UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Studii Europene și Relații Internaționale (RISE RO)

Acțiunile Comisiei Europene

în lupta cu pandemia/în perioada pandemică

Coordonator,

Asist. Univ. Dr. Stretea Andreea

Student,

Vermeșan Angel-Marian

Cluj-Napoca
2021
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Comisia Europeană
1.1. Definirea conceptului de Comisie Europeană. Scurt istoric.
1.2. Structura internă a Comisiei Europene
1.2.1. Componența Comisiei Europene
1.2.2. Oraganizarea și modul de funcționare al Comisiei Europene
1.3. Importanța Comisiei Europene
1.3.1. Competențele specifice ale Comisiei Europene
1.3.2. Rolurile Comisiei Europene ca instituție a UE
Capitolul 2. Obstacolul pandemic din anul 2020
Capitolul 3. Studiu de caz privind influența pandemiei asupra funcționării Comisiei Europene
3.1. Aportul adus de Comisia Europeană în sistemul medico-sanitar în situație de criză
3.2. Aportul adus de Comisia Europeană în sistemul economic în situație de criză
3.3. Miza unei informări corecte asupra situației epidemiologice
Concluzii
Glosar de termeni
Bibliografie
Introducere

Comisia Europeană face parte din triada celor mai importante instituții ale Uniunii
Europene, alături de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Tocmai de aceea, în
cadrul acestei lucrări de licență, mi-am propus să fac o cercetare dintr-o perspectivă istorică și
conceptuală a înființării acestui organ legislativ și executiv al țării. Mai mult decât o parte
teoretică, aceasta va fi completată și de una practică, ce vizează un studiu de caz, a cărui scop
principal este de a sublinia modul în care a răspuns această instituție crizei cauzată de
Coronavirus, prin punerea în lumină a principalelor probleme, respectiv căi de soluționare a
acestora.
Realizarea lucrării a necesitat o informare aprofundată a vastelor opinii cu privire la
acest fapt, cât și o consultare a unei vaste bibliografii selective.
În ceea ce privește cuprinsul lucrării, am ales un demers deductiv, pornind de la o scurtă
prezentare istorică a modului în care a luat naștere Comisia Europeană. Următorul pas, în
vederea unei înțelegeri mai aprofundate, a acestui organ compact și a acțivității sale, a vizat o
prezentare a structurii sale interne cu accent asupra componenței, organizării și modului de
funcționare. Dincolo de aceste aspecte, este important să înțelegem și de ce este nevoie de o
astfel de instituție și prin urmare, care este scopul ei într-o comunitate, într-o țară, informații pe
care, de altfe,l am încercat să le prezint, clar și elocvent, în cuprinsul celui de-al treilea
subcapitol.
Ultimele două capitole, în schimb, constituie partea cea mai concentrată a lucrării,
datorită prezenței studiului de caz, în care am încercat să ating aspectele teoretice, având ca
punct de sprijin capitolul cinci, în care am prezentat problema care a bântuit toată lumea în anul
2020-2021, Coronavirusul.
Finalul lucrării cuprinde concluziile, un glosar de termeni și întreg amalgamul de
materiale utilizate pentru întocmairea unei astfel de lucrări cu un caracter concret și concis.
Bibliografia utilizată cuprinde o serie de cursuri, tratate și lucrări ale unor autori români, dar și
străini, articole de specialitate, toate acestea contribuind la atingerea principalului scop propus
prin intermediul prezentei cercetări.
Capitolul 1. Comisia Europeană

1.1. Definirea conceptului de Comisie Europeană. Scurt istoric.

Potrivit cercetătoarei Cotean Felicia „activitatea Comunităților și Uniunii Europene se

derulează prin mijlocirea unui sistem instituţional comunitar, acestea fiind expresia puterii
Comunităţilor organizată pe trepte ierarhice, dar în acelaşi timp şi cadrul prin intermediul căruia
se asigură popoarelor europene posibilitatea de a participa în mod organizat la conducerea
destinelor lor”1. Ca urmare a acestui fapt, uniunea Europeană grupează un număr însemnat de
instituții în vederea atingerii obiectivelor stabilite în tratatele încheiate de-a rândul anilor. Astfel,
„în prezent, potrivit dispozițiilor Tratatelor institutive și celui de la Maastricht, sistemul
instituțional comunitar este alcătuit din următoarele instituții: Parlamentul European, Consiliul,
Comisia Europeană, Curtea de Justiție și Curtea de conturi, alături de care întâlnim și alte
organisme comunitare: Banca Centrală Europeană, Sistemul European al Băncilor Centrale,
Banca Europeană de Investiții, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și Consiliul
European, care este singura instituție specifică Uniunii Europene”2.
Dintre toate acestea se distinge Comisia Europeană, instituție asupra căreia vreau să mă
opresc, mai în detaliu, în rândurile ce urmează.
Comisia este o instituție a Uniunii Europene care are în sarcină inițiative de ordin
legislativ, precum și exercitarea unor competențe executive de-o importanță majoră în domenii
ce vizează concurența și comerțul exterior. Aceasta este nucleul Uniunii Europene, acel organ
executiv responsabil de verificarea modului de punere în practică a dreptului Uniunii și de
respectarea tratatelor de către statele membre. Pe lângă aceste atribuții, cei care formează această
comisie, un grupaj de câțiva membri, fiecare aparținător al unui stat cuprins în cadrul U.E., au,
inevitabil, și un rol de conducere, orientând, întotdeauna, comitetele a căror sarcină principală
vizează punerea în aplicare a dreptului Uniunii.
În trecut, orice comunitate avea propriul său organ executiv. La 18 aprilie 1951, în urma
semnării Tratatului de la Paris, în care se prevedea constituirea „Comunității Europene a
1
Felician, Cotea, Drept comunitar instituțional, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2004, p. 91.
2
Ibidem, p. 92.
Cărbunelui și a Oțelului” s-a înființat „Înalta Autoritate”, așa-numitul CECO. În acest context,
instituția a cărui sediu era la Luxemburg, cunoscută ca având un caracter executiv, era direct
implicată în acțiunile CECO, ceea ce reprezenta că era răspunzătoare de punerea în aplicare a
tuturor hotărârilor acesteia, odată cu 25 iulie 1952, data intrării în vigoare a prerogativelor
tratatului. „Înalta Autoritate”, alcătuită dintr-un număr de nouă membri, numiți prin comun acord
de guvernele statelor membre CECO, în frunte cu Jean Monnet, președintele acesteia a început
prima ședința la 10 august 1952, la Luxemburg. Această instituție era independentă de guverne și
avea ca principal scop administrarea producției cărbunelui și a oțelului. Fiind posesoarea și a
unei puteri executive, instituția era răspunzătoare și de definirea obicetivelor comune, de oferirea
de împrumuturi și de asemenea, putea interveni asupra prețurilor și cotelor de producție. Este
importat de menționat faptul că hotărârile membrilor acestei organizații se luau cu majoritate
simplă de voturi. Pe lângă această instituție, în urma Tratatului de la Roma din 1957, funcționau
alte două comisii cu funcție executivă pentru fiecare dintre cele două comunități europene,
Comunitatea Economică, respectiv cea a Atomului.
La data de 8 aprilie 1965, a fost semnat Tratatul de fuziune, aplicabil începând cu data
de 1 iulie 1967, prin care s-a produs schimbarea. Aceasta constă în unificarea „Înaltei Autorități”
a CECO cu organul executiv al celorlalte Comunități Europene: Comunitatea Economică,
respectiv cea a Atomului, în vederea stabilirii și consolidării uneia sigură pentru toate cele trei
comunități, numită Comisia Comunității Europene. Principalul scop al acesteia este acela de a
acorda un interes major asupra necesităților comunitare în detrimentul celor ale statelor membre
ale Uniunii Europene. Anul 2002, mai aduce cu sine o modificare importantă în cadrul noii
formuli constituite. Astfel că, la o distanță de cincizeci de ani de la înființarea „Înaltei autorități”,
s-a decis ca toate activele acestei insituții să-i revină Comisiei, în a cărei sarcină urmau să fie
puse toate operațiuniile aflate într-un status activ, în vederea administrării activelor CECO și
pentru asigurarea susținerii financiare a acțiunilor de cercetare din ramurile aferente industriei
cărbunelui și a oțelului3.

3
Decizia 2003/78/CE a Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a orientărilor tehnice multianuale
pentru Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel, JO L 29, 5.2.2003, p. 28.
 1.2. Structura internă a Comisiei
Europene

Comisia Europeană este o forță politică care manifestă un interes deosebit în atingerea
obiectivelor Uniunii. Aceasta este reprezentantul tuturor statelor U.E. în cadrul diverselor
Organizații Mondiale, poartă tratative constante în vederea obținerii de beneficii pentru țările
membre, iar aceste lucruri sunt cu putință doar ca urmare a unui grup format din specialiști
capabili de tratarea și soluționarea vastelor situații.

1.2.1. Componența Comisiei Europene

Comisia Europeană are un număr variabil de membri, la fel ca și celelalte organe

instituționale, întrucât acesta este dat de numărul statelor care au aderat sau vor adera la Uniunea
Europeană. Astfel că, de-a lungul timpului componența Comisiei Europene a variat constant.
„Conform art. 9 TCECO, art. 157 TCEE şi art. 126 TCEEA, Comisia a fost compusă iniţial din 9
membri, apoi a trecut la 13 (după aderarea Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcăi), la 14 (după
aderarea Greciei) şi la 17 (după aderarea Spaniei şi a Portugaliei)”4. Odată cu anul 1995,
„Comisia a avut 20 de membri, iar din anul 2004, odată cu extinderea Uniunii Europene la 25 de
state, numărul membrilor Comisiei s-a ridicat la 30. Astfel, cele 15 state deja membre ale U.E. şi-
au păstrat numărul de 20 de reprezentanţi în cadrul Comisiei, acestora adăugându-li-se câte un
reprezentant din cele 10 noi state membre”5. Apariția unei probleme de natură organizatorică,
absența unui portofoliu propriu de căre noii membri, a condus la repartizarea acerstora pe o
perioadă de şase luni (în perioada l ianuarie - l noiembrie) pe lângă vechii comisari europeni 6.
Ulterior, „în perioada l noiembrie 2004 - l ianuarie 2007, Comisia Europeană a numărat 25 de
membri, câte unul pentru fiecare stat membru, (iar odată cu) l ianuarie 2007, (ca urmare) a

