Comitetul Economic şi Social European

CCMI/136
Efectele digitalizării asupra
sectorului serviciilor și
ocupării forței de muncă

Bruxelles, 16 septembrie 2015

AVIZUL
Comitetului Economic și Social European
privind
efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă în contextul
mutațiilor industriale
(aviz exploratoriu)
_____________

Raportor: dl Wolfgang GREIF

Coraportor: dl Hannes LEO
_____________

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 1/136

Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË
Tel. +32 25469011 — Fax +32 25134893 — Internet: http://www.eesc.europa.eu

RO
Într-o scrisoare datată 29 iunie 2015 și în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, Nicolas Schmit, ministrul muncii, ocupării forței de muncă
și economiei sociale și solidare, acționând în numele viitoarei Președinții luxemburgheze, a solicitat
Comitetului să elaboreze un aviz exploratoriu privind

Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă în

contextul mutațiilor industriale.

Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI), însărcinată cu pregătirea lucrărilor

Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul exploratoriu la 15 iulie 2015.

În cea de-a 510-a sesiune plenară, care a avut loc la 16 şi 17 septembrie 2015 (şedinţa din
16 septembrie), Comitetul Economic şi Social European a adoptat prezentul aviz cu 139 de voturi
pentru, 1 vot împotrivă şi 8 abţineri.

* *

1. Concluzii și recomandări

1.1 Digitalizarea transformă toate segmentele societății și economiei și, prin urmare, afectează în
mod logic munca și ocuparea forței de muncă. Tehnologia digitală are potențialul de a spori
bogăția la niveluri fără precedent și poate mări calitatea muncii și gradul de ocupare a forței
de muncă în Europa. Cu toate acestea, aceste oportunități sunt însoțite de riscuri, cum se vede
în toate sectoarele economice, inclusiv în sectorul serviciilor private 1.

1.2 Pe de o parte, serviciile inovatoare și modelele de afaceri care pot exista datorită digitalizării
generează câştiguri care în trecut ar fi fost de neimaginat pentru productivitatea serviciilor
și îmbunătățesc alegerea consumatorilor2. Pe de altă parte, acestea au efecte semnificative
asupra pieței forței de muncă și a organizării muncii, cum ar fi creșterea inegalităților în
materie de venituri și privarea de accesul la sistemele de securitate socială, ceea ce poate avea
consecințe negative pentru anumite categorii de lucrători în cazul în care nu sunt contracarate
în mod corespunzător;

1
Prezentul aviz se referă la sectorul serviciilor private, așa cum este definit în nomenclatorul statistic standard (de ex., NACE
Rev. 2 F-N; Q-T).
2
de ex. Ministerul finlandez al ocupării forței de muncă (2015): Service Economy Revolution and Digitalisation
(„Revoluția economiei serviciilor și digitalizarea”): http://www.tem.fi/files/43374/TEMjul_41_2015_web_22062015.pdf

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 2/136

1.3 Efectele digitalizării serviciilor asupra ocupării forței de muncă justifică, prin urmare,
atenția și gestionarea politică. Elaborarea proactivă a politicilor la nivelul UE și la nivel
național poate și trebuie să asigure exploatarea potențialului evident al digitalizării,
evitându˗se în același timp eșecurile. Prin Agenda digitală pentru Europa, inițiativă privind
piața unică digitală, UE joacă un rol activ în domeniul politicii digitale. Cu toate acestea,
majoritatea efectelor digitalizării asupra ocupării forței de muncă rămân nerecunoscute și,
prin urmare, sunt insuficient abordate prin politici relevante.

1.4 Digitalizarea reprezintă cu siguranță una dintre cele mai dinamice evoluții ale timpului nostru,
în care oportunitățile și riscurile se întrepătrund strâns. Viitoarele evoluții vor avea probabil o
natură complexă, cu întreprinderi nou-înființate, societăți mici și operațiuni flexibile care vor
coexista cu întreprinderile și industriile tradiționale. Până în prezent, efectele asupra ocupării
forței de muncă ale acestor evoluții nu sunt pe deplin înțelese și nu pot fi prevăzute cu
precizie. Prin urmare, sporesc temerile legate de scăderea gradului de ocupare a forței de
muncă și în același timp persistă neconcordanța competențelor pe piața forței de muncă din
UE. În această situație devin esențiale colaborarea constructivă și sensibilizarea sporită a
actorilor principali, și anume guvernele și partenerii sociali. Varietatea largă de structuri
socioeconomice și nivelurile diferite de dezvoltare economică din UE s-ar putea să necesite
analize și abordări specifice pentru a gestiona efectele digitalizării asupra piețelor forței de
muncă și a gradului său de ocupare.

