Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice

Program de studii:Management,anul lll

An universitar:2020-2021

Evaluare pe parcurs 2

Referat

La disciplina:Managementul inovării

Tema:Condițiile necesare unei invenții pentru a fi brevetată conform legislației Române

Titular disciplină:

Prof.univ.dr.Roxana Ștefănescu

Titular seminarii:

Lect.univ.dr.Alexandrescu Mihai Bogdan

Student:

Nume:Sarkozi Carmen-Melinda

An lll,forma de învățământ:IF(ZI)
 CONDIȚIILE NECESARE UNEI INVENȚII PENTRU A FI BREVETATĂ

CONFORM LEGISLAȚIEI ROMÂNE

Orice invenție sau creație care ajută progresul omenirii trebuie să fie protejată
prin lege.

Brevetele de invenție constituie una dintre cele mai vechi metode de protecție
a proprietății intelectuale, având drept scop încurajarea dezvoltării economice prin
protejarea și recompensarea creativității intelectuale. Brevetul protejează atât noile
creații, cât și dezvoltarea celor existente.

Brevetul de invenție este documentul eliberat de un for autorizat, care atestă

paternitatea, originalitatea, creatitudinea și protecția unei creații tehnice, având și rolul
de a descrie această creație. Prin acest document se acordă un set de drepturi
exclusive de câtre o țară unui inventator sau unui înputernicit ales de inventator
pentru o perioadă fixă de timp în schimbul divulgării invenției.

Cererea de invenție depusă spre aprobare organelor abilitate este tratată

conform legislației din țara unde s-a făcut depunerea.

Procedura pentru acordarea brevetului de invenție, condițiile ce trebuie

îndeplinite și perioada pentru care sunt acordate drepturile exclusive, variază în limite
largii de la o țară la alta conform cu legislația națională și acorduri internaționale.

O cerere de brevet trebuie să include una sau mai multe revendicări care definesc
invenția ca ceva nou, ceva care necesită creativitate și se poate aplica industrial.

În cele mai multe țări sunt excluse de la brevetare programele de calculator și

metodele de afaceri, ambele fiind acceptate în SUA. Drepturile exclusive acordate prin
brevetul de invenție în cele mai multe țări sunt să prevină sau să-i excludă pe alții
de a fabrica, a folosi, a vinde, a importa produsul conform brevetului.

Conform legislației române o invenție brevetabilă trebuie să îndeplinească

1.
două feluri de condiții:

1. Condiții de fond
2. Condiții de formă

Legislația privind condițiile de brevetare a invențiilor s-a schimbat de mai multe ori
în România. Legea nr. 62 din 1974 care este abrogată în prezent definește invenția
în general, Legea nr.64 din 1991 renunță la această definiție, precizând în schimb
condițiile speciale de brevetare.

Conform articolului 7 al acestei legi, o invenție este brevetabilă, dacă este nouă, rezultă
dintr-o activitate inventivă și este susceptabilă de aplicare industrială.

În România conform legislației actuale, o investiție este brevetabilă dacă

îndeplinește următoarele condiții:

1. Să reprezinte o noutate față de stadiul actual mondial al tehnicii. Conform

articolului 8 din legea 203 din 2002, apărută pentru modificarea și completarea
legii 64 din 1991.
2. Să conțină un element inventativ, adică să aibă suficient avans față de stadiul
realizărilor similare.
3. Să aibă aplicabilitate industrială.
4. Să nu încalce ordinea publică sau bunele moravuri.
5. Să nu fie exclusă prin încadrarea într-una din situațiile de excludere de la
brevetare conform articolului 12,b,c și d din legea 203 din 2002.

Să reprezinte o noutate față de stadiul actual mondial al tehnicii, înseamnă de fapt că

aceasta nu a mai fost prezentată înainte sau nu a mai fost utilizată.

Conform legii 203 din 2002 „ O invenție este nouă dacă nu este cuprinsă în
stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile
publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosirea ori prin orice alt mijloc,
până la data depozitului cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute.

Stadiul tehnicii cuprinde, conținutul cererilor depuse la OSIM și al cererilor internațio-

2.
nale sau europene desemnând România, așa cum acestea au fost depuse, care au o
dată de depozit sau de prioritate recunoscută și care au fost publicate la sau după
această dată conform legii.”

Să conțină un element inventiv, respectiv să aibă suficient avans față de stadiul

actual al realizărilor similare. Asta înseamnă că dacă realizarea este „ evidentă” pentru
o persoană cu o calificare obișnuită în domeniul respectiv, acesta nu îndeplinește
criteriile pentru a fi brevetabilă. Conform legii 203 din 2002 „O invenție este
considerată ca implicând o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate,
ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii.”