4
Dan Nita, Extinderea numărului de comisari, miercuri, 3 noiembrie, 2010, URL :
http://comisiaeuropeana.blogspot.com/ , consultat la data de 25.07.2021.
5
Ibidem.
6
Ibidem.
aderării României şi a Bulgariei, Comisia are 27 de membri”7.
Într-o primă etapă, prin Tratatul de la Lisabona, odată cu data de 1 noiembrie 2014, se
susținea necesitatea prezenței a unui număr de membri egal cu două treimi din numărul statelor
membre, incluzând preşedintele şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi
politica de securitate. Ulterior însă, la insistența Irlandei, la data de 11/12 decembrie 2008,
Consiliul European a decis că va păstra vechea formă, cea conform căreia fiecărui stat să-i
corespundă un membru/comisar și după 2014.
În aceste condiții, este important a reține faptul că fiecare țară membră U.E. are
desemnat un reprezentant, cu titlu de comisar, care va face parte din cadrul acestei instituții,
exceptând statele ca Franța, Germania, Spania, Marea Britanie și Italia, care vor desemna câte
doi membrii.
Persoanele responsabile de bunul demers al Comisiei Europene sunt alese de
Guvernele statelor din Comunitatea Europeană, pe o viabilitate de cinci ani. Selecția lor se face
în baza unor cunoștințe generale pe care le dețin în conformitate cu angajamentul lor față de
Uniunea Europeană și a unor poziții certe de independență și imparțialitate. Conduita și vastele
cunoștințe în domeniul politic, respectiv în management sunt alte două criterii importante în
alegerea unui viitor reprezentat al unui stat în cadrul Comisiei Europene. Bineînțeles, pentru a se
păstra o anumită ordinea și corectitudinea în aceste alegeri a viitorilor membrii ai Comisiei se
respectă un anumit cod, o anumită procedură ce curprinde câteva etape esențiale până la
stabilirea, cu exactitate, a tuturor celor care formează această instituție. Astfel că, în primă etapă
„guvernele statelor membre desemnează, de comun accord cu persoana pe care intenționează să
o numească în funcția de Președinte al Comisiei; în continuare, aceleași guverne, de comun acord
cu președintele deja stabilit, desemnează celelalte persoane pe care intenționează să le numească
ca membrii ai Comisiei”8. Odată desemnați conform procedurii, „președintele și membrii
Comisiei sunt supuși spre aprobare Parlamentului European, ca organ colegial”9, urmând ca după

7
Ibidem.
8
Felician, Cotea, op.cit., p. 118.
9
Ibidem.
acest acord, aceștia, „președintele și membrii Comisiei, (să fie) numiți de guvernele statelor
membre, de comun acord”10.
Calitatea de membru al Comisiei Europene presupune anumite îndatori, obligații, ce
trebuie respectate cu strictețe pentru a putea păstra această poziție pe toată durata mandatului.
Astfel că, cei care ajung în această postură trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: să nu
primească ordine din partea statelor membre din care provin și să nu se implice în alte activități
remunerate, păstrându-și onestitatea și focusându-se asupra activitățiilor/sarcinilor pe care le au
de îndeplinit în interiorul comisiei. În condițiile în care, unele dintre aceste cerințe cu statut de
reguli sunt încălcate se vor aplica anumite sacțiuni, care vor putea concluziona chiar și cu
demiterea din funcție a celui care nu și-a îndeplinit obligațiile. În astfel de cazuri, Comisia
Europeană sau Consiliul sesizează Curtea de Justiție, singura instituție legală, capabilă și
responsabilă să încheie o astfel de situație neprevăzută.
Orice mandat are o viabilitate de cinci ani, ulterior acesta putând fi reînnoit.
Principalele motive prin care un astfel de mandat poate fi încheiat mai repede pentru persoanele
implicate sunt reprezentate de deces, de demisie individuală, de demitere sau, au existat perioade
în care Parlamentul adoptă moțiuni de cenzură, iar un rezultat al acestei acțiuni era demisionarea
în bloc. Cotea Felician sublinia, în cartea sa, faptul că „în cazul decesului, demisiei sau demiterii
unui membriu, Consiliul, cu votul unanim, fie va hotărâ înlocuirea celui în cauză cu o altă
persoană (cu respectarea procedurii de numire) pentru durata de mandate care a mai rămas de
executat, fie, în situațiile în care mandatul se apropie de final, va decide că nu mai este cazul să
facă o astfel de înlocuire”11. În schimb, „dacă Președintele Comisiei a decedat ori și-a dat
demisia, înlocuirea lui pentru restul de mandate este obligatorie”12.
Astăzi, Comisia Europeană cu sediile la Bruxelles şi Luxemburg, are reprezentanți în
fiecare stat membru UE și delegați în capitalele din întreaga lume. Aceștia sunt următorii:
„Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene; Valdis Dombrovskis, vicepreședinte
executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru comerț, Frans Timmermans,
vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european și comisar pentru politici climatice,

10
Ibidem.
11
Ibidem.
12
Ibidem.
Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală și
comisar pentru concurență, și Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate și vicepreședinte pentru o Europă mai puternică pe plan
internațional; Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață
european, Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență, Maroš Šefčovič,
vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, Dubravka Šuica, vicepreședinte
pentru democrație și demografie, și Johannes Hahn, comisar pentru buget și administrație; Janusz
Wojciechowski, comisar pentru agricultură, Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă și
drepturi sociale, Elisa Ferreira, comisar pentru coeziune și reforme, Mariya Gabriel, comisar
pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Paolo Gentiloni, comisar pentru economie,
Ylva Johansson, comisar pentru afaceri interne, și Thierry Breton, comisar pentru piața internă;
Helena Dalli, comisar pentru egalitate, Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță
alimentară, Adina Vălean, comisar pentru transporturi, Janez Lenarčič, comisar pentru
gestionarea crizelor, Didier Reynders, comisar pentru justiție, și Olivér Várhelyi, comisar pentru
vecinătate și extindere; Jutta Urpilainen, comisar pentru parteneriate internaționale, Virginijus
Sinkevičius, comisar pentru mediu, oceane și pescuit, Kadri Simson, comisar pentru energie, și
Mairead McGuinness, comisar pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor
de capital”13.

1.2.2. Oraganizarea și modul de funcționare al Comisiei Europene

Din cadrul Comisiei Europene, nu va lipsi niciodată persoana responsabilă de afaceri

externe în politica de securitate, un Înalt reprezentant al Uniunii Europene. Poziția aceasta este
ocupată de către o persoană care întrunește toate condițiile necesare unei astfel de funcții,
capabilă să prezideze Consiliul de Afaceri Externe din cadrul Consiliului și să-și îndeplinească
rolul de vicepreședinte în cadrul Comisiei Europene, întrucât conducerea comisiei este formată
întotdeauna dintr-un Președinte și alți doi vicepreședinți. Tocmai de aceea, numirea unui Înalt

13
Raport General Privind Activitățile Uniunii Europene, URL: https://op.europa.eu/webpub/com/general-
report-2020/ro/, consultat la data de 27.07.2021.
reprezentant este făcută de către Consiliul European, odată cu primirea aprobării președintelui
Comisiei Europene. Principalele sarcini ale persoanei în cauză vizează conducerea politicii
executive și de securitate comună a Uniunii Europene, implicarea în elaborarea politicii externe a
Uniunii, urmărirea îndeplinirii în calitate de reprezentant al Consiliului Politicii Externe a
Uniunii Europene.
Rezumându-mă la responsabilitățiile conducerii din cadrul Comisiei Europene este
important a sublinia care sunt îndatoririle Președintelui și care sunt cele ale vicepreședințiilor.
Astfel că, pe de-o parte, printre prerogativele celui dintâi se află: „repartizarea sectoarelor de
activitate pe care le coordonează membrii Comisiei, coordonarea activității globale, prezidarea
ședințelor, coordonarea activității, a aparatului de lucru al instituției, prezentarea programului
anual și a raportului general anual de activitate în fața Parlamentului European, la care se mai
adaugă și faptul că el reprezintă Comisia la lucrările Consiliului și în relațiile cu celelate instituții
comunitare, state și organisme internaționale” 14. Vicepreședinții, pe de cealaltă parte, se ocupă de
coordonarea relațiilor Comisiei cu statele terțe, grupate pe zone geografice.
Pe lângă acești inși cu funcții importante în cadrul instituției, la bunul demers al
activitățiilor mai contribuie restul membrilor, aparținători ai fiecărei țări, care „în funcție de
repartizarea făcută de către Președinte, coordonează activitatea unui sector aflat în sfera de
competențe a instituției, motiv pentru care răspund de activitatea unuia sau mai multor
directorate, dispunând în acest sens de un grup propriu de specialiști”15, cât și un secretariat
general „care îl asistă pe Președinte în îndeplinirea atribuțiilor de coordonare a activității
organismelor și a celor directoratele generale care sunt organizate pe diverse domenii de
activitate”16.
Toți cei implicați se întâlnesc săptămânal pentru a colabora eficient în vederea stabilirii
unor propuneri, atunci când apar probleme mai sensibile din punct de vedere politic. Când
situațiile nu sunt într-atât de minuțioase, soluțiile se adoptă prin scris, nemaifiind cazul de o
consultare. Există și o excepție, conform căreia „ măsuri de management sau de administrare pot
fi adoptate prin intermediul unui sistem de abilitare, prin care colegiul oferă unuia dintre

14
Felician Cotea, op.cit., p.119.
15
Ibidem.
16
Ibidem.
membrii săi autoritatea de alua decizii în numele său (acest lucru este deosebit de important în
domenii precum ajutoarele agricole sau măsurile antidumping) sau prin subdelegare, în care
deciziilesunt delegate la nivel administrativ, de obicei de către directorii generali”17.

1.3. Importanța Comisiei Europene

1.3.1. Competențele specifice ale Comisiei Europene

Principalul obiectiv al acestei instituții vizează punerea în aplicare a dispozițiilor

tratatelor și a documentelor normative comunitare, cât și supervizarea atentă a modului în care
ele au fost redactate. Competențele de care dispune acest organ executiv sunt foarte bine
subliniate în articolele prezente în cadrul Tratatelor comunitare, iar acestea arată că: „principala
competență a comisiei este aceea de a veghea asupra felului în care statele și instituțiile
comunitare pun în aplicare dispozițiile tratatelor și a restului de documente emise în executarea
lor; că atunci când Tratatele comunitare dispun, Comisia participă la derularea procesului
decizional, care are loc la nivelul altor instituții comunitare, sens în care emite avize și
recomandări, la solicitarea Parlamentului European, a Consiliului sau din proprie inițiativă,
atunci când consideră acest lucru ca fiind necesar; că, în virtutea dispozițiilor art. 155 din
Tratatul instituind Comunitatea Europeană, Comisia dispune și de o putere de decizie proprie,
actele sale fiind emise după parcurgerea unui proces legislativ specific; că între competențele
Comisiei se înscrie și aceea de a propune proiecte legislative, postură în care aceasta deține rolul
principal în ansamblul instituțional comunitar și totodată, Comisiei i-au fost oferite și comptențe
de reprezentare, ea fiind cea care derulează negocierile pentru încheierea unor acorduri între
Comunitate și terțele state sau organizații”18.