1.5 CESE subliniază provocările evidente în materie de ocupare a forței de muncă în sectorul
serviciilor generate de digitalizare și formulează următoarele recomandări pentru gestionarea
lor politică:

1.5.1 Pentru a asigura forței de muncă din UE competențele de care are nevoie în era digitală,
trebuie să fie promovate investiții publice și private în formarea profesională și să fie evaluată
necesitatea de a institui măsuri la nivel european care să generalizeze experiențele pozitive
din statele membre în materie de concediu de studiu.

1.5.2 În cadrul unui dialog larg ar trebui analizat îndeaproape dacă și în ce măsură trebuie protejată
suplimentar viața personală a lucrătorilor într-o epocă de generalizare a comunicării mobile și,
dacă este cazul, ce măsuri ar fi utile la nivel național și european pentru a restricționa
o disponibilitate generalizată a lucrătorilor sau posibilitatea de a fi contactați în orice moment.
În acest sens, trebuie avute în vedere și măsuri inteligente pentru a responsabiliza lucrătorii
independenți, al căror număr este în creștere.

1.5.3 Sunt necesare statistici și studii mai bune în domeniul economiei serviciilor (la nivel mondial
și european) pentru a furniza informații detaliate privind prognozele legate de evoluția pieței
forței de muncă, precum și de polarizarea organizării muncii, ocupării forței de muncă
și veniturilor. Prin urmare, programul Orizont 2020 ar trebui să asigure o finanțare
corespunzătoare pentru cercetare în domeniul ocupării forței de muncă în economia
serviciilor. În plus, sunt necesare de urgență statistici detaliate și actualizate în mod frecvent,

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 3/136

 care să ilustreze proliferarea și creșterea formelor atipice de ocupare a forței de muncă,
inclusiv date cu privire la practici cum ar fi externalizarea spre public.

1.5.4 Pentru a contracara creșterea inegalităților în materie de venituri care sunt parțial determinate
de digitalizare, ar trebui promovate negocierile colective la toate nivelurile, în special în
sectoarele și întreprinderile afectate de digitalizare. Astfel se poate garanta că noile forme de
organizare a muncii digitalizate ameliorează mai degrabă decât să deterioreze calitatea
locurilor de muncă.

1.5.5 Sunt necesare dispoziții solide privind protecția datelor cu caracter personal ale angajaților
pentru a proteja standardele de confidențialitate la locul de muncă. Legislația europeană
privind protecția datelor ar trebui să stabilească standarde minime ridicate și trebuie să nu
împiedice statele membre să reglementeze suplimentar. Regulamentul UE privind protecția
datelor, aflat în curs de negociere, ar trebui deci să conțină o „clauză introductivă” care să
permită statelor membre să depășească standardele minime ale UE.

1.5.6 UE și statele membre, în dialog cu partenerii sociali, ar trebui să examineze strategii privind
modalitățile de adaptare a sferei de aplicare a standardelor de muncă și sociale, astfel încât
acestea să reflecte condițiile unei piețe digitale a muncii.

1.5.7 Noul ciclu industrial al industriei 4.0 și digitalizarea au impact asupra întregii societăți.
Este nevoie de un dialog constructiv între partenerii sociali, statele membre și UE, pentru a
discuta despre consecințele pentru piața forței de muncă și adaptările posibile și necesare în
domeniul social și al dreptului muncii. Recent au fost lansate inițiative promițătoare ale
guvernelor și ale partenerilor sociali, în Germania, Țările de Jos și Austria. În orice caz,
particularitățile evoluțiilor naționale și șansele acestora vor fi luate în considerare.
Bunele practici ar trebui diseminate.

1.5.8 UE, guvernele naționale și partenerii sociali ar trebui să inițieze dezbateri cu scopul de a
defini măsuri politice și legislative care să garanteze niveluri ridicate de protecție socială
obligatorie pentru întreaga forță de muncă - inclusiv pentru cei angrenați în forme atipice de
ocupare a forței de muncă.

1.5.9 Condițiile-cadru macroeconomice variază considerabil între statele membre. Pentru a sprijini
ocuparea forței de muncă, în pofida scăderii cererii de forță de muncă, trebuie identificate
eventualele probleme, în dialog cu toate părțile interesate, și în funcție de necesități trebuie
elaborate soluții strategice corespunzătoare în fiecare stat membru (de exemplu, și în
domeniul investițiilor publice, inovării creatoare de locuri de muncă, precum și alocării
muncii și reducerii timpului de lucru).