Să aibă aplicabilitate industrială. Conform legii 203 din 2002 înțelegem că

„O invenție este susceptabilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate fi realizat
sau utilizat cel puțin în unul dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură.”

Tot conform legii 203 din 2002 aflăm că „ nu se acordă brevet de invenție
pentru: a) soiurile de plante și rasele de animale b) procedeele esențial biologice
pentru obținerea plantelor sau a animalelor c) invențiile având ca obiect corpul uman
în diferitele stadii ale formării și dezvoltării sale, precum și simpla descoperire a unuia
dintre elementele sale, inclusiv secvența sau secvența unei gene.

De asemenea nu sunt considerate invenții : a) descoperirile teoriile ștințifice și

metodele matematice; b) creațiile estetice; c) planurile, principiile și metodele în
exercitarea de activități mentale, în materie de jocuri sau în domeniile activităților
economice, precum și programele de calculator; d) prezentările de informații;

Dreptul la brevet de invenție aparține inventatorului sau succesorului său în

drepturi.

În cazul în care invenția a fost creată împreună de mai mulți inventatori,

fiecare dintre aceștia are calitatea de coautor al invenției, iar dreptul aparține în
comun acestora.

Dacă mai multe persoane au creat aceeași invenție, independent una de alta,

3.
dreptul la brevet aparține aceleia care a depus o cerere de brevet a cărei dată de
depozit este cea mai veche, iar dacă o prioritate a fost recunoscută, aparține
persoanei a cărei cerere de brevet de investiție are cea mai veche dată de prioritate.

Dispozițiile alin.2 sunt aplicabile numai dacă documentația privind cererea sau,
după caz, cea privind brevetul având data de depozit sau de prioritate recunoscută
cea mai veche a fost publicată conform legii,

În cazul în care inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale

mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de invenție aparține:

-unității, pentru invențiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de

muncă ce prevede o misiune inventivă încredințată în mod explicit, care corespunde
cu funcțiile sale, inventatorul beneficiează de o remunerație suplimentară stabilită prin
contract.

-salariatului, pentru invențiile realizate de câtre acesta, fie în domeniul activității

unității, prin cunoașterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unității sau
ale datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei
prevederi contractual contrare.

Dacă invenția rezultă dintr-un contract de cercetare, în lipsa unei clauze

contrare, dreptul la brevet de invenție aparține unității care a comandat cercetarea,
inventatorul având dreptul la o remunerație suplimentară stabilită prin act adițional la
contract.

Inventatorul și unitatea au obligația reciprocă să se informeze în scris asupra

creârii și stadiului realizării invenției și să se abțină de la orice divulgare.

Dacă în termen de 60 de zile de la data când salariatul a informat în scris

unitatea asupra redactării descrierii invenției, iar cererea de brevet încă nu a fost
depusă la OSIM, în lipsa altei convenții între părți, dreptul la acordarea brevetului de
invenție aparține salariatului.

Unitatea are un drept de preferință la încheierea unui contract privind invenția

4.
salariatului său, ce trebuie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului, în
lipsa acordului privind prețul contractului, acesta urmează să fie stabilit de instanțele
judecătorești.

Persoanele fizice sau juridice străine având domiciliul sau sediul în afara
teritoriului României beneficiază de dispozițiile prezentei legi, în condițiile tratatelor și
convențiilor internaționale privind invențiile, la care România este parte.

Un brevet poate fi acordat pentru orice invenție având ca obiect un produs

sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să
implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Invenția care face obiectul cererii de brevet depuse la OSIM nu poate fi

divulgată fără acordul solicitantului, până la publicarea acesteia și are caracterul stabilit
de legea speecială până la pulicare.

Este secret de stat conținutul cererilor de brevet de invenție create pe

teritoriul României.

Brevetul poate genera venit prin tranzacționarea sa și poate oferii exclusivitate

pentru un produs sau metodă, constituie un argument puternic pentru potențialii
investitori, reprezintă un avantaj în poziționarea pe o piață și o garanție a originalității
în fața consumatorilor.

Înregistrarea unui brevet înseamnă mai mult decât a transforma idei în bunuri
valoroase, înseamnă de a recunoaște capacitatea unei minți sclipitoare sau viziunea
unei companii.

În mediul de afaceri actual inovația este extrem de importantă, însă o idee

devine cu adevărat valoroasă doar în momentul în care este protejată și exploatată
corespunzător.

5.
Bibliografie:

• Cursul managementului inovării.

• Lege 5.ro (ora-21,30; data 12-12-2020)
• www.midiasen.ro (ora-16,00; data 11-12-2020)
• ro.m.wikipedia.org (ora 18,00; data 11-12-2020)
• ropatent.com (ora 21,00; data 11-12-2020)

6-