17
Giorgio Mussa, Comisia Europeană, IV, 2021, p.3, URL:
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.3.8.pdf , consultat la data de 2.08.2021.
18
Felician, Cotea, op.cit., pp. 121-124.
 1.3.2. Rolurile Comisiei Europene ca instituție a UE

Importanța Comisiei Europene este una majoră, iar atribuțiile acesteia sunt vaste și
variante, fiind atât de ordin legislativ, administrativ, executiv, cât și judiciar. Toate acestea sunt
clar menționate în articolul 211a din Tratat19.
În ceea ce privește domeniul legislativ, Comisia „deține monopolul” 20, ea este nucleul
dezvoltării politice comunitare, având drept de inițiativă legislativă. Pe lângă această atribuție
principală de ordin legislativ a Comisiei, mai există și altele ce o implică pe aceasta, direct
răspunzătoare, în redactarea planului general de legiferare anual, în îmbunătățirea constantă a
strategiilor de politică generală a comunității, precum și în adoptarea unui set de reguli
comunitare. Pe lângă aceste funcții ce-i revin, în mod normal, acestui organ, Comisia mai
cunoaște și o exercitare a unor atribuții legislative prin delegare, conform căreia Consiliul îi
poate oferi Comisiei atribuții de legiferare în varii domenii. Prin urmare, Comisia este instituția
cu drept de inițiativă, aceasta formulând și distribuind mai departe spre aprobare către Parlament
și Consiliu propunerile de legislație europeană, în a căror scop trebuie să se întrevadă apărarea
intereselor Uniunii și ale cetățenilor săi și, nicidecum, ale unor anumite țări și industrii.
Întotdeauna, scopul va viza un interes particular și nu unul general. Tocmai de aceea,
înaintea diseminării unei propuneri, Comisia chestionează, în detaliu, stadiul Europei, i-a
cunoștință de toate crizele și problemele prezente, făcând apel inclusiv la organismele

19
„În conformitate cu articolul 9 D alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană, membrii
Comisiei sunt aleşi printr-un sistem de rotaţie stabilit în unanimitate de către Consiliul European, care se
întemeiază pe următoarele principii: (a) statele membre sunt tratate în mod absolut egal în ceea ce priveşte
stabilirea ordinii de rotaţie şi a duratei prezenţei reprezentanţilor lor în cadrul Comisiei; în consecinţă,
diferenţa dintre numărul total de mandate deţinute de resortisanţii a două state membre date nu poate fi
niciodată mai mare de unu; 17.12.2007 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 306/105 (b) sub
rezerva dispoziţiilor de la litera (a), fiecare dintre Comisiile succesive este constituită astfel încât să
reflecte în mod satisfăcător diversitatea demografică şi geografică a statelor membre” din Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene, nr.306/42, 17.12.2007.
20
Mussa, Giorgio, Comisia Europeană,IV, 2021, p.3, URL:
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.3.8.pdf , consultat la data de 2.08.2021.
consultative, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, inspectând
avizele parlamentelor și guvernelor naționale. Abia după ce situația îi este foarte bine
reprezentată, Comisia poate ajunge la o concluzie cu privire la aplicarea legislația U.E. ca cea
mai bună variantă de soluționare. Aceasta va răspunde afirmativ în aplicarea unor acțiuni la
nivelul U.E. doar în momentul în care constată, printr-o analiză minuțioasă și completă, că o
acțiune națională, regională sau locală nu va fi îndeajuns încât să dilueze problema. În astfel de
cazuri, Comisia se vede nevoită să elaboreze o propunere legislativă, evident, printr-o consultare
cu grupurilor de experți consultativi, tocmai din dorința de a încheia eficient problema și de a
atinge cât de multe interese.
În ceea ce privește ramura administrativă, tratatele conferă Comisiei ca principală
sarcină analiza constantă, îndeaproape, a modului în care sunt aplicate și respectate normele pe
teritoriul statelor membre. Sprijinită, în aceste acțiuni, de Curtea de Justiție, scopul acestei
supervizări este acela de a verifica uniformitatea și fidelitatea în care tratatele și deciziile sunt
puse în vigoare în toate statele membre. În condițiile în care constată că aceste prerogative nu
sunt aplicate, statului membru U.E. în cauză i se va începe un proces cu privire la încălcarea
dreptului comunitar. Într-o astfel de problemă, există mai mulți pași care trebuie respectați până
la plasarea cazului spre soluționare pe masa Curții de Justiție. Astfel că, în primă instanță,
guvernul este informat de către Comisie, prin intermediul unei scrisori oficiale, cu privire la
încălcarea legislației U.E., subliniindu-i-se motivele care au dus la o astfel de concluzie și în care
i se menționează o dată limită pentru oferirea unui comunicat justificabil detaliat. Dacă acesta nu
răspunde sau nu oferă o explicație valabilă sau nu acționează în vederea remedierii situației,
Comisia va trimite o a doua înștiințare prin care validează încălcarea legislației U.E. în statul în
cauză și fixează un termen pentru soluționarea problemei. În continuare, dacă statul membru nu
se vede interesat de rezolvarea neregulii sesizate, Comisia va înainta mai departe și va sesiza
Curtea de Justiție, care se va ocupa de luare unei decizii în acest sens. Sentințele acestui organ
sunt obligatorii pentru țările membre UE, precum și pentru instituțiile aferente acestora, iar dacă
acestea nu sunt respectate, se vor aplica sancțiuni financiare.
Dincolo de aceste două categorii de atribuții ce-i revin Comisiei, se mai strecoară altele
două ce vizează ramura executivă și cea judiciară. În ceea ce privește cea dintâi, este important a
menționa faptul că aici se încadrează două dintre cele mai importante sarcini ale Comisiei care
trebuie să se ocupe atent de bugetul comunității și de relațiile sale externe. Aceasta are
îndatorirea de a se focaliza și asupra cheltuielilor, cu deosebită atenție asupra celor din sfera
subvențiilor oferite în domeniul agricol, întrucât aceasta reprezintă o parte majoră din suma
anuală alocată Comunității. Dincolo de acestea, rolurile judiciare pe care le poate îndeplini
Comisia pot fi clasificate în două tipuri. Pe de o parte, Comisia se poate pronunța și acționat
contra țărilor membre U.E., atunci când se dovedește faptul că acestea încalcă dreptul comunitar.
Încercând o rezolvare amiabilă printr-o negociere, în primul rând, și abia dacă nu se remediază,
apelând la Justiție. Pe de cealaltă parte, circumstanțe în care Comisia poate acționa față de state
membre sau de orice unitate economică privată care încalcă tratatele în calitate de cercetător și
judecător.
Capitolul 2. Obstacolul pandemic din anul 2020

Pandemia de Coronavirus este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă, la
ora actuală, întreaga lume. Apărut, inițial, doar pe teritoriul Chinei în anul 2019, virusul SARS
COV-2 a înregistrat o răspândire rapidă și extinsă ajungând odată cu anul 2020 să fie o catastrofă
și pentru multe țări ale Uniunii Europene. Infecția cu un astfel de virus poate fi asimptomatică la
unele persoane, la unele ușoară sau modestă, pe când la altele poate manifesta forme severe.
Definită ca o formă de pneumonie acută, această infectare cu Virusul SARS COV-2, din
nefericire, poate conduce chiar și la deces.
În România, măsurile preventive s-au luat încă din timp, întocmai în vederea unei bune
gestionări a situației. Astfel că, la data de 22 ianuarie guvernul român a desemnat spitalele din
orașele mari precum Timișoara, Iași, Cluj, Constanța, București, care urmau să se ocupe cu
preluarea și tratarea pacienților infectați - acestea fiind, îndeosebi, cele de boli infecțioase -, a
impus utilizarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru a controla temperatura persoanele
ce intrau în țară, s-a constituit un grup permanent de asistență medicală, spre care erau îndrumați
toți pasagerii care prezentau diverse simptome asociate noii infecțiii – toți cei care compuneau
acest grup, fiind bine-echipați cu măști, mănuși, combinezoane și dezinfectanți -, s-a impus
completarea de către pasageri a unui chestionar, și a fost format un „comitet interministerial
pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din
specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor”21. Ulterior, pe 2 februarie, Victor Costache, la
acel moment, în calitate de ministru al sănătății, susținea că au fost implementare toate măsurile
în vederea unei bune gestionări a sistemului medical, în condițiile unei confruntări cu un astfel de
virus. A mai fost suplimentat întreg echipamentul medical și s-a luat hotărârea conform căreia

21
Ministerul Sănătății. Comunicatde presă, Comitetul interministerial pentru monitorizarea
și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus. 26
ianuarie 2020, URL: http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-
interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul- potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/
,consultat la data de 27.07.2021.
„personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră” 22.
Începând cu 22 februarie s-au impus măsurile de carantinare de către autoritățile de sănătate
publică. În primul rând, s-a impus carantina pentru o perioadă de 14 zile a persoanelor nou venite
în țară din regiuni precum Veneto și Lombardia. Trei zile mai târziu, același lucru se aplica și
celor care soseau dintr-o anumiă zonă a Chinei, Hubei, din 11 localități ale Italiei, precum și
celor care veneau de pe nava de croazieră Diamond Princess. Ulterior, situația pentru cei care
veneau din Lombardia și Veneto s-a acuztizat, astfel că aceștia erau obligați să stea 14 zile în
izolare la domiciliu, odată ce intrau în țară. Nerespectarea acestor restricții aducea după sine o
serie de sacțiuni „ conform art. 352 din Codul Penal”23.
Cu toate aceste măsuri de prevenire, la data de 26 februarie a fost întregistrat primul
caz de infecție cu coronavirus la un tânăr de 20 de ani din Gorj 24, urmând ca la două zile distanță
numărul să crească. În toată această perioada, ca urmare a nerespectăriii „procedurilor și
legislației în vigoare privind instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență
de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 (și a) neinstituirii
măsurile corespunzătoare în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei și nu a utilizat
spațiile de carantină identificate la nivelul județului și a transmis raportări inexacte privind
situația din primul județ în care a fost identificat un caz de COVID-19, directoarea DSP Gorj,
Ivanov Carmen, a fost demisă de ministrul sănătății”25 .