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 4/136

1.5.10 Este necesar să se verifice cu atenție reformele sistemelor fiscale pentru a se asigura niveluri
similare de impozitare pentru toate formele de venituri, fie că sunt generate în sectoare
organizate în mod convențional sau prin consumul colaborativ. Pentru a asigura
sustenabilitatea sistemelor sociale și în viitor și pentru a reduce presiunea asupra muncii,
s˗ar putea lua în considerare utilizarea dividendelor de digitalizare în acest scop.

2. Introducere: schimbări structurale în sectorul serviciilor

2.1 În ultimii ani s-au înregistrat progrese majore în dezvoltarea tehnologiilor digitale.
Noile capacități deosebit de puternice ale tehnologiilor digitale permit automatizarea tot mai
multor sarcini și ocupații (de exemplu, autovehiculul autonom, internetul obiectelor, industria
4.0). În plus, tehnologiile digitale conduc la reduceri drastice ale costurilor de căutare
și tranzacționare, permițând astfel dezvoltarea de noi modele de afaceri scalabile în domeniul
serviciilor (de exemplu, piețe și platforme online, inclusiv așa-numitul consum colaborativ,
Uber, Airbnb). Acest lucru încurajează digitalizarea modelelor de afaceri și a proceselor într-o
gamă largă de sectoare economice. Unele dintre aceste aspecte au fost deja abordate de CESE
în avizele sale anterioare3.

2.2 Digitalizarea include procese importante de schimbare și restructurare în aproape toate

ramurile din sectorul serviciilor4, care, până de curând, a fost considerată a fi rezistentă la
raționalizarea tehnologică. Serviciile au fost considerate timp îndelungat ca un sprijin pentru
alte sectoare ale economiei (de exemplu agricultura, mineritul, prelucrare și construcțiile)
și pentru gospodării, consumatori și utilizatori pasivi ai noilor tehnologii. Cu toate acestea,
apariția internetului, în combinație cu liberalizarea serviciilor de telecomunicații, a schimbat
rolul serviciilor în mod substanțial.

2.3 Impactul acestor evoluții asupra ocupării forței de muncă în sectoarele afectate s-a acumulat
treptat de-a lungul ultimelor decenii, dar, în prezent se intensifică din ce în ce mai mult.
Unele dintre efectele digitalizării asupra ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor sunt
deja vizibile, incluzând:

 noi cerințe de competențe pentru forța de muncă din sectorul serviciilor;

 investiții care distrug locuri de muncă, având în vedere că tehnologia devine mai puțin
costisitoare și este din ce în ce mai în măsură să preia sarcini anterior rezervate pentru
mâna de lucru; la nivel macro, în sectoarele tradiționale, această situație a dus la scăderea
cererii de forță de muncă, reducându-se cota din PIB alocată muncii 5.
 Scăderea cererii de forță de muncă cu calificare medie/înaltă, despre care se preconizează
că va scădea în continuare în viitorul apropiat. Potrivit diverselor estimări, aproximativ

3
Printre altele, JO C 12, 15.1.2015, p. 23: „Impactul serviciilor pentru întreprinderi în industrie” (raportori: dl VAN IERSEL
și dl LEO), o schiță a trăsăturilor specifice ale așa-numitei a patra revoluţii industriale.
4
Definiția sectorului serviciilor utilizată în mod obișnuit în nomenclatura statistică.
5
A se vedea, de ex., Brynjolffson și McAfee (2014): The Second Machine Age („A doua eră a mașinii”), New York, W.W.
Norton & Company, capitolul 11.

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 5/136

 50 % din locurile de muncă de astăzi sunt în pericol de a fi înlocuite de tehnologia
digitală în următorii douăzeci de ani 6. Cu toate acestea, experiența arată că astfel de
estimări trebuie tratate cu precauție.

2.4 Digitalizarea promite în prezent să stimuleze productivitatea la niveluri fără precedent,

generând astfel un „dividend de digitalizare”, precum și - reversul medaliei –
reducerea substanțială a cererii de forță de muncă, în special pentru lucrători cu competențe
de nivel mediu. Aceasta din urmă merge mână în mână cu creșterea șomajului,
„erodarea clasei de mijloc” și creșterea inegalităților în materie de venituri 7.

