oficiu de informare si difuzare.
Se impune, pe de alta parte:

formarea în cadrul asociatiilor profesionale a unui corp de experti capabili sa acorde asistenta
tehnica;

prezentarea unor cursuri pe probleme de marketing, amenajare si compartimentare a spatiilor de

cazare, pregatirea si servirea mesei, clasificare, omologare si standarde de calitate;
 prezentarea notiunii de catering si a unor reguli de servire a mesei;

stabilirea conditiilor de igiena si ecologie ce trebuie respectate;

realizarea unui sistem informational (evidenta operativa, sistem de rezervari);

precizarea comportamentului ce trebuie adoptat în relatiile cu turistii si a unor principii de

comunicare.

Rezervarea unor locuri de cazare într-o pensiune din mediul rural se poate face fie printr-un sistem direct
de rezervare, când turistii care au mai fost gazduiti îsi aduc rudele, prieteni, care la rândul lor, sunt
potentiali clienti stabili, fie prin intermediul unei centrale de rezervari. Rezervarea reprezinta serviciul
prin care, în baza unei oferte ferme si clare, se asigura si apoi se confirma clientului posibilitatea de
prestare a serviciilor comandate. Gazda îsi anunta disponibilitatea de oferta turistica numai dupa ce a
finalizat pregatirea conditiilor de primire a oaspetilor.

În ceea ce priveste notiunea de pret, aceasta se foloseste pentru serviciile de masa, iar pentru cazare se
foloseste termenul de tarif. În stabilirea preturilor si tarifelor, trebuie avute în vedere preturile si tarifele
celorlalte unitati de cazare din apropiere si din sat, cheltuielile implicate, inclusiv cele de promovare,
preturile la care se pot vinde produsele din gospodarie, servite sau vândute oaspetilor, munca pentru a
crea servicii de sedere optime pentru oaspeti si, nu în ultimul rând, conditiile oferite acestora.

Din punct de vedere arhitectural, pensiunile turistice sunt fie constructii moderne, amenajate în stil
modern, fie autentice case taranesti, amenajate si aranjate pastrând specificul zonei. Fiecare tip de casa se
adreseaza unui anumit gen de turisti, cei mai pretentiosi alegând casele moderne, strainii si iubitorii de
natura si folclor simtindu-se foarte bine în case vechi, autentice.

Turismul rural are o baza motivationala larga, reprezentata prin: reîntoarcerea la natura, cunoasterea
traditiei, culturii, creatiei populare, practicarea unor sporturi, consumul de alimente si fructe proaspete.
Turismul rural corespunde unei varietati de gusturi si preferinte, adresându-se unui segment larg de
consumatori.
BIBLIOGRAFIE:

Gabriela Stanciulescu, N.Lupu, Gabriela Ţigu, Emilia Ţitan, Felicia Stancioiu - Lexicon de termeni
turistici, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002, pag.180;

Puiu Nistoreanu coord- Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003, pag.190;

Gabriela Stanciulescu, N.Lupu, Gabriela Ţigu, Emilia Ţitan, Felicia Stancioiu - Op.cit., pag. 14- 15;

st. Mitrache, V.Manole, M.Stoian, Fl.Bran, I.Istrate - Op cit., pag.14 ;

Rodica Minciu - Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag.87, citat preluat din Florina
Bran, D.Marin, Tamara Simon - Op. cit., pag.7;

Puiu Nistoreanu - Op. cit., pag.228;

st. Mitrache, V.Manole, M. Stoian, Fl. Bran, I. Istrate- Op. cit., pag.118 ;

***M.O.R., Partea I, Nr.245/30.08.1994 si M.O.R, Partea I, Nr.374/31.12.1994;

*** M.O.R., Partea I, Nr.101/25.05.1995;

*** M.O.R., Partea I, Nr.226/30.08.1997;

Gabriela Stanciulescu - Managementul operatiunilor de turism, Editura AllBeck, Bucuresti, 2002;

st. Mitrache, V.Manole, M.Stoian, Fl.Bran, I.Istrate - Op cit., pag.90 ;

G.Erdeli, I. Istrate- Amenajari turistice, Editura Universitatii, Bucuresti, 1996, pag 139;

Puiu Nistoreanu- Turismul rural, o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica,
R.A., Bucuresti, 1999, pag. 29.