22
Ministerul Sănătății. Comunicat de presă, Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru
situații de urgență. 2 februarie 2020, URL: http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-
la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ , consultat la data de 27.07.2021.
23
Ministerul Sănătății. Comunicat de presă, Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor
îmbolnăviri cu noul coronavirus, 25 februarie 2020, URL: http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-
masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/, consultat la data de
27.07.2021.
24
cf. Alina Neagu. Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din
Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră., HotNews, 26 februarie 2020,
URL: https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-
romania.htm , consulatat la data de 27.07.2021.
25
Ministerul Sănătății. Comunicat de presă, Demitere director DSP Gorj., 28 februarie 2020, URL:
http://www.ms.ro/2020/02/28/demitere-director-dsp-gorj/, consulatat la data de 27.07.2021.
 Creșterea treptată și continuă a numărului de persoane infectate a condus la impunerea
unor restricții, în vederea stabilizării situațiiei și a stopării răspândirii acesteia. Astfel că,
începând cu 8 martie 2020, s-a interzis organizarea de întâlniri publice sau private, indiferent de
locație, cu un număr de peste 1000 de persoane, întâlnirile mai restrânse putând fi organizate
doar cu aprobare de la Direcția de Sănătate Publică Locală. Dincolo de aceste aspecte, stagiile de
practică ale studenților de la medicină și farmacie au fost suspendate, excepție făcând doar
situațiile de voluntariat în sprijinul medicilor, au fost sistate vizitele pecienților de către
aparținători în spitale, iar, în unitățile de învățământ, unde situația a impus, ca urmare a apariției
unui număr de cazuri, s-a impus suspendarea cursurilor26. În ciuda acestor eforturi, situația nu s-a
îmbunătățit, numărul persoanelor infectate fiind în continuă creștere. Ca urmare a acestui fapt,
„Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de
învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și
profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție
de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre
Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12
martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în
spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și
furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent
suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent
habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice
și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru
evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului
direcției de sănătate publică”27. De asemenea, „în spitalele din subordinea Ministerului Sănătății
vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din
ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar

26
Ministerul Sănătății, Buletin informativ, 08.03.2020, ora 12:00, URL:
http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/, consulatat la data de 27.07.2021.
27
Ministerul Sănătății, Buletin informativ, 10.03.2020, ora 10:00, URL:
http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/, consulatat la data de 27.07.2021.
interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru
situații de urgență”28.
Propulasarea epidemiologică alarmantă a făcut ca în 16 martie Klaus Iohannis,
Președintele României, să semneze decretul privind impunerea stării de urgență pe teritoriul
României timp de 30 de zile29. Acestei mișcări i-au urmat adoptarea unor serii de ordonanțe toate
cu scopul stagnării răspândirii virusului asupra populației. În ordinea în care au fost emise ele
obligau: închiderea restaurantelor și a hotelurilor, cât și interzicerea evenimentelor publice în
spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații
deschise30, interzicerea circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri
justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere 31, posiblitatea circulației persoanelor
doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani
pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:0032, posibilitatea circulației bătrânilor în intervalul
20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie și plasarea în carantină instituționalizată a

28
Ministerul Sănătății Comunicat de presă, Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață
Centrul Operațional de Coordonare. 10 martie 2020, URL: http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-
sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/, consulatat la data de
28.07.2021.
29
Președintele României. Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind
instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020, URL:
https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-
privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei , consulatat la data de 28.07.2021.
30
Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-
nr-1-din-17-martie-2020 , consulatat la data de 28.07.2021.
31
Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-
nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19, consulatat la data de
28.07.2021.
32
Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-
nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19, consulatat la data de
28.07.2021.
persoanelor care nu respectă condițiile izolării la domiciliu 33, prelungirea interdicțiile referitoare
la zborurile spre și dinspre Spania și Italia34, instituirea măsurii de carantinare asupra
municipiului Suceava și asupra unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de
protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava 35, instituirea carantinei
în Țăndărei și interzicerea zborurilor spre și dinspre diferite țări 36, permiterea circulației pentru
reparația autovehiculelor și interzicerea exportului unor anumite cereale 37. Acestei succesiuni de
ordonanțe adoptate, i-a urmat semnarea unui nou decret pe 14 aprilie de către Președinte, prin
care se anunța prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile 38 și, la două zile distanță, emiterea
unei noi ordonanțe prin care se prelunge interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări39.

33
Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-
nr-4-din-29-03-2020, consulatat la data de 28.07.2021.
34
Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-
nr-5-din-30-03-2020 , consulatat la data de 28.07.2021.
35
Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-
militara-nr-6-din-30-03-2020 , consulatat la data de 28.07.2021.
36
Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-
nr- 7-din-04-04-2020 , consulatat la data de 28.07.2021.
37
Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-
nr- 8-din-09-04-2020 , consulatat la data de 28.07.2021.
38
Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență
pe teritoriul României, 14 aprilie 2020, URL: https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-
presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-
romaniei, consulatat la data de 28.07.2021.
39
Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020, URL: https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-
militara- nr-9-din-16-aprilie-2020 , consulatat la data de 28.07.2021.
Capitolul 3. Studiu de caz privind influența pandemiei asupra funcționării
Comisiei Europene

Pandemia de SARS COV-2 a marcat puternic atât statele membre U.E., cât și întreaga
activitate la nivel european, forțând spre adoptarea unor decizii radicale atât de factură socială,
cât și economică. Aceasta a afectat toate statele membre ale Uniunii Europene. Populația este
principala victimă a acestui virus, COVID-19 fiind o boală extrem de contagioasă. Totodată,
ramura socio-economică a statelor este putenic afectată. Această epidemie a destabilizat toate
țările pe care le-a afectat, generând situații critice de ordin social, politic și economic, care vor
avea urmări severe și în viitor. Zi de zi, există persoane care își pierd activitatea, serviciul,
nemaiavând surse de venit. Turismul este și el drastic afectat de această pandemie. Îndeosebi,
țările insulare, care trăiau doar din veniturile de acest fel.
În aceste condiții, în vederea stabilizării situației și a stopării acestui virus, președinta
Comisiei Europeane, Ursula von der Leyen a format o echipă care să fie mereu antrenată în
vederea soluționării problemei, capabilă să răspundă oricăror incidențe din cadrul spațiului
medical, al trasportului, al călătoriilor, al spațiului Schengen sau de economie, prin analiza
diverselor ramuri de activitate precum turism, trasport, comerț și chiar ale sistemelor valorice și
ale macroeconomiei. Astfel că, grupul reunește la un loc personalități precum comisarul Janez
Lenarčič, a cărui atribuție principală o reprezintă gestionarea crizelor, comisarul Stella
Kyriakides, care se ocupă de aspectele legate de sănătate, comisarul Ylva Johansson, care
răspunde la problemele legate de frontiere, comisarul Adina Vălean, preocupată de pilonul de
mobilitate, ce include partea de trasport, călătorii, spațiul Schengen și comisarul Paolo Gentiloni,
a cărui sarcină principală o reprezintă gestionarea problemelor legate de macroeconomie. Toți
acești membrii ai grupului, în frunte cu președinta Ursula von der Leyen au acționat prin toate
mijloacele și pe toate fronturile, luând mereu noi măsuri, atât la nivel național, cât și la nivel
U.E., în vederea îmbunătățirii situației. Deși s-a acționat preventiv și constant, Comisia
Europeană formulând și adoptând peste 1440 de măsuri în aria economică, la care se adaugă 650
măsuri de ajutor de stat, pandemia se manifestă și astăzi în întreaga lume, neputând fi încă oprită.
3.1. Aportul adus de Comisia Europeană în sistemul medico-sanitar în situație de criză

Un prim pas, pe care Comisia Europeană l-a întreprins în vederea restrângerii

răspândirii virusului l-a reprezentat adoptarea unor măsuri restrictive la nivelul U.E. ce vizau
accesul cetăținilor străini pe teritorile statelor membre, precum și restricționarea liberei circulații
în interiorul U.E.. Dincolo de acest pas, Comisia Europeană a pus bazele, la nivel global, a unui
grup european, Team Europe, a cărui scop principal viza susținerea țărilor terțe în întărirea
sistemelor de sănătate și buna gestionare a situațiilor-criză. De asemenea, acest grup viza și se
asigura de accesul echitabil și universal la vaccinurile împotriva COVID-19 a statelor terțe, prin
instrumentul mondial COVAX.
Având în vederea gravitatea situației și nivelul ridicat de îngrijorare din rândul
cetățeniilor statelor și al conducerii, implicit, s-a simțit necesară activarea la data de 28 ianuarie
2020 a Mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize, integrat în categoria
mecanismelor U.E. valide în gestionarea situațiilor de urgență și de criză, adoptate de către
Consiliul Uniunii Europene în luna iunir din 2006. Într-o primă etapă, acesta a fost accesat ca un
schimb de informații de către Președenția croată, la data de 28 ianuarie 2020. Ulterior, odată cu 2
martie 2020, ca răspuns la agravarea situației, s-a recurs la activarea totală a acestuia.
Mecanismul de Protecție Civilă al U.E. nu a fost nici el omis, ci s-a trecut la punerea acestuia în
aplicare din necesitatea repatrierii cetățenilor U.E. care au rămas blocați în țările terțe pe din
momentul începerii pandemiei. Datorită acestui mijloc s-a facilitat intrarea în țară a aproximativ
90 000 cetățeni U.E., cărora în unanimitate li s-a acordat și asistență consulară.
Mecanimul de Protecție Civilă este și calea prin care Uniunea Europeană reușește să
țină pasul în organizarea și sprijinirea prin oferirea de echipamente medicale ( halate,
combinezoane, măști de protecție, ochelari de protecție, dezinfectant) în țările europene și nu
numai, ci și celor vecine, care au cerut ajutor. În acest demers, Comisia Europeană s-a manifestat
activ, coordonând și susținând financiar distribuirea a aproximativ 15 milioane de articole
medicale către mai bine de 30 de țări.
Mecanismul european de Protecție Civilă a cunoscut și o activare individuală. Este
important aici a aminti cazul Italiei, singura țară care s-a confruntat cu una dintre cele mai acute
situații cauzată de COVID-19 și care a cerut suplimentar ventilatoare, pentru a fi utilizate în
salvarea viețiilor omenești ale persoanelor infectate cu acest virus. Dincolo de această solicitare,
prin intermediul Mecanismul Protecției Civile a fost posibilă și integrarea spre ajutorarea
populației, sub coordonarea Centrului de Coordonare a răspunsului la situații de urgență al
U.E., a unei echipe formate din 15 medici și asistenți români, în perioada 7-25 aprilie 2020, în
regiunea Lombardia din Italia, considerată focar de infecție. Sprijinul acordat de către România
statelor vecine, în toată acesată perioadă critică, nu s-a oprit aici. Țara noastră a mai sprijinit la
cerere și alte state. Spre exemplu, Republica Moldova a primit din partea României mănuși,
măști chirurgicale, costume de protecție, cât și câteva zeci de mii de doze de vaccin și Slovacia s-
a bucurat de acest act benevol, România trimițând în regiunea Bratislava o echipă de medici
specializați în terapie intensivă.
Printre măsurile luate în vederea unei bune gestionări a pandemiei, în luna martie a
anului 2020, s-a hotărât înființarea unui centru de echipamente medicale a U.E.. Ca urmare a
manifestării dorinței, România a fost aleasă ca principală țară care urma să găzduiască o astfel de
resursă regională, fiind de altfel și primul stat membru U.E. cu o astfel de posibilitate. Acesteia i-
a urmat Germania, iar, ulterior, în luna septembrie, li s-a alăturat Danemarca, Grecia, Ungaria și
Suedia și în luna ianuarie, 2021, au urmat Belgia, Slovenia și Țările de Jos.
La 2 aprilie 2020, Comisia Europeană s-a sesizat, din nou, având ca obiectiv principal
stabilizarea situației și a propus reactivarea Regulamentului privind asistența de urgență
(Regulamentul 2016/369), mai exact, a Instrumentului pentru sprijin de urgență, fondat în anul
2016, ca urmare a crizei migrației care afecta frontierele externe ale Uniunii Europene. Bugentul
obținut prin intermediul acestui instrument a fost utilizat pentru: achiziționarea de vaccinuri
pentru populația Uniunii Europene, de presupuse tratamente împotriva SARS COV-2, de teste, în
vederea creșterii numărului de persoane care ar putea fi testate, echipamente esențiale pentru
sănătate, inclusiv roboți și diferite sisteme pentru dezinfectarea spitalelor din toată Europa.
Dincolo de aceste aspecte, o importanță majoră a fost acordată sănătății publice, Comisia
orientându-se pentru a consolida acest domeniu, astfel încât la data de 11 noiembrie 2020 s-au
văzut puse în practică primele mișcări în acest sens la nivelul întregii Uniuni Europene. Aceste
mișcări au vizat două direcții de manifestare. Pe de-o parte s-a simțit necesară o reglementare și
o consolidare a securității sanitare prin dezvoltarea unor planuri de organizare și de răspuns la
toate cele trei nivele specifice: regional, național, european, verificate constant de Comisie și
agențiile U.E., cât și un sistem de urgență, care să orienteze buna-desfășurare a acțiunilor a căror
scop principal este dezvoltarea, adăpostirea și cumpărarea de echipamente fără de care nu s-ar
putea face față pandemiei. Pe de cealaltă parte, în schimb, s-a acționat în vederea unei gestionări
exemplare a celorlalte organe ale Uniunii Europene. În acest sens, se supraveghea ca Mandatul
Agenției Europene pentru Medicamente să acopere nevoile de medicamente și dispozitive
medicale, studiile cu privire la medicamente, Agenția Europeană de Prevenire și Control al
Bolilor va ține sub vizare mișcările virusului și întreaga situația epidemiologică și se va constitui
o nou organ autoritar de răspuns, care să-și exercite rolul în situații de urgență sanitară.
Alcătuit dintr-un număr de șapte persoane experte în epidemiologie și virusologie,
grupul Comisiei oferă servicii de consiliere și sprijin informativ în urma cercetărilor științifice.
Astfel, datele oferite de ei vizează marja de răspuns pentru toate țările membre, minusurile care
împiedica buna-gestionare clinică, punerea pe primul loc a asistenței medicale, a protecției civile
și a altor resurse, acțiunile luate de politică în vederea stopării repercusiunilor pe termen lung ale
pandemiei. În urma cercetărilor științifice făcute de acest grup în colaborare cu Centrul European
de Prevenire și Control al Bolilor, Comisia a convenit să ia următoarele măsuri ce vizeză
recomandările privind distanțarea fizică, la data de 19 martie, oferirea unor soluții în vederea
unei bune-tactici de furnizare și de disponibilitate a medicamentelor, cât și acordarea unei
cooperări limitate între întreprinderi, atunci când această colaborare era făcută doar în baza unui
schimb dee medicamente esențiale, la 8 aprilie. Tot la această dată, Comisia s-a sesizat și a
înființat un centru de coordonare pentru echipamente medicale, a căror membrii se ocupau strict
de selecționarea ofertelor valabile și de acoperirea necesarului fiecărui stat. La 15 aprilie, s-au
prescris o serie de „orientări privind metodologiile de testare, pentru a sprijini utilizarea eficientă
a kiturilor de testare de către statele membre, în special atunci când se ridică măsurile de
izolare”40, urmate la o zi distanță, la 16 aprilie, de alte noi „pentru dezvoltatorii de aplicații
mobile de depistare (care) vor trebui să respecte pe deplin normele UE privind protecția datelor,
în contextul ridicării treptate a măsurilor de izolare”41.
La o diferență de două luni, pe data de 16 iunie, au intrat în vigoare noi orientări, de
această dată de natură tehnică, în vederea asigurării unui schimb de date între aplicațiile de
identificare a celor care au intrat în contact cu persoane infectate. La 3 iulie, Comisia „a acordat