2.5 În prezent, întreprinderile din SUA domină economia digitală, în timp ce Europa a pierdut în
mare măsură în domeniul dezvoltării tehnologiilor digitale. De asemenea, Europa pare a fi
slab pregătită pentru schimbările fundamentale generate de digitalizare care afectează
economia și societatea noastră (adică câștigurile masive de productivitate menționate deja
și riscul de a provoca dezechilibre care pot conduce la creșterea radicală a ratei șomajului în
rândul anumitor categorii de lucrători și la o polarizare mai accentuată a societății), ceea ce
reprezintă un motiv de îngrijorare.

2.6 Deși este imposibil să se anticipeze rezultatul schimbărilor generate de tehnologie la o scară
atât de mare, este în mod clar nevoie să solicite Uniunii Europene să își asume un rol activ în
modelarea acestor evoluții și în gestionarea efectelor lor asupra ocupării forței de muncă și a
societății, mai ales că un astfel de rol activ este în prezent foarte departe de a fi realitate 8.
Prezentul aviz urmărește să îndrepte această situație discutând impactul digitalizării asupra
ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor și elaborând recomandări de politică.

3. Transformarea necesităților în materie de competențe

3.1 Ca o consecință logică a digitalizării, tehnologiile digitale sunt introduse într-un număr din ce
în ce mai mare de locuri de muncă în sectorul serviciilors. De exemplu, aproape 60 % din
angajații din sectorul bancar raportează introducerea de noi tehnologii la locurile lor de muncă
în ultimii trei ani9. Angajații necesită competențe specifice, și anume „competențe digitale”
pentru a deveni operatori competenți ai unor astfel de tehnologii. Aceasta înseamnă că
programele de învățământ din domeniul educației și formării profesionale trebuie actualizate
în consecință și trebuie puse în aplicare măsuri de formare conexe.

6
De ex., Bowles, J.: The computerisation of European jobs who will win and who will lose from the impact of new technology
onto old areas of employment?, 2014, The computerisation of European jobs, Frey, C. M., Osborne, M., The future of
employment: How susceptible are jobs to computerisation?, 2013, Pajarinen, M., Rouvinen, P., Ekeland, A., Computerization
Threatens One-Third of Finnish and Norwegian Employment, ETLA, 2015.
7
A se vedea nota de subsol 10.
8
Respectivele recomandări în diverse avize CESE (inclusiv JO C 311, 12/9/2014, p. 15, JO C 12, 15/1/2015, p. 23, CCMI/131
(nepublicată încă în JO), JO C 271, 19/9/2013, p. 116 și JO C 67, 6/3/2014, p. 96).
9
Eurofound (2014): Working Conditions and Job Quality: Comparing Sectors in Europe („Condițiile de lucru și calitatea
locurilor de muncă: compararea sectoarelor în Europa”).

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 6/136

3.2 Cu toate acestea, datele oficiale ale Comisiei indică blocaje majore în domeniul formării de
competențe, estimând că 47 % din forța de muncă a UE nu dispun de suficiente competențe
digitale, deși există diferențe mari între țări 10. Pe lângă risipirea unor oportunități de creare a
de locuri de muncă, această necorelare a competențelor poate constitui un obstacol pentru
dezvoltarea economiei digitale și, dacă nu este soluționată, afectează competitivitatea UE .

3.3 Este nevoie de cunoștințe fiabile privind lacunele și necesitățile în materie de competențe
pentru a aborda această necorelare a competențelor în programele școlare. Într-adevăr,
UE este deja activă în acest domeniu, în special prin intermediul unor agenții precum
Cedefop. Faptul de a permite partenerilor sociali să preia inițiativa în domeniul „inteligenței
competențelor”, de exemplu sub forma unor consilii sectoriale privind competențele,
s˗a dovedit deja a fi o practică de succes. În acest context, este regretabil faptul că
Comisia are în vedere slăbirea rolului acestora prin înlocuirea, ca parteneri sociali, consiliilor
privind competențele cu alianțe multipartite privind competențele. Cu toate acestea, deoarece
problema de necorelare a competențelor persistă în ciuda disponibilității
„inteligenței competențelor”, principala problemă pare să fie lipsa stategiei în punerea în
aplicare și în investiții .

3.4 Promovarea investițiilor publice și private în educație și formare profesională este esențială.
În unele state membre, există un minimum de drepturi la concediu de studiu plătit.
Trebuie verificat dacă aceste drepturi constituie, pentru lucrători și angajatori deopotrivă,
un instrument adecvat de adaptare la nevoile în materie de calificări și dacă este necesar să se
conceapă măsuri la nivel european pentru a generaliza aceste experiențe în UE.

4. Polarizarea organizării muncii și a venitului

4.1 Cerințele de modificare a competențelor se îmbină cu transformările în organizarea muncii,

și anume cu sarcinile îndeplinite de angajați și cu modul în care le îndeplinesc. În acest
domeniu, digitalizarea conduce în prezent la polarizarea progresivă a serviciilor de ocupare a
forței de muncă în ceea ce privește autonomia la locul de muncă și salariile, ceea ce înseamnă
că este mai probabil ca locurile de muncă în sectorul serviciilor să fie situate fie la capătul
superior, fie la cel inferior al grilei salariale și de autonomie, numărul de locuri de muncă
fiind în scădere între poli. În același timp, ar trebui monitorizate noile evoluții rezultate din
ajustările spontane ale pieței forței de muncă.

10
http://ec.europa.eu/priorities/digital-single-market/docs/dsm-factsheet_en.pdf.

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 7/136

4.2 Un sector digitalizat al serviciilor generează cerere de forță de muncă care să efectueze sarcini
bazate pe cunoaștere, în special în sectorul serviciilor profesionale și tehnice, de exemplu,
gestionarea rețelelor informatice. Sarcinile îndeplinite de acești profesioniști pot fi realizate la
distanță și în orice moment folosind dispozitive digitale mobile.

4.3 O astfel de organizare flexibilă a muncii, de regulă, oferă angajaților un nivel ridicat de
autonomie la locul de muncă și are potențialul de a îmbunătăți calitatea locurilor de muncă,
de a crește și facilita concilierea vieții profesionale cu viața de familie. Cu toate acestea, astfel
de forme flexibile de muncă prezintă riscuri dacă angajații sunt sau se simt obligați să fie
disponibili în orice moment. Astfel de situații de „muncă fără frontiere” poate cauza stres
și surmenaj.

4.4 În cadrul unui dialog larg ar trebui analizat îndeaproape dacă și în ce măsură trebuie protejată
suplimentar viața personală a lucrătorilor într-o epocă de generalizare a comunicării mobile și,
dacă este cazul, ce măsuri ar fi utile la nivel național și european pentru a restricționa
o disponibilitate generalizată a lucrătorilor sau posibilitatea de a fi contactați în orice moment.
În acest sens, trebuie avute în vedere și măsuri inteligente pentru a responsabiliza lucrătorii
independenți, al căror număr este în creștere.

4.5 În alte sectoare, prin digitalizarea serviciilor scade autonomia locului de muncă.
Acest fenomen se produce, de exemplu, în centrele de logistică pentru comerțul electronic în
care se creează locuri de muncă bazate pe o rutină foarte pronunțată. În astfel de forme de
organizare a muncii, de obicei, angajații primesc instrucțiuni detaliate prin dispozitive digitale
care le indică care produs trebuie ambalat în care cutie.

4.6 Datorită naturii lor standardizate și relativ simple, astfel de forme de muncă de rutină creează
oportunități de locuri de muncă accesibile pentru persoanele cu calificare redusă și cei care
intră pe piața ocupării forței de muncă. Cu toate acestea, calitatea unui astfel de munci este
adesea percepută ca fiind scăzută, deoarece lucrătorii simt că abilitățile și competențele lor nu
sunt exploatate pe deplin.

4.7 Digitalizarea reprezintă cu siguranță una dintre cele mai dinamice evoluții ale timpului nostru,
în care oportunitățile și riscurile se întrepătrund strâns. Viitoarele evoluții vor avea probabil
o natură complexă, cu întreprinderi nou-înființate, societăți mici și operațiuni flexibile care
vor coexista cu întreprinderile și industriile tradiționale. Până în prezent, efectele asupra
ocupării forței de muncă ale acestor evoluții nu sunt pe deplin înțelese și nu pot fi prevăzute
cu precizie. Prin urmare, sporesc temerile legate de scăderea gradului de ocupare a forței de
muncă și în același timp persistă neconcordanța competențelor pe piața forței de muncă din
UE. În această situație devin esențiale colaborarea constructivă și sensibilizarea sporită a
actorilor principali, și anume guvernele și partenerii sociali. Varietatea largă de structuri
socioeconomice și nivelurile diferite de dezvoltare economică din UE s-ar putea să necesite
analize și abordări specifice pentru a gestiona efectele digitalizării asupra piețelor forței de
muncă și a gradului său de ocupare.