40
https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/overview-commissions-
response_ro#msuri-economice.
41
Ibidem.
o autorizație de introducere condiționată pe piață pentru medicamentul Remdesivir – primul
medicament autorizat la nivelul UE pentru tratarea pacienților infectați cu coronavirus”42,
ulterior semnând „un contract în valoare de 63 de milioane EUR cu compania farmaceutică
Gilead pentru a garanta aprovizionarea cu Veklury, denumirea comercială a Remdesivir” 43. Luna
octombrie a înregistrat lansarea unui nou serviciu de gateway prin care se urmărea menținerea
unei strânse legături între aplicațiile naționale de identificare a contactanțiilor.
Pentru a asigura necesarul de echipamente individuale de sănătate, Comisia a depus
efort constant și s-a asigurat îndeaproape de acest lucru, prin diferite mijloace: menținerea
constantă a legăturiilor cu statele vecine în vederea evaluării stocului de materiale individuale
disponibile în U.E., capacitatea de fabricație și necesarul anticipat, verificare constantă a
conformității și supravegherii pieței, în vederea creșterii stocului de astfel de echipamente,
luându-se în calcul ca scăderea nivelului de sănătate și de siguranță să nu fie afectat, menținerea
corespondențelor cu industria specifică în vederea creșterii numărului de echipamente fabricate
și de dezinfectanți și produse de curățare a mâinilor.
În ceea ce privește testele, Comisia le-a oferit țărilor membre și o sugestie privind
strategia de testare, indiferent de tipul de test utilizat. Astfel, au fost alocați 100 de milioane de
euro din fondul Instrumentului pentru sprijin de urgență pentru achiziționarea și punerea la
dispoziția comunităților statale. Concomitent, Comisia a adopatat și un mod comun de achiziție,
astfel încât să poată sprijini statele Uniunii Europene cu mai multe teste. Dincolo de acest fapt,
Comisia a mai alocat 35.5 milioane de euro din fondul Instrumentului pentru sprijin de urgență
Federației Internaționale a Crucii Roșii în vederea creșterii ratei persoanelor testate, pentru a
proteja cât mai mulți indivizi vulnerabili.
Dezvoltarea unui vaccin și asigurarea unui acces egal al tuturor statelor membre la
acesta a interesat din ce în ce mai mult acest organ. Tocmai de aceea Comisia Europeană a
acționat din timp, într-un mod precaut, prima sa mișcare vizând crearea Incubatorul HERA,
definit ca fiind un plan de pregătire împotriva variantelor COVID-19 ce aveau să apară, mai
târziu: «Unsere Priorität besteht darin sicherzustellen, dass alle Europäerinnen und Europäer so
bald wie möglich Zugang zu sicheren und wirksamen COVID-19-Impfstoffen haben. Zugleich

42
Ibidem.
43
Ibidem.
entstehen in rasantem Tempo neue Varianten des Virus, sodass wir unsere Maßnahmen noch
schneller anpassen müssen. Um dem Virus einen Schritt voraus zu bleiben, rufen wir heute den
HERA Incubator ins Leben. Er bringt Forschung, Industrie und Behörden zusammen und
mobilisiert alle verfügbaren Ressourcen, damit wir auf diese Herausforderung reagieren
können»44(trad. „Prioritatea noastră este de a asigura faptul că toți europenii au acces la vaccinuri
sigure și eficace împotriva variantelor virusului care cauzează COVID-19 cât mai curând posibil.
În același timp, apar rapid noi variante ale virusului și trebuie să ne adaptăm și mai rapid
răspunsul. Pentru a fi cu un pas înaintea virusului, lansăm astăzi incubatorul HERA. El reunește
știința, industria și autoritățile publice și pune la dispoziție toate resursele disponibile pentru a ne
permite să răspundem acestei provocări”45.
Relațiile grupului integrat în cadrul acestui plan vor fi constant menținute cu
cercetători din domeniul biotehnologiei, producători și autorități publice din cadrul Uniunii
Europene și chiar de la nivel mondial, toate acestea din dorința de a depista, într-un timp scurt,
apariția unor noi variante, sprijinind fabricarea unor noi vaccinuri, adaptate noii tulpini, de a
accelera întregul demers în vederea aprobării furnizării lor și de a asigura înmulțirea producției.
Toate aceste mișcări vor fi anunțate la scară mondială, în vederea unei colaborări bine-organizate
între toate statele. Calea de tranfer a informațiilor va fi reprezentată de O.M.S. și cea a
inițiativelor globale privind vaccinurile.
În vederea obținerii unui vaccin, într-o perioadă cât se poate de scurtă, Comisia
Europeană s-a mobilizat constant astfel încât să susțină financiar eforturile producătorilor de
vaccinuri. De aceea, până la acest moment, Agenția Europeană de Medicamente a aprobat libera
circulație a patru tipuri de vaccinuri: AstraZeneca, Pfizer, Moderna și Johnson&Johnson.
Răspunzătoare directă, aceasta a încheiat contracte cu producătorii în numele statelor memebre,
fapt ce a făcut ca în U.E. să fie livrate aproximativ 70 milioane de doze. Pentru a face posibilă
achiziția unui anumit număr de vaccinuri de către statele membre, Comisia și-a luat
angajamentul de a suporta o anumită sumă din consturile inițiale suportate de producătorii
acestora. Această finanțare a fost alocată din bugetul de 2,7 miliarde EURO al Instrumentului
pentru sprijin de urgență, iar o altă parte a fost oferită sub statut de împrumut din partea Băncii