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 8/136

4.8 Sunt necesare statistici și studii mai bune în domeniul economiei serviciilor (la nivel mondial
și european) pentru a furniza informații detaliate privind prognozele legate de evoluția pieței
forței de muncă, precum și de polarizarea muncii și ocuparea forței de muncă. Prin urmare,
ar trebui asigurat în cadrul programului Orizont 2020 un nivel adecvat de finanțare pentru
cercetare în domeniul ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor și organizarea muncii.
Rezultatele cercetării trebuie puse în aplicare prin politici active de ocupare a forței de muncă,
care să asigure că sunt valorificate oportunitățile de locuri de muncă digitale de înaltă calitate,
în timp ce riscurile sunt evitate. În plus, introducerea unor noi forme de organizare a muncii
ar trebui să facă obiectul unei negocieri între partenerii sociali pentru a asigura că noile forme
de organizare a muncii digitalizate îmbunătățesc și nu deteriorează calitatea locurilor de
muncă.

4.9 Tendințele de polarizare în organizarea muncii determină polarizarea veniturilor, după cum a
constatat și Parlamentul European11. În unele cazuri, acest lucru este facilitat de absența
sau de eludarea acordurilor colective. De exemplu, acesta este cazul atunci când furnizorii de
servicii digitale insistă asupra caracterului special al modelelor lor de afaceri pentru a contesta
aplicabilitatea acordurilor colective existente în raport cu angajații lor. În acest sens,
unele întreprinderi de comerț electronic insistă că forța lor de muncă nu se califică în
categoria lucrătorilor cu amănuntul, fiind astfel neeligibilă pentru salariile din sectorul
comerțului cu amănuntul convenite în mod colectiv.

4.10 Pentru a contracara creșterea inegalităților în materie de venituri care sunt parțial determinate
de digitalizare, ar trebui promovate negocierile colective la toate nivelurile, în special în
sectoarele și întreprinderile afectate de digitalizare.

4.11 Lucrătorii care își desfășoară activitatea în forme digitale de organizare a muncii produc
cantități mari de date cu caracter personal, care conțin informații referitoare la ce fac
angajații, în ce moment și cu cine. Pe lângă crearea de oportunități pentru activitate extrem de
eficientă în cadrul unui flux continuu de informații, acest lucru permite, de asemenea,
practici agresive de supraveghere a angajaților care pun în pericol standardele de
confidențialitate la locul de muncă.

4.12 Sunt necesare dispoziții solide privind protecția datelor cu caracter personal ale angajaților
pentru a proteja standardele de confidențialitate la locul de muncă. Legislația europeană
privind protecția datelor ar trebui să stabilească standarde minime ridicate și trebuie să nu
împiedice statele membre să reglementeze suplimentar. Regulamentul UE privind protecția
datelor în curs de negociere ar trebui deci să conțină o „clauză introductivă” care să permită
statelor membre să depășească standardele minime ale UE.

11
Parlamentul European (2015): Wage and Income Inequality in the European Union („Inegalitate în materie de salarii și venituri
în Uniunea Europeană”).

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 9/136

5. Transformarea ocupării forței de muncă și a instituțiilor de pe piața forței de muncă

5.1 Având în vedere că informațiile pot fi transmise pe distanțe mari și în rândul publicului larg în
schimbul unor costuri foarte reduse, tehnologiile digitale facilitează modele de afaceri extrem
de fragmentate. Acest lucru reduce necesitatea de a avea structuri de întreprindere rigide,
integrate din punct de vedere funcțional și geografic, clar definite în ce privește personalul,
ierarhiile și sediile.

5.2 Astfel de evoluții sporesc capacitatea întreprinderilor de a se baza pe muncă contractată în

mod flexibil, de exemplu lucrători independenți. În ultimul timp, activitatea independentă a
crescut în mod substanțial, în special în sectoarele serviciilor, cum ar fi TIC, mass-media
și servicii administrative și de asistență12. Este de așteptat ca practicile precum externalizarea
spre public, și anume platforme online care permit întreprinderilor să publice oferte în
vederea atribuirii unor sarcini pentru care să concureze lucrători independenți, să conducă la
creșterea numărului celor care desfășoară activități independente. În plus, concurența pentru
oportunitățile de angajare de pe aceste platforme de externalizare spre public este globală,
ceea ce implică un avantaj competitiv pentru ofertanții din regiuni cu un cost al vieții mai
scăzut, impozit pe venit scăzut și un grad redus de acoperire a prestațiilor de securitate
socială.

5.3 Unii lucrători apreciază flexibilitatea oferită de astfel de modalități de ocupare a forței de
muncă. Cu toate acestea, creșterea semnificativă a formelor atipice de ocupare a forței de
muncă a făcut ca instituțiile de pe piața forței de muncă (cum ar fi legislația privind protecția
locurilor de muncă, sănătatea și siguranța la locul de muncă, negocierea colectivă
și structurile de dialog social) să poată deveni în parte ineficiente. În plus, odată cu creșterea
concurenței transfrontaliere între persoanele în căutarea unui loc de muncă, de exemplu pe
portalurile de externalizare spre public, instituțiile de pe piața forței de muncă se află sub
presiunea concurenței. Este de datoria partenerilor sociali de la nivel național și a guvernelor
de a elabora soluții adecvate prin intermediul unui dialog constructiv, pentru a garanta,
în lumina schimbărilor din lumea digitală, că piața forței de muncă va rămâne și pe viitor
echitabilă și integratoare pentru toate formele de ocupare a forței de muncă.

5.4 Ocuparea forței de muncă în cadrul consumului colaborativ se dovedește a fi extrem de

delicată în acest sens. În multe cazuri, raportul de muncă și statutul juridic al părților
implicate este în continuare neclar. Întrebarea dacă conducătorul unui vehicul personal care
poate fi închiriat prin intermediul unei platforme online este lucrător independent sau angajat
și, în caz afirmativ, de către cine - de către pasager sau de către operatorul platformei online -
rămâne deseori fără un răspuns clar. Această situație face ca identificarea legislației pertinente
în ceea ce privește atât ocuparea forței de muncă și răspunderea civilă, și dispozițiile
convenite în mod colectiv, să fie o provocare de ordin juridic. În cazul în care nu se aplică
niciuna din categoriile de drept și niciunul din acordurile colective existente, consumul

12
UNI Europa (2015): Towards a Fair Future for European Services („Către un viitor just pentru serviciile europene):
http://uniglobalunion.org/sites/default/files/public_shared/files/towards_a_fair_future_for_european_services.pdf

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 10/136

 colaborativ ar funcționa într-adevăr în condiții juridice incerte. Acest lucru poate exercita
presiune concurențială asupra locurilor de muncă și întreprinderilor care își desfășoară
activitatea în cadrul categoriilor de drept și contractelor colective de muncă existente.

5.5 În prezent, lipsesc informații fiabile și actualizate pentru a putea evalua care sunt politicile de
ocupare a forței de muncă adecvate economiei participative. Sunt urgent necesare statistici
detaliate și actualizate în mod frecvent în domeniul ocupării forței de muncă privind noile
forme atipice de ocupare a forței de muncă pentru a remedia această situație.

5.6 UE și statele membre ar trebui să examineze strategiile privind modalitățile de adaptare a

sferei de aplicare a standardelor sociale și de legislație a muncii, pentru ca acestea să reflecte
condițiile din mediul digital al muncii; inițiativele luate în această privință ar trebui să ia
forma unui dialog structurat cu partenerii sociali, pentru a aduce soluții bazate pe date
concrete, care să țină seama și de interesele utilizatorilor de servicii. Astfel de inițiative
promițătoare există deja în Germania, Țările de Jos și Austria.

5.7 Dat fiind că aceste evoluții pun în dificultate și practicile stabilite de dialog social
și negocierile colective, se impune un dialog constructiv între partenerii sociali pentru a
reflecta asupra unor ajustări posibile și necesare. Uniunea Europeană poate avea un rol
esențial în stimularea acestui dialog prin punerea la dispoziție de fonduri pentru proiecte
conexe ale partenerilor sociali și încurajarea proiectelor de cercetare aferente în cadrul
programului Orizont 2020.

5.8 Digitalizarea permite modelelor de afaceri din sectoarele serviciilor să aibă nevoie de mai
puțină forță de muncă. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în sectorul bancar, în care
procesele operaționale au fost parțial automatizate și transferate în mediul digital. Acest lucru
face o parte din forța de muncă redundantă. Frey și Osborne (Universitatea din Oxford)
se așteaptă ca locurile de muncă și ocupațiile cu venituri medii, inclusiv unele profesii
liberale, să fie deosebit de afectate de o astfel de automatizare 13. Digitalizarea va avea
totodată efecte semnificative asupra ocupării forței de muncă atât în domeniul administrației
și instituțiilor publice, cât și în cel al serviciilor publice, în general, fapt de care s-a ținut prea
puțin seama până în prezent. Prin urmare, CESE va lua poziție în acest sens printr-un aviz din
proprie inițiativă.