44
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/de/ip_21_641.
45
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_21_641.
Europene de Investiții. Pentru a putea beneficia de o astfel de finanțare în vederea achițiziției s-
au pretins o serie de criterii ale vaccinurilor printre care se numără: performanța abordării
științifice și a tehnologiei utilizate, rapiditatea răspândirii, prețul, precizarea riscurilor,
răspunderea, accesarea diferitelor tehnologii, implicarea din timp a autoritățiilor de reglemntare
din U.E., susținerea la nivel mondial și posibilitatea de aprovizionare prin dezvoltarea producției
în sfera U.E. În relație cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia
Europeană a acționat considerabil în vederea autorizării cât mai rapide a vaccinurilor și a
răspândirii lor în rândul populației. Astfel că, vaccinul fabricat de BioNTech și Pfizer au obținut
autorizație la data de 21 decembrie 2020, în timp ce Moderna a fost avizat pe 6 ianuarie, iar
AstraZeneca la câteva zile distanță, pe 29 ianuarie. Acestora i-a urmat Johnson & Johnson,
Sanofi-GSK și CureVac. Lista s-a menținut deschisă, Comisia purtând noi discuții cu compania
farmaceutică Novavax, respectiv Valneva, în vederea achiziționării a câteva milioane de noi doze
de un nou ser, produs de către acestea.
Din ianuarie și până la această dată, Comisia a constribuit semnificativ prin programul
Orizont 2020, la tot ceea ce costituie de partea medicală în lupta cu pandemia: aparatură, teste,
tratamente, diferite tipuri de vaccinuri. Conform datelor preluate de pe pagina Comisiei
Europene, s-a înregistrat o contribuție a acesteia de aproximativ 660 milioane de euro. Pe lângă
această sumă, Comisia i-a mai alocat companiei CureVac un credit de 75 milioane de euro la
Banca Europeană de Investiții, sub forma unei garanții U.E. și totodată aceeași bancă a finanțat
cu 100 de milioane de euro firma BioNTech, pentru fabricarea și scoaterea pe piață a unui nou
tip de vaccin.
Odată cu încheierea unor astfel de tratative, Comisia s-a angajat și în formularea unui
plan în care să prescrie căror persoane le este recomandată, în primul rând, vaccinarea. În acest
sens, președința Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul ei a menționat
următoarele: «Ein sicherer und wirksamer Impfstoff ist der beste Weg, das Coronavirus zu
besiegen und zur Normalität zurückzukehren. Wir haben intensive Anstrengungen unternommen,
um Vereinbarungen mit Pharmaunternehmen zu treffen und uns künftige Impfstoffdosen zu
sichern. Jetzt müssen wir dafür sorgen, dass wir vollumfänglich für die Bereitstellung des
Impfstoffs vorbereitet sind, sobald dieser entwickelt wurde. Mit unserer Impfstrategie helfen wir
den EU-Ländern bei der Ausarbeitung ihrer jeweiligen Impfkampagne. Dies umfasst die
Entscheidung, wer als erstes geimpft werden sollte, wie eine gerechte Verteilung erreicht werden
kann und wie die Schwächsten geschützt werden können. Wenn unsere Impfmaßnahmen
erfolgreich sein sollen, müssen wir jetzt die erforderlichen Vorkehrungen treffen» 46( trad. „Un
vaccin sigur și eficace reprezintă cea mai bună șansă pentru a învinge coronavirusul și pentru a
ne întoarce la viața noastră normală. Ne-am străduit din răsputeri pentru a încheia acorduri cu
companiile farmaceutice pentru a asigura accesul la viitoarele doze de vaccin. De acum înainte,
trebuie să ne asigurăm că, odată ce va fi descoperit un vaccin, suntem pe deplin pregătiți să-l
desfășurăm. Cu ajutorul strategiei noastre de vaccinare, sprijinim statele membre ale UE să-și
pregătească campaniile de vaccinare: care sunt persoanele care trebuie vaccinate, cum să se
realizeze o distribuție echitabilă și cum să se asigure protecția celor mai vulnerabile persoane.
Dacă vrem ca vaccinarea noastră să aibă succes, acum este momentul să ne pregătim” 47). Drept
consecință, conform celor menționate de Comisie, există o serie de persoane care ar trebui să fie
prioritate în acest proces al vaccinării, iar acest lucru le vizează îndeobi pe cele care lucrează în
unități de asistență medicală, respectiv cele care lucrează în centre de îngrijire pe termen lung, pe
cele care depășesc vârsta de 60 de ani, pe cele care se cunosc cu alte comorbidități, pe cele care
sunt în funcții importante și de a căror absență are numeroase repercusiuni, pe cele care nu pot
să-și practice serviciul de acasă și pe cele a căror situație socio-economică este destul de
dezavantajoasă.
Dincolo de acest aspect, s-a ținut cont de nevoia unui personal instruit, capabil de a
tratat în mod corespunzător pacienții infectați cu un astfel de virus. În acest sens, din acest buget
s-au sprijinit și diferite cursuri de formare pentru cadrele medicale direct implicate în salvarea
pacienților grav infectați cu COVID-19. De asemenea, s-a investit considerabil și în stabilirea
unor căi de transfer între aplicațiile naționale de depistare a celor care au luat constact cu
persoane infectate, încercând astfel o stopare a unei transmiteri în masă a virusului.
Pe întreaga durată a situației critice mondiale, Comisia a încercat să se asigure, mereu,
de modul coordonat în care ar trebui să acționeze țările membre, pentru a reducere răspândirea
virusului, cât și pentru a păstra frontierele deschise în vederea liberei circulații a persoanelor, în
orice scop, a mărfurilor și a asigurării funcționării economiei. Încă din anul 2020 s-a pus în
discuție eliberarea unor certificate verzi care să fluidizeze libera circulație a persoanelor, în

46
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/de/ip_20_1903.
47
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1903.
timpul pandemiei, în interiorul U.E.. Actualmente, apărute în vigoare, aceste certificate dețin
date despre statutul persoanei: numele, prenumele, data nașterii, data eliberării, cât și despre
situația persoanei menționându-se dacă cetățeanul în cauză a fost vaccinat împotriva COVID-19,
că a primit un test negativ în urma unei testări de depistare a infecției cu acest virus sau că este
imun, ca urmare a faptului că a trecut deja prin boală. Acestea sunt primite de către respectivii
cetățeni, în mod gratuit, în două formate, pe hârtie sau electronic, și au un cod QR personal care
să le asigure securitatea și autenticitate. Pentru a se asigura de integritatea cetățenilor și de
corectitudinea adeverințelor, Comisia a avut în vedere crearea unui portal de verificare, prin care
se pot analiza acestea, în întreaga Uniune Europeană, ele fiind eliberate în limba sau în limbile
oficiale ale țării membre emitente, cât și, obligatoriu, în limba engleză. Această măsură deja
aprobată este una temporară, iar ea va fi suspendată de îndată ce Organizația Mondială a
Sănătății va anunța încheierea pandemiei. Alături de acest punct, Comisia a mai emis o serie de
orientări ce vizau: o bună-desfășurare a gestionării frontierelor, „pentru a proteja sănătatea și
pentru a asigura prezența mărfurilor și a serviciilor esențiale” 48, libera circulație a lucrătorilor, cu
întâietate a celor din sistemul medical și alimentar, „organizarea asistenței medicale, a repatrierii
și a călătoriilor pentru pasagerii navelor de croazieră și pentru echipajele navelor cargo”49,
„propuneri menite să garanteze că toate măsurile adoptate de statele membre care au ca efect
restricționarea liberei circulații din cauza pandemiei sunt coordonate și comunicate în mod clar la
nivelul UE, că se folosește un set unic de culori care să desemneze gradul de risc și că se aplică
un singur set de reguli peste tot”50, anularea restricțiilor în ceea ce privește călătoriile temporare
și crearea unui „protocol de testare pentru aviație și un formular UE pentru localizarea
pasagerilor, pentru a facilita călătoriile în condiții de siguranță”51.

48
https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/overview-commissions-
response_ro#frontiere-i-mobilitate
49
Ibidem.
50
Ibidem.
51
Ibidem.
 3.2. Aportul Comisiei Europene în sistemul economic în situație de criză

În ceea ce privește măsurile economice, Comisia Europeană și-a adus aportul constant
și în acest sens, oferind sprijin și completând mijloacele de stabilizare. Printre inițiativele acestui
grup din anul 2020 se numără: adoptarea unor măsuri economice venite în sprijinul „Programului
de achiziții de urgență pandemică în valoare de 1 350 de miliarde EUR al Băncii Centrale
Europene, în plus față de programul de 120 de miliarde EUR stabilit anterior” 52, adoptarea unei
serii de „norme temporare privind ajutoarele de stat, astfel încât guvernele să poată pune la
dispoziția economiei lichidități pentru a sprijini cetățenii și pentru a salva locuri de muncă în
UE”53, „activarea clauzei derogatorii care permite o flexibilitate maximă a normelor noastre
bugetare (venind în ajutorul țărilor) UE pentru a sprijini sistemele de sănătate și întreprinderile și
să păstreze locurile de muncă în timpul crizei”54, „examinarea investițiilor străine directe
Comisia emițând orientări pentru a ajuta statele membre să protejeze activele și tehnologiile
strategice europene în contextul crizei actuale”55.
Comsia Europeană s-a axat, îndeosebi, și problema creșterii șomajului, în toată această
perioadă. Motiv pentru care a înființat instrumentul SURE, o sursă de sprijin temporar pentru
atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație critică, axată pe o colaborare interstatală, statele
oferindu-și sprijin reciproc. Acesta le întărea oamenilor credința că nu-și vor pierde locul de
muncă în perioada crizei. Un total de 19 state, membre U.E. au beneficiat de ajutor, iar
împrumuturile acordate în cadrul acestui instrument sunt formate dintr-un sistem de garanții
libere din partea țărilor membre. Partea constribuabilă a fiecărei țări membre U.E. este egală cu
cota-parte relativă care-i revine, în mod normal, din totalitatea venitului național brut al Uniunii
Europene, fundamentat pe bugetul din 2020. Sprijinul financiar oferint prin intermediul
instrumentului SURE i-a forma unui împrumut acordat de U. E., iar, toate țările care au recurs la
aceste beneficii au reuși să mențină oamenii la locurile de muncă pe care le aveau, făcând față
creșterilor instante ale cheltuielilor publice, ce vizau finanțarea în vederea acordării de șomaj

52
https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_ro.
53
Ibidem.
54
Ibidem.
55
Ibidem.
tehnic, precum și alte măsuri de acest fel. De asemenea, acest instrument a constribuit
semnificativ și la asigurarea unor măsuri de sănătate, obligatorii și necesare la locurile de muncă,
astfel încât personalul să-și poată îndeplini sarcinile în siguranță. Firmele mici și mijlocii care s-
au confruntat cu probleme majore în acaesată perioadă au beneficiat de un sprijin suplimentar din
partea grupului BEI, care a pus la dispoziție 20 miliarde de euro, cât și din partea Comisiei care a
finanțat aceste întreprinderi cu suma de 100 000 de euro.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană a manifestat interes și a demarat o serie de
acțiuni pentru asigurarea protecției personalului sezonier din U.E. pe întreaga perioadă
pandemică. În acest context, este important de menționat faptul că aceștia beneficiază de o o
serie de drepturi, însă, având în vedere statul sezonier al obiectului lor de activitate, ei sunt și cei
mai expuși unei infecții mai rapide cu acest virus și, implicit, unor situații de trai și de muncă mai
dezavantajoase. Acest fapt este subliniat și de Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă
și drepturi sociale, care a afirmat că «Hvert år bidrager hundredtusindvis af sæsonarbejdere til at
understøtte yderst vigtige sektorer i EU's økonomi, såsom fødevarer og landbrug.
Coronaviruspandemien har kastet lys over sæsonarbejdernes udfordrende leve- og arbejdsvilkår.
Det skal der gøres noget ved. Vores retningslinjer er en påmindelse til EU-landene og
virksomhederne om at sikre, at de opfylder deres forpligtelser til at beskytte uundværlige, men
også sårbare arbejdstagere»56. (trad. „În fiecare an, sute de mii de lucrători sezonieri sprijină
sectoare extrem de importante ale economiei UE, cum ar fi sectorul alimentar și cel agricol.
Pandemia de COVID-19 a scos la lumină condițiile de trai și de muncă dificile cu care se
confruntă acești lucrători. Acest aspect trebuie abordat. Orientările noastre sunt un semnal de
alarmă adresat statelor membre și întreprinderilor pentru ca acestea să se asigure că își
îndeplinesc obligațiile care le revin în ceea ce privește protecția lucrătorilor indispensabili, care
sunt, totuși, vulnerabili”).
Comisia este direct responsabilă de supravegherea modului în care sunt aplicate aceste
cerințe ale U.E. în cazul forței de muncă sezoniere, în timp ce aplicare lor intră în sarcina
autoritățiilor naționale. Astfel că, aceștia vor superviza, îndeaproape, dacă sunt respectate
următoarele cerințe: posibilitatea prestării de servicii sezoniere de către toate persoanele
indifferent de cetățenie, igienizarea și respectarea tuturor normelor sanitare și de protecție la