5.9 Grupul de reflecție Bruegel estimează că statele membre ale UE sunt expuse riscului de a-și
pierde între 40 și 60 % din locurile de muncă în următorii douăzeci de ani ca urmare a
automatizării determinate de digitalizare14. Mai mult, se pare că în era digitală, spre deosebire
de etapele anterioare ale dezvoltării industriale, câştigurile globale în materie de
productivitate ale economiei nu se mai reflectă în mod direct în creșterea gradului de ocupare

13
Frey și Osborne (2013), citat la nota de subsol 6.
14
Bruegel (2014): The computerisation of European jobs („Digitalizarea locurilor de muncă din Europa”).

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 11/136

 a forței de muncă15. De aceea, nu este sigur faptul că o economie complet digitalizată ar
produce cerere de forță de muncă suficientă pentru a contracara pierderile de locuri de muncă
estimate, cauzate de automatizarea serviciilor. Pe de altă parte există în întreaga Europă o
discrepanță între calificările disponibile și cele pentru care există cerere; este dificil, în aceste
condiții, să se facă prognoze în acest sens.

5.10 Trebuie monitorizate schimbările în ceea ce privește cererea de forță de muncă într-un sector
al serviciilor digitalizate, măsurată în numărul de ore lucrate. Pentru a sprijini ocuparea forței
de muncă, în pofida scăderii cererii de forță de muncă și pentru a nu periclita coeziunea
socială, este nevoie urgentă de un dialog comun al tuturor părților interesate, pentru a atrage
atenția asupra eventualelor probleme și a elabora, în conformitate cu necesitățile fiecărui stat
membru, strategii de soluționare (de exemplu în domeniul investițiilor publice, creării de
locuri de muncă, al distribuției și reducerii timpului de lucru).

6. Impactul asupra sistemelor de asistență socială și a regimurilor fiscale

6.1 Creșterea puternică a formelor atipice de ocupare a forței de muncă cauzată de digitalizare
implică faptul că o cotă tot mai mare din forța de muncă nu contribuie la sistemele de
securitate socială și nu beneficiază de acestea, cum ar fi sistemul public de șomaj, asigurările
de sănătate și de pensie. În unele state membre, acest subiect face deja obiectul unor discuții
purtate între partenerii sociali și guvern. Combinate cu scăderea ratelor de ocupare a forței de
muncă generale, aceste evoluții pot diminua veniturile și, astfel, eficacitatea generală a
regimurilor fiscale și de protecție socială existente, care se bazează pe venituri generate în
principal prin taxe pe salarii și sisteme de cofinanțare angajator-angajat și, prin urmare,
depind de ratele ridicate de ocupare a forței de muncă standard.

6.2 Această pierdere de eficacitate reprezintă o amenințare gravă pentru substanța modelului
social european, care se bazează pe un angajament public puternic în finanțarea și furnizarea
de servicii de interes general și de rețele de asigurări sociale. Cu toate acestea, stăpânirea
procesului de digitalizare cu succes depinde în mare măsură de furnizarea de servicii de
interes general eficiente, cum ar fi sistemele de educație moderne și infrastructura de bandă
largă.

6.3 UE, guvernele naționale și partenerii sociali ar trebui să inițieze dezbateri cu scopul de a
defini măsuri politice și legislative care să garanteze niveluri ridicate de protecție socială
obligatorie pentru întreaga forță de muncă - inclusiv pentru lucrătorii independenţi, lucrători
din sistemul de externalizare spre public și lucrători din cadrul consumului colaborativ.
Trebuie să se țină seama de faptul că în rândul acestor grupuri pot exista opinii divergente.

15
Bowles (2014), citat la nota de subsol nr. 6.

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 12/136

6.4 Este necesar ca reforma sistemelor fiscale să fie analizată cu atenție, pentru a se asigura
niveluri similare de impozitare pentru toate formele de venituri, fie că sunt generate în
sectoare organizate în mod convențional, fie prin consumul colaborativ. UE ar trebui să
încurajeze și să coordoneze reforme corespunzătoare la nivelul statelor membre.

6.5 Pentru a asigura și pe viitor durabilitatea sistemelor sociale și a reduce presiunea asupra
veniturilor salariale, ar putea să se ia în considerare și utilizarea în acest scop a unei părți a
dividendului de digitalizare.

Bruxelles, 16 septembrie 2015.

Președintele
Comitetului Economic şi Social European

Henri MALOSSE

_____________

CCMI/136 – EESC-2015-00765-00-03-AC-TRA (EN) 13/136