56
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/da/ip_20_1342.
locul de muncă, în vederea protejării îmbolnăvirii cu SARS COV-2, înștințarea viitorilor
lucrători despre totalitatea drepturilor de care pot beneficia, împiedicarea prestării de servicii
nedeclarate și, implicit, probleme ce țin de domeniul asigurărilor sociale.
Continuând demersurile în vederea stabilizării situației statelor, Comisia Europeană a
trecut la o nouă etapă, propunând o formă de investiție menită să le ofere țărilor membre
disponibilitate de active suficiente pentru a face față obligațiilor de plată. Aceasta viza utilizarea
sumelor necheltuite din cadrul politicii de coeziune, în vederea: constituirii unor noi moduri prin
care să ofere sprijin civilizațiillor mai expuse riscului unei îmbolnăviri rapide, cum ar fi: livrările
la domiciliu, folosirea de vouchere, prin intermediul F.E.A.D., ajutor pentru pescari. Comisia s-a
implicat și în susținerea sectorului agricol și al fermierilor prin stabilirea unor măsuri de
sprijinire și stabilizare a piețelor agroalimentare, grav afectate de această criză. În acest sens, s-a
propus „acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a produselor lactate (lapte praf degresat,
unt, brânză) și a produselor din carne devită, de oaie,de capră, (facilitând, astfel,) scădere a
ofertei disponibile pe piață și va reechilibra piața pe termen lung”57, „flexibilitate în punerea în
aplicare a programelor de sprijinire a pieței pentru vin, fructe și legume, ulei de măsline,
apicultură și programul UE pentru școli (lapte, fructe și legume), ce va permite reorientarea
priorităților de finanțare către măsuri de gestionare a crizei pentru toate sectoarele” 58, „derogare
excepțională de la normele UE în materie de concurență: aplicabilă sectoarelor laptelui, florilor și
cartofilor, care permite operatorilor să adopte măsuri de auto-organizare în cadrul pieței”59.
Totodată, s-a pus în vigoare și o serie de măsuri ce vizau sprijinirea sectorului
vitivinicol, considerat a fi cel mai grav afectat de pandemie, conform comisarului pentru
agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski: «Sektor wina jest jednym z sektorów,
które najbardziej odczuły skutki kryzysu wywołanego przez koronawirusa i związanych z nim
środków izolacji wprowadzonych w całej UE. Pierwszy przyjęty przez Komisję pakiet
specyficznych dla tego rynku środków zapewnił już znaczne wsparcie. Niepewność związana ze
skalą kryzysu na poziomie unijnym i światowym oraz ścisłe monitorowanie rynku skłoniły nas
jednak do zaproponowania nowego pakietu środków dla sektora wina. Jestem przekonany, że

57
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_722.
58
Ibidem.
59
Ibidem.
szybko przyniosą one konkretne wyniki dla sektora wina w UE i wkrótce zapewnią stabilność» 60.
(trad. „Sectorul vinicol se numără printre sectoarele care au avut cel mai mult de suferit din
cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 și din cauza măsurilor de izolare conexe luate
în UE.
Primul pachet de măsuri specifice pieței adoptat de Comisie a oferit deja un sprijin
semnificativ acestui sector. Totuși, incertitudinile legate de amploarea crizei la nivelul UE și la
nivel mondial, precum și monitorizarea atentă a pieței ne-au determinat să propunem un nou
pachet de măsuri pentru sectorul vinicol. Am convingerea că aceste măsuri vor da rapid roade
concrete pentru sectorul vinicol al UE, conferindu-i curând stabilitate”61. Întreg acest set
cuprinde: „acordarea unei permisiuni operatorilor de a se auto-organiza și de a pune în aplicare
măsuri de piață fiecare la nivelul său pentru a-și stabiliza sectoarele, cu respectarea funcționării
pieței interne, pentru o perioadă maximă de 6 luni”62, „majorarea contribuției Uniunii
Europene”63, acordarea șansei „operatorilor (de a realiza) operațiuni de distilare și depozitare de
criză aflate în desfășurare”64.
Ceea ce reprezintă,așadar, bugetul pe termen lung al U.E. a rămas în continuare a fi
finanțat din vechile contribuții, ce includeau taxe vamale, veniturile de la statele membre
consolidate pe taxa pe valoarea adăugată, TVA-ul, respectiv cele obținute din venitul național
brut. Începând cu prima lună a anului 2021, acestora li se adaugă un nou sprijin, venit din partea
taxei impusă pe deșeurile din ambalajele de plastic nereciclate.
Propunând la 27 mai 2021 înființarea instrumentului temporar de restablizare,
NextGenerationEU, și constribuind la consolidarea fondurilor care sprijineau o parte din
programele integrate în bugetul U.E. pe o lungă perioadă de timp, mai exact anii 2021-2027,
Comisia Europeană a facilitat încheierea unei înțelegeri, la data de 21 iulie 2021, între liderii
U.E. cu privire la un pachet de stimulente. În acest context, pe lângă cei 1800 miliarde de Euro
oferiți de liderii U.E., se vor mai aloca, sub forma unui împrumut, aproximativ 750 miliarde de

60
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/pl/ip_20_1267.
61
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1267.
62
Ibidem.
63
Ibidem.
64
Ibidem.
Eoro de pe piețe. Întregul bugetul va fi utilizat în scopul reorganizării Europei, imediat după
stoparea pandemiei. Planul vizează o modernizare a statelor prin punerea la punct a programelor
de ecologizare, digitalizare, reziliență organizatorică, astfel încât statelor vor fi „instruite” în
măsura în care să reușească să răspundă metodic unor situații neprevăzute. Astfel că, principalele
obiective ale încheierii acestui acord vizau: „cercetare și inovare, prin intermediul Orizont
Europa”65, „o tranziție climatică și o tranziție digitală echitabile, prin intermediul Fondului
pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală” 66, „pregătire, redresare și reziliență,
prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al rescEU și al unui nou program în
domeniul sănătății, UE pentru sănătate”67, „modernizarea politicilor tradiționale, cum ar fi
politica de coeziune și politica agricolă comună, pentru a maximiza contribuția acestora la
prioritățile Uniunii”68, „combaterea schimbărilor climatice, cu 30 % din fondurile UE, cea mai
mare pondere din bugetul european de până acum” și „protecția biodiversității și egalitatea de
gen”69.
Dincolo de acest aspect, este important a menționa faptul că toate aceste împrumuturi
urmau a fi rambursate, prin intermediul instrumentului NextGenerationEU, iar și în acest caz,
Comisia Europeană este direct răspunzătoare a acestei acțiuni. Tocmai de aceea, aceasta a
realizat o selecție a unor potențiale noi surse de venituri prin care să acopere necesarul
împrumutat. Printre cele menționate până în luna iunie 2021 se numără: un sistem tehnic de
ajustare a emisiilor de CO2, plate unei noi taxe digitale, un sistem de comercializare a
adeverințelor de emisii. Dincolo de acestea, se mai iau în calcul adăugarea: unei taxe pe
tranzacțiile financiare, în special pentru bursieri, o constribuție financiară în sectorul corporativ,
cât și o altă bază fiscală comună a societăților.

65
https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_ro
66
Ibidem.
67
Ibidem.
68
Ibidem.
69
Ibidem.
 3.3. Miza unei informări corecte asupra situației epidemiologice

Anul 2020 a mai adus o nouătate legată de digitalizare. Site-ul RE-open EU este
pagina prin intermediul căreia se aduc în atenție cetățeniilor detalii cu privire la revendicarea
măsurilor și acordarea liberei circulații în condiții de siguranță în toată Europa. Astfel, doar
printr-un click, orice cetățean se poate informa asupra situației actuale a frontierelor, a
mijloacelor de transport disponibile, a restricțiilor de călătorie, a măsurilor de sănătate și
siguranță publică, a situației fiecărei țări în urma consultării unui tabel în care sunt integrate
numele țărilor pe diverse culori în funcție de rata de infectare a populației.
Comisia a pus accent și asupra informăii corecte a populației, în distribuirea unui
conținut relevant și valide, luptând împotriva unei dezinformări sau a unei informări greșite a
întregii Europe. În acest scop, Comisia a creat o pagină specifică, regăsită la adresa
https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/fighting-disinformation_ro,
anulând orice incertitudine sau orice alarmă falsă asupra acestui virus. Aceasta s-a arătat
interesată și preocupată de acest subiect care a început să prindă proporții majore în rândul
cetățenilor, tocmai de aceea a depus eforturi constante pentr a combate știrile false. Drept
urmare, la data de 10 iunie 2020, Comisia a prezentat un set de măsuri pe care iniția să le pună
în aplicare pentru a anula știrile eronate, întrucât înaltul reprezentant/vicepreședintele
Josep Borrell a confirmat, într-un comunicat de presă faptul că «En estos tiempos del
coronavirus, la desinformación puede matar. Tenemos el deber de proteger a nuestros ciudadanos
concienciándolos de la información falsa que circula, así como de denunciar a los responsables
de estas prácticas. En el mundo actual, impulsado por la tecnología, en el que los guerreros
empuñan teclados en lugar de espadas y las operaciones de influencia y campañas de
desinformación constituyen una arma reconocida de los agentes estatales y no estatales, la Unión
Europea está aumentando sus actividades y capacidades en esta lucha»70 (trad. „Dezinformarea
în timpul pandemiei de coronavirus poate ucide. Avem datoria de a ne proteja cetățenii,
sensibilizându-i cu privire la informațiile false, și de a denunța actorii responsabili de
participarea la astfel de practici. În lumea actuală, bazată pe tehnologie, în care războinicii au
tastaturi în loc de săbii, iar operațiunile de influență și campaniile de dezinformare cu țintă

70
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/es/ip_20_1006.
precisă sunt o armă recunoscută a actorilor statali și nestatali, Uniunea Europeană își intensifică
activitățile și capacitățile în această luptă”71). Părerea sa a fost susținută și de cea a
vicepreședintei pentru valori și transparență, Věra Jourová, care susținea că «Během
koronavirové pandemie zasáhla Evropu vlna dezinformací, které pocházejí jak zevnitř EU, tak
odjinud. Abychom těmto dezinformacím mohli čelit, musíme mobilizovat všechny relevantní
aktéry – od on-line platforem po veřejné orgány –, a podporovat nezávislé ověřovatele faktů a
média. Ačkoli v průběhu pandemie podnikly on-line platformy pozitivní kroky, musí svá
opatření ještě vystupňovat. Naše kroky jsou pevně zakotveny v základních právech, především
ve svobodě projevu a informací» 72 (trad. „În cursul pandemiei de coronavirus, Europa a fost
lovită de adevărate valuri de dezinformare, provenind atât din interiorul, cât și din afara UE.
Pentru a combate dezinformarea, trebuie să mobilizăm toți actorii relevanți, de la platformele
online până la autoritățile publice și să sprijinim verificatorii de fapte și mijloacele de
comunicare în masă independente. Deși platformele online au luat măsuri pozitive în timpul
pandemiei, acestea trebuie să își intensifice eforturile. Acțiunile noastre sunt puternic integrate în
drepturile fundamentale, în special în libertatea de exprimare și de informare”73).
Astfel, noile măsuri au vizat întărirea comunicării strategice și a diplomației publice în
U.E., precum și în restul lumii, cât și susținere mass-mediei și jurnaliștilor independenți,
deaorece pandemia de COVID-19 a dat startul unor noi crize periculoase de dezinformare și
zvonuri false sub forma unor terorii conspiraționiste, care nu au un temei verosimil și nici un
caracter dovedit științific.
Totodată, această situație critică de la nivelul întregii lumi a intensificat discursurile de
incitare la ură și la diverse atacuri în mediul online. Ca urmare a acestor atitudini, s-au sesizat
Comisia Europeană, UNESCO, Twitter și Congresul Mondial Evreiesc, care împreună au făcut o
alianță, combătând informațiile eronate, explicând care sunt riscurile încrederii în astfel de
detalii, precum și modul în care acestea pot fi identificate. Tot în acest acest context, cei patru
pioni au pus bazele în luna august 2020 unor resurse vizuale facile și accesibile tuturor, astfel
încât să facă comunitățile mult mai conștiente de problemele ce se pot instala ca urmare a unei

71
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1006.
72
Ibidem.
73
Ibidem.
documentări greșite și credibilității acordate în orice surse. Acestea oferă, totodată, câteva
sugestii de recunoaștere a teoriilor conspirației, de a percepe ce le gestioneză, de a le contrazice
cu fapte dovedite și de a le dovedi celor care le răspândesc că lucrurile nu stau așa cum le
prezintă ei. Infogramele de genul acesta sunt disponibile în șase limbi, mai exact în engleză,
franceză, spaniolă, rusă, chineză și arabă, fiind răspândite într-un număr cât mai mare pentru a
atinge multe vizualizări, pe rețelele de socializare, paginile media a domeniului Media,
Informații și Alfabetizare, cât și pe site-ul pentru lupta împotriva dezinformării al Comisiei
Europene.
De asemenea, aceste acțiuni au fost completate de către Comisie cu două noi texte
legislative publicate în luna decembrie a anului 2020. Primul text numit Planul de acțiune
pentru democrația europeană și va avea ca scop întărirea activității U.E. de luptă contra
dezinformării și de adaptare constantă la manipulările și amenințările în continuă mișcare,
precum și sprijinirea serviciilor mass-mediei libere și independente. Cel de-al doilea text, Actul
legislativ privind serviciile digitale, cuprinde anumite reguli și norme ce vizează strict domeniul
publicitar și moderarea conținutului de către vastele platforme.
Concluzii

Pandemia cauzată de SARS Cov-2, cunoscut și sub denumirea de COVID-19 a fost o

problemă majoră ce s-a extins pe întreg globul pământesc într-un timp foarte scurt, astfel încât la
data de 11 martie 2020, OMS a fost nevoită să declare infecția cu acest virus drept pandemie.
Efectele unei răspândiri atât de accelerate și ușor transmisibile au fost numeroase și variate, fiind
atât de natură psihologică, comportamentală, cauzate îndeosebi de rularea prin diferite mijloace a
unor știri falese, cât și economică. Cele din urmă au interesat mai mult guvernele, care s-au
antrenat în a lua măsuri de atenuare a impactului. Astfel, în tot acest demers se remarcă acțiunile
Comisiei Europene.
Definită ca fiind cel mai important organism comunitar, fiind organul executiv al
Uniunii Europene, aceasta a jucat un rol important în ceea ce privește interesele comunitare ale
statelor, precum și asigurarea îndeplinirii acestora. Îndatorirea membriilor Comisiei Europene
vizează exclusiv doar îndeplinirea atribuțiilor față de Uniunea Europeană și nicidecum nu sunt în
slujba guvernelor naționale, deși, paradoxal, sunt numiți în funcții de către acestea. Comisia și-a
propus încă de la bun început să folosească toate instrumentele și mijloacele de care dispunea în
vederea diminuării unor probleme economice, cauzate de pandemie, atât pentru persoanele
fizice, pentru ca veniturile lunare și locurile de muncă să nu fie afectate major, cât și pentru
persoanele juridice, prin susținerea acestora prin asigurarea faptului că există lichidități care să
susțină economiile statelor membre. În acest ultim caz, Comisia subliniind flexibilitatea cadrului
cu privire la ajutoarele de stat și a Pactului de Stabilitate și Creștere. Măsurile susținute de
Comisia Europeană în vederea protejării persoanelor active pe piața muncii împotriva șomajului
și a pierderii locului de muncă au vizat: acordarea de ajutor țărilor membre prin primirea unui
șomaj parțial, reconversie profesională, care au cunoscut rezultate considerabile în trecut, crearea
tuturor demersurilor necesare în vederea mobilizării Fondului Social European, preocupat de
susținerea lucrătorilor și a asistenței medicale cu sprijinul Inițiativei pentru Investiții în răspunsul
la coronavirus, precum și folosiarea Fondului European de Ajustare la Globalizare. În ceea ce
privește sprijinul acordat persoanelor juridice, Comisia s-a angajat în a oferi subvenții salariale,
suspendarea plății impozitului pe profit sau a TVA-ului sau chiar al contribuțiilor sociale.
Ulterior, Comisia a contribuit prin redirecționarea unei sume de 1 miliard de euro din cadrul
bugetului Uniunii Europene sub formă de garanție pentru Fondul European de Investiții pentru a
încuraja sistemul bancar so ofere lichidități IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare mare.
Tot în vederea unui sprijin acordat statelor membre, Comisia Europeană a publicat un proiect de
regulament prin care se stabilizeu anumite dispoziții comune privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de
stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european, Fondul de coeziune Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Dincolo de aceste finanțări, Comisia a avut
întotdeauna în vedere și domeniul sanitar, în care a investit major.
Așadar, pandemia COVID-19 este una dintre cele mai mari și mai greoaie perioade
prin care e nevoită să treacă fiecare persoană, fiecare comunitate, fiecare națiune, fiecare stat,
mai exact, întreaga lume. Efectele ei sunt vizibil pronunțate și tocmai de aceea trebuie
impementate constant noi măsuri care să reglementeze situațiile și să le stabilizeze. În acest sens,
rolul Comisiei Europene de la debutul pandemiei și până în prezent a fost crucial. Răspunderea
promptă și sprijinul economic, social, sanitar oferit de către aceștia statelor member au ținut până
la acest moment frâu unui dezastru mondial. Drept urmare, apreciez ca fiind necesară încurajarea
în continuare a acestora să continue cooperarea în vederea consolidării sectorului sănătăţii
publice, prioritatea numărul 1 nu doar în prezent, dar şi pe termen lung, sectorului economic, dar
și al celorlalte, considerate a fi foarte importante în evoluția unui stat.
Glosar de termeni:

Co2- Dioxid de carbon

CECO - Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
TCECO -Tratatul de instruire a Comunității Europeane a Cărbunelui și Oțelului
TCEE - Tratatului de instituire a Comunității Economice Europeane
TCEEA - Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei
Atomice U.E.- Uniunea Europeană
UNESCO - The United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization - Organizația
Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
SARS COV-2 - Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus - Sindrom respirator acut și
sever Coronavirus
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
F.E.A.D - Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane
Bibliografie

Cărți
Andreșan-Grigoriu, Beatrice, Tratatele Uniunii europene: versiune consolidate, București,
Ed.Hamangiu, 2017.
Bertrand, Gilles, Scenarii : Europa in 2010 : o Europa, cinci destine, București, Editura
Institutului de Economie Mondială, 2000.
Brihan, Alina-Carmen, România în Uniunea Europeană: mecanisme şi niveluri de influenţare a
procesului decizional european, București, Tritonic, 2017.
Cotea Felician, Drept comunitar instituțional, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2004
Dacian, Cosmin, Uniunea Europeană: instituții, mecanisme, București, Editura All Beck, 2005.
Dobrescu, Emilian, Comisia şi Uniunea Europeană - unitate în diversitate, în „Tribuna
economică”, nr. 10, 2013.
Geoffrey, Edwards, Spence, David, Comisia Europeană, București, Editura Regia Autonomă
Monitorul Oficial, 2008.
Militaru, Gabriela, Comisia Europeană - organul executiv al Uniunii Europene, în „Revista
finanţe publice şi contabilitate”, nr. 9, 2015.
Păun, Nicolae, Păun, Adrian, Istoria construcției europene, Editura Fundației pentru Studii
Europene, Cluj-Napoca, 2000.
Valentin, Constantin, Documente de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene, Iași, Polirom,
1999.

Alte surse:
Dan Nita, Extinderea numărului de comisari, miercuri, 3 noiembrie, 2010, (disponibil:
http://comisiaeuropeana.blogspot.com/).
Decizia 2003/78/CE a Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a orientărilor tehnice
multianuale pentru Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel, JO
L 29, 5.2.2003.
Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de
urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020, (disponibil:
https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-
iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei).
Ministerul Sănătății. Comunicat de presă, Comitetul interministerial pentru monitorizarea și
managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus. 26 ianuarie 2020, (disponibil:
http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-
potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/).
Ministerul Sănătății. Comunicat de presă, Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul
pentru situații de urgență. 2 februarie 2020, (disponibil http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-
sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/).
Ministerul Sănătății. Comunicat de presă, Continuarea măsurile de prevenire și limitare a
eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus, 25 februarie 2020, (disponibil
http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-
imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/).
Ministerul Sănătății. Comunicat de presă, Demitere director DSP Gorj., 28 februarie 2020,
(disponibil: http://www.ms.ro/2020/02/28/demitere-director-dsp-gorj/).
Ministerul Sănătății, Buletin informativ, 08.03.2020, ora 12:00, (disponibil:
http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/).
Ministerul Sănătății, Buletin informativ, 10.03.2020, ora 10:00, (disponibil:
http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/).
Ministerul Sănătății Comunicat de presă, Ministerul Sănătății a operaționalizat în această
dimineață Centrul Operațional de Coordonare., 10 martie 2020, (disponibil:
http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-
operational-de-coordonare/).
Mussa, Giorgio, Comisia Europeană, IV, 2021, p.3, (disponibil:
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.3.8.pdf).
Neagu, Alina, Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat
din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră., HotNews, 26
februarie. 2020, (disponibil: https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-
infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm).
Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020, (disponibilă::
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020).
Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-
prevenire-a-raspandirii-covid-19).
Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-
prevenire-a-raspandirii-covid-19).
Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020).
Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020).
Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020).
Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020)..
Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020).
Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020, (disponibilă:
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020).
Președintele României. Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis,
privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020, (disponibil:
https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-
iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei).
Raport General Privind Activitățile Uniunii Europene, (disponibil:
https://op.europa.eu/webpub/com/general-report-2020/ro/).